CAPITOLUL 2

LEGI ŞI NOłIUNI FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN STUDIUL TURBINELOR TERMICE
Studiul funcŃionării turbinelor cu abur sau cu gaze şi în general al turbomaşinilor se face cu ajutorul legilor fundamentale din termodinamică şi din mecanica fluidelor referitoare la procesele de curgere continuă. Analiza curgerii de lucru fluidului şi transformărilor energetice trebuie să satisfacă: - legile lui Newton şi teoremele generale din mecanica clasică; - legile universale de conservare: a masei, a energiei, a impulsului şi a momentului cinetic. Ipoteze simplificatoare - curgerea şi parametrii fluidului sunt staŃionare; într-un punct al liniei de curent parametrii fizici, termici şi cinematici ai fluidului nu variază în timp, dar pot varia de la un punct la altul; - curgerea este unidimensională sau bidimensională; - în secŃiunile de intrare şi ieşire din canalul de curgere (tub de curent) parametrii sunt uniformi; - curgere se face fără schimb de căldură cu mediul ambiant (adiabatică) şi fără pierderi de fluid; - mişcarea rotorului este uniformă - viteza unghiulară (turaŃia) sunt constante); - fluidul este omogen şi nu au loc reacŃii chimice.

2.1. EcuaŃia de transformare
Procesul teoretic al destinderii aburului sau gazelor de ardere (fără pierderi şi fără schimb de căldură cu exteriorul), proces izentropic, respectă ecuaŃia de transformare: pv k = ct Exponentul adiabatic k = f (p, t, natura fluidului): abur supraîncălzit k = (1,25 ÷ 1,325), fiind frecvent utilizată valoarea k = 1,3; abur saturat uscat k = 1,135; abur umed se poate calcula cu relaŃia k = 1,035 + 0.1⋅x (x = titlul aburului); gazelor de ardere - se determină funcŃie de compoziŃia şi starea acestora.

Pentru abur legătura dintre parametrii se stabileşte de regulă cu ajutorul tabelelor de proprietăŃi termodinamice sau a diagramelor, cea mai utilizată fiind diagrama h – s (diagrama Mollier).

2.2. Debit, ecuaŃia de debit
α s
n

c

cn

Curgerea printr-o secŃiune.

Debitul este cantitatea de fluid care curge în unitatea de timp printr-o secŃiune dată. dm &= Sunt utilizate: – debitul masic m [kg/s] dτ & = dV – debitul volumic V [m3/s] dτ & = ρ S c n = ρ S c n cosα = ρ S cn m [kg/s] – pentru debitul masic: – pentru debitul volumic:
unde:

RelaŃiile obişnuite de calcul sunt:

S cn v & V = cn S

&= m

[kg/s] [m3/s]
13

v = volumul specific [m3/kg].

. Se consideră că atât în secŃiunea de intrare cât şi în cea de ieşire viteza şi densitatea fluidului sunt mărimi uniforme. de lungime dx.3.995). Este raportul între debitul real şi cel teoretic: µ= Viteza de curgere La curgerea prin conducte viteza optimă de curgere se stabileşte din considerente tehnicoeconomice.0. Ia valori de ordinul (0. Pentru ajutaje şi palete viteza de curgere rezultă în urma procesului destinderii aburului sau a gazelor de ardere. [kg/s] v1 v2 Strat limită Sc sau pentru cazul general: = const.dimensionarea secŃiunii de curgere atunci când debitul este cunoscut (calcul de proiectare) 2... .în conductele de abur saturat . obŃinută prin logaritmarea şi apoi diferenŃierea ecuaŃiei: dS dc dv + − =0 S c v 14 ..iar în conducta de evacuare a aburului la condensator (100 ÷ 120) m/s. pierderilor de energie.98. transferului de căldură..... Aplicarea ecuaŃiei de debit permite: .. .. EcuaŃia de continuitate EcuaŃia de continuitate reprezintă aplicarea principiului conservării masei la fenomenele de curgere. luând în considerare influenŃa sa asupra: dimensiunilor şi greutăŃii conductelor..determinarea debitului de fluid care curge printr-o secŃiune dată (calcul de verificare) ... (30 ÷ 40) m/s. etc. (40 ÷ 60) m/s. în cazul fluidelor reale. RenunŃând la indicele m se obŃine ecuaŃia de continuitate sub forma: S1 c1 S 2 c2 = = const. . [kg/s] v În cazul fluidelor compresibile este des utilizată forma diferenŃială a ecuaŃiei de continuitate.Coeficientul de debit & m &t m Exprimă influenŃa stratului limită asupra curgerii prin canale. Forma matematică a acestui principiu se obŃine analizând un volum elementar de fluid aflat într-un tub de curent limitat de secŃiunile S1 şi S2. vâscoase..în conductele de abur viu supraîncălzit (40 ÷ 60) m/s.în conductele de priză ale turbinei . eroziunii. de forma şi de dimensiunile canalului.. egale cu valorile lor medii: c c S m = ∫ ds [kg/s] vm v s Tub de curent – element de volum Deoarece nu a loc pierderi sau acumulări de fluid debitele prin cele două secŃiuni sunt egale. de regimul de curgere exprimat prin cifrele Mach şi Reynolds. ...... Coeficientul de debit depinde de natura şi de parametrii fluidului..

raportat la un kilogram de fluid. în care apar pierderi disipative. Cădere teoretică de entalpie pe turbină ( Ht ) reprezintă lucrul mecanic teoretic.4. astfel încât poate fi considerat adiabatic. Cu ajutorul ei se va stabili expresia lucrului mecanic efectuat de fluidul de lucru într-o turbină. 2 d  c2   ≈ 0 . În cazul sistemelor termodinamice deschise. posibil a fi efectuat de fluidul de lucru într-o destindere izentropică: H t = ho − het [J/kg] 15 . EcuaŃia devine: δq f = δl f c2 ) + δ lt [J/kg] 2 Această formă a ecuaŃiei energiei este valabilă atât pentru procese teoretice cât şi reale. pv = energia de dislocare.2. c2/2 = energia cinetică. este: δ q = d u + d ( pv) + d ( c2 ) + gdz + δ lt + δ l f 2 [J/kg] unde: q = căldura schimbată în cursul transformării. deoarece la stabilirea ei s-a Ńinut seama şi de pierderi. Căldura schimbată în cursul transformării provine din mediul exterior şi din frecări. aflate în curgere. lt = lucrul mecanic efectuat în cursul transformării.1 s. gz = energia potenŃială de poziŃie. iar suma dintre energia internă şi energia de dislocare este entalpia. formele de energie se transformă una în cealaltă. timpul necesar fiind sub 0.procesul destinderii se desfăşoară cu viteză foarte mare. aceasta din urmă fiind egală cu lucrul mecanic consumat pentru învingerea frecărilor: δq = δq ex + δq f [J/kg] [J/kg] În cazul gazelor variaŃia energiei de poziŃie poate fi neglijată. EcuaŃia energiei EcuaŃia energiei este expresia matematică a principiului conservării energiei aplicat proceselor de curgere continuă. cum sunt frecările. expresia diferenŃială a primului principiu al termodinamicii.vitezele de curgere la intrarea şi la ieşirea din turbină sunt comparabile   Ca urmare ecuaŃia devine: ∂ lt = − dh [J/kg] sau: lt = h1 − h2 = H [J/kg] Căderea de entalpie Cădere de entalpie (H) este diferenŃa dintre entalpia fluidului la intrarea ( notată h1 sau ho) şi la ieşirea (notată h2 sau he) din turbină şi reprezintă lucrul mecanic specific efectuat de fluidul de lucru într-o turbină. La trecerea sistemului între două stări de echilibru. h = u + pv. lf = lucrul mecanic efectuat pentru învingerea frecării. u = energia internă. δq ex = dh + d ( Ipoteze simplificatoare în cazul turbinelor: δq ex ≈ 0 .

Ht =[kJ/kg] m & h H tηe m [MW] 3600 2.În funcŃie de parametrii fluidului şi complexitatea ciclului termic căderile de entalpie teoretice ating valori de (1400 ÷ 1600) kJ/kg la turbinele cu abur cu condensaŃie şi cu supraîncălzire intermediară şi de (400 ÷ 600) kJ/kg la turbinele cu gaze Puterea efectivă a unei turbine & H tηe Pe = m sau: Pe = [W] & = [kg/s]. prin efect de: . Ht = [J/kg] m & h= [t/h]. transfer realizat prin intermediul forŃei cu care fluidul acŃionează asupra paletelor. cu ajutorul relaŃiei de transformare se obŃine relaŃia care permite calculul vitezei teoretice în secŃiunea.reacŃiune.aripă portantă. . În conformitate cu principiul fundamental al dinamicii variaŃia în timp a impulsului unui corp este egală cu suma forŃelor exterioare care acŃionează asupra corpului: ∑ F = dτ dp [N] În cazul turbinelor curgerea fluidului de lucru în canalele dintre paletele rotorice este însoŃită de un transfer de impuls de la fluid la palete. deci variaŃia sa este negativă. se obtine: ∑ F = − dτ dp [N] Asupra profilului paletei sau a pereŃilor canalului de curgere acŃionează următoarele forŃe: – forŃele de presiune (suma lor este nulă datorită caracterului axial simetric al curgerii) – forŃe masice (neglijabile la gaze şi vapori) – forte de impuls datorate curgerii fluidului VariaŃia energiei cinetice a fluidului este dată de diferenŃa dintre lucrul mecanic obŃinut prin destinderea sa şi lucrul mecanic al forŃelor rezistente. 16 .acŃiune. Pentru transformarea teoretică (izentropică).5. Teorema impulsului Teorema impulsului permite determinarea vitezei de curgere a fluidului şi a forŃei cu care acesta acŃionează asupra profilelor. Fluidul de lucru poate produce forŃă asupra paletei în trei moduri. în care nu există forŃe rezistente şi schimb de căldură cu exteriorul. . Teorema impulsului permite determinarea acestei forŃe. Tinând seama de faptul că impulsul fluidului scade.

& (c1 − c2 ) = m & c1 Fi = m & (c1 − c2 ) = m & [c1 − (− c1 )] = 2m & c1 [N] Fi = m Ca urmare. suprafaŃa acestora care intră în contact cu fluidul (profilul paletei) trebuie să aibă o formă concavă care să permită devierea direcŃiei de curgere. a. Dacă l este lungimea şi b coarda profilului. ForŃa portantă Ia naştere în urma curgerii unui fluid în jurul unui profil aerodinamic. 17 . forŃa portantă şi forŃa de rezistenŃă la înaintare. normală şi respectiv paralelă la direcŃia vitezei c∞.ForŃa de acŃiune Este forŃa produsă asupra unui corp de către un fluid aflat în curgere datorită schimbării direcŃiei vectorului viteză în urma interacŃiunii fluid-corp c2 c2 c1 Fi c2 c2 c2 Fi c2 c2 c1 b. vor fi forŃa portantă forŃa de rezistenŃă 2 c∞ Fp = cz ρ bl 2 c2 Fx = c x ρ ∞ b l 2 [N] [N] ForŃa portantă. Aripa portantă este un profil asimetric cu raze foarte mari de curbură şi având grosimea mult mai mică în comparaŃie cu lungimea şi lăŃimea sa. Fr ForŃa de reacŃiune. ForŃa de reacŃiune Este forŃa produsă asupra unui corp prin ieşirea fluidului din el cu viteză mărită. a – asupra unui perete infinit. se notează c∞. Sensul forŃei de reacŃiune este opus sensului de curgere al fluidului: & (c1 − c2 ) = − m & c2 Fr = m c1 c2 [N] Pentru a obŃine efectul de reacŃiune canalul de curgere realizat între palete trebuie să fie astfel profilat încât să asigure destinderea fluidului şi astfel creşterea vitezei relative de curgere în secŃiunea de ieşire. în cazul turbinelor. pentru ca fluidul de lucru să creeze forŃă asupra paletelor. Unghiul de deviere va fi însă mai mic de 1800 pentru a permite curgerea fluidului spre treapta următore şi evacuarea sa din turbină. Viteza fluidului suficient de departe de muchia de intrare a profilului astfel încât câmpul de viteze să fie uniform. ForŃa de acŃiune: b – asupra unei suprafeŃe curbe.

creşterea se atenuează.02 ÷ 0. la care apare desprinderea fluidului de pe extrados. Caracteristicile profilului de aripă portantă a – influenŃa unghiului de atac. iar la valori mai mari decât δd. este numit coeficient de fineŃe a profilului şi ia valori de µ = (0. Raportul dintre forŃa rezistentă şi forŃa portantă. corespunzător unghiului critic δcr.06): F c µ = x = x = tgλ Fz c z Efectul de aripă portantă: a – profil simetric. cx = densitatea fluidului = coeficientul de portanŃă. Polara profilului permite determinarea unghiului optim de atac. c – circulaŃia şi forŃa portantă. Elementele geometrice ale profilului de aripă portantă: yd(x) – funcŃia de grosime.unde: ρ cz. l – coarda. b – polara profilului. forŃa portantă scade puternic. respectiv dintre coeficientul de rezistenŃă la înaintare şi coeficientul de portanŃă. 18 . b – profil asimetric plasat sub un unghi de atac. Când pe extrados se atinge viteza sunetului. ForŃa portantă creşte aproximativ liniar cu creşterea unghiului de atac. pentru care raportul dintre forŃa portantă şi forŃa de rezistenŃă este maxim. Mărimea coeficientului de portanŃă şi implicit a forŃei portante depinde de forma (curbura) profilului şi de valoarea unghiului de atac. d – distribuŃia presiunii statice. respectiv rezistenŃă la înaintare. f – săgeata. yf(x) – ordonata scheletului.

curgere axial simetrică. diferenŃa între variaŃia energiei fluidului şi variaŃia energiei rotorului reprezintă pierderile de energie.momentul forŃei de greutate este neglijabil. calculat faŃă de un pol.2 & c1. Teorema momentului cinetic: momentul rezultant al forŃelor exterioare care acŃionează asupra unui corp. În cazul transformărilor reale. cu pierderi. Curgerea în rotor. respectiv a energiei schimbate între fluidul de lucru şi rotor. dK 0 < 0 . iar cea tangenŃială forŃa al cărei moment produce efectul de rotaŃie Prin urmare: & (r1c1u − r2 c2u ) M =m [Nm] Produsul rcu poartă denumirea de cuplu Euler. 2 = r1. fluidul cedează energie rotorului şi ca urmare momentul său cinetic scade.2 M 1. Prin urmare momentul transmis de fluid rotorului se datorează exclusiv variaŃiei momentului cinetic dat de forŃa de impuls a fluidului.2 × mc1. Puterea utilă transmisă rotorului este: & (u1c1u − u2c2u ) [W] Pu = M ω = m unde: u = rω [m/s] este viteza periferică (tangenŃială).2 × m Momentul faŃă de axa de rotaŃie poate fi scris sub forma: & (r1 × c1 − r2 × c2 ) M =m [Js] [Nm] [Nm] Descompunând mişcarea.2 = r1. Componentele vitezelor Momentul cinetic şi conform momentul faŃă de axa de rotaŃie vor fi: K1.2. Ipoteze: . 19 . este egal cu derivata în raport cu timpul a momentului cinetic în raport cu acel pol: dK 0 M0 = [Nm] dτ În cazul turbinelor. momentul forŃelor de presiune este nul. variaŃia momentului cinetic fiind negativă. componenta axială a vitezei produce o forŃa axială. Energia utilă este dată de relaŃia Euler sau formula fundamentală a turbomaşinilor: P l u = H u = u = u1c1u − u 2 c2u [J/kg] & m RelaŃia arată că energia transmisă de fluid rotorului este diferenŃa dintre energia fluidului la intrarea şi la ieşirea din rotor. cea radială o forŃă normală pe axa de rotaŃie. .6. Teorema momentului cinetic Teorema momentului cinetic permite determinarea momentului transmis de fluid rotorului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful