Sunteți pe pagina 1din 7

1.

TEORIA

GENERALA A PROPRIETATII PUBLICE

- exista doua principii de baza ale proprietatii publice: 1. ele pot apartine exclusiv statului si unittilor administrativ-teritoriale 2. sunt inalienabile Domenialitate publica = ansamblul regulilor exorbitamte, derogatorii de la dr. comun, care guverneaza regimul bunurilor obiect al proprietatii publice Domenialitate privata = bunurile aflate in proprietatea privata a statului Domeniul public = totalitatea bunurilor care fac obiectul proprietatii publice (sinonim cu domeniul administrativ) Circuit administrativ = bunurile proprietate publica, in miscarea lor - proprietatea publica are fundament constitutional => 3 idei: a. ea nu poate apartine decat statului ori unitatilor administrativ-teritoriale (u. a-t) b. anumite bunuri fac obiectul exclusiv al proprietatii publice c. bunurile publice sunt inalienabile ( consecinta = imposibilitatea crearii dezmembramintelor civile; singurele drepturi reale/personale care pot fi constituite: dr. de administrare, concesiune, inchiriere, folosinta gratuita)

Domeniul public si domeniul privat


- domeniul privat = guvernat de regulile dr. comun => litigiile sunt ezolvate de instante de drept comun (civile) - domeniul public = guvernat de regulile de dr. public => instante de contencios administrativ - distinctie = natura bunurilor exista unele bunuri care, prin natura lor, sunt afara din comert si nu pot fi incluse in propr. privata - domenialitatea publica se fundamenteaza pe afectatiunea bunului unei utilitati publice (bunuri de uz/interes public)

Criterii de domenialitate
A. Materiale (2) a. Titlul b. Afectatiunea B. Formale (1) - Determinarea legii/clasarea prin act administrativ A.a. Titlul - proprietatea publica apartine statului sau u. a-t -concluzii: 1. Persoanele private nu pot dispune de un domeniu public - situatii speciale: i. concesiunea - dr. pe care il are concesionarul aspura bunurilor pe care le utilizeaza in prestarea unui serviciu public - categorii de bunuri: - de retur = la incetarea contractului revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului - pot fi proprietate publica pe toata durata contractului, concesionarul are dr. de folosinta - proprii = sunt si raman proprietatea concesionarului la finele contractului - de preluare = potrivit unei clauze exprese din contract, la finalul acestuia pot reveni concedentului, daca isi manifesta optiunea in acest sens ( contra unui pret rezidual) - pe durata concesiunii sunt ale concesionarului proprietate privata chiar daca sunt afectate prestarii serviciului pubic ( b. proprii si de preluare) ii. coproprietatea - regimul coproprietatii este stabilit prin lege organica => regimul domenial ar trebui sa prevaleze - exista categorii de bunuri declarate expres ca fiind in proprietatea publica a comunelor sau oraselor => reguli: 1. regula accesorium sequitur principale nu se aplica in mod necesar la afectatiune 2. elementul central al domeialitatii este inalienabilitatea (bunul accesoriu este faptic inalienabil) - concluzii: a). daca bunul propieate publica este dat in utilizare privata (locuinta sociala) => nu exista niciun inconvenient practic locuinta este afectata unei uilitati publice , insa beneficiarul is foloseste in interesul sau privat; calea de acces este considerata in copropreitate privata b). daca bunul propieate publica este afectat unei folosinte colective (dispensar, biblioteca), spatiile comune ( =/= cailede acces) sunt in proprietate privata; caile de acces servitute adm. de trecere

2. Persoanele publice, altele decat statul si dezmembramintele sale teritoriale, nu pot dispune nici ele de proprietate publica Ex: biblioteci, spitale, teatre etc. = stabilimente publice - legislatia noastra le numeste institutii publice + li se pot alatura regiile autonome si societatile comerciale cu capital integral de stat - toate bunurile mobile sau imobile aflate in proprietatea stabilimentelor publice sau autoritatilor publice cu personalitate juridica (ministere, prefecturi) si afectate fara nicio indoiala prestarii serviciilor publice = proprietate privata idee criticata de Podaru, fara sa fi gasit o solutie 3. Statul si u. a-t dispun de un veritabil drept de proprietate asupra bunurilor din domeniul public - argumente: a). Proprietatea publica nu este straina intru totul de cele 3 atribute clasice ale proprietatii privat (usus bunuri utilizate de toti oamenii in comun, nu doar de stat, fructus - bunurile sunt neproductive, abusus bunurile sunt inalienabile) b). Notiunea de proprietate publica este utila - obligatia de intretinere, raspunderea pt prejudiciile cauzate de bunurile domeniale nu pot apartine decat proprietarului - proprietatea publica presupune pregoative similare celor din dr. privat, peste care se suprapun cateva reguli necunoscute proprietatii ordinare: inalienabilitate, imprescriptibilitate, beneficiul unor servituti administrative etc. => se formeaza regimul domenial 4. Proprietatea publica nu poate exista in lipsa unui titlu de dobandire valabil - dobandire valabila = dobandire prin unul din modurile prevazute de lege ( art. 858 NCC) - observatii Podaru: a). In NCC nu este este stabilit un principiu abstract in ceea ce priveste problema retrocedarilor, alicabil oricarei situatii in care titlul statului ori al u. a-t nu este valabil b). Aplicata strict, prevederea de la art. 855 NCC ar putea duce la consecinte periculoase pentru interesul public (exemplu carte pg. 19 particular -> vinde un teren administratiei -> administratia edifica un drum pe acesta; rezulata ca, daca este aplicat principiul restituito integrum, se va bulversa functionarea unui serviciu public; solutie: daca bunul a fost dobandit cu titlul oneros de catre colectivitatea publica, se poate invoca erorea comuna, in care s-ar fi putut afla si administratia) c). Legea 10/2001 imobile preluate in mod abuziv nu pot fi restituite decat in anumite conditii d). Probleme legate de nationalizare NCC nu mai permite existenta valabila in patrimoniile publice a unor imobile dobandite n mod ilegal de catre autoritati, insa nu exista o modalitate concreta oentru ca acestea sa fie revendicate de fostii proprietari (lit. c) A.b. Afectatiunea - bunul sa fie afectat unei cauze de utilitate publica - Legea 213/1998 - bunurile proprietate publica sunt de uz sau de interes public - art. 858 NCC aceeasi sintagma 1. Criteriul alternativ (dualist) a). Uzul public - pentru ca acest criteriu sa fie aplicabil, bunul trebuie sa fie destinat totalitatii utilizatorilor si nu numai unei parti din aceasta (rezervata) - uneori distincta nu este usor de facut, insa, in principiu, exista afectatiune pt uzul public doar daca particularii pot utiliza bunul direct pt ei, nu si atunci cand obiectivul lor final este de a utiliza serviciul public instalat pe bun b). Serviciul public - doctrina + jurisprudenta franceza => idei reductoare (respinse de doctrina romana, acceptate de Podaru): 1. bunul sa fie afectat unui serviciu public esential si sa joace un rol preponderent in functionarea acestuia 2. bunul sa fie indispensabil serviciului public, asa incat, daca ar fi indepartat brusc de catre administratie, nu ar putea fi inlocuit fara inconvenient de catre altul 3. bunul sa reprezinte chiar obiectul serviciului, nu doar unul dintre mijloacele prin care serviciul isi indeplineste misiunea Ex. bunuri care sunt inalienabile carti din biblioteca, tablouri din galerii Ex. bunuri alienabile desi fac parte din serviciul public rafturi pe care stau cartile, sisteme de securizare a tablourilor 2. Raporturile dintre domenialitate si afectatiune - dezbatere doctrinara interesanta vezi carte pg. 23 26 - concluzie Podaru accepta ideea conform careia bunul domenial, in sine este inalienabil, nu doar afectatiunea sa

B. Determinarea legii sau clasarea bunului prin act administrativ individual - principiul formalismului - nu se exclude aprecierea subiectiva, insa, in locul stabilirii naturii juridice generale de bun de uz sau interes public, interpretul trebuie sa stabileasca natura juridica a bunului respectiv ca facand parte dintr-o categorie mentionata de legiuitor - clarificari suplimentare: a). acest criteriu il inlocuieste pe cel al afectatiunii concrete pe care o are un bun, insa nu si titlul statului ori al u. a-t - pt. ca un bun sa apartina domenniului public el trebuie sa apartina unei colectivitati publice si sa se incadreze in una dintre categoriile abstracte stabilite de legiuitor ca diind de un ori de interes public, indiferent daca , in concret, el are sau nu o asemenea afectatiune b). determinarea legii nu poate constitui titlu pentru un bun domenial nici daca acesta ar apartine statului ori u.a-t - nu legea este titlul statului ( un act normativ poate crea doar vocatii, nu si dr. subiective) c). Criteriul formal poate fi utilizat nu numai colectiv, pentru o anumita categorie de bunuri determinate abstract prin lege ci si individual, printr-un act de clasare

Circuitul administrativ si raporturile sale cu circuitul civil


- efectul principal si, totodata, mijlocul esential de protectie a domenialitatii este inalienabilitatea 1. Intrarea bunurilor in domeniul public - dreptul de proprietate publica se dobandeste: a. prin achizitie publica b. prin expropriere pt. cauza de utilitate publica c. prin donatie sau legat, daca bunul devine de uz ori de interes public d. prin conventie cu titlu oneros, daca bunul devine de uz ori de interes public e. prin transferul unui bun din domeniul privat al statului sau u. a-t in doemniul public al acestuia/ acesteia f. prin alte moduri stabilite de lege - toate desfasurate in conditiile legii!!! 1.1. Modalitatile de dobandire a proprietatii publice de catre stat ori u. a-t - pt. a aprecia daca un bun face parte din domeniul public => 3 categorii de fapte juridice: a). Achizitia = actul juridic/faptul material in urma caruia un bun ajunge in patrimoniul statului sau al dezmembramintelor sale teritoriale - forme variate: cumparare, schimb, donatie... b). Afectatiunea = faptul material (rareori un act juridic) in urma caruia bunul primeste o anumita destinatie de interes public c). Incorporarea (Clasarea) = actul prin care bunul afectat unei utilitati publice este declarat ca apartinand efectiv in domeniul public - bunul este incorporat in condiderararea afectatiunii pe care a primit-o!!! -de refula, actul de achizitie il precede pe cel de afectare (exc: exproprierea actul de achizitie este precedat de actul de clasare) 1.2. Propunerea lui Podaru pt. modificarea art. 863 NCC privind dobandirea dreptului de proprietate publica (pg. 37) 1.3. Modurile de intrare a bunurilor in domeeniul public a. Pe cale naturala - de regula este automata si rezulta in urma unor fenomene naturale Ex: formarea unei insule pe un rau navigabil, formarea zacamintelor naturale in subsol - nu este nevoie de un act expres de clasare a bunului in dom. public b. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica c. Achizitiile publice - conditii pt. ca un contract de achizitii publice sa fie considerat un mod de dobandire a proprietatii publice: 1. sa fie incheiat in numele statului ori al unei u. a-t 2. sa aiba ca obiect un bun esential pentru functionarea un unui serviciu public d. Afectarea pentru cauza de utilitate publica a bunurilor din dom. Privat - un anumit bun dobandeste statutul de bun domenial e. Alte moduri prevazute de lege (exemple la pg 40) f. Rechizitia (poate fi?) - in mod exceptional da, dar bunurile vor intra in proprietatea privata, nu in cea publica

2. Circulatia bunurilor din domeniul public a. Transmiterea proprietatii publice intre titularii acesteia - Lg. 213/1998, NCC- 3 trasaturi esentiale: 1. se face numai intre titularii de proprietate publica 2. se face prin acte administrative 3. in principiu, este posibila numai daca nu exista un text de lege organica prin care sa se stabileasca apartenenta exclusiva la domeniul public national, judetean ori local a unui anumit bun - actele administrative constau in: i. hotarari ale organelor colegiale (Guvern, cons. judetene/locale) apartinand titularului de proprietate cedent ii. nu se emit din oficiu, ci doar la cererea organului colergial cesionar - deficiente majore: 1. nu reglementeaza situatia transferului proprietatii publice intre doua u. a-t - daca este vorba despre doua u. a-t aflate la nivel diferit se aplica prin analogie art 9 lg. 213/1998 - daca este vorba despre doua u. a-t aflate la acelasi nivel , transferul nu este posibil decat cu modificarea limitelor teritoriale ale acestora, insa modificarea nu se poate face decat prin lege, dupa consultarea populatiei prin referendum local 2. nu reglementeaza situatia transferului proprietatii publice in lipsa acordului unitatii cedente 3. sugereaza ca hotararea autoritatii cedente reprezinta atat actul de transfer cat si cel de afectatiune/clasare imposibil b. Schimbarile de afectatiune - afectarea sau dezafectarea unui bun proprietate publica reprezinta un atribut al acesteia - titularul proprietatii publice poate sa ii schimbe afectatiunea 1. Schimbarea afectatiunii in interiorul aceleiasi colectivitati publice - presupune dezafectarea bunului de la un serviciu public si afectarea lui pentru un altul - dreptul de administrare ramane revocabil ori de cate ori interesul public o cere 2. Schimbarea intre mai multe persoane publice - poate fi cu sau fara transferul dreptului de proprietate - teoria mutatiilor domeniale ( pg. 46-48) numai statul poate schimba autoritar afectatiunea dependintelor domeniului public al colectivitatilor teritoriale c. Posibilitatea constituirii drepturilor reale pe domeniul public - dreptul de administrarea nu este un drept subiectiv civil - drepturi reale administrative: a). servitutile stabilite asupra domeniului public - servitutile constituit inainte de incorporarea bunului aservit, se mentin, daca sunt conforme cu afectatiunea acestuia - servitutile constituit inainte de incorporarea bunului aservit, in domeniul public sunt valabil constituite sub aceeasi conditie ( in cazu contrar actul care le-a dat nastere este lovit de nulitate) - in cazul in care o anumita servitute a fost constituita prin act administrativ al titularului prerogativei de adminstrarea a dependintei domeniale: 1. ipoteza servitutilor instituite inainte de intrarea imobilului aservit in dom. public - daca aceasta este compatibila cu afectatiunea, se mentine - in caz contrar, NU va inceta automat ci numai in urma revocarii, pe cale unilaterala, de catre organul emitent, a actului de constituire a servitutii 2. ipoteza servitutilor stabilite dupa intrarea bunului in dom. public - servitutea se va mentine atat timp cat este compatibila cu afectatiunea b). dreptul la concesiune - dreptul concesionarului: 1. are natura administrativa (este precar) 2. consta in prerogativa de exploatare in interes public dar si beneficiul propriu a unui bun proprietate publica 3. este obligatoriu de exercitat, sub sanctiunea pierderii sale (exploatarea este atat un drept cat si o obligatie) 4. se constituie intotdeauna cu titlu oneros c). dreptul de inchiriere si cel de folosinta gratuita - ambele sunt: 1. de natura administrativa, sunt precare

2. sunt drepturi intuitu personae (dobandite prin castigarea unei licitatii/forme de competitie) - dreptul de folosinta gratuita mai are doua caracteristici: 1. titularul dreptului trebuie sa aiba una dintre aceste doua calitati: (a) institutie de utilitate publica sau persoana juridica fara scop lucrativ care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica sau (b) serviciu public 2. dreptul de folosinta gratuita este practic un usus care nu permite o inchiriere a bunului in favoarea altei persoane 3. Iesirea bunurilor din domeniul public a. Incetarea regimului domenial pe cale naturala - operatiune simetric inversa modalitatii de incorporare - autoritatea competenta se va margini sa constate o situatie de fapt Ex: retragerea marii si formarea unui nou litoaral, schimbarea albiei raului - intr-o asemenea situatie, dependinta domenialaeste dezafectata printr-un fapt al naturii b. Dezafectarea - dezafectarea = un fapt material prin care un bun isi pierde utilitatea publica - declasarea = actul juridic prin care autoritatea competenta decide sau constata, dupa ca, ca bunul in cauza nu mai serveste utilitatii publice careia ii fusese afectat - pt ca un bun sa iasa din dom. public sunt necesare atat dezafectarea de fapt cat si declasarea de drept , chiar daca bunul in cauza nu a fost clasat formal, dar a fost afectat in fapt - o declasare fara dezafectare va fi lipsita de efecte c. Pieirea materiala a bunului domenial - aplicabila in doemniul public artificial, indeosebi bunurilor mobile d. Incetarea domenialitatii ca urmare a pierderii proprietatii publice - situatia in care, dintr-o cauza anterioara intervenirii regimului domenial( ex: evictiune) statul sau u. a-t pierde proprietatea asupra bunului Ex: doi particulari vand statului un tablou, dar ei se afla in eroare cu privire la autorul tabloului 4. Delimitarea domeniului public A. Caractere a. Unilateral - trasarea limitelor dependintelor domeniale se face de catre administratie, prin emiterea unui act admin. in acest scop b. Obligatoriu - constituie o obligatie pentru administratie, atat in beneficiul domeniului, cat si al proprietarilor riverani c. Declarativ (recognitiv) - apare mai pregnant in cazul delimitarii dom. public natural d. Contingent consecinta a caracterului declarativ; semnifica faptul ca orice schimbare de circumstante, cauzata de fen. naturale, poate modifica o delimitare facuta anterior B. Contenciosul privind delimitarea domeniului public = contenciosul administrativ

Protectia domeniului public


1.Protectia penala - pedepse mai grave: furtul calificat, distrugerea, distrugerea din culpa - pedepse mai usoare: distrugerea si semnalizarea falsa, infectarea apei, profanarea de morminte, distrugerea unor obiective... - pedepse prevazute in legi speciale 2. Protectia contraventionala - amenzi sau amenintari cu amenda 3. Protectia civila - art 861 NCC a. Inalineabilitatea - bunurile domeniale sunt inalienabile - efectele inalienabilitatii: i. interdictia oricarei instrainari ii. imposibilitatea crearii, pe domeniul public, a dezmembramintelor de natura civila iii. imposibilitate de a expropria dependintele domeniale

- sanctiune: nulitate absoluta b. Imprescribilitatea - domeniu de aplicare: propprietatea + dezmembramintele sale - si actiunile in justitie, care protejeaza domeniul, sunt imprescriptibile - actiunile posesorii pe domeniul public sunt admisibile doar impotriva altor particulari, nu si contra administratiei c. Insesizabilitatea - consecinta a inalienabilitatii

Compunerea domeniului public (pg. 76)


1. Domeniul public natural a. Domeniul public maritim b. Domeniul public fluvial si al apelor interioare c. Domeniul public al subsolului d. Domeniul public aerian e. Domeniul public hertizan (coloana de aer de deasupra Romaniei ca mediu de propagare a undelor radio) f. Domeniul public agricol si silvic g. Domeniul pulic al ariilor naturale protejate 2. Domeniul public artificial a. Domeniul public rutier b. Domeniul public feroviar c. Domeniul public cultural d. Domeniul public spitalier (sanitar) e. Domeniul public militar si al frontierei de stat f. Domeniul public funerar g. Domeniul public al retelelor de transport h. Domeniul public al activitatilor de meteorologie 3. Domeniul public mobiliar

Utilizarea domeniului public


A. Utilizarea domeniului public de catre serviciile publice - 3 cazuri distincte: a. publicului ii este absolut interzis accesul in dependintele domeniale b. publicul are acces in dependintele domeniale c. publicul este in mod normal admis sa acceada la dependintele domeniului public, dar numai in vederea utilizarii serviciului public instalat pe bun B. Utilizarea domeniului public de catre public 1. Utilizari colective a. Forme i. dreptul tuturor de a circula sau a stationa ii. dr. utilizatorilor de a-si apropia anumite fructe sau producte ale dependintelor domeniale b. Principii care guverneaza utilizarile colective i. libertatea utilizarii - cu anumite limite ii. gratuitatea utilizatorilor iii. egalitatea utilizatorilor 2. Utilizari privative - ocuparea unei dependinte domeniale de catre o anumita pers. care, in schimbul unei redevente, o foloseste in mod exclusiv -caractere: a. caracterul precar al ocupatiei domeniale b. caracterul oneros

c. caracterul compatibil cu utilizarea generala - pot fi intemeiate pe un contract (pg. 111)