Sunteți pe pagina 1din 189
Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” Facultatea de RelaŃii Economice InternaŃionale Braşov Cursuri
Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”
Facultatea de RelaŃii Economice
InternaŃionale
Braşov
Cursuri online
GEOGRAFIE ECONOMICĂ MONDIALĂ ANUL I ZI / FR Lector univ. Dorica BUCUR
GEOGRAFIE
ECONOMICĂ
MONDIALĂ
ANUL I ZI / FR
Lector univ.
Dorica BUCUR
TEMA 1 RESURSELE NATURALE ŞI RESURSELE UMANE ALE TERREI
TEMA 1
RESURSELE NATURALE ŞI
RESURSELE UMANE ALE
TERREI
Obiective să reliefăm că unele resurse naturale sunt epuizabile să reliefăm resursele umane au rolul

Obiective

Obiective să reliefăm că unele resurse naturale sunt epuizabile să reliefăm resursele umane au rolul cel
Obiective să reliefăm că unele resurse naturale sunt epuizabile să reliefăm resursele umane au rolul cel

să reliefăm că unele resurse naturale sunt epuizabile să reliefăm resursele umane au rolul cel mai important în exploatarea, prelucrarea şi protejarea resurselor naturale

ConŃinut 1.1 ConsideraŃii generale 1.2 Resurse şi bogăŃii naturale 1.3 Resursele Oceanului Planetar 1.4 Resursele

ConŃinut

1.1 ConsideraŃii generale

1.2 Resurse şi bogăŃii naturale

1.3 Resursele Oceanului Planetar

1.4 Resursele umane ale Terrei

1.5 Numărul populaŃiei, dinamica şi repartiŃia geografică

1.6 Densitatea, mişcarea naturală şi mobilitatea populaŃiei

1.7 Structura populaŃiei şi urbanizarea

mişcarea naturală şi mobilitatea populaŃiei 1.7 Structura populaŃiei şi urbanizarea 1.8 PopulaŃia României
mişcarea naturală şi mobilitatea populaŃiei 1.7 Structura populaŃiei şi urbanizarea 1.8 PopulaŃia României
1.2 Resurse şi bogăŃii naturale Resurse-ansamblul mijloacelor naturale care poate exista independent de voinŃa umană

1.2 Resurse şi bogăŃii naturale

1.2 Resurse şi bogăŃii naturale Resurse-ansamblul mijloacelor naturale care poate exista independent de voinŃa umană
1.2 Resurse şi bogăŃii naturale Resurse-ansamblul mijloacelor naturale care poate exista independent de voinŃa umană

Resurse-ansamblul mijloacelor naturale care poate exista independent de voinŃa umană şi condiŃionează marile echilibre planetare, cum sunt ciclul apei sau bilanŃul energetic BogăŃiile naturale există în funcŃie de acŃiunea umană. BogăŃiile pot satisface nevoile umane şi ele pot constitui obiect de propietate şi au valoare. Resursele si bogăŃiile epuizabile s-au format în timpuri geologice şi nu pot fi reînoite la scară istorică

1.2 Resurse şi bogăŃii naturale Exemple: minereurile feroase si neferoase, metale rare, minerale nemetalice, rocile

1.2 Resurse şi bogăŃii naturale

1.2 Resurse şi bogăŃii naturale Exemple: minereurile feroase si neferoase, metale rare, minerale nemetalice, rocile de
1.2 Resurse şi bogăŃii naturale Exemple: minereurile feroase si neferoase, metale rare, minerale nemetalice, rocile de

Exemple: minereurile feroase si neferoase, metale rare, minerale nemetalice, rocile de construcŃie şi combustibili minerali fosili. Rezervele şi bogăŃiile inepuizabile, între care radiaŃia solară şi apele oceanice care există independent de acŃiunea umană şi nu pot fi modificate. Toate elementele sistemului planetar se află în strânsă interdependenŃă, iar analiza lor trebuie făcută sistematic.

1.3 Resursele Oceanului Planetar Terra este supranumită şi “planeta albastră” datorită predominării

1.3 Resursele Oceanului Planetar

1.3 Resursele Oceanului Planetar Terra este supranumită şi “planeta albastră” datorită predominării
1.3 Resursele Oceanului Planetar Terra este supranumită şi “planeta albastră” datorită predominării

Terra este supranumită şi “planeta albastră” datorită predominării apelor(70.8%), uscatul 20.2%. Suprafata totală a Pămantului-510.1 mil. Km² Apa dulce reprezintă un volum de 37.8 mil. Km³, din care numai o mică parte e practic utilizabilă. Oceanul este o sursă de energie inepuizabilă care poate fi utilizată pentru producerea energiei electrice din maree, curenŃi marini, valuri, diferenŃe de temperatură a straturilor de apă marină.

1.4 Resursele umane ale Terrei PopulaŃia umană este colectivitatea persoanelor fizice care locuiesc pe un

1.4 Resursele umane ale Terrei

1.4 Resursele umane ale Terrei PopulaŃia umană este colectivitatea persoanelor fizice care locuiesc pe un anumit
1.4 Resursele umane ale Terrei PopulaŃia umană este colectivitatea persoanelor fizice care locuiesc pe un anumit

PopulaŃia umană este colectivitatea persoanelor fizice care locuiesc pe un anumit teritoriu şi într-o anumită perioadă de timp. Resursele umane sunt reprezentate de totalitatea populaŃiei la un moment dat care poate presta o activitate social-economică. PopulaŃia Terrei(ineputul 2009) - 6.5 mild. Loc.

1.5 Numărul populaŃiei, dinamica şi repartiŃia geografică 1650 - Prima estimare 550 mil. loc. pe

1.5 Numărul populaŃiei, dinamica şi repartiŃia geografică

Numărul populaŃiei, dinamica şi repartiŃia geografică 1650 - Prima estimare 550 mil. loc. pe Terra 1820
Numărul populaŃiei, dinamica şi repartiŃia geografică 1650 - Prima estimare 550 mil. loc. pe Terra 1820

1650 - Prima estimare 550 mil. loc. pe Terra 1820 - s-a inregistrat primul miliard 1927 - s-a inregistrat al 2-lea miliard 1960 - s-a inregistrat al 3-lea miliard 1974 - s-a inregistrat al 4-lea miliard 1987 - s-a inregistrat al 5-lea miliard 1999 - s-a inregistrat al 6-lea miliard In 1950-1990 rata de crestere a fost 1.85%; in prezent este in scadere

1.5 Numărul populaŃiei, dinamica şi repartiŃia geografică RepartiŃia geografică a populaŃiei este inegala,

1.5 Numărul populaŃiei, dinamica şi repartiŃia geografică

Numărul populaŃiei, dinamica şi repartiŃia geografică RepartiŃia geografică a populaŃiei este inegala,
Numărul populaŃiei, dinamica şi repartiŃia geografică RepartiŃia geografică a populaŃiei este inegala,

RepartiŃia geografică a populaŃiei este inegala, condiŃionată de mai mulŃi factori Aşezările permanente se află răspândite între 80° latitudine nordică şi 54° latitudine sudică Peste 50% din populaŃie locuieşte în regiuni joase de până la 200 m faŃă de nivelul mării, ¼ între 200- 1000 m, aprox. 20-25% în aşezări la peste 1000 m altitudine

1.6 Densitatea, mişcarea naturală şi mobilitatea populaŃiei La nivelul uscatului planetar se constata ca densitatea

1.6 Densitatea, mişcarea naturală şi mobilitatea populaŃiei

Densitatea, mişcarea naturală şi mobilitatea populaŃiei La nivelul uscatului planetar se constata ca densitatea ar
Densitatea, mişcarea naturală şi mobilitatea populaŃiei La nivelul uscatului planetar se constata ca densitatea ar

La nivelul uscatului planetar se constata ca densitatea ar fi de 45% loc./km², dar există diferenŃieri teritoriale foarte mari Asia –122 loc./km², Europa – 103 loc./km², Africa 29 loc./km², America 22 loc./km.², Oceania cu 4 loc. /km². PopulaŃia mondială creşte în fiecare an cu cca 77 milioane loc. , zilnic 212 mii , în fiecare ora cu 880.

1.7 Structura populaŃiei şi urbanizarea Structura populaŃiei e analizată după: etnie, rasa, limba, vârsta, sex,

1.7 Structura populaŃiei şi urbanizarea

1.7 Structura populaŃiei şi urbanizarea Structura populaŃiei e analizată după: etnie, rasa, limba, vârsta, sex,
1.7 Structura populaŃiei şi urbanizarea Structura populaŃiei e analizată după: etnie, rasa, limba, vârsta, sex,

Structura populaŃiei e analizată după: etnie, rasa, limba, vârsta, sex, religie Grupe de varsta: 0-20 ani sunt tinerii, 20–60ani sunt adulŃii, peste 60 ani sunt vîrstnici Structura pe sexe indica o uşoară predominare a populaŃiei masculine faŃă de cea feminină Structura populaŃiei pe medii (urban-rural) şi evoluŃia acesteia în ultimele decenii arată că ne aflăm în plin proces de urbanizare

1.8 PopulaŃia României În anul 2007 populaŃia României a fost de 21,53 mil. loc. cu

1.8 PopulaŃia României

1.8 PopulaŃia României În anul 2007 populaŃia României a fost de 21,53 mil. loc. cu o
1.8 PopulaŃia României În anul 2007 populaŃia României a fost de 21,53 mil. loc. cu o

În anul 2007 populaŃia României a fost de 21,53 mil. loc. cu o densitate de 90,3 loc/km². Sporul natural a cunoscut oscilatii foarte mari, anul 1967 atingand nivelul record de 18‰ Dupa 1990(3‰) sporul natural a fost negativ in

2007(1.7‰)

Structura naŃională: romani(90%), maghiarii (6,6%), rromii (2,5%), germanii (0,3%), ucrainienii (0,3%), ruşii-lipoveni (0,2%), alte naŃionalităŃi sub

1%.

Expresii şi concepte cheie Resurse: ansamblul mijloacelor naturale de care poate dispune o colectivitate sau

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Resurse: ansamblul mijloacelor naturale de care poate dispune o colectivitate sau o
Expresii şi concepte cheie Resurse: ansamblul mijloacelor naturale de care poate dispune o colectivitate sau o

Resurse: ansamblul mijloacelor naturale de care poate dispune o colectivitate sau o entitate pe plan energetic, necesară omului pentru cerinŃele sale fiziologice BogăŃiile: constituie tot ceea ce poate satisface o nevoie şi în special bunurile care pot fi obiect de proprietate şi au o valoare PopulaŃia umană: colectivitatea persoanelor fizice care locuiesc pe un anumit teritoriu şi într-o anumită perioadă de timp

Teste Ce se înŃelege prin fenomenul resurselor naturale? Faptul că resursele naturale ele planetei sunt

Teste

Teste Ce se înŃelege prin fenomenul resurselor naturale? Faptul că resursele naturale ele planetei sunt limitate
Teste Ce se înŃelege prin fenomenul resurselor naturale? Faptul că resursele naturale ele planetei sunt limitate

Ce se înŃelege prin fenomenul resurselor naturale? Faptul că resursele naturale ele planetei sunt limitate ce decizii economice credeŃi că sunt necesare? Care credeŃi că sunt cauzele mobilităŃii internaŃionale a populaŃiei? IdentificaŃi factorii de care depinde densitatea populaŃiei? ExplicaŃi cauzele reducerii populaŃiei la noi în Ńară în ultimul deceniu şi jumătate.

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2008; Bebe

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2008; Bebe
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2008; Bebe

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2008; Bebe Negoescu, Gheorghe Vlăsceanu, Geografia economică. Resursele Terrei, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2001; Nicu I. Aur, Mădălina Andrei, Cezar G. Gherasim, Geografia economică şi politică universală, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005; Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Ed. economică, Bucureşti, 2005

TEMA 2 CᾸRBUNII
TEMA 2
CᾸRBUNII
Obiective Sa punem în evidenŃă amploarea resurselor de cărbuni Răspândirea geografică a resurselor de carbuni

Obiective

Obiective Sa punem în evidenŃă amploarea resurselor de cărbuni Răspândirea geografică a resurselor de carbuni
Obiective Sa punem în evidenŃă amploarea resurselor de cărbuni Răspândirea geografică a resurselor de carbuni

Sa punem în evidenŃă amploarea resurselor de cărbuni Răspândirea geografică a resurselor de carbuni Amplasarea geografică a producŃiei SituaŃia resurselor de carbuni în România

ConŃinut 2.1 Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică 2.2 EvoluŃia producŃiei mondiale de cărbune

ConŃinut

ConŃinut 2.1 Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică 2.2 EvoluŃia producŃiei mondiale de cărbune
ConŃinut 2.1 Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică 2.2 EvoluŃia producŃiei mondiale de cărbune

2.1 Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică

2.2 EvoluŃia producŃiei mondiale de cărbune

2.3 ProducŃia de cărbune şi repartiŃia sa geografică

2.4 România

2.1 Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică Cărbunii reprezintă una din cele mai importante

2.1 Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică

Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică Cărbunii reprezintă una din cele mai importante substanŃe
Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică Cărbunii reprezintă una din cele mai importante substanŃe

Cărbunii reprezintă una din cele mai importante substanŃe minerale utile Se remarca prin voulmul mare de rezerve(10- 11mii mild tone), vechimea exploatarii si utilizarile variate, fiind o sursa de energie primara si materie prima pentru industria chimica. Cărbunii reprezintă 90% din rezervele de combustibili fosili, faŃă de numai 4% petrol şi 2% gazele naturale

2.1 Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică RepartiŃia geografică a rezervelor, este inegală, 95%

2.1 Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică

Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică RepartiŃia geografică a rezervelor, este inegală, 95%
Rezervele naturale de cărbuni şi repartiŃia geografică RepartiŃia geografică a rezervelor, este inegală, 95%

RepartiŃia geografică a rezervelor, este inegală, 95% fiind concentrate în emisfera nordică şi numai 5% în cea sudică în emisfera nordică zăcămintele sunt concentrate între latitudinile de 35° şi 60° Trei state deŃin peste 80% din rezervele probabile: CSI, SUA şi China mari zone geografice care au foarte mici rezerve ca, de exemplu, Africa (2,7%), America de Sud (1,2%), Oceania (1,1%).

2.2 EvoluŃia producŃiei mondiale de cărbune ProducŃia carboniferă s-a caracterizat printr-un ritm de creştere foarte

2.2 EvoluŃia producŃiei mondiale de cărbune

2.2 EvoluŃia producŃiei mondiale de cărbune ProducŃia carboniferă s-a caracterizat printr-un ritm de creştere foarte
2.2 EvoluŃia producŃiei mondiale de cărbune ProducŃia carboniferă s-a caracterizat printr-un ritm de creştere foarte

ProducŃia carboniferă s-a caracterizat printr-un ritm de creştere foarte ridicat până în 1913, secolul al XIX-lea fiind numit „secolul cărbunelui” Cărbunele domină sursele enrgetice (90%) „Criza petrolului”, declanşată în anul 1973, relanseaza productia de carbune Cărbunii utilizaŃi tot mai mult în termocentrale ProducŃia mondiala a crescut de la 512mil. t. în 1890 la 6488 mil. t. în 2007

2.3 ProducŃia de cărbune şi repartiŃia sa geografică ProducŃia carboniferă este mult mai concentrată decât

2.3 ProducŃia de cărbune şi repartiŃia sa geografică

2.3 ProducŃia de cărbune şi repartiŃia sa geografică ProducŃia carboniferă este mult mai concentrată decât cea
2.3 ProducŃia de cărbune şi repartiŃia sa geografică ProducŃia carboniferă este mult mai concentrată decât cea

ProducŃia carboniferă este mult mai concentrată decât cea petroliferă China şi SUA deŃin mai mult de jumătate (55%) din producŃia mondială si 2/3 din producŃia mondială de cărbune superior Europa(inclusiv CSI) s-a situat pe primul loc la producŃie; în prezent a fost depăşită de Asia S.U.A.(locul 2), C.S.I.(locul 5), Germania(locul 7) Asia are doi mari producători de cărbuni: China şi India.

2.4 România Cărbunii ocupa primul loc( carbune, petrol, gaze naturale) prin marimea rezervelor intre combustibilii

2.4 România

2.4 România Cărbunii ocupa primul loc( carbune, petrol, gaze naturale) prin marimea rezervelor intre combustibilii
2.4 România Cărbunii ocupa primul loc( carbune, petrol, gaze naturale) prin marimea rezervelor intre combustibilii

Cărbunii ocupa primul loc( carbune, petrol, gaze naturale) prin marimea rezervelor intre combustibilii minerali. Rezerve modeste (1,15 mld. t) ProducŃia a oscilat intre 31,2 mil. t în 1991, 38,9 mil. t în 1993, ajungând la doar 35,7 mil. t în 2007. Cel mai mare bazin huilifier este bazinul Petroşani. Lignitul este tipul de cărbune reprezentativ pentru Ńara noastră(în Podişul şi SubcarpaŃii Getici)

Expresii şi concepte cheie „Secolul cărbunelui” a fost supranumit secolul al XIX-lea, pentru rolul vital

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie „Secolul cărbunelui” a fost supranumit secolul al XIX-lea, pentru rolul vital pe
Expresii şi concepte cheie „Secolul cărbunelui” a fost supranumit secolul al XIX-lea, pentru rolul vital pe

„Secolul cărbunelui” a fost supranumit secolul al XIX-lea, pentru rolul vital pe care l-a avut cărbunii, ca sursă de energie în acest veac Gradul de carbonizare reprezintă concentraŃia de carbon în funcŃie de care se face clasificarea cărbunilor

Teste Care sunt Ńările cu cele mai mari rezerve de cărbuni din lume? În care

Teste

Teste Care sunt Ńările cu cele mai mari rezerve de cărbuni din lume? În care emisferă
Teste Care sunt Ńările cu cele mai mari rezerve de cărbuni din lume? În care emisferă

Care sunt Ńările cu cele mai mari rezerve de cărbuni din lume? În care emisferă a pământului se găsesc cele mai mari rezerve de cărbuni? ProducŃia de cărbune a crescut în Europa în ultimul deceniu? Ce tară este cea mai mare producătoare de cărbune? Care este cărbunele superior de bază în Romănia?

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2008; Miron

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2008; Miron
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2008; Miron

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2008; Miron Florea, Geografie economică mondială, Ed. Aula, Braşov,2000; Nicu I. Aur, Mădălina Andrei, Cezar G. Gherasim, Geografia economică şi politică universală, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005; Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Ed.economică, Bucureşti, 2005.

TEMA 3 PETROLUL ŞI INDUSTRIA PETROLIERA NATURALE
TEMA 3
PETROLUL ŞI INDUSTRIA
PETROLIERA NATURALE
3.1 Exploatarea industrială a petrolului Petrolul brut sau ŃiŃeiul este un combustibil mineral clasic, de

3.1 Exploatarea industrială a petrolului

3.1 Exploatarea industrială a petrolului Petrolul brut sau ŃiŃeiul este un combustibil mineral clasic, de origine
3.1 Exploatarea industrială a petrolului Petrolul brut sau ŃiŃeiul este un combustibil mineral clasic, de origine

Petrolul brut sau ŃiŃeiul este un combustibil mineral clasic, de origine organica Petrolul era cunoscut si utilizat din Antichitate pentru iluminat si incalzit, ca liant si izolant hidro si ca medicament Randament energetic mare – 9 -11.000 kcal/kg Se poate transporta prin conducte la mii de km distanta – o comoda sursa energetica Exploatarea industriala incepe la jumatatea sec.XX (S.U.A, Rusia, România)

3.2 Rezervele mondiale de petrol şi repartiŃia lor geografică Rezervele certe sunt de 165 miliarde

3.2 Rezervele mondiale de petrol şi repartiŃia lor geografică

Rezervele mondiale de petrol şi repartiŃia lor geografică Rezervele certe sunt de 165 miliarde de tone
Rezervele mondiale de petrol şi repartiŃia lor geografică Rezervele certe sunt de 165 miliarde de tone

Rezervele certe sunt de 165 miliarde de tone din care peste 100 mld. sunt în Orientul Mijlociu, iar rezervele incerte se cifrează la 360 miliarde tone. ProducŃia actuală asigura omenirea cu petrol o perioadă de aproximativ 40 de ani. Asia(fără C.S.I.) are 64,5% din rezervele mondiale Arabia Saudită – 36,3 mld.t – primul loc in lume Europa deŃine 19,7 mld incluzând şi C.S.I. America de Nord posedă 5,5% rezervele certe

3.3 ReprtiŃia geografică a exploatărilor petroliere ProducŃia mondiala la petrol in 2007 de 3.9 mld.

3.3 ReprtiŃia geografică a exploatărilor petroliere

3.3 ReprtiŃia geografică a exploatărilor petroliere ProducŃia mondiala la petrol in 2007 de 3.9 mld. T
3.3 ReprtiŃia geografică a exploatărilor petroliere ProducŃia mondiala la petrol in 2007 de 3.9 mld. T

ProducŃia mondiala la petrol in 2007 de 3.9 mld. T din care 30% din exploatari submarine Arabia Saudită ocupă locul întâi la producŃie (493,1 mil. t în 2007). Iranul, Irakul, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite se afla in fruntea tarilor ce exploateaza petrol America de Nord are cca. 311,5 mil. t în 2007, 50% din producŃie fiind extrasă din SUA Africa cu 10% din producŃia mondială Libia, Algeria, Egipt şi Maroc.

3.4 Rafinarea petrolului pe glob Industria de rafinare a ŃiŃeiului este astăzi una dintre cele

3.4 Rafinarea petrolului pe glob

3.4 Rafinarea petrolului pe glob Industria de rafinare a ŃiŃeiului este astăzi una dintre cele mai
3.4 Rafinarea petrolului pe glob Industria de rafinare a ŃiŃeiului este astăzi una dintre cele mai

Industria de rafinare a ŃiŃeiului este astăzi una dintre cele mai importante ramuri industriale. În anul 2006 capacitatea de rafinare a fost de peste 4,3 mld. t (America de Nord- 24%, Europa şi CSI - 29%, Asia de Sud şi Sud-Est şi Australia- 27,4%, America Centrală şi de Sud- 7,7%, Orientul Mijlociu şi Apropiat- 8,3% şi Africa- 3,8%) Din cele aproape 4 mld. t de petrol produse în 2007, statele dezvoltate au consumat 3/4 din producŃie, cea mai mare parte din aceasta provenind din import.

3.5 ComerŃul mondial cu petrol 2 mld. t de petrol fac ,anual, obiectul operaŃiunilor de

3.5 ComerŃul mondial cu petrol

3.5 ComerŃul mondial cu petrol 2 mld. t de petrol fac ,anual, obiectul operaŃiunilor de comerŃ.
3.5 ComerŃul mondial cu petrol 2 mld. t de petrol fac ,anual, obiectul operaŃiunilor de comerŃ.

2 mld. t de petrol fac ,anual, obiectul operaŃiunilor de comerŃ. Prima zonă importatoare din lume este Europa Occidentală, urmata de America de Nord Cea mai importantă zonă exportatoare este Orientul Mijlociu şi Apropiat, urmata de: Africa, America Latină si CSI

3.6 România Rezervele Ńării sunt estimate la cca. 100 mil. t Descoperirile din ultimile decenii

3.6 România

3.6 România Rezervele Ńării sunt estimate la cca. 100 mil. t Descoperirile din ultimile decenii se
3.6 România Rezervele Ńării sunt estimate la cca. 100 mil. t Descoperirile din ultimile decenii se

Rezervele Ńării sunt estimate la cca. 100 mil. t Descoperirile din ultimile decenii se includ în categoria petrolurilor grele, vâscoase Zona dintre CarpaŃi şi Dunăre rămâne în continuare cea mai importantă (70%) ca resurse si ca producŃie 2007 – România a extras 5,0 mil. t de petrol Industria de rafinare capacitatea totală actuală fiind de peste 30 mil. t/an.

Expresii şi concepte cheie Petrolul brut sau ŃiŃeiul este un combustibil mineral clasic, de origine

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Petrolul brut sau ŃiŃeiul este un combustibil mineral clasic, de origine organică,
Expresii şi concepte cheie Petrolul brut sau ŃiŃeiul este un combustibil mineral clasic, de origine organică,

Petrolul brut sau ŃiŃeiul este un combustibil mineral clasic, de origine organică, randamentul său energetic fiind cuprinsă între 9000 şi 1000 kcal./kg. Este o resursă epuizabilă în cca 40-45 de an. Se prezintă ca un amestec complex de hidrocarburi solide şi gazoase, dizolvate în hidrocarburi lichide. OPEC - OrganizaŃia łărilor Exploatatoare de petrol, înfiinŃată în anul 1960 cu sediul la Viena, din care fac parte pste 13 state. Este un organism interguvernamental.

Teste Care este cea mai bogată zonă geografică în rezerve de petrol? Care sunt principalele

Teste

Teste Care este cea mai bogată zonă geografică în rezerve de petrol? Care sunt principalele caracteristici
Teste Care este cea mai bogată zonă geografică în rezerve de petrol? Care sunt principalele caracteristici

Care este cea mai bogată zonă geografică în rezerve de petrol? Care sunt principalele caracteristici ale comerŃului mondial cu petrol? Care sunt principalele Ńări exportatoare de petrol? Cum explicaŃi axcensiunea conomică spectaculoasă a unor Ńări din Orientul Apropiat? Unde se situează România în această ramură economică de bază din punct de vedere al resurselor şi al producŃiei?

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Miron Florea, Geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov,2000 Florina Bran, Geografia resurselor economice, Editura Atheneum, Bucureşti, 1993 Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 2005

TEMA 4 GAZELE NATURALE
TEMA 4
GAZELE NATURALE
Obiective Subliniază randamentul caloric ridicat care poate ajunge până la 13850 kcal/m³, având şi alte

Obiective

Obiective Subliniază randamentul caloric ridicat care poate ajunge până la 13850 kcal/m³, având şi alte multiple
Obiective Subliniază randamentul caloric ridicat care poate ajunge până la 13850 kcal/m³, având şi alte multiple

Subliniază randamentul caloric ridicat care poate ajunge până la 13850 kcal/m³, având şi alte multiple întrebuinŃări în industrie, ca materie primă în industria chimică, pentru îngrăşăminte chimice, negru de fum, cauciuc sintetic, materiale plastice, fibre sintetice, medicamente.

ConŃinut 4.1 Rezervele de gaze naturale şi distribuŃia lor geografică 4.2 Regiunile producătoare de gaze

ConŃinut

ConŃinut 4.1 Rezervele de gaze naturale şi distribuŃia lor geografică 4.2 Regiunile producătoare de gaze naturale
ConŃinut 4.1 Rezervele de gaze naturale şi distribuŃia lor geografică 4.2 Regiunile producătoare de gaze naturale

4.1 Rezervele de gaze naturale şi distribuŃia lor geografică

4.2 Regiunile producătoare de gaze naturale

4.3 Repartitia geografica a exploatarilor gazeifere din Romania

4.4 Dinamica producŃiei şi perspectivele acesteia în Ńara noastră

4.1 Rezervele de gaze naturale şi distribuŃia lor geografică Un alt combustibil mineral, sunt constituite

4.1 Rezervele de gaze naturale şi distribuŃia lor geografică

Rezervele de gaze naturale şi distribuŃia lor geografică Un alt combustibil mineral, sunt constituite din
Rezervele de gaze naturale şi distribuŃia lor geografică Un alt combustibil mineral, sunt constituite din

Un alt combustibil mineral, sunt constituite din hidrocarburi gazoase în care predomină metanul Puterea calorică poate ajunge la 13.850 kcal/m 3 Utilizare: combustibil,materie primă(industria chimică) Gazele naturale se împart în două categorii: gazul metan, şi gazul de sondă. În 2002 rezervele sigure erau de 177 660 mld. m 3 . La nivelul producŃiei actuale (2007) de 2940 mld. m 3 , ele ar putea asigura consumul omenirii pe o perioadă de cca 60 de ani.

4.2 Regiunile producătoare de gaze naturale Exploatarea industrială a gazelor a început în 1880 ProducŃia

4.2 Regiunile producătoare de gaze naturale

4.2 Regiunile producătoare de gaze naturale Exploatarea industrială a gazelor a început în 1880 ProducŃia de
4.2 Regiunile producătoare de gaze naturale Exploatarea industrială a gazelor a început în 1880 ProducŃia de

Exploatarea industrială a gazelor a început în 1880 ProducŃia de gaze naturale a crescut, ajungând în anul 2007 la 2940 mld. m 3 . Principalele Ńări producătoare (2007): Rusia-20.7%, SUA-18.6%, Canada-6.2%, Iran-3.8%, Norvegia- 3.1%, Algeria-2.8%, Arabia Saudită-2.5% CSI dă 1/3 din producŃia mondială (790.2mld.m³) Europa Occidentală concentrează zăcăminte şi exploatări de gaze naturale atât pe continent cât şi în zonele submarine

4.3 Repartitia geografica a exploatarilor gazeifere din Romania Gazele naturale reprezintă una dintre cele mai

4.3 Repartitia geografica a exploatarilor gazeifere din Romania

Repartitia geografica a exploatarilor gazeifere din Romania Gazele naturale reprezintă una dintre cele mai importante
Repartitia geografica a exploatarilor gazeifere din Romania Gazele naturale reprezintă una dintre cele mai importante

Gazele naturale reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale ale subsolului Gazul metan are un procent foarte ridicat de metan (între 98 şi 99,7%), iar puterea calorică este cuprinsă între 8 500 – 9 500 kcal/m 3 . Rezervele de gaze naturale ale Ńării noastre sunt destul de mici: între 160 şi 350 mld. m 3 . Podişul Transilvaniei, SubcarpaŃii Getici şi Podişul Getic, Câmpia Română si Câmpia de Vest

4.4 Dinamica producŃiei şi perspectivele acesteia în Ńara noastră ProducŃia de gaze naturale a României
4.4 Dinamica producŃiei şi perspectivele acesteia în Ńara noastră ProducŃia de gaze naturale a României
4.4 Dinamica producŃiei şi perspectivele acesteia în Ńara noastră ProducŃia de gaze naturale a României

4.4 Dinamica producŃiei şi perspectivele acesteia în Ńara noastră

producŃiei şi perspectivele acesteia în Ńara noastră ProducŃia de gaze naturale a României a crescut până
producŃiei şi perspectivele acesteia în Ńara noastră ProducŃia de gaze naturale a României a crescut până

ProducŃia de gaze naturale a României a crescut până în 1989(32,95 mld. m³) ocupând locul 6 pe Glob, apoi a scăzut până la 11,6 mld. m 3 în 2007

Expresii şi concepte cheie Gazul Metan: numit şi gaz uscat cu o concentraŃie de metan

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Gazul Metan: numit şi gaz uscat cu o concentraŃie de metan situată
Expresii şi concepte cheie Gazul Metan: numit şi gaz uscat cu o concentraŃie de metan situată

Gazul Metan: numit şi gaz uscat cu o concentraŃie de metan situată între 69 şi 99,91%, se găseşte singur în zăcămînt, şi mai conŃine şi o mică cantitate de hidrocarburi superioare precum etan, propan, izopropan, izobutan, etc. Gazul de sondă: numit şi gaz umed sau asociat, se găseşte împreună cu petrolul şi s-a format odată şi împreună cu acesta. Are o putere calorică mai redusă, între 5500-6000 kcal./m³.

Teste Care a fost cauza care a determinat creşterea continuă a consumului de gaze naturale

Teste

Teste Care a fost cauza care a determinat creşterea continuă a consumului de gaze naturale impunând
Teste Care a fost cauza care a determinat creşterea continuă a consumului de gaze naturale impunând

Care a fost cauza care a determinat creşterea continuă a consumului de gaze naturale impunând o campanie susŃinută de descoperire a noi rezerve? Care este Ńara cu care produce cea mai mare cantitate de gaze naturale din acest început de secol? Unde sunt localizate în Europa cele mai recente zăcăminte de gaze naturale şi căror Ńări aparŃin? Unde este localizat gazul metan în România? Cum a evoluat producŃia de gaze naturale în Ńara noastră?

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Miron Florea , geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov, 2000; Erdeli George (coordonator), Geografia economică mondială, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1998; Mihăilescu Ion Florin, Elemente de geografie economică mondială, Editura Ex-Ponto, ConstanŃa, 2000

TEMA 5 ROCILE DE CONSTRUCłIE ŞI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCłIE
TEMA 5
ROCILE DE CONSTRUCłIE ŞI
INDUSTRIA MATERIALELOR
DE CONSTRUCłIE
Obiective Deşi cantitativ modestă în ansamblul producŃiei industriale, industria materialelor de construcŃii este

Obiective

Obiective Deşi cantitativ modestă în ansamblul producŃiei industriale, industria materialelor de construcŃii este
Obiective Deşi cantitativ modestă în ansamblul producŃiei industriale, industria materialelor de construcŃii este

Deşi cantitativ modestă în ansamblul producŃiei industriale, industria materialelor de construcŃii este printre cele mai vechi şi în prezent indispensabile în economia mondială

ConŃinut 5.1 Rocile de construcŃie 5.2 Pietrele de construcŃie în România 5.3 Industria materialelor de

ConŃinut

ConŃinut 5.1 Rocile de construcŃie 5.2 Pietrele de construcŃie în România 5.3 Industria materialelor de construcŃie
ConŃinut 5.1 Rocile de construcŃie 5.2 Pietrele de construcŃie în România 5.3 Industria materialelor de construcŃie

5.1 Rocile de construcŃie

5.2 Pietrele de construcŃie în România

5.3 Industria materialelor de construcŃie

5.4 Industria materialelor de construcŃie în România

5.1 Rocile de construcŃie O importanŃă deosebită industria materialelor de construcŃii prezintă o importanŃă

5.1 Rocile de construcŃie

5.1 Rocile de construcŃie O importanŃă deosebită industria materialelor de construcŃii prezintă o importanŃă
5.1 Rocile de construcŃie O importanŃă deosebită industria materialelor de construcŃii prezintă o importanŃă

O importanŃă deosebită industria materialelor de construcŃii prezintă o importanŃă deosebită. Se utilizează două categorii de materiale: naturale şi obŃinute pe scară industrială. Rocile utilizate în construcŃia clădirilor şi a operelor de artă: marmura, pietrele semipreŃioase, calcare Italia este cea mai mare producatoare de marmură din lume (cca. 1,9 mil. t blocuri) şi cea mai însemnată exportatoare (cca. 450.000 t blocuri anual).

5.2 Pietrele de construcŃie în România łara noastră posedă variate şi mari rezerve de roci

5.2 Pietrele de construcŃie în România

5.2 Pietrele de construcŃie în România łara noastră posedă variate şi mari rezerve de roci naturale
5.2 Pietrele de construcŃie în România łara noastră posedă variate şi mari rezerve de roci naturale

łara noastră posedă variate şi mari rezerve de roci naturale de construcŃii Granitul şi bazaltul(exploatat in Racoş şi Detunatele) sunt roci dure folosite in construcŃii Andezitul, calcar, gresii, creta, argila, caolinul sunt exploatate in cariere din tara. Nisipul coarŃos, folosit la obŃinerea sticlei, se exploatează la Miorcani şi Hudeşti, Vălenii de Munte, Hoghiz (lângă Braşov) şi, mai recent, în grindul Caraorman (Delta Dunării).

5.3 Industria materialelor de construcŃie Este una dintre cele mai vechi din lume Industria lianŃilor:

5.3 Industria materialelor de construcŃie

5.3 Industria materialelor de construcŃie Este una dintre cele mai vechi din lume Industria lianŃilor: produce
5.3 Industria materialelor de construcŃie Este una dintre cele mai vechi din lume Industria lianŃilor: produce

Este una dintre cele mai vechi din lume Industria lianŃilor: produce ciment, var şi ipsos ProducŃia mondială de ciment (2007)a fost de peste 2,6 mld. t, principalii producători fiind China cu 1,3 mld. t, aproape jumătate din producŃia mondială, India (160 mil. t), SUA (96 mil. t) Industria ceramicii: realizează o gamă largă de produse, cu diverse utilizări. Industria sticlei: geamuri, utilizări în construcŃii

5.4 Industria materialelor de construcŃie în Români a Romania are o industrie reprezentativă de materiale

5.4 Industria materialelor de construcŃie în România

5.4 Industria materialelor de construcŃie în Români a Romania are o industrie reprezentativă de materiale de
5.4 Industria materialelor de construcŃie în Români a Romania are o industrie reprezentativă de materiale de

Romania are o industrie reprezentativă de materiale de construcŃie, dar, în ansamblu, cu o scădere a producŃiei începând cu anul 1990. Subramura lianŃilor este prezentă îndeosebi prin ciment, având numeroase centre (Turda, Hoghiz) Industria ceramicii - ceramica pentru construcŃii (cărămizi, Ńigle, teracote); ceramică fină (porŃelan, faianŃă) la Alba Iulia, Sighişoara, Cluj-Napoca Industria sticlei, cu vechi tradiŃii în România: Buzău, Mediaş, Târnăveni, Azuga, Sighişoara, Mediaş

Expresii şi concepte cheie Gabron : rocă eruptivă colorată care se utilizează la realizarea operelor

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Gabron : rocă eruptivă colorată care se utilizează la realizarea operelor de
Expresii şi concepte cheie Gabron : rocă eruptivă colorată care se utilizează la realizarea operelor de

Gabron: rocă eruptivă colorată care se utilizează la realizarea operelor de artă şi ca ornament la construcŃii. Caolin: rocă sedimentară plastică de culoare albă din familia argilei. Industria lianŃilor: produce cele mai importane materiale pentru construcŃii şi anume ciment, var şi ipsos.

Teste Ce se înŃelege prin fenomenul resurselor naturale; Faptul că resursele naturale ele planetei sunt

Teste

Teste Ce se înŃelege prin fenomenul resurselor naturale; Faptul că resursele naturale ele planetei sunt limitate
Teste Ce se înŃelege prin fenomenul resurselor naturale; Faptul că resursele naturale ele planetei sunt limitate

Ce se înŃelege prin fenomenul resurselor naturale; Faptul că resursele naturale ele planetei sunt limitate ce decizii economice credeŃi că sunt necesare? Care credeŃi că sunt cauzele mobilităŃii internaŃionale a populaŃiei? IdentificaŃi factorii de care depinde densitatea populaŃiei. ExplicaŃi cauzele reducerii populaŃiei la noi în Ńară în ultimul deceniu şi jumătate.

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Miron Florea , Geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov, 2000; Erdeli George (coordonator), Geografia economică mondială, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1998; Mihăilescu Ion Florin, Elemente de geografie economică mondială, Editura Ex-Ponto, ConstanŃa, 2000

TEMA 6 FONDUL FUNCIAR, AGRICULTURA, INDUSTRIA ALIMENTARᾸ, ŞI INDUSTRIA UŞOARᾸ
TEMA 6
FONDUL FUNCIAR,
AGRICULTURA, INDUSTRIA
ALIMENTARᾸ, ŞI
INDUSTRIA UŞOARᾸ
Obiective Agricultura ca ramură de bază a economiei mondiale asigură existenŃa populaŃiei, însă o dată

Obiective

Obiective Agricultura ca ramură de bază a economiei mondiale asigură existenŃa populaŃiei, însă o dată cu
Obiective Agricultura ca ramură de bază a economiei mondiale asigură existenŃa populaŃiei, însă o dată cu

Agricultura ca ramură de bază a economiei mondiale asigură existenŃa populaŃiei, însă o dată cu „explozia demografică” a apărut şi o „problemă alimmentară” la nivel mondial. Totodată agricultura furnizează materii prime de bază pentru industria alimentară, cea uşoară şi chimică, a cărei rezolvare este destul de dificilă.

ConŃinut 6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale 6.2 Modul de utilizare a terenurilor 6.3 Resursele

ConŃinut

ConŃinut 6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale 6.2 Modul de utilizare a terenurilor 6.3 Resursele agroalimentare
ConŃinut 6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale 6.2 Modul de utilizare a terenurilor 6.3 Resursele agroalimentare

6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale

6.2 Modul de utilizare a terenurilor

6.3 Resursele agroalimentare şi animale

6.4 Regiunile agrogeografice ale Terrei

6.5 Agricultura în România

6.6 Industria alimentară

6.7 Industria uşoară

6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale Creşterea populaŃiei mondiale, politica de scoatere din circuitul

6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale

6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale Creşterea populaŃiei mondiale, politica de scoatere din circuitul
6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale Creşterea populaŃiei mondiale, politica de scoatere din circuitul

Creşterea populaŃiei mondiale, politica de scoatere din circuitul productiv al unor suprafeŃe de teren agricol, a dus la o balanŃă alimentară precară între cerere şi ofertă. Pentru ameliorarea calităŃii productive a terenurilor se realizează o serie de îmbunătăŃiri funciare Lucrările de desecare, pentru includerea în circuitul agricol a suprafeŃelor ocupate de bălŃi, mlaştini, terenuri cu exces de umiditate sau expuse frecvent inundaŃiilor

6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale Lucrările de terasare, în Europa, pentru culturile de viŃă

6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale

6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale Lucrările de terasare, în Europa, pentru culturile de viŃă de
6.1 Fondul funciar şi îmbunătăŃirile sale Lucrările de terasare, în Europa, pentru culturile de viŃă de

Lucrările de terasare, în Europa, pentru culturile de viŃă de vie, în Asia special la culturile de orez- (China, Filipine, Indonezia, Japonia, cele două Coree) Combaterea eroziunii solurilor afectează o treime din terenurile arabile ale Terrei. Lucrările de irigaŃii au rol substanŃial în reducerea efectului negativ al deficitului permanent sau temporar de umiditate.

6.2 Modul de utilizare a terenurilor SuprafaŃa totală a uscatului (cca. 150 mil. km 2

6.2 Modul de utilizare a terenurilor

6.2 Modul de utilizare a terenurilor SuprafaŃa totală a uscatului (cca. 150 mil. km 2 )
6.2 Modul de utilizare a terenurilor SuprafaŃa totală a uscatului (cca. 150 mil. km 2 )

SuprafaŃa totală a uscatului (cca. 150 mil. km 2 ) cuprinde terenuri arabile (11%), păşuni şi fâneŃe (24%), fond forestier (31%) şi alte suprafeŃe (34%). Terenurile arabile constituie principalul mijloc de producŃie al agriculturii. Există diferenŃieri semnificative pe continente şi regiuni. Valori apropiate de media mondială caracterizează ponderea suprafeŃelor arabile în America de Nord, CSI şi Asia de Est.

6.2 Modul de utilizare a terenurilor Valori mai mari există în Europa (30%) şi Asia

6.2 Modul de utilizare a terenurilor

6.2 Modul de utilizare a terenurilor Valori mai mari există în Europa (30%) şi Asia de
6.2 Modul de utilizare a terenurilor Valori mai mari există în Europa (30%) şi Asia de

Valori mai mari există în Europa (30%) şi Asia de Sud (25%), iar mai reduse, sub nivelul mondial, în Africa, Australia, America de Sud (între 5 şi 7%). La nivelul Ńărilor există diferenŃieri foarte mari datorită mai multor factori, mărimea suprafeŃei Ńării, condiŃiile climatice, cererea de produse agroalimentare, presiunea demografică, tradiŃii istorice.

6.3 Resursele agroalimentare şi animale Cultura cerealelor ocupă peste 55% din totalul suprafeŃelor arabile Cele

6.3 Resursele agroalimentare şi animale

6.3 Resursele agroalimentare şi animale Cultura cerealelor ocupă peste 55% din totalul suprafeŃelor arabile Cele
6.3 Resursele agroalimentare şi animale Cultura cerealelor ocupă peste 55% din totalul suprafeŃelor arabile Cele

Cultura cerealelor ocupă peste 55% din totalul suprafeŃelor arabile Cele trei cereale de bază (grâul, porumbul, orezul) au ponderi relativ apropiate în producŃia totală de cereale, care a depăşit 2,2 mld. t în 2005, aproape 2/5 din aceasta fiind realizate de numai trei state (China, SUA, India). Grâul (607 mil. t în 2007): China (producŃie de peste 100 mil. t, începând cu anul 1992) Orezul (651,7 mil. t în 2007) se detaşează China (187 mil. t)

6.3 Resursele agroalimentare şi animale Porumbul (784,8 mil. t în 2007, 30% din producŃia mondială

6.3 Resursele agroalimentare şi animale

6.3 Resursele agroalimentare şi animale Porumbul (784,8 mil. t în 2007, 30% din producŃia mondială de
6.3 Resursele agroalimentare şi animale Porumbul (784,8 mil. t în 2007, 30% din producŃia mondială de

Porumbul (784,8 mil. t în 2007, 30% din producŃia mondială de cereale) Cartofi, legume, leguminoase pentru boabe Plantele industriale au o însemnătate aparte în susŃinerea industriei textile şi alimentare

Plante pentru ulei (soia, floarea soarelui, arahide, răpiŃă), plante pentru zahăr (trestie de zahăr, sfeclă de zahăr) şi plante textile (bumbac, in, cânepă,

iută).

Pomii fructiferi, ViŃa de vie, Arborele de cauciuc

Arborele de cafea, Bananieru, Curmalul,

6.4 Regiunile agrogeografice ale Terrei Regiunea tropical-umedă: arborele de cauciuc şi de cacao, manioc, culturile

6.4 Regiunile agrogeografice ale Terrei

6.4 Regiunile agrogeografice ale Terrei Regiunea tropical-umedă: arborele de cauciuc şi de cacao, manioc, culturile de
6.4 Regiunile agrogeografice ale Terrei Regiunea tropical-umedă: arborele de cauciuc şi de cacao, manioc, culturile de

Regiunea tropical-umedă: arborele de cauciuc şi de cacao, manioc, culturile de orez, grâu, porumb, mei, bumbac, trestie de zahăr, cafea, bananier Regiunea musonică are precipitaŃii bogate în care predomină orezul Regiunea aridă: agricultură semnificativă în oaze, unde se pot cultiva majoritatea plantelor agricole. Regiunea mediteraneeană: culturile specifice de citrice şi viticultură, alături de culturi cerealiere. Regiunea cerealieră temperată are o agricultură diversificată şi intensivă.

6.5 Agricultura în România Fondul funciar cuprinde terenuri agricole (62%; 14,8 mil. ha), fond forestier

6.5 Agricultura în România

6.5 Agricultura în România Fondul funciar cuprinde terenuri agricole (62%; 14,8 mil. ha), fond forestier (28%;
6.5 Agricultura în România Fondul funciar cuprinde terenuri agricole (62%; 14,8 mil. ha), fond forestier (28%;

Fondul funciar cuprinde terenuri agricole (62%; 14,8 mil. ha), fond forestier (28%; 6,6 mil. ha) şi alte suprafeŃe (10%; 2,3 mil. ha). Terenuri arabile: 9,3 mil. ha(40% din fondul funciar) Cultura plantelor: culturi specifice zonei temperate Structura terenurilor cultivate se află într-un proces de evoluŃie datorită modificării sistemului de proprietate asupra pământului. Cuprinde păşunile şi fâneŃele naturale (aproape 20% din suprafaŃa fondului funciar)

6.6 Industria alimentară Este ramura industrială cu cea nai largă arie de răspândire pe suprafaŃa

6.6 Industria alimentară

6.6 Industria alimentară Este ramura industrială cu cea nai largă arie de răspândire pe suprafaŃa Globului
6.6 Industria alimentară Este ramura industrială cu cea nai largă arie de răspândire pe suprafaŃa Globului

Este ramura industrială cu cea nai largă arie de răspândire pe suprafaŃa Globului Este industria cea mai dependentă de producŃia agricolă; foloseşte şi unele materii prime minerale. Subramuri ale industriei: Ind. cărnii şi a preparatelor din carne; Ind. prelucrare a peştelui; Ind. laptelui şi al produselor lactate; Ind. uleiurilor vegetale; Ind. zahărului şi a produselor zaharoase; Ind. băuturilor; Ind. morăritului şi a panificaŃiei; Ind. alimentară din România cu aceleaşi subramuri.

6.7 Industria uşoară Industria uşoară face parte din marea ramură a bunurilor de consum şi

6.7 Industria uşoară

6.7 Industria uşoară Industria uşoară face parte din marea ramură a bunurilor de consum şi cuprinde
6.7 Industria uşoară Industria uşoară face parte din marea ramură a bunurilor de consum şi cuprinde

Industria uşoară face parte din marea ramură a bunurilor de consum şi cuprinde subramurile:

Industria textilă şi a confecŃiilor(industria bumbacului, industria lânii, industria mătăsii naturale, industria inului, industria iutei, industria cânepii, industria sisalului ) Industria confecŃiilor şi tricotajelor Industria pielăriei şi încălŃămintei Industria uşoară în România cu aceleaşi subramuri

Expresii şi concepte cheie Solul: prin sol se înŃelege partea superficială a scoarŃei terestre, de

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Solul: prin sol se înŃelege partea superficială a scoarŃei terestre, de unde
Expresii şi concepte cheie Solul: prin sol se înŃelege partea superficială a scoarŃei terestre, de unde

Solul: prin sol se înŃelege partea superficială a scoarŃei terestre, de unde îşi extrag plantele substanŃele necesare dezvoltării lor şi care este înzestrată cu fertilitate. Cernozomurile: sunt cele mai fertile soluri de pe glob, favorabile culturii cerealelor, mai ales în câmpiile din zonele temperate. Maniocul: plantă tropicală care produce tubesculi mari, asemănători cartofului, din care se prepară făină bogată în amidon; substituie cartoful în alimentaŃie

Teste Ce factori ifluenŃează dezvolatarea şi repartizarea geografică a agriculturii pe Terra? Care sunt primi

Teste

Teste Ce factori ifluenŃează dezvolatarea şi repartizarea geografică a agriculturii pe Terra? Care sunt primi trei
Teste Ce factori ifluenŃează dezvolatarea şi repartizarea geografică a agriculturii pe Terra? Care sunt primi trei

Ce factori ifluenŃează dezvolatarea şi repartizarea geografică a agriculturii pe Terra? Care sunt primi trei producători mondiali de grâu? Care sunt zonele principale de cultivare a orezului şi câtă populaŃie are ca cereală de bază în alimentaŃia orezul? Care sunt regiunile agro-geografice ale Terrei? Care este principala regiune agricolă din România?

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Miron Florea, Geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov, 2000; Cândea Melinda, Isbăşoiu C, Geografia agriculturii. Cultura plantelor de pe glob, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti 1999; Nicu I. Aur, Geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov, 2000.

TEMA 7 PĂDURILE ŞI INDUSTRIALIZAREA LEMNULUI
TEMA 7
PĂDURILE ŞI
INDUSTRIALIZAREA
LEMNULUI
Obiective Sublinierea rolului ecologic al pădurii care rezultă din funcŃiile complexe pe care le îndeplineşte

Obiective

Obiective Sublinierea rolului ecologic al pădurii care rezultă din funcŃiile complexe pe care le îndeplineşte acest
Obiective Sublinierea rolului ecologic al pădurii care rezultă din funcŃiile complexe pe care le îndeplineşte acest

Sublinierea rolului ecologic al pădurii care rezultă din funcŃiile complexe pe care le îndeplineşte acest ecosistem subliniem poziŃia de componentă principală a mediului de viaŃă pentru om şi funcŃia de „fabrică de oxigen” pentru vegetaŃie în general.

ConŃinut 7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor 7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier 7.3

ConŃinut

ConŃinut 7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor 7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier 7.3
ConŃinut 7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor 7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier 7.3

7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor

7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier

7.3 Valorificarea fondului forestier mondial şi rolul ecologic al pădurii

7.4 Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului

7.5 Pădurile şi industria lemnului în România

7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor Ansamblul tuturor pădurilor de pe glob constituie fondul forestier

7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor

7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor Ansamblul tuturor pădurilor de pe glob constituie fondul forestier
7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor Ansamblul tuturor pădurilor de pe glob constituie fondul forestier

Ansamblul tuturor pădurilor de pe glob constituie fondul forestier mondial. RepartiŃia geografică a fondului forestier este dife- renŃiată de la o regiune la alta, de la o Ńară la alta Clasificarea pădurilor:

Pădurile ecuatoriale: din America de Sud, Africii, Asia de Sud-Est, Noua Guinee şi nord-estul Australiei Pădurile mediteraneene: în jurul Mediteranei europene, în California şi sud-estul S.U.A., pe Ńărmul nordic şi central al statului Chile.

7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor Pădurile mediteraneene: în jurul Mediteranei europene, în California

7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor

7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor Pădurile mediteraneene: în jurul Mediteranei europene, în California
7.1 Fondul forestier şi clasificarea pădurilor Pădurile mediteraneene: în jurul Mediteranei europene, în California

Pădurile mediteraneene: în jurul Mediteranei europene, în California şi sud-estul S.U.A., pe Ńărmul nordic şi central al statului Chile. Pădurile din Ńinuturile temperate (boreale şi australe) deŃin circa 42% din suprafaŃa forestieră a globului şi sunt cuprinse între 40° şi 66° latitudine nordică şi sudică Se împart în : păduri de conifere şi păduri de foioase

7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier Volumul resurselor forestiere este dependent de suprafaŃa ocupată de

7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier

7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier Volumul resurselor forestiere este dependent de suprafaŃa ocupată de
7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier Volumul resurselor forestiere este dependent de suprafaŃa ocupată de

Volumul resurselor forestiere este dependent de suprafaŃa ocupată de păduri şi de tipul de pădure, care are o productivitate la hectar diferenŃiată regional. Pădurile din America de Sud şi din Europa au o productivitate ridicată le hectar (92-94 mc/ha/an), în timp ce în Africa se ating numai 8 mc/ha/an, iar în America Centrală 11mc/ha/an. 3,86 miliarde hectare suprafaŃa acoperită cu păduri, pe plan mondial

7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier America de Sud are cele mai întinse suprafeŃe acoperite

7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier

7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier America de Sud are cele mai întinse suprafeŃe acoperite cu
7.2 RepartiŃia geografică a fondului forestier America de Sud are cele mai întinse suprafeŃe acoperite cu

America de Sud are cele mai întinse suprafeŃe acoperite cu păduri (874,1 mil. ha.). State cu un grad de împădurire peste 30%:

Spania, Austria, Japonia (66,7%) Statele cu un grad mediu de împădurire (20-30%):

România (26%) State cu grad redus de împădurire (10-20%):

Danemarca, Ungaria, Chile State cu un grad foarte redus de împădurire (sub 10%): in Asia de Sud-Vest, Africa tropicală

7.3 Valorificarea fondului forestier mondial şi rolul ecologic al pădurii Pădurile au o importanŃă deosebită

7.3 Valorificarea fondului forestier mondial şi rolul ecologic al pădurii

fondului forestier mondial şi rolul ecologic al pădurii Pădurile au o importanŃă deosebită cel puŃin sub
fondului forestier mondial şi rolul ecologic al pădurii Pădurile au o importanŃă deosebită cel puŃin sub

Pădurile au o importanŃă deosebită cel puŃin sub două aspecte: ecologic şi ca materie primă ori combustibil; au funcŃia de „fabrică de oxigen”, diminuează radiaŃiile şi extremele de temperatură, reducerea evaporaŃiei, creşterea umidităŃii atmosferice, micşorarea intensităŃii vânturilor Anual covorul vegetal produce peste 23 mld. t de oxigen(60% aparŃin pădurii). România–cca 40 mil. t oxigen. Un fag de 25 m. ÎnălŃime şi cu un diametru al coroanei de 15 m., produce într-o oră 1,7 kg. Oxigen, adică necesarul unui om pentru trei zile.

7.4 Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului Pădurile constituie o resursă apreciabilă de materie

7.4 Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului

7.4 Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului Pădurile constituie o resursă apreciabilă de materie primă
7.4 Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului Pădurile constituie o resursă apreciabilă de materie primă

Pădurile constituie o resursă apreciabilă de materie primă care are capacitatea de a se regenera. Masa lemnoasă exploatată anual pe glob a crescut continuu, de la 1.400 mil.m 3 în 1950 la 2.400 mil.m 3 în 1970 şi 3.502 mil.m 3 în 2005, din care 1.749 mil.m 3 sunt folosiŃi ca lemn pentru foc, restul fiind prelucrat în industrie. Peste 50% din pădurile globului şi 60% din masa lemnoasă existentă aparŃin Ńărilor dezvoltate

7.5 Pădurile şi industria lemnului în România România se numără printre Ńările cu un grad

7.5 Pădurile şi industria lemnului în România

7.5 Pădurile şi industria lemnului în România România se numără printre Ńările cu un grad mediu
7.5 Pădurile şi industria lemnului în România România se numără printre Ńările cu un grad mediu

România se numără printre Ńările cu un grad mediu de împădurire, fondul forestier fiind 26,7% din suprafaŃa Ńării (2000). Este pe locul 10 în Europa Patrimoniul forestier are 6663,1 mii ha, din care păduri: 6239,5 mii ha (0,28 ha pădure/loc.) Pădurile de răşinoase-1900 mii ha, adică 31% din suprafaŃa pădurilor Pădurile de foioase-cca 4,3 mil. ha, 69% din totalul pădurilor

7.5 Pădurile şi industria lemnului în România Volumul de masă lemnoasă este de 1.130-1.260 mil.m

7.5 Pădurile şi industria lemnului în România

7.5 Pădurile şi industria lemnului în România Volumul de masă lemnoasă este de 1.130-1.260 mil.m 3
7.5 Pădurile şi industria lemnului în România Volumul de masă lemnoasă este de 1.130-1.260 mil.m 3

Volumul de masă lemnoasă este de 1.130-1.260 mil.m 3 , iar potenŃialul de exploatare sub 20 mil.m 3, ceea ce nu se respectă exploatandu-se mai mult Industria de prelucrare a lemnului include subramurile: Industria mobilei, de furnire, placaje, plăci aglomerate şi fibrolemnoase, Industria cherestelei, Industria binalelor şi parchetelor, Industria ambalajelor şi a altor produse din lemn

Expresii şi concepte cheie FuncŃia de reglare climatică prin diminuarea radiaŃiilor şi a extremelor de

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie FuncŃia de reglare climatică prin diminuarea radiaŃiilor şi a extremelor de temperatură.
Expresii şi concepte cheie FuncŃia de reglare climatică prin diminuarea radiaŃiilor şi a extremelor de temperatură.

FuncŃia de reglare climatică prin diminuarea radiaŃiilor şi a extremelor de temperatură. Reducerea evaporaŃiei, creşterea umidităŃii atmosferice, micşorarea vitezei vânturilor se datorează pădurilor.

Pădurile

conservarea apei, pentru regularizarea scurgerii şi protejarea solurilor.

Pădurea

au o contribuŃie esenŃială pentru

îndeplineşte

rol

major

un

pentru

sănătatea omului, pentru turism şi recreere.

Teste Care sunt principalele roluri ale pădurii în viaŃa economică şi socială a omului? Care

Teste

Teste Care sunt principalele roluri ale pădurii în viaŃa economică şi socială a omului? Care sunt
Teste Care sunt principalele roluri ale pădurii în viaŃa economică şi socială a omului? Care sunt

Care sunt principalele roluri ale pădurii în viaŃa economică şi socială a omului? Care sunt principalele tipuri de pădure şi repartiŃia geografică a acestora? Care sunt subramurile industriei de prelucrare a lemnului? Care sunt principalele subramuri ale industriei lemnulu în România şi unde sunt localizate ele?

Bibliografie Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 1996

Bibliografie

Bibliografie Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 1996
Bibliografie Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 1996

Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 1996 Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; L. Brown (coordonator), Economia, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001; Corneliu Tatu, Ionel Muntele, Geografie economică, Editura economică, Bucureşti, 2004.

TEMA 8 MINEREURILE DE FIER ŞI SIDERURGIA
TEMA 8
MINEREURILE DE FIER ŞI
SIDERURGIA
Obiective Ne propunem să reliefam rezervele naturale de minereu de fier intens folosite în industria

Obiective

Obiective Ne propunem să reliefam rezervele naturale de minereu de fier intens folosite în industria siderurgică
Obiective Ne propunem să reliefam rezervele naturale de minereu de fier intens folosite în industria siderurgică

Ne propunem să reliefam rezervele naturale de minereu de fier intens folosite în industria siderurgică şi metalurgică, baza industriei construcŃiilor de maşini şi obiect al unui comerŃ internaŃional amplu.

ConŃinut 8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier 8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei

ConŃinut

ConŃinut 8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier 8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de
ConŃinut 8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier 8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de

8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier

8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de minereu de fier

8.3 ProducŃia şi repartiŃia geografică a industriei

siderurgice

8.4 Minereurile de fier şi industria siderurgică din România

8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier Minereurile de fier reprezintă una dintre

8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier

8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier Minereurile de fier reprezintă una dintre rezervele
8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier Minereurile de fier reprezintă una dintre rezervele

Minereurile de fier reprezintă una dintre rezervele naturale cele mai intens folosite Fierul reprezentă 5-6% din litosferă, şi intră în combinaŃia multor minerale din scoarŃa Pământului Potrivit O.N.U. rezervele sunt de 850 mld. t (certe şi probabile). Se adaugă concentraŃiile feromagnetice ale Oceanului Planetar, evaluate la 250 mld. t. acestea pot să asigure consumul mondial pe o perioadă de peste 1000 ani.

8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier Pe Ńări, cele mai mari rezerve

8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier

8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier Pe Ńări, cele mai mari rezerve le
8.1 Rezervele şi producŃia mondială de minereu de fier Pe Ńări, cele mai mari rezerve le

Pe Ńări, cele mai mari rezerve le posedă C.S.I (304 mld. t), adică 36,8% din totalul mondial ProducŃia mondială de minereu de fier a cunoscut o creştere rapidă ajungând la 1900 mil. t în 2007. Minereurile de fier fac obiectul unui intens comerŃ, peste 50% din producŃia mondială fiind exportată. Numai două Ńări asigură mai mult de 2/3 din exporturile mondiale: Brazilia şi Australia, urmate, la mare distanŃă de India, Canada, Africa de Sud, Suedia.

8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de minereu de fier C.S.I. ocupă primul loc în lume

8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de minereu de fier

8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de minereu de fier C.S.I. ocupă primul loc în lume ca
8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de minereu de fier C.S.I. ocupă primul loc în lume ca

C.S.I. ocupă primul loc în lume ca rezerve în 2007 atingând 210 mil. T, din exploatările europeane şi asiatice. Are cca 700 exploatări din care 65 sunt la zi. Minereurile au o concentraŃie medie de 35% metal DeŃine cel mai mare zăcământ din lume, cu o concentraŃie de peste 60%, care creează puternicul câmp magnetic cunoscut sub numele de „anomalia magnetică de la Kursk” Producători europeni: Suedia, FranŃa, Spania

8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de minereu de fier America de Nord anglo-saxonă reprezintă a

8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de minereu de fier

8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de minereu de fier America de Nord anglo-saxonă reprezintă a doua
8.2 RepartiŃia geografică a producŃiei de minereu de fier America de Nord anglo-saxonă reprezintă a doua

America de Nord anglo-saxonă reprezintă a doua mare zonă a lumii ca rezerve de minereu de fier. S.U.A. (105 mld. t, locul 3), Canada (21 mil. t în 1953, 33 mil. t în 2007) În America Latina- Brazilia este cea mai mare exportatoare de minereu de fier a planetei. În Asia, mari producătoare: China (cu o producŃie de 600 mil. t, ocupă primul loc pe Glob) şi India. Rezerve mari de minereu de fier deŃine Africa de Sud, prima producătoare de pe continent

8.3 ProducŃia şi repartiŃia geografică a industriei siderurgice Siderurgia se ocupă cu fabricarea de oŃel,

8.3 ProducŃia şi repartiŃia geografică a industriei siderurgice

şi repartiŃia geografică a industriei siderurgice Siderurgia se ocupă cu fabricarea de oŃel, fontă şi
şi repartiŃia geografică a industriei siderurgice Siderurgia se ocupă cu fabricarea de oŃel, fontă şi

Siderurgia se ocupă cu fabricarea de oŃel, fontă şi aliaje pe baza de oŃel. S-au realizat 2200 de tipuri de oŃeluri speciale. ProducŃia mondială de oŃel, fontă şi feroaliaje a crescut de peste 7 ori în intervalul 1938-2007 În 2007: fontă şi aliaje-940mil.t, oŃel-1320 mil.t ProducŃia este concentrată în câteva zone ale planetei: Europa şi C.S.I., America de Nord anglo- saxonă şi Japonia, care, împreună, concentrează cca. 80% din totalul mondial

8.3 ProducŃia şi repartiŃia geografică a industriei siderurgice Principalele Ńări producătoare de oŃel în 2007:

8.3 ProducŃia şi repartiŃia geografică a industriei siderurgice

şi repartiŃia geografică a industriei siderurgice Principalele Ńări producătoare de oŃel în 2007:
şi repartiŃia geografică a industriei siderurgice Principalele Ńări producătoare de oŃel în 2007:

Principalele Ńări producătoare de oŃel în 2007:

China(primul loc 482 mil.t-36,5%), Japonia (locul doi cu 120 mil.t-9,1%), S.U.A.(locul trei cu 98 mil.t-

7,4%)

Principalele Ńări producătoare de feroaliaje în 2007:

China ocupa primul loc cu 465mil.t.- 49,5%, Japonia locul doi cu 87mil.t.- 9,3%, Rusia locul trei cu 50mil.t.- 5,3%

8.4 Minereurile de fier şi industria siderurgică din România Rezervele sunt reduse şi au un

8.4 Minereurile de fier şi industria siderurgică din România

Minereurile de fier şi industria siderurgică din România Rezervele sunt reduse şi au un conŃinut metalic
Minereurile de fier şi industria siderurgică din România Rezervele sunt reduse şi au un conŃinut metalic

Rezervele sunt reduse şi au un conŃinut metalic scăzut (28-40% fier). Principalele exploatări în masivului Poiana Ruscă la Ghelari şi Teliuc-furnizând 60% din producŃia Ńării ProducŃia de fontă şi oŃel este în scădere în 2006 4 mil.t de fontă şi 6,324 mil. t de oŃel Combinate siderurgice: ReşiŃa (prima uzină din Ńară), Hunedoara, GalaŃi (SIDEX), în prezent cel mai mare centru siderurgic din Ńară

8.4 Minereurile de fier şi industria siderurgică din România Combinatul siderurgic Călăraşi este parŃial intrat

8.4 Minereurile de fier şi industria siderurgică din România

Minereurile de fier şi industria siderurgică din România Combinatul siderurgic Călăraşi este parŃial intrat în
Minereurile de fier şi industria siderurgică din România Combinatul siderurgic Călăraşi este parŃial intrat în

Combinatul siderurgic Călăraşi este parŃial intrat în funcŃiune Combinatul de oŃeluri speciale de la Târgovişte este cel mai modern din toată Ńara (privatizat cu aportul a trei firme străine şi funcŃionează bine) Alte centre au fost: VlăhiŃa (MunŃii Hargitei), OŃelu Roşu, Nădrag (oŃel şi laminate din fontă), Câmpia Turzii, Buzău (sârmă şi produse din sârmă), Brăila (tablă groasă pentru nave), Roman (Ńevi sudate şi laminate cu profile uşoare), Focşani (laminate).

Expresii şi concepte cheie Magnetitul este minereul de fier cel mai valoros datorită conŃinutului ridicat

Expresii şi concepte cheie

Magnetitul este minereul de fier cel mai valoros datorită conŃinutului ridicat de metal (68-72%). „Anomalia magnetică de la Kursk” reprezintă cel mai mare zăcământ de minereu de fier din lume, cu rezerve apreciate la 100 miliarde t, situat în regiunea Voronej din C.S.I., unde se creează un câmp magnetic puternic. Zăcământ de tip „Lac Superior”, conŃine minereu de fier de calitate superioară, localizat în zona Marilor Lacuri din S.U.A. şi în China, cu rezerve deosebit de mari de cca. 100 miliarde t.

localizat în zona Marilor Lacuri din S.U.A. şi în China, cu rezerve deosebit de mari de
localizat în zona Marilor Lacuri din S.U.A. şi în China, cu rezerve deosebit de mari de
Teste Care sunt cele mai mari şi de calitate superioară bazine de minereu de fier

Teste

Teste Care sunt cele mai mari şi de calitate superioară bazine de minereu de fier ?
Teste Care sunt cele mai mari şi de calitate superioară bazine de minereu de fier ?

Care sunt cele mai mari şi de calitate superioară bazine de minereu de fier ? Cum explicaŃi ascensiunea spectaculoasă a unor Ńări în industria siderurgică şi declinul altora? ExplicaŃi sintagma „Anomalia magnetică de la Kursk”. Care sunt cele mai vechi centre siderurgice din România? Care sunt cele mai importante centre siderurgice contemporane din România?

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Popescu

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Popescu
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Popescu

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Popescu Constantin, Industria mondială în era globalizării, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2001; Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 2005; Nicu I. Aur, Mădălina Andrei, Cezar C. Gherasim, Geografia economică şi politică universală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,

2004.

TEMA 9 MINEREURILE NEFEROASE ŞI METALURGIA NEFEROASĂ
TEMA 9
MINEREURILE NEFEROASE
ŞI METALURGIA
NEFEROASĂ
Obiective Diversitatea acestor metale, proprietăŃile fizico- chimice variate le-au făcut de naînlocuit în dezvoltarea

Obiective

Obiective Diversitatea acestor metale, proprietăŃile fizico- chimice variate le-au făcut de naînlocuit în dezvoltarea
Obiective Diversitatea acestor metale, proprietăŃile fizico- chimice variate le-au făcut de naînlocuit în dezvoltarea

Diversitatea acestor metale, proprietăŃile fizico- chimice variate le-au făcut de naînlocuit în dezvoltarea unor ramuri industriale de vârf:

electronică, electrotehnică, construcŃii de autovehicule, industria aerospaŃială şi tehnica de calcul. În prezent ele au un rol important în economia mondială.

ConŃinut 9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică 9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor

ConŃinut

ConŃinut 9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică 9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor
ConŃinut 9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică 9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor

9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică

9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor geografică

9.3 Metale radioactive şi metale rare şi repartiŃia lor geografică

9.4 ExtracŃia şi prelucrarea minereurilor neferoase în Romania

9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică Sunt cele care nu conŃin fier sau aliaje

9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică

9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică Sunt cele care nu conŃin fier sau aliaje ale
9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică Sunt cele care nu conŃin fier sau aliaje ale

Sunt cele care nu conŃin fier sau aliaje ale acestuia. O gamă variată de minereuri din care se extrag:

cuprul, aluminiul, plumbul, zincul, staniul ş.a.; se adaugă metalele preŃioase (aur, argint, metale platinice), metalele radioactive şi metalele rare (zirconiu, cadmiu, germaniu, iridiu, taliu etc.). Cuprul: primul loc în lume - Chile, care deŃine 33% din producŃia mondială Aluminiul extras din bauxită, se găşeste în Australia în proporŃie de 30% ca rezerve, producŃie şi export

9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică Plumbul şi zincul se găsesc în minereuri comune,

9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică

9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică Plumbul şi zincul se găsesc în minereuri comune, rezervele
9.1 Minereurile neferoase şi repartiŃia lor geografică Plumbul şi zincul se găsesc în minereuri comune, rezervele

Plumbul şi zincul se găsesc în minereuri comune, rezervele şi producŃia cea mai însemnată se află în Australia. Staniul sau cositorul sau „metalul cutiei de conserve” se găseşte în Asia de Sud-Est, începând cu China care deŃine 43,3% din producŃia mondială

9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor geografică Aurul se găseşte în minereu, concentraŃia de metal

9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor geografică

9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor geografică Aurul se găseşte în minereu, concentraŃia de metal este
9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor geografică Aurul se găseşte în minereu, concentraŃia de metal este

Aurul se găseşte în minereu, concentraŃia de metal este de 10 gr/t. Primul producător mondial de aur în 2007 - Australia cu 280 t adică 11,2% din totalul mondial de 2500 t Africa de Sud dispune de circa 50 de mine principale incluzând cea mai bogată mină din lume cu un conŃinut de 30 gr. aur la tona

9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor geografică Argintul, extras din minereurile complexe, se produce în

9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor geografică

9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor geografică Argintul, extras din minereurile complexe, se produce în
9.2 Metalele preŃioase şi repartiŃia lor geografică Argintul, extras din minereurile complexe, se produce în

Argintul, extras din minereurile complexe, se produce în Peru(16,5% din producŃia mondiala- primul loc), Mexicul şi China; producŃia mondială este de 20 500 t Platina şi metalele platinice se găsesc în minereurile de platină cu o concentraŃie de 1-2 gr/t ProducŃia mondială de platină a fost în 2007 de 230 t. Principalii producători sunt: Rusia, Africa de Sud, Canada şi S.U.A

9.3 Metale radioactive şi metale rare şi repartiŃia lor geografică Sunt utilizate în principal ca

9.3 Metale radioactive şi metale rare şi repartiŃia lor geografică

radioactive şi metale rare şi repartiŃia lor geografică Sunt utilizate în principal ca surse de energie
radioactive şi metale rare şi repartiŃia lor geografică Sunt utilizate în principal ca surse de energie

Sunt utilizate în principal ca surse de energie cel mai important este uraniul, element radioactiv aflat în natură mai ales în zăcămintele de pechblendă. Radiul, separat din uraniu(1898 de soŃii Curie), este de câteva mil. de ori mai radioactiv decât acesta Prin dezintegrare nucleară se eliberează o uriaşă cantitate de energie (1 kg de uraniu degajă 22 mil. kWh, iar 1 kg combustibil convenŃional 11,6 kWh).

9.3 Metale radioactive şi metale rare şi repartiŃia lor geografică Uraniul este considerat un combustibil

9.3 Metale radioactive şi metale rare şi repartiŃia lor geografică

radioactive şi metale rare şi repartiŃia lor geografică Uraniul este considerat un combustibil energetic care va
radioactive şi metale rare şi repartiŃia lor geografică Uraniul este considerat un combustibil energetic care va

Uraniul este considerat un combustibil energetic care va asigura în viitor energia necesară economiei mondiale Rezervele de uraniu în apa Oceanului Planetar:

cca 4 miliarde t, şi numai 2 mil. t în regiunea uscatului continental. Principalii producători mondiali de uraniu: Canada cu 9862 t în 2006, adică 24,4%, urmată de Australia, Kazahstan, Niper, Rusia, Namibia

9.4 ExtracŃia şi prelucrarea minereurilor neferoase în Romania Se găsesc în diferite combinaŃii – cupru,

9.4 ExtracŃia şi prelucrarea minereurilor neferoase în Romania

şi prelucrarea minereurilor neferoase în Romania Se găsesc în diferite combinaŃii – cupru, plumb, zinc,
şi prelucrarea minereurilor neferoase în Romania Se găsesc în diferite combinaŃii – cupru, plumb, zinc,

Se găsesc în diferite combinaŃii – cupru, plumb, zinc, aur, argint etc. – cu ponderi diferite, neexistând minereuri singulare. Cupru: Regiunea CarpaŃilor Orientali este cea mai importantă dar şi din alte Plumbul şi zincul se exploatează din masivul eruptiv Gutâi pe versantul sudic, împreună cu minereurile aurifere Bauxita: localizată în MunŃii Pădurea Craiului, într- un areal de circa 700 km².

9.4 ExtracŃia şi prelucrarea minereurilor neferoase în Romania Aurul şi argintul se extrag din minereu

9.4 ExtracŃia şi prelucrarea minereurilor neferoase în Romania

şi prelucrarea minereurilor neferoase în Romania Aurul şi argintul se extrag din minereu complex, cel mai
şi prelucrarea minereurilor neferoase în Romania Aurul şi argintul se extrag din minereu complex, cel mai

Aurul şi argintul se extrag din minereu complex, cel mai important zăcământ se află în MunŃii Metaliferi, pe o suprafaŃă de 2.500 km², delimitată de localităŃile Săcărâmb, Zlatna, Baia de Arieş, unde aurul se extrage de peste 2.000 de ani. Industria de prelucrare este în restructurare în ultimele decenii Aluminiul se obŃine la Slatina, combinat privat cu capital rusesc

Expresii şi concepte cheie „Centura cuprului” –renumită zonă geografică care se situează pe primul loc

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie „Centura cuprului” –renumită zonă geografică care se situează pe primul loc la
Expresii şi concepte cheie „Centura cuprului” –renumită zonă geografică care se situează pe primul loc la

„Centura cuprului” –renumită zonă geografică care se situează pe primul loc la exploatarea cuprului, localizată în Zambia. Bauxită- rocă sedimentară descoperită în 1812 din care se extrage aluminiul, daca acesta se găseşte în proporŃie de 45% în minereu. Mina Free State Geduld- cea mai bogată mină de aur din lume, situată în Africade Sud, unde minreulconŃine 30 grame la tonă.

Teste Care este structura minereurilor neferoase şi ce rol au în industria modernă? Care sunt

Teste

Teste Care este structura minereurilor neferoase şi ce rol au în industria modernă? Care sunt metalele
Teste Care este structura minereurilor neferoase şi ce rol au în industria modernă? Care sunt metalele

Care este structura minereurilor neferoase şi ce rol au în industria modernă? Care sunt metalele radioactive şi care este principala lor întrebuinŃare? Ce rol joacă metalele preŃioase în economia mondială actuală? TradiŃia, exploatarea şi prelucrarea metalelor neferoase în România?

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 1996; Erdeli George (coordonator), Geografie economică mondială, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1998; Simion P. Teodor, Nicoară Vasile. Geoeconomia Terrei, Editura Domino, Târgovişte, 1997.

TEMA 10 INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE
TEMA 10
INDUSTRIA ENERGIEI
ELECTRICE
Obiective Energie vitală pentru dezvoltarea economică socială a lumii contemporane în toate domeniile de activitate.

Obiective

Obiective Energie vitală pentru dezvoltarea economică socială a lumii contemporane în toate domeniile de activitate.
Obiective Energie vitală pentru dezvoltarea economică socială a lumii contemporane în toate domeniile de activitate.

Energie vitală pentru dezvoltarea economică socială a lumii contemporane în toate domeniile de activitate. ProducŃia şi consumul de energie electrică reprezintă un indicator al stadiului de dezvoltare economico-socială şi al standardului de viaŃă

ConŃinut 10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric 10.2 Structura producŃiei de energie electrică 10.3 RepartiŃia

ConŃinut

ConŃinut 10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric 10.2 Structura producŃiei de energie electrică 10.3 RepartiŃia
ConŃinut 10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric 10.2 Structura producŃiei de energie electrică 10.3 RepartiŃia

10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric

10.2 Structura producŃiei de energie electrică

10.3 RepartiŃia geografică a producŃiei mondiale de

energie electrică

10.4 România- repartiŃia geografică a producŃiei de

energie electrică

10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric Energia electrică are o importanŃă vitală pentru dezvoltarea

10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric

10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric Energia electrică are o importanŃă vitală pentru dezvoltarea
10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric Energia electrică are o importanŃă vitală pentru dezvoltarea

Energia electrică are o importanŃă vitală pentru dezvoltarea economico-socială a lumii contemporane, consumul de energie electrică fiind indispensabil tuturor sectoarelor de activitate ProducŃia şi consumul de energia electrică a devenit un indicator al aprecierii stadiului dezvol- tării economico-sociale şi al standardului de viaŃă. Începuturile industriale ale energiei electrice datează din 1869 când a fost construită prima hidrocentrală din lume, la Lancey, în FranŃa

10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric 1882 intră, simultan, în producŃie primele termocentrale din lume

10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric

10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric 1882 intră, simultan, în producŃie primele termocentrale din lume la
10.1 ConsideraŃii generale şi scurt istoric 1882 intră, simultan, în producŃie primele termocentrale din lume la

1882 intră, simultan, în producŃie primele termocentrale din lume la Londra şi New York Ulterior au intrat în funcŃiune alte tipuri de centrale electrice 1954- lângă Moscova, intră în funcŃiune prima centrală nuclearoelectrică din lume

10.2 Structura producŃiei de energie electrică Termocentralele folosesc combustibili fosili:cărbuni, petrol, gaze

10.2 Structura producŃiei de energie electrică

10.2 Structura producŃiei de energie electrică Termocentralele folosesc combustibili fosili:cărbuni, petrol, gaze
10.2 Structura producŃiei de energie electrică Termocentralele folosesc combustibili fosili:cărbuni, petrol, gaze

Termocentralele folosesc combustibili fosili:cărbuni, petrol, gaze naturale, şisturi bituminoase; încă pre- domină în producŃia mondială de energie electrică. Hidrocentralele-construcŃia lor presupune lucrări complexe de amenajare şi a bazinului hidroenergetic, dar produce energie ieftină Centralele nuclearoelectrice pot furniza energie electrică ieftină şi în cantităŃi mari Centralele geotermice valorifică energia calorică emanată de câmpurile geotermice, din nucleul central al Pământului

10.2 Structura producŃiei de energie electrică Centralele eoliene valorifică energia vântului Centralele

10.2 Structura producŃiei de energie electrică

10.2 Structura producŃiei de energie electrică Centralele eoliene valorifică energia vântului Centralele
10.2 Structura producŃiei de energie electrică Centralele eoliene valorifică energia vântului Centralele

Centralele eoliene valorifică energia vântului Centralele mareomotrice valorifică forŃa mareelor cu amplitudine medie, între 5-12 metri. Conversia termomarină,sursă de energie a viitorului, valorifică diferenŃa de temperatură dintre orizonturile marine de suprafaŃă şi cele profunde Centralele electrice solare valorifică energia solară Biomasa-totalitatea materiei vegetale şi animale susceptibilă de a fi transformată în energie Hidrogenul-nu e sursă de energie primară, rezultat din dislocarea apei e folosit ca sursă de energie

10.3 RepartiŃia geografică a producŃiei mondiale de energie electrică ProducŃia mondială de energie a crescut
10.3 RepartiŃia geografică a producŃiei mondiale de energie electrică ProducŃia mondială de energie a crescut
10.3 RepartiŃia geografică a producŃiei mondiale de energie electrică ProducŃia mondială de energie a crescut

10.3 RepartiŃia geografică a producŃiei mondiale de energie electrică

geografică a producŃiei mondiale de energie electrică ProducŃia mondială de energie a crescut rapid de la
geografică a producŃiei mondiale de energie electrică ProducŃia mondială de energie a crescut rapid de la

ProducŃia mondială de energie a crescut rapid de la 2300mld.KWh în 1960 la peste 18900 mld. KWh în 2006 RepartiŃia geografică relevă mari disparităŃi în funcŃie de dezvoltarea economică a diferitelor regiuni şi Ńări. Consumul variază de la peste 10000 KWh/loc. La mai puŃin de 50 KWh/loc. în diferite Ńări, excepŃie- Norvegia cu aproape 30000 KWh/loc, ocupând primul loc pe Glob şi Ciad, Burundi cu 50 KWh/loc

10.3 RepartiŃia geografică a producŃiei mondiale de energie electrică Principalii producători sunt:S.U.A.cu
10.3 RepartiŃia geografică a producŃiei mondiale de energie electrică Principalii producători sunt:S.U.A.cu
10.3 RepartiŃia geografică a producŃiei mondiale de energie electrică Principalii producători sunt:S.U.A.cu

10.3 RepartiŃia geografică a producŃiei mondiale de energie electrică

geografică a producŃiei mondiale de energie electrică Principalii producători sunt:S.U.A.cu 4274mld/KWh în
geografică a producŃiei mondiale de energie electrică Principalii producători sunt:S.U.A.cu 4274mld/KWh în

Principalii producători sunt:S.U.A.cu 4274mld/KWh în 2007-22,6%, China cu 2864 mld/KWh şi Japonia cu 1091 mld/KWh

India,

Germania, Canada, FranŃa, Brazilia şi R. Coreea

Pe

locurile

urmatoare

sunt

Rusia,

10.4 România- repartiŃia geografică a producŃiei de energie electrică Se înscrie printre primii producători

10.4 România- repartiŃia geografică a producŃiei de energie electrică

repartiŃia geografică a producŃiei de energie electrică Se înscrie printre primii producători mondiali de energie
repartiŃia geografică a producŃiei de energie electrică Se înscrie printre primii producători mondiali de energie

Se înscrie printre primii producători mondiali de energie electrică pe scară industrială. Prima termocentrală (1882), la Bucureşti, urmată de Timişoara (1884), Caransebeş (1887). Primele hidrocentrale au fost construite pe râurile Sadu (1896) şi Prahova (Sinaia-1899). ProducŃia de energie electrică a oscilat, reducându-se după 1990. În 2006 – 62 mld. KWh Termocentralele sunt prezente în toate regiunile Ńării, mai concentrate între CarpaŃi şi Dunăre

10.4 România- repartiŃia geografică a producŃiei de energie electrică Hidrocentralele-produc cantităŃi importante

10.4 România- repartiŃia geografică a producŃiei de energie electrică

repartiŃia geografică a producŃiei de energie electrică Hidrocentralele-produc cantităŃi importante de energie:
repartiŃia geografică a producŃiei de energie electrică Hidrocentralele-produc cantităŃi importante de energie:

Hidrocentralele-produc cantităŃi importante de energie: sistemul hidroenergetic PorŃile de Fier I cu 2100MW şi II cu 880MW, construite în colaborare cu fosta Iugoslavie. 1995- a intrat în funcŃiune centrala nucleară de la Cernavodă care va furniza în final 3500MW putere instalată În viitor se preconizează tot mai mult folosirea surselor neconvenŃionale, solară, eoliană, geotermală

Expresii şi concepte cheie Energia geotermică: provine din nucleul central al pământului, îndeosebi cea existentă

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Energia geotermică: provine din nucleul central al pământului, îndeosebi cea existentă la
Expresii şi concepte cheie Energia geotermică: provine din nucleul central al pământului, îndeosebi cea existentă la

Energia geotermică: provine din nucleul central al pământului, îndeosebi cea existentă la limita plăcilor tectonice cea care produce mari seisme. Biomasa: totalitatea materiei vegetale şi animale susceptibilă de a fi transformată în energie. Conversia termomarină: diferenŃa de temperatură dintre orizonturile marine de suprafaŃă situate între 0-100 m şi cele de adâncime situate între 900- 1000 m. Energia se poate obŃine la temperatură mai mare de 18˚C.

Teste Ce importanŃă are energia electrică pentru dezvoltarea economică şi socială în viitor? Ce caracteristici

Teste

Ce importanŃă are energia electrică pentru dezvoltarea economică şi socială în viitor? Ce caracteristici au hidrocentralele în comparaŃie cu celelalte tipuri de centrale electrice? MenŃionaŃi câteva Ńări în care există centrale atomoelectrice? Cum se prezintă producŃia de energie electrică pe continentele Terrei? Care sunt principalele tipuri de energie electrică? Cum apreciaŃi nivelul de electricitate pe cap de locuitor în România?

principalele tipuri de energie electrică? Cum apreciaŃi nivelul de electricitate pe cap de locuitor în România?
principalele tipuri de energie electrică? Cum apreciaŃi nivelul de electricitate pe cap de locuitor în România?
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Miron Florea, Geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov, 2000 Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 2005

Nicu I. Aur, Mădălina Andrei, Cezar G. Gherasim, Geografia economică şi politică universală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,

2005

TEMA 11 INDUSTRIA CONSTRUCłIILOR DE MAŞINI
TEMA 11
INDUSTRIA
CONSTRUCłIILOR DE
MAŞINI
Obiective Este una dintre cele mai importante ramuri industriale din lume. Ea transformă metalul în

Obiective

Obiective Este una dintre cele mai importante ramuri industriale din lume. Ea transformă metalul în produse
Obiective Este una dintre cele mai importante ramuri industriale din lume. Ea transformă metalul în produse

Este una dintre cele mai importante ramuri industriale din lume. Ea transformă metalul în produse necesare mai multor domenii de activitate şi implicit unele indispensabile omului. A cunoscut şi cunoaşte o dinamică importantă, modificând structuri economice şi regiuni geografice.

ConŃinut 11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial 11.2 Industria electrotehnică şi electronică 11.3

ConŃinut

ConŃinut 11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial 11.2 Industria electrotehnică şi electronică 11.3
ConŃinut 11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial 11.2 Industria electrotehnică şi electronică 11.3

11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic

industrial

11.2 Industria electrotehnică şi electronică

11.3 Industria de tractoare şi maşini agricole

11.4 Industria mijloacelor de transport

11.5 Industria mijloacelor de transport în România

11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial Volumul şi structura acestei ramuri constituie cel

11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial

11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial Volumul şi structura acestei ramuri constituie cel ma
11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial Volumul şi structura acestei ramuri constituie cel ma

Volumul şi structura acestei ramuri constituie cel ma reprezentativ indice în caracterizarea puterii industriale a unei Ńări. Industria construcŃiilor de maşini are cea mai ridicată pondere în valoarea totală a producŃiei inustriale (35-45% în statele dezvoltate) şi cuprinde pe plan mondial, peste 30% din forŃa de muncă ocupată în industrie. Baza de materii prime o formează: siderurgia şi metalurgia neferoasă

11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial Industria de utilaje şi echipament tehnic asigură

11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial

11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial Industria de utilaje şi echipament tehnic asigură aceste
11.1 Industria de utilaje şi echipament tehnic industrial Industria de utilaje şi echipament tehnic asigură aceste

Industria de utilaje şi echipament tehnic asigură aceste produse pentru numeroase ramuri industriale: utilaj minier şi petrolier, maşini-unelte, utilaje pentru industria chimică,prelucrare a lemnului, siderurgică, materiale de construcŃii, textilă, alimentară ş.a. Este repartizată mai ales în marile regiuni producătoare de oŃeluri speciale din S.U.A., Japonia, Germania, Marea Britanie, Rusia, FranŃa, Italia, China, care realizează mari producŃii

11.2 Industria electrotehnică şi electronică Această subarmură constituie una din pârghiile esenŃiale ale

11.2 Industria electrotehnică şi electronică

11.2 Industria electrotehnică şi electronică Această subarmură constituie una din pârghiile esenŃiale ale
11.2 Industria electrotehnică şi electronică Această subarmură constituie una din pârghiile esenŃiale ale

Această subarmură constituie una din pârghiile esenŃiale ale dezvoltării economiei mondiale Specifica statelor cu economie avansată, cu nivel înalt de creştere industrială łări producătoare: S.U.A., Japonia, C.S.I., Germania, Marea Britanie, FranŃa, Italia, Suedia, ElveŃia, Cehia, Belgia, China ş.a. Subramură bazată pe tehnica de vârf determină automatizarea în industrie, agricultură, transporturi

11.2 Industria electrotehnică şi electronică A înregistrat pe plan mondial cele mai înalte ritmuri de

11.2 Industria electrotehnică şi electronică

11.2 Industria electrotehnică şi electronică A înregistrat pe plan mondial cele mai înalte ritmuri de creştere,
11.2 Industria electrotehnică şi electronică A înregistrat pe plan mondial cele mai înalte ritmuri de creştere,

A înregistrat pe plan mondial cele mai înalte ritmuri de creştere, cuprinzând, în afara utilajului electrotehnic, utilajului cibernetice si electronic, calculatoarelor, aparatură de înalta precizie şi electromedicală. RepartiŃia teritorială – S.U.A., Japonia, China şi statele vest-europene realizează cea mai mare parte a produselor electronice şi electrotehnice de pe Terra.

11.3 Industria de tractoare şi maşini agricole Aceste produse au o largă piaŃă de desfacere

11.3 Industria de tractoare şi maşini agricole

11.3 Industria de tractoare şi maşini agricole Aceste produse au o largă piaŃă de desfacere atât
11.3 Industria de tractoare şi maşini agricole Aceste produse au o largă piaŃă de desfacere atât

Aceste produse au o largă piaŃă de desfacere atât în statele înaintate din punct de vedere economic, cât şi Ńările în curs de dezvoltare Principalele utilaje sunt tractoarele, apoi combinele, după care urmează utilajele uşoare. Tractoarele se folosesc atât în agricultură, cât şi în sectoare neagricole Se remarcă dispersarea în multe Ńări inclusiv în cele slab industrializate, ca filialeale marilor firme nord-americane

11.3 Industria de tractoare şi maşini agricole C.S.I.-cea mai mare producŃie de circa 600 mii

11.3 Industria de tractoare şi maşini agricole

11.3 Industria de tractoare şi maşini agricole C.S.I.-cea mai mare producŃie de circa 600 mii de
11.3 Industria de tractoare şi maşini agricole C.S.I.-cea mai mare producŃie de circa 600 mii de

C.S.I.-cea mai mare producŃie de circa 600 mii de tractoare S.U.A.- producŃie de circa 300 mii de tractoare în mai multe centre şi zone, la care se adaugă alte 300 mii în filiale din alte Ńări Alte Ńări producătoare: Canada, Marea Britanie, Italia, Japonia, Germania, China şi mai multe Ńări în curs de dezvoltare România şi-a închis întreprinderile de la Braşov, Craiova, Miercurea Ciuc producătoare de tractoare

11.4 Industria mijloacelor de transport Este una dintre cele mai complexe şi cuprinde patru subramuri

11.4 Industria mijloacelor de transport

11.4 Industria mijloacelor de transport Este una dintre cele mai complexe şi cuprinde patru subramuri Industria
11.4 Industria mijloacelor de transport Este una dintre cele mai complexe şi cuprinde patru subramuri Industria

Este una dintre cele mai complexe şi cuprinde patru subramuri Industria de autovehicule înglobează producŃia de automobile, de autocamioane, de autobuze şi alte mijloace de transport Această producŃie este asigurată în proporŃie de 75,6% în 2007 de 10 Ńări: S.U.A., Japonia, FranŃa, Germania, Coreea de Sud, ş.a.- adică 73 049mii Autoturisme- 53 049 mii(2007) – producători:

Japonia cu 9 945 mii buc; China 6 381 mii buc

11.4 Industria mijloacelor de transport Industria de material feroviar este cea mai veche ramură din

11.4 Industria mijloacelor de transport

11.4 Industria mijloacelor de transport Industria de material feroviar este cea mai veche ramură din cadrul
11.4 Industria mijloacelor de transport Industria de material feroviar este cea mai veche ramură din cadrul

Industria de material feroviar este cea mai veche ramură din cadrul industriei mijloacelor de transport Numărul tărilor producătoare e mic şi execută la comandă locomotive, vagoane, şine de cale ferată Industria construcŃiilor navale cunoaşte mutaŃii specifice; tancurile petroliere au depăşit 50% din flota comercială Industria aeronautică şi aerospaŃială: concentrată în S.U.A.,Rusia, Marea Britanie, FranŃa

11.5 Industria mijloacelor de transport în România Industria de utilaje şi agregate tehnologice furnizează echipament

11.5 Industria mijloacelor de transport în România

11.5 Industria mijloacelor de transport în România Industria de utilaje şi agregate tehnologice furnizează echipament
11.5 Industria mijloacelor de transport în România Industria de utilaje şi agregate tehnologice furnizează echipament

Industria de utilaje şi agregate tehnologice furnizează echipament pentru numeroase ramuri ale industriei; în prezent este în curs de restructu- rare şi modernizare. Ex:utilaj petrolier la Ploieşti Industria electronică şi electrotehnică, cea de tractoare, maşini şi utilaj agricol s-au restaurat sau au fost lichidate Industria mijloacelor de transport: ConstrucŃia de utilaj feroviar produce locomotive la Craiova, iar vagoane la Arad

11.5 Industria mijloacelor de transport în România ProducŃia de mijloace auto produce autocamioane şi autobuze

11.5 Industria mijloacelor de transport în România

11.5 Industria mijloacelor de transport în România ProducŃia de mijloace auto produce autocamioane şi autobuze la
11.5 Industria mijloacelor de transport în România ProducŃia de mijloace auto produce autocamioane şi autobuze la

ProducŃia de mijloace auto produce autocamioane şi autobuze la Braşov, autoturisme la Piteşti sub licenŃă Renault, iar la Craiova se vor produce autoturisme sub licenŃă Ford ConstrucŃia de nave valorifică experienŃa seculară producând nave maritime, fluviale şi ambarcaŃiuni mici la GalaŃi, Brăila, ConstanŃa, Drobeta-Turnu Severin Bunuri de larg consum şi aparate medicale:Găieşti, Sadu, Sibiu, Timişoara, Ploieşti, Bucureşti (I.O.R.),

Expresii şi concepte cheie Baza de materii prime indispensabilă formată din produsele industriei siderurgice şi

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Baza de materii prime indispensabilă formată din produsele industriei siderurgice şi
Expresii şi concepte cheie Baza de materii prime indispensabilă formată din produsele industriei siderurgice şi

Baza de materii prime indispensabilă formată din produsele industriei siderurgice şi metalurgia neferoasă. Criterii de amplasare în apropierea marilor centre siderurgice, în porturi, în marile centre de consum urbane. Rolul important în mecanizarea proceselor de muncă, în automatizare şi robotizare. Ramura constructoare de autovehicule şi impor- tanŃa sa în ansablul perioadei contemporane.

Teste Care sunt subramurile industriei de utilaje şi echipament tehnic industrial? Care sunt subramurile industriei

Teste

Teste Care sunt subramurile industriei de utilaje şi echipament tehnic industrial? Care sunt subramurile industriei
Teste Care sunt subramurile industriei de utilaje şi echipament tehnic industrial? Care sunt subramurile industriei

Care sunt subramurile industriei de utilaje şi echipament tehnic industrial? Care sunt subramurile industriei mijloacelor de transport? Cum explicaŃi ascensiunea spectaculoasă a unor Ńări în construcŃia de maşini? Care sunt Ńările deŃinătoare a industriei electronice şi de tehnică de calcul? Care este situaŃia acestei ramuri industriale în România?

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 2005 Erdeli George (coordonator), Geografia economică mondială, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1998; Nicu I. Aur, Geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov, 2000.

TEMA 12 INDUSTRIA CHIMICĂ
TEMA 12
INDUSTRIA CHIMICĂ
Obiective Este ramura industrială care a cunoscut cea mai spectculoasă dezvoltare după cel de-al doilea

Obiective

Obiective Este ramura industrială care a cunoscut cea mai spectculoasă dezvoltare după cel de-al doilea război
Obiective Este ramura industrială care a cunoscut cea mai spectculoasă dezvoltare după cel de-al doilea război

Este ramura industrială care a cunoscut cea mai spectculoasă dezvoltare după cel de-al doilea război mondial. Ea valorifică o gamă foarte largă de materii prime, inclusiv deşeuri. Produsele ei sunt necesare tuturor ramurilor de activitate economică şi celor sociale. Este deosebit de dinamică, prezentând mereu noi produse pe piaŃă.

ConŃinut 12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric 12.2 Îngrăşăminte chimice 12.3 Industria petrochimică 12.4

ConŃinut

ConŃinut 12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric 12.2 Îngrăşăminte chimice 12.3 Industria petrochimică 12.4
ConŃinut 12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric 12.2 Îngrăşăminte chimice 12.3 Industria petrochimică 12.4

12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric

12.2 Îngrăşăminte chimice

12.3 Industria petrochimică

12.4 Industria celulozei şi hârtiei

12.5 Industria de medicamente

12.6 Industria chimică în România

12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric Industria chimică a cunoscut cea mai spectaculoa- să dezvoltare

12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric

12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric Industria chimică a cunoscut cea mai spectaculoa- să dezvoltare după
12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric Industria chimică a cunoscut cea mai spectaculoa- să dezvoltare după

Industria chimică a cunoscut cea mai spectaculoa- să dezvoltare după cel de-al doilea război mondial Industria petrochimică ocupă în Ńările producătoare de petrol peste 75% (Bahrein, Kuwait, Quatar, Emiratele Arabe Unite, Indonezia), iar de cca. 50% în Arabia Saudită, Iraq, Venezuela, Bolivia, Gabon Produse clorosodice(soda caustică, soda calcinată, clor şi acid clorhidric) se fabrică din sarea gemă Sarea gemă(40 mil. de mld t)se află în zăcăminte terestre, în apa Oceanului Planetar

12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric Produsele clorosodice se folosesc la fabricarea săpunurilor, coloranŃilor,

12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric

12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric Produsele clorosodice se folosesc la fabricarea săpunurilor, coloranŃilor,
12.1 Produse clorosodice şi acid sulfuric Produsele clorosodice se folosesc la fabricarea săpunurilor, coloranŃilor,

Produsele clorosodice se folosesc la fabricarea săpunurilor, coloranŃilor, celulozei, la „mercerizarea bumbacului”, la purificarea petrolului şi în mari cantităŃi în industria aluminei. Acidul sulfuric, cu largi întrebuinŃări în industria îngrăşămintelor chimice, a coloranŃilor, rafinarea petrolului, metalurgia neferoasă foloseşte ca materii prime de bază sulful şi piritele cuprifere.

12.2 Îngrăşăminte chimice Această ramură produce multe tipuri de îngrăşă- minte chimce (azotoase, potasice,

12.2 Îngrăşăminte chimice

12.2 Îngrăşăminte chimice Această ramură produce multe tipuri de îngrăşă- minte chimce (azotoase, potasice,
12.2 Îngrăşăminte chimice Această ramură produce multe tipuri de îngrăşă- minte chimce (azotoase, potasice,

Această ramură produce multe tipuri de îngrăşă- minte chimce (azotoase, potasice, complexe, fos- fatice), fiecare pe baza unor materii prime proprii. Îngrăşămintele azotoase, foarte solicitate în agricultură datorită azotului, constau fie din azotaŃi naturali, fie din substanŃe chimice obŃinute din gaz metan şi azot atmosferic. ProducŃia mondială este de 110 mil. t anual.(Rusia, S.U.A., China, India). Îngrăşămintele fosfatice se obŃin din fosfaŃi naturali, care se găsesc sub formă de guano, fosforite şi apatite.(China, S.U.A., Maroc)

12.2 Îngrăşăminte chimice Îngrăşămintele potasice se obŃin pe baza sărurilor de potasiu, care, deşi însumează

12.2 Îngrăşăminte chimice

12.2 Îngrăşăminte chimice Îngrăşămintele potasice se obŃin pe baza sărurilor de potasiu, care, deşi însumează
12.2 Îngrăşăminte chimice Îngrăşămintele potasice se obŃin pe baza sărurilor de potasiu, care, deşi însumează

Îngrăşămintele potasice se obŃin pe baza sărurilor de potasiu, care, deşi însumează rezerve apreciabile, cca 100 miliarde t, sunt totuşi mici în raport cu cele de sare gemă. Zăcăminte se găsesc în C.S.I.şi Canada(jumătate din producŃia mondială), dar şi în S.U.A., China, Germania, Spania, Italia, Marea Britanie

12.3 Industria petrochimică Valorifică petrolul şi gazele naturale; realizează: materiale plastice, răşini

12.3 Industria petrochimică

12.3 Industria petrochimică Valorifică petrolul şi gazele naturale; realizează: materiale plastice, răşini
12.3 Industria petrochimică Valorifică petrolul şi gazele naturale; realizează: materiale plastice, răşini

Valorifică petrolul şi gazele naturale; realizează:

materiale plastice, răşini sintetice, cauciuc sintetic, fire şi fibre sintetice, solvenŃti, coloranŃi, detergenŃi Industria cauciucului sintetic constituie ramura industriei chimice care a evoluat în directă relaŃie cu producŃia mondială de autovehicule. Cauciucul sintetic contribuind la fabricarea anvelopelor. ProducŃia mondială de cauciuc sintetic a crescut de la 1,5 mil. t în 1955 la cca.11 mil.t în 2002 Producători importanŃi: Germania, Japonia, Italia, Marea Britanie, C.S.I., Olanda, S.U.A.

12.4 Industria celulozei şi hârtiei Deşi materia prima de bază este lemnul, procesele tehnologice sunt

12.4 Industria celulozei şi hârtiei

12.4 Industria celulozei şi hârtiei Deşi materia prima de bază este lemnul, procesele tehnologice sunt de
12.4 Industria celulozei şi hârtiei Deşi materia prima de bază este lemnul, procesele tehnologice sunt de

Deşi materia prima de bază este lemnul, procesele tehnologice sunt de natură chimică. IniŃial, hârtia se fabrica din deşeuri textile, treptat s-a trecut la utilizarea lemnului de răşinoase şi de foioase, folosindu-se în continuare şi deşeuri textile, dar în mici proporŃii, precum şi paie, stuf, papirus, bambus, iuta, trestie de zahăr etc. ProducŃia mondială: 30 mil.t(1950)- peste 354,5 mil.t în (2005). Principalii producători:S.U.A.(25%), China(15%), Japonia(10%), Canada, Germania

12.5 Industria de medicamente Pe plan mondial industria de medicamente a înregistrat progrese uriaşe în

12.5 Industria de medicamente

12.5 Industria de medicamente Pe plan mondial industria de medicamente a înregistrat progrese uriaşe în ultimele
12.5 Industria de medicamente Pe plan mondial industria de medicamente a înregistrat progrese uriaşe în ultimele

Pe plan mondial industria de medicamente a înregistrat progrese uriaşe în ultimele decenii. Firme internaŃionale şi-au deschis filiale în mai multe Ńări De asemenea, şi industria de cosmetice s-a extins şi diversificat, folosind tot m ai mult materii prime minerale şi vegetale

12.6 Industria chimică în România Industria chimică românească utilizează în mare parte materii prime interne

12.6 Industria chimică în România

12.6 Industria chimică în România Industria chimică românească utilizează în mare parte materii prime interne
12.6 Industria chimică în România Industria chimică românească utilizează în mare parte materii prime interne

Industria chimică românească utilizează în mare parte materii prime interne Industria de produse clorosodice s-a dezvoltat pe baza rezervelor însemnate de sare, cu exploatări în zona marginală a Podişului Transilvaniei şi SubcarpaŃi, Maramureş. Se fabrică: la Ocna Mureş, Turda, Târnăveni, Govora, Borzeşti,Giuigiu ProducŃia de sare se menŃine cam la 3 mil.t anual. Ingraşămintele chimice se obŃin din gaz metan şi azot atmosferic. Se produc la Victoria, Făgăraş, Craiova, Slobozia, Bacău.

12.6 Industria chimică în România La Târgu Mureş, Turnu Măgurele şi la Arad s-a trecut

12.6 Industria chimică în România

12.6 Industria chimică în România La Târgu Mureş, Turnu Măgurele şi la Arad s-a trecut la
12.6 Industria chimică în România La Târgu Mureş, Turnu Măgurele şi la Arad s-a trecut la

La Târgu Mureş, Turnu Măgurele şi la Arad s-a trecut la producŃia de îngrăşăminte complexe ce conŃin azot, fosfor şi potasiu. Industria petrochimică: produce cauciuc sintetic la Brazi (Ploieşti), anvelope la Floreşti(Prahova) Industria celulozei şi hârtiei este o ramură cu tradiŃie în Ńara noastră. Fabrici: la Bacău, Petreşti (judeŃul Alba), Zarneşti, Piatra-NeamŃ, Buşteni Industria de produse farmaceutice şi cosmetice:

Iaşi, Cluj-Napoca, Bucureşti, Braşov

Expresii şi concepte cheie Guano: resursă formată în regiunile aride din resturi de organisme, în

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Guano: resursă formată în regiunile aride din resturi de organisme, în special
Expresii şi concepte cheie Guano: resursă formată în regiunile aride din resturi de organisme, în special

Guano: resursă formată în regiunile aride din resturi de organisme, în special de către păsări. „Lână artificială”: fire şi fibre sintetice utilizate în industria textilă fabricate din ptrol şi gaze naturale. „Negru de fum” necesar la fabricarea cauciucului sinteti, obŃinut pe bază de gaz metan. Celofibră: fibre artificiale, fabricate din celuloză, folosite în industria textilă. Fosforitele: acumulări sedimentare de substanŃe organice îndeosebi schelete de peşti şi cochilii pe fundul mărilor şi oceanelor.

Teste Care sunt materiile prime utilizate în industria chimică? Care sunt materiile prime necesare indutriei

Teste

Teste Care sunt materiile prime utilizate în industria chimică? Care sunt materiile prime necesare indutriei
Teste Care sunt materiile prime utilizate în industria chimică? Care sunt materiile prime necesare indutriei

Care sunt materiile prime utilizate în industria chimică? Care sunt materiile prime necesare indutriei celulozei şi hârtiei? Care sunt subramurile industriei chimice? Care este evoluŃia fabricării cauciucului sintetic şi a folosirii lui în industria autovehiculelor? Care este situaŃia actuală a industriei chimice din România?

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 2005 Erdeli George (coordonator), Geografia economică mondială, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1998 Nicu I. Aur, Geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov, 2000; Miron Florea, Geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov, 2000

TEMA 13 TURISMUL
TEMA 13
TURISMUL
Obiective Turismul ca activitate social-culturală şi economică de mare importanŃă a înregistrat în a doua

Obiective

Obiective Turismul ca activitate social-culturală şi economică de mare importanŃă a înregistrat în a doua jumătate
Obiective Turismul ca activitate social-culturală şi economică de mare importanŃă a înregistrat în a doua jumătate

Turismul ca activitate social-culturală şi economică de mare importanŃă a înregistrat în a doua jumătate a secolului al XX-lea o adevărată explozie, devenind o sursă importantă de venituri pentru numeroase Ńări. Turismul este rezultatul colaborării mai multor ramuri economice care asigură infrastructura sa. PotenŃialul turistic şi baza de servire a solicitanŃilor au dus la organizarea mai multor forme de turism.

ConŃinut 13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii 13.2 Rolul şi locul turismului în geografia economică

ConŃinut

ConŃinut 13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii 13.2 Rolul şi locul turismului în geografia economică mondială
ConŃinut 13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii 13.2 Rolul şi locul turismului în geografia economică mondială

13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii

13.2 Rolul şi locul turismului în geografia economică

mondială

13.3 Resursele turistice şi forme de turism

13.4 Marile zone turistice ale Terrei

13.5 Turismul în România

13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii Dezvoltarea spectaculoasă a turismului în sec al XX-lea, în

13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii

13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii Dezvoltarea spectaculoasă a turismului în sec al XX-lea, în special
13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii Dezvoltarea spectaculoasă a turismului în sec al XX-lea, în special

Dezvoltarea spectaculoasă a turismului în sec al XX-lea, în special în a doua jumătate a sa Turismul a devenit o activitate social-culturală şi economică de mare importanŃă, fiind un factor esenŃial în balanŃa de venituri a mai multor Ńări. Ramură economică importantă în: Spania, ElveŃia, San Marino, Italia, Franta, Austria, Danemarca Număr turişti(2006): 842 mil. Venituri: 735 mld $ Milioane turişti 2004 (2006): FranŃa75,1(79,1),SUA 46,1(51,1), Spania 52,4(58,5), Italia 37,1(41,1), China 41,8(41,8);

13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii OrganizaŃiei Mondiale a Turismului (O.M.T.): "turismul cuprinde

13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii

13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii OrganizaŃiei Mondiale a Turismului (O.M.T.): "turismul cuprinde
13.1 Scurt istoric, concepte şi definiŃii OrganizaŃiei Mondiale a Turismului (O.M.T.): "turismul cuprinde

OrganizaŃiei Mondiale a Turismului (O.M.T.):

"turismul cuprinde activităŃile unei persoane care călătoreşte în afara mediului său obişnuit, pentru mai puŃin de o perioadă specificată de timp şi al cărei scop este altul decât exercitarea unei activităŃi remunerate la locul de vizitare“ Venituri în miliarde $ în 2006: SUA (85,7), Spania

(51,1), FranŃa (42,9), Italia (38,1), China (33,9).

Modificări spectaculoase în ierarhia mondială:

China urcă pe locul patru, Mexic, Turcia, Rusia Australiei urcă în clasament

13.2 Rolul şi locul turismului în geografia economică mondială Rezultă din efectul conjugat şi combinat

13.2 Rolul şi locul turismului în geografia economică mondială

şi locul turismului în geografia economică mondială Rezultă din efectul conjugat şi combinat al mai multor
şi locul turismului în geografia economică mondială Rezultă din efectul conjugat şi combinat al mai multor

Rezultă din efectul conjugat şi combinat al mai multor ramuri economice (construcŃiile, energia electrică şi termică, construcŃiile de maşini, electronică şi electrotehnică, industria lemnului şi textilă, agricultura şi industria alimentară) Rolul turismului în economia unei Ńări: aportul la venitul naŃional, valorificarea superioară a resurselor locale, ridicarea economică a unor zone lipsite de bogăŃii naturale, stabilizarea forŃei de muncă, asigurarea unei circulaŃii băneşti normale, vocaŃie ecologică.

13.3 Resursele turistice şi forme de turism PotenŃialul turistic mondial este asigurat de obiec- tive

13.3 Resursele turistice şi forme de turism

13.3 Resursele turistice şi forme de turism PotenŃialul turistic mondial este asigurat de obiec- tive naturale
13.3 Resursele turistice şi forme de turism PotenŃialul turistic mondial este asigurat de obiec- tive naturale

PotenŃialul turistic mondial este asigurat de obiec- tive naturale şi antropice, cele două îmbinându-se Forme de turism: balneo-maritim, montan şi pentru practicarea sporturilor de iarnă, de cură balneară, de vânătoare şi pescuit, cultural, comercial, festivalier, „sportive”(legat mai ales de manifesŃările sportive de anvergură ), de reuniuni şi congrese, de afaceri, religios, agroturismul, turismul cosmic.

13.4 Marile zone turistice ale Terrei Distingem 12 mari zone turistice cu mai multe subzone

13.4 Marile zone turistice ale Terrei

13.4 Marile zone turistice ale Terrei Distingem 12 mari zone turistice cu mai multe subzone turistice:
13.4 Marile zone turistice ale Terrei Distingem 12 mari zone turistice cu mai multe subzone turistice:

Distingem 12 mari zone turistice cu mai multe subzone turistice: Litoralul Mediteranei Europene şi al Atlanticului de Est(se caracterizează printr-o activitate turistica neîntreruptă), Europa central- nordică, America de Nord, Comunitatea Statelor Independente, China şi Indonezia, India şi łările din regiunea Golfului(cultural, religios), Extremul Orient, Insulele Oceaniei, Australia şi Noua Zeelandă, Africa Centrală şi de Sud(safari), Arctica şi Antarctica(expediŃii ştiinŃifice)

13.5 Turismul în România Numărul unităŃilor de cazare turistică: cca 2 900, cu cca 300

13.5 Turismul în România

13.5 Turismul în România Numărul unităŃilor de cazare turistică: cca 2 900, cu cca 300 000
13.5 Turismul în România Numărul unităŃilor de cazare turistică: cca 2 900, cu cca 300 000

Numărul unităŃilor de cazare turistică: cca 2 900, cu cca 300 000 de locuri. 2006: numărul turiştilor străini - 2,2 milioane, iar veniturile obŃinute - aproape un miliard de dolari. Principalele zone turistice: Capitala (Bucureşti), Litoralul Marii Negre,Delta Dunarii, Nordul Olteniei, Nordul Moldovei, Bucegi - Valea Prahovei–Braşov, Sudul Transilvaniei, Nordul Transilvaniei, łara HaŃegului şi imprejurimile, MunŃii Apuseni, Maramureşul, Oraşul Iaşi, vestul Ńării 150 de staŃiuni balneoclimaterice şi climaterice

Expresii şi concepte cheie Turismul: activitate în care o persoană călătoreşte în afara mediului obişnuit

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Turismul: activitate în care o persoană călătoreşte în afara mediului obişnuit pe
Expresii şi concepte cheie Turismul: activitate în care o persoană călătoreşte în afara mediului obişnuit pe

Turismul: activitate în care o persoană călătoreşte în afara mediului obişnuit pe o perioadă determinată de timp, fără a exercita o muncă remunerată. PotenŃialul turistic: existenŃa obiectivelor naturale, de relief, râuri, lacuri, Ńărmuri masive, faună, vegetaŃie şi cele antropice, realizate de om care concură la atragerea turiştilor.

Expresii şi concepte cheie Agroturism: formă de turism organizată în mediul rural care oferă servicii

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Agroturism: formă de turism organizată în mediul rural care oferă servicii specifice
Expresii şi concepte cheie Agroturism: formă de turism organizată în mediul rural care oferă servicii specifice

Agroturism: formă de turism organizată în mediul rural care oferă servicii specifice zonei şi posibilitatea vizitării obiectivelor naturale şi antropice locale. Turism cosmic: inaugurat în ultimii ani dezvoltă iniŃiative interesante şi de mare perspectiva pentru viitor.

Teste Care sunt formele de turism practicate în prezent? Care este aportul turismului la comerŃul

Teste

Teste Care sunt formele de turism practicate în prezent? Care este aportul turismului la comerŃul internaŃional?
Teste Care sunt formele de turism practicate în prezent? Care este aportul turismului la comerŃul internaŃional?

Care sunt formele de turism practicate în prezent? Care este aportul turismului la comerŃul internaŃional? Care sunt marile zone turistice ale lumii? Care sunt principalele zone turistice ale României? Ce iniŃiative ar fi posibile pentru dezvoltarea turismului în România?

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Erdeli George (coordonator), Geografia economică mondială, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1998; Gabriela Stănculescu, Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura Meronia, Bucureşti, 2005 Horia C. Matei, Silviu NegruŃ, Ion Nicolae, Enciclopedia statelor lumii, EdiŃia a X-a, Editura Economică, 2005

TEMA 14 PROTECłIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
TEMA 14
PROTECłIA ŞI
CONSERVAREA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR
Obiective ProtecŃia mediului este o problemă globală, întrucât poluarea nu cunoaşte frontiere, ca atare problema

Obiective

Obiective ProtecŃia mediului este o problemă globală, întrucât poluarea nu cunoaşte frontiere, ca atare problema
Obiective ProtecŃia mediului este o problemă globală, întrucât poluarea nu cunoaşte frontiere, ca atare problema

ProtecŃia mediului este o problemă globală, întrucât poluarea nu cunoaşte frontiere, ca atare problema cere o cooperare mai intensă la nivel internaŃional. Rezolvarea acestei probleme presupune totodată ca fiecare Ńară să aibă propria preocupare şi să contribuie la protecŃia şi conservarea mediului înconjurător.

ConŃinut 14.1 Mediul înconjurător 14.2 Poluarea 14.3 Ramuri economice-surse de poluare 14.4 Medii naturale poluate

ConŃinut

ConŃinut 14.1 Mediul înconjurător 14.2 Poluarea 14.3 Ramuri economice-surse de poluare 14.4 Medii naturale poluate 14.5
ConŃinut 14.1 Mediul înconjurător 14.2 Poluarea 14.3 Ramuri economice-surse de poluare 14.4 Medii naturale poluate 14.5

14.1 Mediul înconjurător

14.2 Poluarea

14.3 Ramuri economice-surse de poluare

14.4 Medii naturale poluate

14.5 Ecodezvoltarea

14.6 ProtecŃia şi conservarea mediului înconjurător,

problemă globală a omenirii

14.1 Mediul înconjurător Poate fi definit drept totalitatea factorilor naturali şi a celor creaŃi prin

14.1 Mediul înconjurător

14.1 Mediul înconjurător Poate fi definit drept totalitatea factorilor naturali şi a celor creaŃi prin activităŃi
14.1 Mediul înconjurător Poate fi definit drept totalitatea factorilor naturali şi a celor creaŃi prin activităŃi

Poate fi definit drept totalitatea factorilor naturali şi a celor creaŃi prin activităŃi umane care, asigură menŃinerea echilibrului ecologic, determină condi- Ńiile de viaŃă pentru om şi dezvoltarea societăŃii. Mediul natural-complexul teritorial în care se îmbină elementele de relief, structura geologică şi resursele de subsol, apele şi condiŃiile de climă, solul, vegetaŃia şi fauna şi care constituie cadrul natural de desfăşurare a vieŃii materiale a societăŃii omeneşti.

14.1 Mediul înconjurător Mediul înconjurător are două componente: naturale - incluzând elementele abiotice(aerul,

14.1 Mediul înconjurător

14.1 Mediul înconjurător Mediul înconjurător are două componente: naturale - incluzând elementele abiotice(aerul,
14.1 Mediul înconjurător Mediul înconjurător are două componente: naturale - incluzând elementele abiotice(aerul,

Mediul înconjurător are două componente: naturale - incluzând elementele abiotice(aerul, apa, solul, substratul geologic, relieful) şi biotice (vegetaŃia şi animalele) şi antropice, create de om. Prin activitatea umana s-au defrişat cca 2 mld ha de pădure; s-au redus cu 1/6 suprafeŃele agricole, au dispărut sute de specii de plante şi animale, s- au acumulat deşeuri şi reziduuri, emanaŃiile toxice au invadat mediul ambiant la fel ca pesticidle şi alte substanŃe chimice şi radioactive

14.2 Poluarea Poluarea-impurificarea aerului, apei şi solului cu particule, vapori sau gaze produse artificial, cu

14.2 Poluarea

14.2 Poluarea Poluarea-impurificarea aerului, apei şi solului cu particule, vapori sau gaze produse artificial, cu ape
14.2 Poluarea Poluarea-impurificarea aerului, apei şi solului cu particule, vapori sau gaze produse artificial, cu ape

Poluarea-impurificarea aerului, apei şi solului cu particule, vapori sau gaze produse artificial, cu ape uzate menajere, industriale etc. Industria produce mari modificări în peisajul geografic prin amplasarea construcŃiilor sale Industria minieră combinată cu alte ramuri poluante cum sunt termocentralele, furnalele şi oŃelăriile, fabricile de ciment, intreprinderile chimice sunt cele mai intens poluante

14.3 Ramuri economice-surse de poluare Transporturile- s-au dezvoltat în dauna terenurilor agricole, pădurilor

14.3 Ramuri economice-surse de poluare

14.3 Ramuri economice-surse de poluare Transporturile- s-au dezvoltat în dauna terenurilor agricole, pădurilor
14.3 Ramuri economice-surse de poluare Transporturile- s-au dezvoltat în dauna terenurilor agricole, pădurilor

Transporturile- s-au dezvoltat în dauna terenurilor agricole, pădurilor deteriorând peisaje naturale Cele 848 mil. de autovehicule constituie surse serioase de poluare, un autoturism la un drum de 1 000 km, consumă oxigenul necesar unei familii de 4 persoane timp de un an, plus emanaŃile toxice Agricultura-excesul de irigaŃii,de îngrăşăminte chimice şi pesticide, deşeurile agricole,păşunatul excesiv, duc la eliminarea multor ha din circuitul agricol. Turismul-factor de poluare prin activitatea umană; poluarea fonică

14.4 Medii naturale poluate Poluarea apei a atins chiar şi pânza freatică ConsecinŃe: gustul, mirosul,

14.4 Medii naturale poluate

14.4 Medii naturale poluate Poluarea apei a atins chiar şi pânza freatică ConsecinŃe: gustul, mirosul, aspectul
14.4 Medii naturale poluate Poluarea apei a atins chiar şi pânza freatică ConsecinŃe: gustul, mirosul, aspectul

Poluarea apei a atins chiar şi pânza freatică ConsecinŃe: gustul, mirosul, aspectul de distribuŃie sunt degradate, la fel şi calittăŃile sanitare Apele continentale-sunt în mare parte poluate ceea ce a determinat luarea unor măsuri de ameliorare Apele marine-principalul poluator sunt hidrocarbu- rile rezultate din naufragii şi sonde submarine- ”maree negre” Poluarea aerului- focul, cea mai importantă cauză; dioxidul de carbon a crescut cu 10% în ultimii 50ani

14.4 Medii naturale poluate RadiaŃiile – Cernobâl – 26 aprilie 1986 “Efectul de seră” duce

14.4 Medii naturale poluate

14.4 Medii naturale poluate RadiaŃiile – Cernobâl – 26 aprilie 1986 “Efectul de seră” duce la
14.4 Medii naturale poluate RadiaŃiile – Cernobâl – 26 aprilie 1986 “Efectul de seră” duce la

RadiaŃiile – Cernobâl – 26 aprilie 1986 “Efectul de seră” duce la creşterea temperaturii; între 1976-1994 acesta a crescut cu 0,3°C “Găurile negre”- determinate de distrugerea oxigenului din atmosferă Poluarea şi degradarea solului- rezultatul unei multitudini de factori. Solul a devenit locul de întâlnire al tuturor poluanŃilor

14.5 Ecodezvoltarea Autorul Barry Commoner în lucrarea „Cercul care se închide” a elaborat trei legi

14.5 Ecodezvoltarea

14.5 Ecodezvoltarea Autorul Barry Commoner în lucrarea „Cercul care se închide” a elaborat trei legi ale
14.5 Ecodezvoltarea Autorul Barry Commoner în lucrarea „Cercul care se închide” a elaborat trei legi ale

Autorul Barry Commoner în lucrarea „Cercul care se închide” a elaborat trei legi ale ecologiei:

1) Toate sunt legate de toate(reflectând legături reciproce din natură); 2) Totul trebuie să ducă undeva(în natură nu există „deşeuri”) 3) Natura se pricepe cel mai bine(că orice schimbare majoră introdusă de om într-un sistem natural este nocivă pentru respectivul sistem). Ecodezvoltarea-concept operaŃional, care presu- pune redefinirea strategiilor, încât societatea să nu fie în conflict cu natura

14.6 ProtecŃia şi conservarea mediului înconjurător, problemă globală a omenirii Economia protecŃiei mediului
14.6 ProtecŃia şi conservarea mediului înconjurător, problemă globală a omenirii Economia protecŃiei mediului
14.6 ProtecŃia şi conservarea mediului înconjurător, problemă globală a omenirii Economia protecŃiei mediului

14.6 ProtecŃia şi conservarea mediului înconjurător, problemă globală a omenirii

mediului înconjurător, problemă globală a omenirii Economia protecŃiei mediului înconjurător-ramură a
mediului înconjurător, problemă globală a omenirii Economia protecŃiei mediului înconjurător-ramură a

Economia protecŃiei mediului înconjurător-ramură a ştiinŃelor economice al cărui obiect îl constituie gestionarea naturii din punctul de vedere al îmbinării armonioase a intereselor immediate şi de perspectivă şi permanente ale societăŃii omeneşti, în condiŃiile maximizării eficienŃei efortului făcut în opera de gestionare – vezi N.N.Constantinescu, Economia protecŃiei mediului natural, 1976 Armonizara obiectivelor dezvoltării economico- sociale cu gestionarea raŃională a mediului natural

Expresii şi concepte cheie Mediul natural: totalitatea condiŃiilor de relief, climă, faună, floră, structuri

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Mediul natural: totalitatea condiŃiilor de relief, climă, faună, floră, structuri
Expresii şi concepte cheie Mediul natural: totalitatea condiŃiilor de relief, climă, faună, floră, structuri

Mediul natural: totalitatea condiŃiilor de relief, climă, faună, floră, structuri geologice, resurse de subsol care constituie cadrul antural de desfăşurare a vieŃii umane. Mediul înconjurător: totalitatea factorilor naturali şi ai celor creaŃi prin activităŃi umane care, împreună determină condiŃiile de viaŃă şi activitate pentru om.

Expresii şi concepte cheie Mediul ambiant: totalitatea factorilor aparŃinând mediului natural plus semnificaŃii de

Expresii şi concepte cheie

Expresii şi concepte cheie Mediul ambiant: totalitatea factorilor aparŃinând mediului natural plus semnificaŃii de
Expresii şi concepte cheie Mediul ambiant: totalitatea factorilor aparŃinând mediului natural plus semnificaŃii de

Mediul ambiant: totalitatea factorilor aparŃinând mediului natural plus semnificaŃii de ordin psihologic, artistic, social. Ecodezvoltarea: presupune punerea în valoare a fiecărui loc, a fiecărei zone prin punerea progresului tenico-ştiinŃific în concordanŃă cu posibilităŃile obiective ale Terrei.

Teste De ce consideraŃi că protecŃia mediului înconjurător este o problemă globală a omenirii? Care

Teste

Teste De ce consideraŃi că protecŃia mediului înconjurător este o problemă globală a omenirii? Care sunt
Teste De ce consideraŃi că protecŃia mediului înconjurător este o problemă globală a omenirii? Care sunt

De ce consideraŃi că protecŃia mediului înconjurător este o problemă globală a omenirii? Care sunt Ńările mari poluatoare ale mediului, cele dezvoltate sau mai puŃin dezvoltate? Care sunt cele mai poluate zone şi localităŃi din România, precizând şi eventualii vinovaŃi? Cum consideraŃi că legislaŃia din România şi de pe plan inter-naŃional corespunde necesităŃii protecŃiei mediului înconjurător?

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Bibliografie

Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;
Bibliografie Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008;

Silviu NegruŃ (coordonator), Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008; Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko Ioan, Geografia economică mondială, Editura economică, Bucureşti, 2005 Nicu I. Aur, Geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov, 2000; Miron Florea, Geografie economică mondială, Editura Aula, Braşov, 2000