5

Documentar

Duminic\, 7 iulie 2013

Iorgu Dumitrescu, un apostol al veacului trecut

~n ora[ul R\cari, pe meleagurile de sud ale jude]ului Dmbovi]a, nu departe de Boteni, satul natal al marelui profesor martir Teodor M. Popescu (1893-1973), a locuit [i a desf\[urat o lucrare remarcabil\ Iorgu Dumitrescu (1841-1934), personalitate a vie]ii biserice[ti al c\rei nume nu s-ar cuveni s\ apun\ `n memoria noastr\.
Ionu]-D Daniel Barbu cesta s-a n\scut `n Cmpulung. Dup\ o perioad\, fiind `n plin\ tinere]e, s-a stabilit `n localitatea R\cari din jude]ul Dmbovi]a, unde a `ntreprins o impresionant\ activitate comercial\, care i-a permis s\-[i contureze voca]ia de profund d\ruitor. Pu]in cunoscut `n prezent, se cuvine a fi a[ezat `n rndul personalit\]ilor laice care au manifestat o real\ con[tiin]\ misionar-filantropic\, nu oricum, ci `n deplin\ ascultare fa]\ de Biseric\. Ceea ce a realizat `n timpul vie]ii, adic\ zidirea din temelii sau restaurarea a peste 15 biserici `ntre anii 1879 [i 1925, `n sate din Dmbovi]a [i `n Bucure[ti, tip\rirea a nou\ titluri de carte religioas\ ortodox\, `n perioada 1898-1916, pe care le d\ruia `n ]ar\ [i `n str\in\tate, activitatea social-filantropic\, precum [i exemplul personal al vie]ii sale constituie opera de o via]\, sus]inut\ att de energic de Iorgu Dumitrescu. Toate acestea ne creioneaz\ portretul unui om mare `naintea lui Dumnezeu, al unui model al oamenilor boga]i, care prin darul bog\]iei lor s-au apropiat de Dumnezeu. ~ntreaga activitate misionar\ a desf\[urat-o `n deplin\ ascultare fa]\ de Sfntul Sinod, cu care comunica prin mijlocirea episcopului Nifon Niculescu al Dun\rii de Jos (1858-1823). De asemenea, coopera [i cu Ministerul Cultelor [i Instruc]iunii Publice, prin intermediul c\ruia difuza c\r]ile `n mod organizat `n [colile rurale din ]ar\ pentru a fi d\ruite tuturor elevilor premian]i, lucru la care Iorgu ]inea `n mod special [i `[i dorea ca de fiecare dat\ s\ se fac\ ct mai bine [i ct mai repede, a[a cum reiese [i dintr-o cerere a sa, adresat\ Sfntului Sinod `n luna mai 1899, prin care solicita ob]inerea binecuvnt\rii pentru o anume carte: ,,mai `ndr\znesc cu profund respect s\ V\ rog ca aceast\ binecuvntare mult dorit\ de mine s\ mi se dea ct mai ne`ntrziat, ca s\ pot tip\ri cartea pn\ la Sfntul Petru, cnd urmeaz\ s\ fie `mp\r]it\ iar\[i gratuit elevilor premian]i de la [colile rurale din ]ar\, cum [i altor cre[tini doritori de asemenea c\r]i. Dintr-un alt document, un r\spuns al Sfntului Sinod c\tre Iorgu Dumitrescu, din 12 mai 1901, observ\m aten]ia [i grija acordat\ de Sfntul Sinod pentru con]inutul acestor c\r]i tip\rite prin osteneala lui. ~n acest r\spuns oficial se face referire la o carte de rug\ciuni [i la Vie]ile Sfin]ilor. Pe acestea, Iorgu urma s\ le imprime dup\ originale indicate de Sinod, f\r\ s\ con]in\ adaosuri, prescurt\ri sau schimb\ri. Sfntul Sinod aprecia `n mod deosebit lucrarea [i rvna lui Iorgu Dumitrescu. ~i acorda binecuvnt\rile [i aprob\rile solicitate, `ncurajndu-i lucrarea misionar\, a[a cum m\rturise[te Iorgu `ntr-o alt\ cerere a sa: V\zndu-m\ `ncurajat de Sfntul Sinod, de a tip\ri cu a mea cheltuial\ c\r]i religioase morale [i a le `mp\r]i gratuit printre cre[tini [i observnd c\ prin casele ]\ranilor lipsesc c\rticelele de rug\ciuni [i nu au nici mijloace a [i le procura, cu profund respect v\ rog s\-mi acorda]i `nalta binecuvntare a Sfntului Sinod spre a tip\ri o c\rticic\ cu rug\ciuni pe care le voi lua `ntocmai [i neschimbate dup\ c\r]i de rug\ciuni [i de rituale aprobate de Sfntul Sinod; [i pe lonul cu mobilier de spital, asigurau bolnavilor tot ceea ce le era necesar, hran\, medicamente [i asisten]\ medical\. Iorgu, fiind [i un om foarte credincios, sensibil suflete[te, [tia c\ omul aflat `n suferin]\ nu se poate mngia doar prin `mplinirea lipsurilor materiale [i de aceea, ca s\ aline [i suferin]a sufleteasc\, punea la `ndemna bolnavilor literatura religioas\ potrivit\. ~n acest sens, tip\rea `n 1915 cartea Mngietorul celor `ntrista]i, bolnavi [i b\trni. Reflectnd la via]a [i f\ptuirea acestui iubitor de Dumnezeu, tragem concluzia c\ ast\zi nu u[or pot fi `ntlni]i oameni de bine, pe m\sura lui Iorgu Dumitrescu. Cu siguran]\, marele ctitor [i filantrop a fost motivat de o nebunie sfnt\, izvort\ din `n]elegerea deplin\ a Evangheliei. Din p\cate, cu excep]ia ctorva scurte preciz\ri din revistele biserice[ti [i cu a altor cteva precuvnt\ri la c\r]i, despre Iorgu Dumitrescu nu s-a scris aproape nimic, pe m\sura vie]ii [i activit\]ii sale. Mai ales ast\zi, cnd celebritatea nu prea este sinonim\ cu valoarea, este necesar s\ aducem `n actualitate oamenii care au fost valoro[i [i din p\cate nu [tim prea multe despre ei. Ace[tia pot constitui adev\rate modele personale pentru noi, cei de ast\zi. Mai mult, dup\ cum spune p\rintele Dumitru St\niloae, Cre[tinismul se adreseaz\ persoanei, iar `n contextul globaliz\rii actuale se impun exemplele personale bune, tradi]ionale, pentru c\ tradi]ia se opune globaliz\rii. A[adar, fa]\ de oameniipild\, precum Iorgu Dumitrescu, `ntotdeauna se cuvine s\ ne aducem aminte cu respect [i admira]ie.

care c\r]i m\ oblig a le tip\ri `n mai multe zeci de mii de exemplare [i a le `mp\r]i mai ales ]\ranilor. Bine`n]eles, tip\rirea [i r\spndirea gratuit\ a acestei literaturi trebuie `n]elese `n contextul epocii, cnd c\r]ile nu erau att de accesibile ca `n prezent. A[a-numita literatur\ pioas\ era citit\ de foarte mul]i credincio[i. Ceea ce tip\rea [i d\ruia Iorgu Dumitrescu din aceast\ literatur\, pentru luminarea credincio[ilor, sprijinea `n mod substan]ial lucrarea pastoral-misionar\ a Bisericii. Mai ales prin volum, aceast\ lucrare a fost un fenomen `n epoc\, pentru c\ nu cunoa[tem s\ mai fi tip\rit cineva c\r]i religioase [i s\ le d\ruiasc\ gratuit, asemenea lui Iorgu Dumitrescu. Tirajele c\r]ilor tip\rite de acesta porneau de la cteva mii, ajungnd pn\ la 200.000 exemplare, `n cazul c\r]ii Mntuirea P\c\to[ilor. F\r\ s\ mai socotim celelal-

te fapte mari ale evlaviosului cre[tin, numai cu tip\rirea c\r]ilor au fost cheltui]i aproximativ 200.000 lei aur, ceea ce `nseamn\ o adev\rat\ avere, suma echivalnd `n prezent cu circa 6,5 milioane lei (RON).

Un mare filantrop
Dintre faptele mari s\vr[ite de Iorgu este lesne de `n]eles c\ nu putea lipsi filantropia. Era consecvent `n aceast\ lucrare pe care o desf\[ura chiar organizat, asemenea unei institu]ii. Sprijinea [i se ar\ta milostiv fa]\ de orice persoan\ care se afla `n diferite nevoi, `ns\ `n mod special acorda o deosebit\ aten]ie bolnavilor, oamenilor care nu aveau o surs\ de venit permanent, v\duvelor, b\trnilor [i copiilor orfani. De exemplu, `mpreun\ cu comercian]ii bucure[teni, fra]ii Grigore [i Matei Alexandrescu, `ntre]inea un salon de bolnavi al Spitalului Filaret din Capital\. Dotau sa-