Sunteți pe pagina 1din 47

Tiroidite, noduIii Tiroidite, noduIii

tiroidieni, gusa endemica tiroidieni, gusa endemica


si canceruI tiroidian si canceruI tiroidian
Conf. Dr. H. Ursu Conf. Dr. H. Ursu
CLASIFICAREA TIROIDITELOR CLASIFICAREA TIROIDITELOR
Tiroidita acuta supurativa Tiroidita acuta supurativa - - foarte rara foarte rara
Tiroidita subacuta Tiroidita subacuta - - frecventa frecventa
Tiroidita Hashimoto Tiroidita Hashimoto - - frecventa frecventa
Tiroidita RiedeI Tiroidita RiedeI - - foarte rara. foarte rara.
Tiroidita acuta supurativa Tiroidita acuta supurativa este produsa de infectii este produsa de infectii
bacteriene, inclusiv cu Pneumocystis carinii la cei ci bacteriene, inclusiv cu Pneumocystis carinii la cei ci
ADS. ADS.
Apare la varstnici si la cei cu imunodepresie. Apare la varstnici si la cei cu imunodepresie.
Are o prevalenta egala pe sexe. Are o prevalenta egala pe sexe.
Se manifesta prin Se manifesta prin febra si rubor, caIor, doIor, tumor febra si rubor, caIor, doIor, tumor la la
nivelul lojei tiroidiene. nivelul lojei tiroidiene.
a cei cu ADS, evolutia poate fi atipica, cronica a cei cu ADS, evolutia poate fi atipica, cronica !! !!
!aracIinic !aracIinic, au VSH crescut si hiperleucocitoza. , au VSH crescut si hiperleucocitoza. RC este RC este
normala, iar anticorpii anti normala, iar anticorpii anti TPO sunt negativi. TPO sunt negativi. TSH TSH
plasmatic este de regula normal. plasmatic este de regula normal.
Terapia Terapia consta din antibiotice plus incizie si drenaj. consta din antibiotice plus incizie si drenaj.
Daca diagnosticul si terapia sunt Daca diagnosticul si terapia sunt intarziate, intarziate, poate fi poate fi
IetaIa. IetaIa.
Tiroidita subacuta Tiroidita subacuta este cea mai frecventa cauza de gusa dureroasa este cea mai frecventa cauza de gusa dureroasa
si are o evolutie autolimitanta. si are o evolutie autolimitanta.
Deseori apare dupa o ACRS. Cauza este virala. Deseori apare dupa o ACRS. Cauza este virala.
Debut cel mai frecvent intre 20 Debut cel mai frecvent intre 20 - -50 ani, mai frecventa la femei. Dupa 50 ani, mai frecventa la femei. Dupa
varsta de 60 ani, o gusa dureroasa cu VSH marit poate fi de cauza varsta de 60 ani, o gusa dureroasa cu VSH marit poate fi de cauza
tumorala. tumorala.
Se manifesta prin gusa dureroasa spontan si la palpare, de Se manifesta prin gusa dureroasa spontan si la palpare, de
consistenta ferma, cu iradiere auriculara si cu subfebrilitate. Asociaza consistenta ferma, cu iradiere auriculara si cu subfebrilitate. Asociaza
tirotoxicoza tranzitorie tirotoxicoza tranzitorie,urmata de hipotiroidism tranzitoriu. a 5 % din ,urmata de hipotiroidism tranzitoriu. a 5 % din
cazuri, hipotiroidismul este cazuri, hipotiroidismul este permanent. permanent.
!aracIinic !aracIinic VSH mult marit, proteina C reactiva crescuta, nr leucocite VSH mult marit, proteina C reactiva crescuta, nr leucocite
normal, RC la 24 ore este sub 5 %, TSH supresat cu T4 liber crescut, normal, RC la 24 ore este sub 5 %, TSH supresat cu T4 liber crescut,
anticorpi anti anticorpi anti TPO normali sau crescuti usor si tranzitoriu, ecografia TPO normali sau crescuti usor si tranzitoriu, ecografia
tiroidiana evidentiaza vascularizatie scazuta la niv gusii ( eco Doppler tiroidiana evidentiaza vascularizatie scazuta la niv gusii ( eco Doppler
). ).
Rata recidivelor este mica Rata recidivelor este mica 2 % ( Pearce, 2003 ). 2 % ( Pearce, 2003 ).
Tratament Tratament Prednison ( doza initiala de 30 mg/zi, in doze Prednison ( doza initiala de 30 mg/zi, in doze
descrescande, timp de circa 6 saptamani ), beta blocante ( pentru descrescande, timp de circa 6 saptamani ), beta blocante ( pentru
tirotoxicoza tranzitorie ). tirotoxicoza tranzitorie ).
fectul benefic al glucocorticoizilor este rapid ( cedeaza durerea si fectul benefic al glucocorticoizilor este rapid ( cedeaza durerea si
subfebrilitatea ). Nu se administreaza antibiotice ( are cauza virala ). subfebrilitatea ). Nu se administreaza antibiotice ( are cauza virala ).
Tiroidita Hashimoto Tiroidita Hashimoto este este cea mai frecventa cauza cea mai frecventa cauza atat de atat de
hipotiroidism hipotiroidism cat si de cat si de gusa gusa in tari cu in tari cu aport crescut de aport crescut de
iod iod, precum SUA. , precum SUA.
Pe langa forma cu gusa ( tiroidita Hashimoto ) de tiroidita Pe langa forma cu gusa ( tiroidita Hashimoto ) de tiroidita
cronica autoimuna, exista si varianta cronica autoimuna, exista si varianta atrofica atrofica a acesteia din a acesteia din
urma ( particularitate urma ( particularitate - - anticorpi bIocanti anticorpi bIocanti ai receptorului de ai receptorului de
TSH crescuti in plasma ). TSH crescuti in plasma ).
ncidenta maxima intre 30 ncidenta maxima intre 30 50 ani si mult mai frecventa la 50 ani si mult mai frecventa la
femei ( cca 8/1 ). femei ( cca 8/1 ).
Are etiologie autoimuna, cu anticorpi anti Are etiologie autoimuna, cu anticorpi anti tiroperoxidaza ( tiroperoxidaza (
anti TPO ) net si persistent crescuti. anti TPO ) net si persistent crescuti.
Iinic Iinic, au o gusa difuza, consistenta ferma, indolora si o , au o gusa difuza, consistenta ferma, indolora si o
buna parte au manifestari de hipotiroidism. Rareori se buna parte au manifestari de hipotiroidism. Rareori se
asociaza cu oftalmopatia Graves. asociaza cu oftalmopatia Graves.
!aracIinic !aracIinic Aproximativ 90 % au anticorpi anti Aproximativ 90 % au anticorpi anti TPO TPO
pozitivi si numai 20 pozitivi si numai 20 50 % au anticorpi anti 50 % au anticorpi anti tiroglobulinici tiroglobulinici
( anti ( anti Tg ) crescuti. TSH plasmatic este crescut, deoarece Tg ) crescuti. TSH plasmatic este crescut, deoarece
au hipotiroidism subclinic sau clinic manifest. cografic, au hipotiroidism subclinic sau clinic manifest. cografic,
aspectul gusii este global hipoecogen. VSH este normal, aspectul gusii este global hipoecogen. VSH este normal,
iar RC nu are valoare diagnostica ( fiind variabila ). iar RC nu are valoare diagnostica ( fiind variabila ).
Terapia de electie Terapia de electie doze substitutive de levotiroxina doze substitutive de levotiroxina
sodica, care au ca scop normalizarea sodica, care au ca scop normalizarea
TSH plasmatic. ste utilizata atat in hipotiroidismul clinic TSH plasmatic. ste utilizata atat in hipotiroidismul clinic
manifest, cat si in cel subclinic ( atunci cand exista anticorpi manifest, cat si in cel subclinic ( atunci cand exista anticorpi
anti TPO crescuti si/ sau dislipidemie ). anti TPO crescuti si/ sau dislipidemie ).
n cursul terapiei cu levotiroxina sodica, n cursul terapiei cu levotiroxina sodica, nu se recomanda nu se recomanda
monitorizarea anticorpilor anti monitorizarea anticorpilor anti TPO TPO ; deoarece in ; deoarece in
majoritatea cazurilor acestia nu scad sub terapia amintita. majoritatea cazurilor acestia nu scad sub terapia amintita.
Cei cu tiroidita Hashimoto au un Cei cu tiroidita Hashimoto au un risc risc usor crescut de usor crescut de
Iimfom primitiv tiroidian Iimfom primitiv tiroidian ; ; in caz in caz de macronoduli tiroidieni de macronoduli tiroidieni
asociati, se recomanda scintigrama tiroidiana si punctie cu asociati, se recomanda scintigrama tiroidiana si punctie cu
ac subtire ( in caz de nodul ac subtire ( in caz de nodul rece rece scintigrafic ) scintigrafic )
Tiroidita RiedeI Tiroidita RiedeI este o tiroidita cronica este o tiroidita cronica foarte rara foarte rara, ce , ce
apare mai frecventa la femei. apare mai frecventa la femei.
Tesutul fibros inlocuieste pe cel tiroidian si Tesutul fibros inlocuieste pe cel tiroidian si se extinde Ia se extinde Ia
tesuturiIe din jur tesuturiIe din jur. Uneori poate sa apara hipoparatiroidism. . Uneori poate sa apara hipoparatiroidism.
$e poate confunda cu un cancer sau Iimfom tiroidian $e poate confunda cu un cancer sau Iimfom tiroidian. .
Gusa este de consistenta Gusa este de consistenta dura dura, indolora, este compresiva ( , indolora, este compresiva (
dispnee inspiratorie, stridor, disfonie, disfagie ). dispnee inspiratorie, stridor, disfonie, disfagie ).
Sunt eutiroidieni sau hipotiroidieni. Sunt eutiroidieni sau hipotiroidieni.
Anticorpii antitiroidieni sunt pozitivi la 40 Anticorpii antitiroidieni sunt pozitivi la 40 70%, dar 70%, dar
asocierea cu boli autoimune este asocierea cu boli autoimune este rara rara si probabil si probabil
intamplatoare. intamplatoare.
Punctia cu ac subtire nu poate, de regula, stabili Punctia cu ac subtire nu poate, de regula, stabili
diagnosticul. diagnosticul.
ste parte din ste parte din fibroscIeroza muItisistemica fibroscIeroza muItisistemica ( fibroza ( fibroza
retroperitoneala, fibroza mediastinala, colangita retroperitoneala, fibroza mediastinala, colangita
sclerozanta, pseudotumora orbitara fibrotica ). sclerozanta, pseudotumora orbitara fibrotica ).
Tratament Tratament - - raspuns favorabil la glucocorticoizi.Se raspuns favorabil la glucocorticoizi.Se
asociaza levotiroxina sodica i caz de hipotiroidism. asociaza levotiroxina sodica i caz de hipotiroidism.
ODULII TIROIDIEI ODULII TIROIDIEI
Noduli tiroidieni peste 1cm ( Noduli tiroidieni peste 1cm ( macronoduIii macronoduIii ) )
sunt depistiati sunt depistiati ecografic ecografic la la 20 20 - - 30 % 30 % din din
populatia generala ( Heghedus, 2003 ). populatia generala ( Heghedus, 2003 ).
acronodulii tiroidieni sunt depistati acronodulii tiroidieni sunt depistati
ecografic ecografic muIt mai frecvent muIt mai frecvent decat prin decat prin
examen examen cIinic ( Ia 4 cIinic ( Ia 4 - - 7 % 7 % din populatia din populatia
generala, in SUA generala, in SUA ). ).
Cca Cca % % din nodulii tiroidieni sunt maligni. din nodulii tiroidieni sunt maligni.
Date Date cIinice cIinice care sugereaza caracterul malign care sugereaza caracterul malign
sunt** sunt**
- - antecedente familiale de cancer tiroidian antecedente familiale de cancer tiroidian
medular medular
- - varsta sub 20 sau peste 60 ani, sexul masculin varsta sub 20 sau peste 60 ani, sexul masculin
- - radioterapie radioterapie in doze antiinflamatorii la nivelul in doze antiinflamatorii la nivelul
capului sau gatului, in copilarie sau capului sau gatului, in copilarie sau
adolescenta adolescenta
- - crestere recenta crestere recenta
- - nodul dur, cu contur neregulat, fixat de nodul dur, cu contur neregulat, fixat de
planurile profunde planurile profunde
- - crestere sub tratament cu hormoni tiroidieni crestere sub tratament cu hormoni tiroidieni
- - disfonie de data recenta disfonie de data recenta
- - macroadenopatie laterocervicala homolaterala macroadenopatie laterocervicala homolaterala
Testele tiroidiene recomandate in caz de Testele tiroidiene recomandate in caz de
noduli tiroidieni sunt noduli tiroidieni sunt
TSH plasmatic ultrasensibil, ecografia TSH plasmatic ultrasensibil, ecografia
tiroidiana si punctia tiroidiana cu ac subtire ( tiroidiana si punctia tiroidiana cu ac subtire (
FNAB ) ( FNAB ) ( varianta 1 varianta 1 ) )
sau sau
Scintigrama tiroidiana, ecografia tiroidiana, Scintigrama tiroidiana, ecografia tiroidiana,
FNAB si dozarea TSH plasmatic ( FNAB si dozarea TSH plasmatic (varianta varianta
2 2). ).
Operarea nodulilor tiroidieni benigni este Operarea nodulilor tiroidieni benigni este
considerata un act medical considerata un act medical ineficient. ineficient.
Pentru nodulii tiroidieni solizi, punctia tiroidiana Pentru nodulii tiroidieni solizi, punctia tiroidiana
cu ac subtire ( FNAB ) are un rol major pentru cu ac subtire ( FNAB ) are un rol major pentru
diferentierea nodulilor benigni, majoritari de cei diferentierea nodulilor benigni, majoritari de cei
maligni. maligni. FNAB necesita un citopatolog FNAB necesita un citopatolog
experimentat, fiind o metoda lipsita de riscuri. experimentat, fiind o metoda lipsita de riscuri.
Daca aspectul citologic este malign sau Daca aspectul citologic este malign sau
suspect, se recomanda cura chirurgicala, iar suspect, se recomanda cura chirurgicala, iar
daca este aspect benign se recomanda daca este aspect benign se recomanda
monitorizare clinica si ecografica. monitorizare clinica si ecografica.
Nodulii chistici, cu aspect ecografic transsonic, Nodulii chistici, cu aspect ecografic transsonic,
necesita o punctie evacuatorie. necesita o punctie evacuatorie.
Aspecte Aspecte ecografice ecografice sugestive pentru sugestive pentru
malignitatea nodulului sunt* malignitatea nodulului sunt*
- - Aspect hipoecogen Aspect hipoecogen
- - icrocalcificari icrocalcificari
- - Absenta unui halou periferic Absenta unui halou periferic
- - argini neregulate argini neregulate
- - Hipervascularizatie intranodulara ( ex. Hipervascularizatie intranodulara ( ex.
Doppler ) Doppler )
- - Adenopatie regionala Adenopatie regionala
* sunt semnificative cand apar in diverse * sunt semnificative cand apar in diverse
asocieri ! asocieri !
Tratament Tratament
- - nodulii nodulii autonomi autonomi chirurgical sau cu iod chirurgical sau cu iod
radioactiv. radioactiv.
- - noduli cu aspect citologic noduli cu aspect citologic maIign sau maIign sau
suspect suspect de malignitate de malignitate cura cura
chirurgicala. chirurgicala.
- - tratamentul cu hormoni tiroidieni ai tratamentul cu hormoni tiroidieni ai
nodulilor tiroidieni cu citologie benigna, nodulilor tiroidieni cu citologie benigna,
dar nu in dar nu in doza supresive doza supresive..
ixedemuI congenitaI este una din ceIe mai ixedemuI congenitaI este una din ceIe mai
frecvente cauze de retardare mentaIa care poate frecvente cauze de retardare mentaIa care poate
fi prevenita si apare Ia 1/4000 nou nascuti. In fi prevenita si apare Ia 1/4000 nou nascuti. In
absenta tratamenuIui cu hormoni tiroidieni sau absenta tratamenuIui cu hormoni tiroidieni sau
daca acest tratament se incepe tardiv, apare daca acest tratament se incepe tardiv, apare
retardare mentaIa mergand pana Ia RETINI$ retardare mentaIa mergand pana Ia RETINI$
$!RADI. In zoneIe cu carenta iodata severa $!RADI. In zoneIe cu carenta iodata severa
poate sa apara RETINI$ ENDEI, cea mai poate sa apara RETINI$ ENDEI, cea mai
grava compIicatie a gusii endemice. grava compIicatie a gusii endemice.
retinismuI ENDEI poate fi prevenit printr retinismuI ENDEI poate fi prevenit printr - - o o
profiIaxie iodata continua si eficienta (iodarea profiIaxie iodata continua si eficienta (iodarea
universaIa a sarii, IU$), pe cand cretinismuI universaIa a sarii, IU$), pe cand cretinismuI
$!RADI poate fi prevenit prin administrarea de $!RADI poate fi prevenit prin administrarea de
Ievotiroxina Ia 2 saptamani dupa nastere, fapt Ievotiroxina Ia 2 saptamani dupa nastere, fapt
posibiI datorita screeninguIui neonataI pentru posibiI datorita screeninguIui neonataI pentru
mixedemuI congenitaI. mixedemuI congenitaI.
Retardarea mentaIa usoara Retardarea mentaIa usoara - - este segmentuI ceI este segmentuI ceI
mai Iarg (8%), cu QI intre 0 mai Iarg (8%), cu QI intre 0 - - si 70; poate si 70; poate
atinge niv educationaI specific cIasei a sasea. atinge niv educationaI specific cIasei a sasea.
$creeninguI neonataI pentru mixedemuI congenitaI este $creeninguI neonataI pentru mixedemuI congenitaI este
justificat: justificat:
- - Este frecvent Este frecvent - -mai frecvent decat feniIcetonuria, pentru care mai frecvent decat feniIcetonuria, pentru care
exista screening neonataI exista screening neonataI
- - !entru prevenirea retardarii mentaIe este necesar un !entru prevenirea retardarii mentaIe este necesar un
diagnostic foarte precoce diagnostic foarte precoce
- - DiagnosticuI cIinic Ia nastere este foarte dificiI ( numai Ia DiagnosticuI cIinic Ia nastere este foarte dificiI ( numai Ia
cca 10%...), iar cand se diagnosticheaza cIinic este prea tarziu cca 10%...), iar cand se diagnosticheaza cIinic este prea tarziu
(pentru IQ)... (pentru IQ)...
- - Exista teste sensibiIe si specifice pentru screening (T$H Exista teste sensibiIe si specifice pentru screening (T$H
pIasmatic) pIasmatic)
- - Tratament eficient, ieftin si bine toIerat (Ievotir Tratament eficient, ieftin si bine toIerat (Ievotiroxina), care oxina), care
se incepe in primeIe 2 saptamani de viata se incepe in primeIe 2 saptamani de viata
Daca T$H in ziua a cincea este peste 20 mU/L, dozare T$H si Daca T$H in ziua a cincea este peste 20 mU/L, dozare T$H si
FT4 sunt imediat necesare pentru confirmarea sau infirmarea FT4 sunt imediat necesare pentru confirmarea sau infirmarea
diagnosticuIui. diagnosticuIui.
Doza initiaIa de Ievotiroxina este de 37, Doza initiaIa de Ievotiroxina este de 37, - - 0 microg/zi, in 0 microg/zi, in
functie de greutatea corpuIui. functie de greutatea corpuIui.
!entru imbunatatirea compIiantei terapeutice, monitorizarea !entru imbunatatirea compIiantei terapeutice, monitorizarea
cazuriIor depistate trebuie efectuata de un endocrinoIog. cazuriIor depistate trebuie efectuata de un endocrinoIog.
$creeninguI este utiIizat intr $creeninguI este utiIizat intr - - o serie de maternitati din o serie de maternitati din
Bucuresti, Iuj, Timisoara. Bucuresti, Iuj, Timisoara.
Tiroida este unica printre gIandeIe endocrine prin Tiroida este unica printre gIandeIe endocrine prin
dependenta sa de microeIementuI iod pentru productia dependenta sa de microeIementuI iod pentru productia
normaIa de hormoni ( Boyages, 1993). La aduItuI normaI, normaIa de hormoni ( Boyages, 1993). La aduItuI normaI,
tiroida utiIizeaza ziInic cca 80 micrograme de iod pentru tiroida utiIizeaza ziInic cca 80 micrograme de iod pentru
sinteza de hormoni tiroidieni ( GIinoer, 2006). sinteza de hormoni tiroidieni ( GIinoer, 2006).
Gusa endemica este o probIema majora de sanatate Gusa endemica este o probIema majora de sanatate
pubIica. pubIica.
Estimare $ ( 1999 ) : cca 38% din popuIatia gIobuIui Estimare $ ( 1999 ) : cca 38% din popuIatia gIobuIui
traieste in zone deficitare in iod, din 130 tari traieste in zone deficitare in iod, din 130 tari
Estimare 1994 Estimare 1994 - - 11,2 miIioane au cretinism endemic si aIte 11,2 miIioane au cretinism endemic si aIte
43 miIioane sunt afectate de un oarecare grad de retardare 43 miIioane sunt afectate de un oarecare grad de retardare
mentaIa. mentaIa.
Este cea mai frecventa forma de retardare mentaIa, care Este cea mai frecventa forma de retardare mentaIa, care
poate fi !REVENITA prin masuriIe de profiIaxie iodata, dar poate fi !REVENITA prin masuriIe de profiIaxie iodata, dar
nu poate fi tratata (are caracter ireversibiI ). nu poate fi tratata (are caracter ireversibiI ).
In 1989 in Europa, aportuI de iod era normaI (suficienta de In 1989 in Europa, aportuI de iod era normaI (suficienta de
iod ) in numai tari : FinIanda, Norvegia, $uedia, EIvetia si iod ) in numai tari : FinIanda, Norvegia, $uedia, EIvetia si
Austria. Austria.
In 2003 suficienta de iod exista in 14 tari europene. In 2003 suficienta de iod exista in 14 tari europene.
Gusa endemica este doar cea mai vizibiIa consecinta a Gusa endemica este doar cea mai vizibiIa consecinta a
deficituIui de iod, pe cand afectarea $N este cea mai deficituIui de iod, pe cand afectarea $N este cea mai
importanta consecinta a carentei de iod. importanta consecinta a carentei de iod.
!attern !attern - - uI testeIor functionaIe tiroidiene in IDD: FT4 uI testeIor functionaIe tiroidiene in IDD: FT4
scazut, T3 normaI sau crescut si T$H normaI sau crescut ( scazut, T3 normaI sau crescut si T$H normaI sau crescut (
Boyages, 1993) Boyages, 1993)
!rofiIaxia iodata trebuie sa fie o preocupare continua, !rofiIaxia iodata trebuie sa fie o preocupare continua,
deoarece trebuie sa aiba caracter NTINUU. Intreruperea deoarece trebuie sa aiba caracter NTINUU. Intreruperea
profiIaxiei iodate intr profiIaxiei iodate intr - - o zona IDD duce Ia cresterea din nou o zona IDD duce Ia cresterea din nou
a prevaIentei gusii Ia copii si Ia scaderea ioduriei medii. a prevaIentei gusii Ia copii si Ia scaderea ioduriei medii.
In zoneIe cu deficit iodat sever pot sa apara macronoduIi In zoneIe cu deficit iodat sever pot sa apara macronoduIi
tiroidieni Ia copii si adoIescenti, ce trebuie diferentiati tiroidieni Ia copii si adoIescenti, ce trebuie diferentiati
ecografic si citoIogic de AK tiroidian. ecografic si citoIogic de AK tiroidian.
AstfeI, intr AstfeI, intr - - o zona cu IDD severa, prevaIenta noduIiIor o zona cu IDD severa, prevaIenta noduIiIor
tiroidieni paIpabiIi Ia fete din Zair cu varsta de ani era de tiroidieni paIpabiIi Ia fete din Zair cu varsta de ani era de
8%!!(Dremier, 1996) 8%!!(Dremier, 1996)
!rofiIxia iodata are ca obiectiv principaI 2 grupuri tinta : !rofiIxia iodata are ca obiectiv principaI 2 grupuri tinta :
sarcina si perioada de aIaptare pIus nou nascutii si copii sarcina si perioada de aIaptare pIus nou nascutii si copii
mici. mici.
!rofiIaxia prin sare iodata are ca Iimitari caracteruI voIatiI, !rofiIaxia prin sare iodata are ca Iimitari caracteruI voIatiI,
termenuI de garantie Iimitat si cazuriIe de consumuI redus termenuI de garantie Iimitat si cazuriIe de consumuI redus
de sare (iodata) in cursuI sarcinii. de sare (iodata) in cursuI sarcinii.
$!ETRUL AFETIUNILR TIRIDIENE !RDU$E !RIN DEFIIT DE ID $!ETRUL AFETIUNILR TIRIDIENE !RDU$E !RIN DEFIIT DE ID
( $!ETRUL IDD) ( $!ETRUL IDD)
1. perioada fetaIa 1. perioada fetaIa - - avorturi, cresterea mortaIitatii avorturi, cresterea mortaIitatii
perinataIe, cretinism endemic perinataIe, cretinism endemic
2. perioada neonataIa 2. perioada neonataIa - - gusa neonataIa, gusa neonataIa,
hipotiroidism neonataI, retardare mintaIa, risc hipotiroidism neonataI, retardare mintaIa, risc
crescut de iradiere a tiroidei in caz de accident crescut de iradiere a tiroidei in caz de accident
nucIear nucIear
3. copiIarie si adoIescenta 3. copiIarie si adoIescenta - - gusa, hipotiroidism gusa, hipotiroidism
subcIinic, risc crescut de iradiere a tiroidei in caz de subcIinic, risc crescut de iradiere a tiroidei in caz de
accident nucIear, ADHD(?) accident nucIear, ADHD(?)
4. aduIti 4. aduIti - - gusa cu fenomene compresive, gusa cu fenomene compresive,
hipotiroidism, risc crescut de iradiere a tiroidei in hipotiroidism, risc crescut de iradiere a tiroidei in
caz de accident nucIear, hipertiroidism indus de iod caz de accident nucIear, hipertiroidism indus de iod
REANDARI !RIVIND A!RT ZILNI DE ID REANDARI !RIVIND A!RT ZILNI DE ID
!rescoIari 90 micrograme !rescoIari 90 micrograme
$coIari ( 6 $coIari ( 6 - - 12 ani ) 120 micrograme 12 ani ) 120 micrograme
AduIti 10 micrograme AduIti 10 micrograme
$arcina si aIaptare 200 $arcina si aIaptare 200 - - 20 20
micrograme micrograme
Iasificarea revizuita* a gusii endemice** Iasificarea revizuita* a gusii endemice**
(DeIange, HetzeI, 2006) (DeIange, HetzeI, 2006)
GraduI 0 GraduI 0 - - Gusa nu este vizibiIa sau Gusa nu este vizibiIa sau
paIpabiIa ( absenta gusii ) paIpabiIa ( absenta gusii )
GraduI 1 GraduI 1 - - Gusa este doar paIpabiIa dar nu Gusa este doar paIpabiIa dar nu
este vizibiIa cand gatuI este in pozitie este vizibiIa cand gatuI este in pozitie
normaIa normaIa
GraduI 2 GraduI 2 - - Gusa este vizibiIa cand gatuI este Gusa este vizibiIa cand gatuI este
in pozitie normaIa in pozitie normaIa
* este simpIificata * este simpIificata
** Iasificarea $ anterioara caracteriza ** Iasificarea $ anterioara caracteriza
gusa de Ia graduI 1 gusa de Ia graduI 1 - - 4. 4.
ETILGIA GU$II prin deficit de ID ETILGIA GU$II prin deficit de ID
DeficituI de iod este principaIuI factor responsabiI; dar nu DeficituI de iod este principaIuI factor responsabiI; dar nu
singuruI. singuruI.
AIti factori gusogeni sunt : AIti factori gusogeni sunt :
A. AIimentari : A. AIimentari :
Tiocianat Tiocianat - - inhiba captarea ioduIui ( consumuI cronic de inhiba captarea ioduIui ( consumuI cronic de
manioc ) manioc )
FIavonoizi FIavonoizi - - inhiba peroxidaza tiroidiana inhiba peroxidaza tiroidiana
Goitrin Goitrin - - inhiba organificarea ioduIui ( vehicuI este IapteIe) inhiba organificarea ioduIui ( vehicuI este IapteIe)
$oia $oia - - creste eIiminariIe digestive de T4 creste eIiminariIe digestive de T4
aInutritia aInutritia - - deficit de vitamina A, care determina o structura deficit de vitamina A, care determina o structura
anormaIa a tirogIobuIinei anormaIa a tirogIobuIinei
DeficituI nutritionaI de fier DeficituI nutritionaI de fier - - prevaIenta gusii este mai mare Ia prevaIenta gusii este mai mare Ia
copii cu anemie feripriva. copii cu anemie feripriva.
B. !oIuarea bacteriana B. !oIuarea bacteriana
VAUARA SVRTAT DD VAUARA SVRTAT DD
Aceasta evaluare este la baza programului national de Aceasta evaluare este la baza programului national de
evaluare a DD si de control al masurilor de preventie a evaluare a DD si de control al masurilor de preventie a
DD. DD.
sentiale sunt prevalenta gusii la copii ( 7 sentiale sunt prevalenta gusii la copii ( 7 14 ani ), 14 ani ),
ioduria medie si frecventa TSH neonatal crescut ( peste ioduria medie si frecventa TSH neonatal crescut ( peste
5 micro U/). 5 micro U/).
Prevalenta gusii la copii sub 5% Prevalenta gusii la copii sub 5% - - normal, intre 5 normal, intre 5
19,9% 19,9% - - DD usor, intre 20 DD usor, intre 20 29,9% 29,9% - - DD moderat si DD moderat si
peste 30% peste 30% - - DD sever. DD sever.
Prevalenta gusii la copii din zonele cu suficienta de iod Prevalenta gusii la copii din zonele cu suficienta de iod
este sub 5%. este sub 5%.
SARCNA si DFCTU D OD SARCNA si DFCTU D OD
De retinut faptul ca De retinut faptul ca concomitent concomitent - - apar 2 apar 2
modificari metabolice modificari metabolice
- - Cresterea necesarului de iod in sarcina Cresterea necesarului de iod in sarcina in in
zonele cu aport scazut sau marginal de iod, NU zonele cu aport scazut sau marginal de iod, NU
si in cele cu aport suficient de iod si in cele cu aport suficient de iod
- - Cresterea necesarului de hormoni tiroidieni in Cresterea necesarului de hormoni tiroidieni in
sarcina sarcina
Cresterea necesarului de iod in sarcina este Cresterea necesarului de iod in sarcina este
consecinta cresterii clearance consecinta cresterii clearance ului renal al ului renal al
iodului si a transferului transplacentar de iod iodului si a transferului transplacentar de iod
anorganic de la mama la fat. anorganic de la mama la fat.
BENEFIIILE I.U.$. BENEFIIILE I.U.$.
1.Impiedica o scadere ireversibiIa a IQ 1.Impiedica o scadere ireversibiIa a IQ
2.$cade prevaIenta gusii 2.$cade prevaIenta gusii - - difuze sau noduIare difuze sau noduIare
3.$cade prevaIenta hipertiroidismuIui non 3.$cade prevaIenta hipertiroidismuIui non - - autoimun ( adenom autoimun ( adenom
toxic ,gusa toxica muItinoduIara) toxic ,gusa toxica muItinoduIara) - - pe termen Iung !! pe termen Iung !!
4.reste raportuI carcinom papiIar 4.reste raportuI carcinom papiIar - - carcinom foIicuIar ( carcinom foIicuIar (
prognostic mai bun ) prognostic mai bun )
.$cade prevaIenta carcinomuIui anapIastic tiroidian .$cade prevaIenta carcinomuIui anapIastic tiroidian
6.$cade captarea I 131 in caz de accident nucIear 6.$cade captarea I 131 in caz de accident nucIear
(radioprotectie mai buna a tiroidei ) (radioprotectie mai buna a tiroidei )
RI (24 ore) pana Ia 80% in caz de deficit iodat sever si de 10 RI (24 ore) pana Ia 80% in caz de deficit iodat sever si de 10 - -
20% caz de aport iodat crescut 20% caz de aport iodat crescut
7.$cade prevaIenta dispIaziei mamare ( Eskin , 199 ) 7.$cade prevaIenta dispIaziei mamare ( Eskin , 199 )
!rofiIaxia iodata si tipuriIe !rofiIaxia iodata si tipuriIe
histoIogice de carcinom tiroidian histoIogice de carcinom tiroidian
Austria 1952 Austria 1952 59 , raport PC/ FC=0,2/1 59 , raport PC/ FC=0,2/1
Austria 1970 Austria 1970 75 , raport PC/ FC=1,1/1 75 , raport PC/ FC=1,1/1
dupa suplim. iod 10 mg K / kg sare dupa suplim. iod 10 mg K / kg sare
Austria 1990 Austria 1990 95 , raport PC/FC=4/1 95 , raport PC/FC=4/1
dupa suplim. iod 20 mg K / kg sare. dupa suplim. iod 20 mg K / kg sare.
n zonele cu aport iodat crescut , raportul PC/ n zonele cu aport iodat crescut , raportul PC/
FC este 3,4 FC este 3,4 6,5 , iar in cele cu carenta iodata 6,5 , iar in cele cu carenta iodata
este de 0,19 este de 0,19 1,7. 1,7.
DEZAVANTAJELE I.U.$. DEZAVANTAJELE I.U.$.
1. Hipertiroidismul indus de iod ** 1. Hipertiroidismul indus de iod **
2. Creste prevalenta tiroiditei Hashimoto 2. Creste prevalenta tiroiditei Hashimoto
(o tiroglobulina bogata in iod este mai (o tiroglobulina bogata in iod este mai
imunogena decat cea saraca in iod) imunogena decat cea saraca in iod)
** Pentru toti hipertiroidienii se recomanda ** Pentru toti hipertiroidienii se recomanda
dieta hiposodata (deci saraca in iod !) , dieta hiposodata (deci saraca in iod !) ,
inclusiv pentru scaderea ratei recidivelor inclusiv pentru scaderea ratei recidivelor
HI!ERTIRIDI$UL INDU$ DE ID HI!ERTIRIDI$UL INDU$ DE ID
Este principaIa compIicatie a profiIaxiei iodate Este principaIa compIicatie a profiIaxiei iodate
ea mai bine studiata a fost cresterea prevaIentei ea mai bine studiata a fost cresterea prevaIentei
tirotoxicozei o perioada de 10 tirotoxicozei o perioada de 10 - - 12 ani in Tasmania, 12 ani in Tasmania,
AustraIia Ia sfarsituI aniIor '60, dupa iodarea concomitenta AustraIia Ia sfarsituI aniIor '60, dupa iodarea concomitenta
a painii, IapteIui si administrarea de tabIete de iodura de a painii, IapteIui si administrarea de tabIete de iodura de
potasiu. In 1967, incidenta tirotoxicozei era de ori mai potasiu. In 1967, incidenta tirotoxicozei era de ori mai
mare decat in 1963, iar a aparut ceI mai frecvent Ia persoane mare decat in 1963, iar a aparut ceI mai frecvent Ia persoane
cu varsta peste 40 ani, cu gusi muItinoduIare si boIi cu varsta peste 40 ani, cu gusi muItinoduIare si boIi
cardiace preexistente. ei 10 cardiace preexistente. ei 10 - - 12 ani de "epidemie" au fost 12 ani de "epidemie" au fost
urmati de o incidenta ceva mai mica a tirotoxicozei decat urmati de o incidenta ceva mai mica a tirotoxicozei decat
inainte de introducerea profiIaxiei iodate ( onnoIIy, 1970 ). inainte de introducerea profiIaxiei iodate ( onnoIIy, 1970 ).
Din fericire, nu afecteaza copii si femeiIe gravide, principaIii Din fericire, nu afecteaza copii si femeiIe gravide, principaIii
beneficiari ai profiIaxiei iodate. beneficiari ai profiIaxiei iodate.
Are deseori caracter tranzitoriu Are deseori caracter tranzitoriu
!ractic nu poate fi evitata in prima faza a profiIaxiei iodate. !ractic nu poate fi evitata in prima faza a profiIaxiei iodate.
Afecteaza pe cei cu gusi noduIare preexistente si avand Afecteaza pe cei cu gusi noduIare preexistente si avand
zone de autonomie functionaIa. zone de autonomie functionaIa.
RETINI$UL ENDEI RETINI$UL ENDEI
Este compIicatia cea mai severa a gusii endemice Este compIicatia cea mai severa a gusii endemice
Retardarea mintaIa severa este componenta esentiaIa a Retardarea mintaIa severa este componenta esentiaIa a
boIii boIii
Forma mixedematoasa de cretinism endemic se intaIneste Forma mixedematoasa de cretinism endemic se intaIneste
in Africa entraIa, iar in Anzi predomina forma neuroIogica. in Africa entraIa, iar in Anzi predomina forma neuroIogica.
Exista trei eIemente definitorii majore ( epidemioIogic, cIinic Exista trei eIemente definitorii majore ( epidemioIogic, cIinic
si profiIactic ): si profiIactic ):
A. $e asociaza cu un deficit iodat sever A. $e asociaza cu un deficit iodat sever - - iod urinar mediu iod urinar mediu
sub 20 microg /L sub 20 microg /L
B. Retardarea mintaIa severa se asociaza cu un sindrom B. Retardarea mintaIa severa se asociaza cu un sindrom
predominant neuroIogic, predominant neuroIogic,
cu predominenta manifestariIor de mixedem sau forme cu predominenta manifestariIor de mixedem sau forme
mixte. mixte.
. Dupa introducerea profiIaxiei iodate nu mai apar cazuri . Dupa introducerea profiIaxiei iodate nu mai apar cazuri
noi de boaIa. In zoneIe cu deficit iodat sever, profiIaxia noi de boaIa. In zoneIe cu deficit iodat sever, profiIaxia
iodata este URGENT necesara !!! iodata este URGENT necesara !!!
RETINI$UL ENDEI RETINI$UL ENDEI
In forma neuroIogica se intaInesc frecvent In forma neuroIogica se intaInesc frecvent
surdomutismuI, dipIegia spastica si o gusa noduIara. surdomutismuI, dipIegia spastica si o gusa noduIara.
ajoritatea au statura cvasinormaIa si cIinic sunt ajoritatea au statura cvasinormaIa si cIinic sunt
normotiroidieni ( hipotiroidismuI subcIinic este normotiroidieni ( hipotiroidismuI subcIinic este
frecvent); maturatia osoasa este normaIa. frecvent); maturatia osoasa este normaIa.
TractuI cerebrospinaI si organuI Iui orti sunt TractuI cerebrospinaI si organuI Iui orti sunt
vuInerabiIe Ia deficituI sever de iod in primeIe saptamani vuInerabiIe Ia deficituI sever de iod in primeIe saptamani
de viata intrauterine ( rezuIta dipIegie spastica si de viata intrauterine ( rezuIta dipIegie spastica si
surditate ). surditate ).
!entru prevenirea formei neuroIogice este necesara !entru prevenirea formei neuroIogice este necesara
administrarea INAINTEA sarcinii de uIei iodat injectabiI ( administrarea INAINTEA sarcinii de uIei iodat injectabiI (
!haroah, 1971). !haroah, 1971).
In forma mixedematoasa se constata frecvent hipotrofie In forma mixedematoasa se constata frecvent hipotrofie
staturaIa severa, absenta gusii, disgenezie epifizara a staturaIa severa, absenta gusii, disgenezie epifizara a
capuIui femoraI. Iinic au mixedem, T$H pIasmatic muIt capuIui femoraI. Iinic au mixedem, T$H pIasmatic muIt
crescut. DipIegia spastica si surdomutismuI sunt crescut. DipIegia spastica si surdomutismuI sunt
absente. absente.
RETINI$UL ENDEI RETINI$UL ENDEI
Exista contrast intre absenta unui tratament aI Exista contrast intre absenta unui tratament aI
cretinismuIui endemic si eficienta maxima pIus cretinismuIui endemic si eficienta maxima pIus
costuI reIativ redus aI profiIaxiei iodate!! costuI reIativ redus aI profiIaxiei iodate!!
!rin comparatie, cretinismuI sporadic ( din !rin comparatie, cretinismuI sporadic ( din
mixedemuI congenitaI netratat ) se trateaza prin mixedemuI congenitaI netratat ) se trateaza prin
substitutie tiroidiana permanenta, initiata in urma substitutie tiroidiana permanenta, initiata in urma
depistarii prin screening neonataI. depistarii prin screening neonataI.
Interesant este faptuI ca prevaIenta cretinismuIui Interesant este faptuI ca prevaIenta cretinismuIui
endemic in EIvetia a inceput sa scada cu cca 10 endemic in EIvetia a inceput sa scada cu cca 10
ani inaintea introducerii profiIaxiei iodate active ! ani inaintea introducerii profiIaxiei iodate active !
!robabiI datorita ameIiorarii conditiiIor !robabiI datorita ameIiorarii conditiiIor
socioeconomice, rezuItand o profiIaxie iodata socioeconomice, rezuItand o profiIaxie iodata
siIentioasa (siIent), pe fonduI cresterii siIentioasa (siIent), pe fonduI cresterii
consumuIui de aIimente bogate in iod ( DeIange consumuIui de aIimente bogate in iod ( DeIange
F, 200). F, 200).
$urdomutismuI este uneori singura manifestare $urdomutismuI este uneori singura manifestare
de carenta iodata severa, inteIectuI fiind normaI. de carenta iodata severa, inteIectuI fiind normaI.
TUMORI MALIG TUMORI MALIGE TIROIDIEE E TIROIDIEE
cancerul tiroidian este cel mai frecvent cancerul tiroidian este cel mai frecvent
cancer endocrin cancer endocrin
are o prevalenta in crestere, cel putin in are o prevalenta in crestere, cel putin in
SUA SUA
tratamentul lor tratamentul lor abordare multidisciplinara abordare multidisciplinara
( endocrinolog, specialist in medicina ( endocrinolog, specialist in medicina
nucleara, specialist in chirurgie endocrina, nucleara, specialist in chirurgie endocrina,
specialist in imagistica, oncolog ) specialist in imagistica, oncolog )
Iasificare. Iasificare.
arcinoame tiroidiene differentiate ( DT ) arcinoame tiroidiene differentiate ( DT ) - -
punct de plecare = tireocitele punct de plecare = tireocitele
. papiIar ( cca 80 % ) . papiIar ( cca 80 % )
. foIicuIar . foIicuIar
arcinom nediferentiat ( anapIastic ) arcinom nediferentiat ( anapIastic ) - - 1 1 - - 2 % 2 %
arcinom meduIar tiroidian ( cca % ) arcinom meduIar tiroidian ( cca % ) - - punct punct
de plecare = celulele C; dozarea calcitoninei de plecare = celulele C; dozarea calcitoninei
depisteaza 1 caz de CT la 250 noduli tiroidieni. depisteaza 1 caz de CT la 250 noduli tiroidieni.
Limfoame primitiv tiroidiene Limfoame primitiv tiroidiene - - punct de plecare punct de plecare
= limfocitele intratirodiene. = limfocitele intratirodiene.
etastaze intratiroidiene etastaze intratiroidiene
TratamentuI carcinoameIor tiroidiene TratamentuI carcinoameIor tiroidiene
diferentiate diferentiate ( DTC ) ( DTC )
1 1. tiroidectomie cvasitotaIa sau totaIa . tiroidectomie cvasitotaIa sau totaIa
Complicatii postoperatorii = Complicatii postoperatorii =
hipoparatiroidism, paralizie recurentiala. hipoparatiroidism, paralizie recurentiala.
2 2. tratament cu iod radioactiv . tratament cu iod radioactiv - - cca o treime cca o treime
din metastazele la distanta din DTC nu capteaza din metastazele la distanta din DTC nu capteaza
iodul. iodul.
3. 3. doze supresive de Ievotiroxina doze supresive de Ievotiroxina ( TSH sub ( TSH sub
0,1 microU/ml ), rezultand hipertiroidism 0,1 microU/ml ), rezultand hipertiroidism
subcIinic subcIinic ( cauza de fibrilatie atriala si ( cauza de fibrilatie atriala si
osteoporoza ). ste de evitat la varstnici si la osteoporoza ). ste de evitat la varstnici si la
cardiaci. cardiaci.
Bolnavii cu DTC cu Bolnavii cu DTC cu risc scazut risc scazut sunt majoritari ( cca sunt majoritari ( cca
80 % ). 80 % ).
Cei Cei cu risc crescut cu risc crescut au urmatoarele au urmatoarele
particularitati particularitati
- - Varsta sub 15 sau peste 45 Varsta sub 15 sau peste 45
- - Diametrul tumorii peste 4 cm Diametrul tumorii peste 4 cm
- - xtensia exreatiroidiana a tumorii xtensia exreatiroidiana a tumorii
- - Anumite subtipuri ( cu celule Hurthle, varianta Anumite subtipuri ( cu celule Hurthle, varianta
insulara, cu celule inalte, cu celule coumnare ). insulara, cu celule inalte, cu celule coumnare ).
- - etastaze la distanta etastaze la distanta
- - etastaze care nu concentreaza radioiodul etastaze care nu concentreaza radioiodul
Postoperator se administreaza o Postoperator se administreaza o doza abIativa doza abIativa de de
iod radioactiv din iod radioactiv din trei motive trei motive
- - 131 poate reduce rata recidivelor 131 poate reduce rata recidivelor si rata si rata
mortalitatii prin inlaturarea mortalitatii prin inlaturarea
microcarcinoamelor ramase in tesutul tiroidian microcarcinoamelor ramase in tesutul tiroidian
restant postoperator. restant postoperator.
- - Prin inlaturarea tesutului tiroidian normal Prin inlaturarea tesutului tiroidian normal
restant, este facilitata detectia precoce a restant, este facilitata detectia precoce a
recidivelor prin dozarea tiroglobulinei serice si recidivelor prin dozarea tiroglobulinei serice si
scintigrama intregului corp scintigrama intregului corp
- - a 4 a 4 7 zile dupa doza ablativa de radioiod 7 zile dupa doza ablativa de radioiod
se poate efectua o scintigrama a se poate efectua o scintigrama a
intregului corp, cu depistarea eventualelor intregului corp, cu depistarea eventualelor
metastaze la distanta metastaze la distanta
n vederea terapiei cu iod radioactiv, cresterea n vederea terapiei cu iod radioactiv, cresterea
TSH plasmatic peste 30 microU/ml TSH plasmatic peste 30 microU/ml
se realizeaza se realizeaza prin intreruperea terapiei prin intreruperea terapiei
supresive ( cu scaderea QL ) sau prin supresive ( cu scaderea QL ) sau prin
administrarea T$H uman recombinant ( cu administrarea T$H uman recombinant ( cu
pastrarea QL ). pastrarea QL ).
O crestere inadecvata a TSH plasmatic prin O crestere inadecvata a TSH plasmatic prin
intreruperea terapiei supresive se realizeaza intreruperea terapiei supresive se realizeaza
RAROR in caz de RAROR in caz de
- - metastaze mari hiperfunctionale metastaze mari hiperfunctionale
- - disfunctie hipotalamo disfunctie hipotalamo hipofizara hipofizara
- - corticoterapie concomitenta corticoterapie concomitenta
- - la varstnici la varstnici
Aceste situatii Aceste situatii rare rare mentionate, plus cei mentionate, plus cei
care nu tolereaza intreruperea terapiei care nu tolereaza intreruperea terapiei
supresive ( inclusiv cardiacii si cei cu supresive ( inclusiv cardiacii si cei cu
diseminari osoase sau cerebrale ) ar trebui diseminari osoase sau cerebrale ) ar trebui
sa beneficieze de sa beneficieze de T$H uman T$H uman
recombinant recombinant ( 2 inj consecutive a cate ( 2 inj consecutive a cate
0,9 mg pe zi ) 0,9 mg pe zi ) ; acesta este bine tolerat, cu ; acesta este bine tolerat, cu
efecte secundare minime, se evita efecte secundare minime, se evita
hipotiroidismul si in plus tesutul tumoral hipotiroidismul si in plus tesutul tumoral
este expus la o stimulare prin TSH mult este expus la o stimulare prin TSH mult
mai scurta. mai scurta.
TirogIobuIina ( Tg ) TirogIobuIina ( Tg ) este produsa atat de tirocitele este produsa atat de tirocitele
normale cat si de cele tumorale, iar productia sa normale cat si de cele tumorale, iar productia sa
este sub controlul TSH. Concomitent cu dozarea este sub controlul TSH. Concomitent cu dozarea
Tg trebuie masurat si TSH plasmatic. Tg este un Tg trebuie masurat si TSH plasmatic. Tg este un
marker tumoral specific si extrem de util in DTC marker tumoral specific si extrem de util in DTC
operate. operate.
Cand se determina tiroglobulina serica, trebuie Cand se determina tiroglobulina serica, trebuie
masurati si anticorpii anti masurati si anticorpii anti tiroglobulinici ( tiroglobulinici (
deoarece sunt pozitivi la 20 % din cei cu carcinom deoarece sunt pozitivi la 20 % din cei cu carcinom
tiroidian tiroidian vs 10% din populatia generala ). vs 10% din populatia generala ).
Pentru dozarea Tg se recomanda varianta RA. Pentru dozarea Tg se recomanda varianta RA.
Cu aceasta metoda, cand anticorpii anti Cu aceasta metoda, cand anticorpii anti Tg sunt Tg sunt
crescuti, rezulta crescuti, rezulta vaIori faIs negative aIe Tg vaIori faIs negative aIe Tg
serice serice ( mimeaza o remisiune ). ( mimeaza o remisiune ).
a fiecare determinare a tiroglobulinei se a fiecare determinare a tiroglobulinei se
masoara si anticorpii anti Tg. Persistenta sau masoara si anticorpii anti Tg. Persistenta sau
reaparitia acestor anticorpi este considerata reaparitia acestor anticorpi este considerata
suspiciune de persistenta sau o recidiva a bolii suspiciune de persistenta sau o recidiva a bolii !! !!
Disparitia anticorpilor anti Disparitia anticorpilor anti Tg este de bun Tg este de bun
augur. augur. Dar intre disparitia antigenului (Tg ) si a Dar intre disparitia antigenului (Tg ) si a
anticorpilor pot trece 2 anticorpilor pot trece 2 3 ani. 3 ani.
ste importanta de urmarit nu numai valoarea ste importanta de urmarit nu numai valoarea
absoluta a Tg serice, cat si absoluta a Tg serice, cat si tendinta vaIoriIor tendinta vaIoriIor
Tg Tg la fiecare caz in parte. la fiecare caz in parte.
Cateva luni dupa operatie sau tratamentul cu iod Cateva luni dupa operatie sau tratamentul cu iod
radioactiv, Tg poate ramane crescuta. Ca radioactiv, Tg poate ramane crescuta. Ca
urmare, Tg nu trebuie masurata la mai putin de urmare, Tg nu trebuie masurata la mai putin de
3 luni dupa aceste terapii. 3 luni dupa aceste terapii.
etastazele la distanta apar la etastazele la distanta apar la 10 10 - -1 % 1 % din cei din cei
cu carcinom tiroidian diferentiat si cu carcinom tiroidian diferentiat si fapt fapt
remarcabil remarcabil sunt compatibile cu o supravietuire sunt compatibile cu o supravietuire
prelungita la o proportie semnificativa. Jumatate prelungita la o proportie semnificativa. Jumatate
din diseminari sunt prezente de la prima din diseminari sunt prezente de la prima
evaluare. Urmarirea trebuie sa fie pe tot evaluare. Urmarirea trebuie sa fie pe tot
parcursul vietii, pentru ca diseminarile pot sa parcursul vietii, pentru ca diseminarile pot sa
apara si la peste 10 ani dupa diagnosticare. apara si la peste 10 ani dupa diagnosticare.
odul radioactiv este concentrat de cca odul radioactiv este concentrat de cca doua doua
treimi din metastaze treimi din metastaze. ficienta terapiei cu . ficienta terapiei cu
radioiod in diseminari depinde de dimensiunile radioiod in diseminari depinde de dimensiunile
acestora ( semnificativ mai mare in micronodulii acestora ( semnificativ mai mare in micronodulii
pulmonari vs macronodulii pulmonari ), de varsta pulmonari vs macronodulii pulmonari ), de varsta
bolnavilor ( semnificativ mai buna la cei sub 40 bolnavilor ( semnificativ mai buna la cei sub 40
ani vs cei peste 40 ani ). ani vs cei peste 40 ani ).
Creste riscul de leucemie daca doza cumulativa de iod Creste riscul de leucemie daca doza cumulativa de iod
radioactiv este peste 500 mCi, mai ales daca se asociaza radioactiv este peste 500 mCi, mai ales daca se asociaza
radioterapie externa ( in diseminari osoase, de ex ). radioterapie externa ( in diseminari osoase, de ex ).
BeneficiiIe iodarii universaIe a sarii ( IU$ BeneficiiIe iodarii universaIe a sarii ( IU$ ) ) legea legea
referitoare la US a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2003. referitoare la US a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2003.
Aceasta idee a fost promovata la Summitul mondial pentru Aceasta idee a fost promovata la Summitul mondial pentru
copii ( New York, 1990 ). copii ( New York, 1990 ).
BeneficiiIe IU$ Iegate de carcinomuI tiroidian BeneficiiIe IU$ Iegate de carcinomuI tiroidian
- - Creste raportul c. papilar/ c. folicular ( primul avand Creste raportul c. papilar/ c. folicular ( primul avand
prognostic evident mai bun ). prognostic evident mai bun ).
- - Scade prevalenta carcinomului tiroidian nediferentiat Scade prevalenta carcinomului tiroidian nediferentiat
- - Scade captarea iodului radioactiv in caz de accident Scade captarea iodului radioactiv in caz de accident
nuclear, asigurand o radioprotectie mai buna a tiroidei ( nuclear, asigurand o radioprotectie mai buna a tiroidei (
RC la 24 ore este scazuta in zonele cu aport iodat crescut, RC la 24 ore este scazuta in zonele cu aport iodat crescut,
cca 10 cca 10 20 % ) 20 % )
arcinomuI tiroidian nediferentiat arcinomuI tiroidian nediferentiat este unul este unul
dintre cele mai agresive tumori maligne. dintre cele mai agresive tumori maligne.
Apare deseori ca urmare a dediferentierii Apare deseori ca urmare a dediferentierii
carcinomului papilar sau folicular. Nu produc carcinomului papilar sau folicular. Nu produc
tiroglobulina si nu au receptori TSH. xista o tiroglobulina si nu au receptori TSH. xista o
frecventa mare a mutatiiIor frecventa mare a mutatiiIor genei p3 genei p3. .
Prevalenta mai mare in zonele endemice si Prevalenta mai mare in zonele endemice si
apare aproape exclusiv la varstnici.ncidenta pe apare aproape exclusiv la varstnici.ncidenta pe
sexe este cca 1. sexe este cca 1.
Iinic Iinic, este o gusa cu crestere rapida, , este o gusa cu crestere rapida,
compresiva. compresiva.
Terapia Terapia nu modifica durata supravietuirii. Putini nu modifica durata supravietuirii. Putini
supravietuiesc peste 1 an. supravietuiesc peste 1 an.
arcinom meduIar tiroidian arcinom meduIar tiroidian poate fi sporadic sau poate fi sporadic sau
ereditar ( neoplazii endocrine ereditar ( neoplazii endocrine multiple tipul 2A si 2B ). multiple tipul 2A si 2B ).
N 2A asociaza carcinom medular tiroidian ( CT ), N 2A asociaza carcinom medular tiroidian ( CT ),
feocromociton si hiperparatiroidism primar. feocromociton si hiperparatiroidism primar.
N 2B este caracterizat de CT, feocromocitom, N 2B este caracterizat de CT, feocromocitom,
neuroame mucoase multiple si un habitus marfanoid. neuroame mucoase multiple si un habitus marfanoid.
Varsta de diagnosticare sub 10 ani si evolutia este mai Varsta de diagnosticare sub 10 ani si evolutia este mai
severa. severa.
utatii ale protooncogenei RT s utatii ale protooncogenei RT s au evidentiat in N au evidentiat in N
2A si N 2B. 2A si N 2B.
TratamentuI TratamentuI consta din tiroidectomie totala si doze consta din tiroidectomie totala si doze
substitutive de levotiroxina sodica. Preoperator trebuie substitutive de levotiroxina sodica. Preoperator trebuie
exclus un feocromocitom asociat exclus un feocromocitom asociat !!
BoaIa Graves BoaIa Graves - - carcinom tiroidian carcinom tiroidian
Din 12 cazuri de boala Graves operate , la Din 12 cazuri de boala Graves operate , la
unul ( 8,3 % ) s unul ( 8,3 % ) s- -a evidentiat un carcinom a evidentiat un carcinom
papilar ( B.., 29 ani ) papilar ( B.., 29 ani )
Din 450 cazuri de boala Graves operate , Din 450 cazuri de boala Graves operate ,
un carcinom tiroidian diferentiat nonocult un carcinom tiroidian diferentiat nonocult
ss- -a evidentiat la 4,7 % si o evolutie clinica a evidentiat la 4,7 % si o evolutie clinica
mai agresiva ( Pellegriti , 1998 ). mai agresiva ( Pellegriti , 1998 ).
BoaIa Graves si arcinom papiIar BoaIa Graves si arcinom papiIar

S-ar putea să vă placă și