CULTURA I TIMPUL LIBER AL TINERILOR

Cultura, ca definitie, reprezinta "faptul de a poseda cunostinte variate n diferite domenii" si de a avea un "nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuala"

Cultura poate fi un spaiu spiritual, geografic i fizic numai dac comunic reciproc patrimoniu cultural, prezentul i viitorul. Cultura are drept scop instruirea, respectiv nnobilarea tinerilor i modelarea spaiului n care individul poate s-i dezvolte cultura vieii i sentimentul de cultur n conformitate cu afinitile personale.

Cultura reprezinta o mostenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicatie specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul si artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), internetul. n acelasi fel se transmit gesturile, ritualurile, cunostintele teoretice, normele abstracte, religia.

Cultura poate fi insusita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar si prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,carti, numere, reguli).

Tinerii sunt prea putin interesati de cultura, dar nu sunt numai ei de condamnat pentru asta. n familie, tot mai putini parinti si ndreapta copiii catre cultura, deoarece aceasta nu nseamna "producere instanta de bani". Copiii sunt ndrumati din ce n ce mai mult catre viitoare cariere care sa aiba ca rezultat satisfactii materiale nsemnate. Partea spirituala este lasata la o parte, din moment ce pretutindeni este promovata ideea ca prin bani, poti avea tot ce ti doresti.

Aceasta tendinta poate fi considerata o influenta nefasta a culturii vest-europene si a celei nordamericane . ntr-un sens mai larg, poate fi considerat un efect negativ pe care-l are capitalismul asupra spiritualitatii poporului romn dupa 1989. n acelasi timp, locul ocupat de educatie si de familie n viata unui tnar romn pare sa scada ncontinu.

De asemenea, n mass-media romna, prea rar sunt pomenite evenimente culturale, si tnarul, astfel manipulat, nu da importanta acestor activitati si ajunge chiar sa nu le nteleaga. ntr-o epoca n care este urmarita mult prea mult aparenta si prea putin esenta, continutul, aspectul jalnic sub care sunt prezentate orice fel de activitati culturale, i ndeparteaza pe tineri de acestea. Tocmai faptul ca n zilele noastr sunt promovate altfel de idealuri, i determina pe investitori sa nu si riste banii si n promovarea culturii, mai ales pentru tineri. Nu ar obtine profit din moment ce tinerii nu sunt interesati.

.:Educatia Termenul "educatie" defineste un ansamblu de masuri aplicate n mod sistematic n vederea formarii si dezvoltarii nsusirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor si ale tineretului sau ale oamenilor, ale societatii etc; buna crestere, comportare civilizata n societate. Cultura se afla n strnsa legatura cu educatia. n urma unei educatii complete si bune, tinerii pot alege si ntelege cultura. ntr-un mediu familial care nu este nici el n contact cu cultura, copilul nu se simte atras de cultura. Familia este responsabila pentru cei "7 ani de acasa", n care se formeaza bazele integritatii morale ale copilului. Mai departe, stim ca totusi profesorul este cel care trebuie sa ofere aplecare tnarului spre cultura.

Sistemul de invatamant Sistemul de nvatamnt din Romnia este unul informativ si nu formativ. Abunda de profesori care sunt oarecum lipsiti de profesionalism si carora nu le face placere sa lucreze cu elevii. Cel putin, nu cum ar trebui, ntr-o atmosfera relaxata, care sa produca placere att elevilor ct si profesorilor. Profesorii zilelor noastre nu mai stiu cum sa prezinte materia atragator, pentru ca aceasta sa devina un punct de interes pentru elev.

.:Curriculum Programa pentru liceu este formata pna pe clasa a X-a inclusiv, dintr-un trunchi comun de 17 discipline de nvatamnt la care se adauga curriculum diferentiat, n functie de profilul ales de elev. ncepnd cu clasa a XI-a trunchiul comun se modifica, ramnnd 8 discpiline plus curriculum diferentiat. Cu toate ca ncepnd cu clasa a XI-a numarul materiilor scade si se bazeaza n principal pe directia profilului, elevii, si uneori chiar si profesorii considera ca programa este prea ncarcata. De aceea, unii elevi renunta sau pun n plan secund unele materii.

Dotari

n mediul urban, scolile si liceele sunt dotate de cele mai multe ori corespunzator, desi sunt cazuri n care elevii nu pot practica sport datorita lipsei facilitatilor. Totul depinde de un bun management din partea directorilor acestor unitati de nvatamnt. n mediul rural, situatia este mai grava, existnd chiar sate fara scoli. n alte cazuri scolile sunt prost dotate, nsa exista pe plan judetean proiecte care vizeaza renovari si dotari de scoli.