CAPITOLUL 2

LEGI ŞI NOłIUNI FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN STUDIUL TURBINELOR TERMICE
Studiul funcŃionării turbinelor cu abur sau cu gaze şi în general al turbomaşinilor se face cu ajutorul legilor fundamentale din termodinamică şi din mecanica fluidelor referitoare la procesele de curgere continuă. Analiza curgerii de lucru fluidului şi transformărilor energetice trebuie să satisfacă: - legile lui Newton şi teoremele generale din mecanica clasică; - legile universale de conservare: a masei, a energiei, a impulsului şi a momentului cinetic. Ipoteze simplificatoare - curgerea şi parametrii fluidului sunt staŃionare; într-un punct al liniei de curent parametrii fizici, termici şi cinematici ai fluidului nu variază în timp, dar pot varia de la un punct la altul; - curgerea este unidimensională sau bidimensională; - în secŃiunile de intrare şi ieşire din canalul de curgere (tub de curent) parametrii sunt uniformi; - curgere se face fără schimb de căldură cu mediul ambiant (adiabatică) şi fără pierderi de fluid; - mişcarea rotorului este uniformă - viteza unghiulară (turaŃia) sunt constante); - fluidul este omogen şi nu au loc reacŃii chimice.

2.1. EcuaŃia de transformare
Procesul teoretic al destinderii aburului sau gazelor de ardere (fără pierderi şi fără schimb de căldură cu exteriorul), proces izentropic, respectă ecuaŃia de transformare: pv k = ct Exponentul adiabatic k = f (p, t, natura fluidului): abur supraîncălzit k = (1,25 ÷ 1,325), fiind frecvent utilizată valoarea k = 1,3; abur saturat uscat k = 1,135; abur umed se poate calcula cu relaŃia k = 1,035 + 0.1⋅x (x = titlul aburului); gazelor de ardere - se determină funcŃie de compoziŃia şi starea acestora.

Pentru abur legătura dintre parametrii se stabileşte de regulă cu ajutorul tabelelor de proprietăŃi termodinamice sau a diagramelor, cea mai utilizată fiind diagrama h – s (diagrama Mollier).

2.2. Debit, ecuaŃia de debit
α s
n

c

cn

Curgerea printr-o secŃiune.

Debitul este cantitatea de fluid care curge în unitatea de timp printr-o secŃiune dată. dm &= Sunt utilizate: – debitul masic m [kg/s] dτ & = dV – debitul volumic V [m3/s] dτ & = ρ S c n = ρ S c n cosα = ρ S cn m [kg/s] – pentru debitul masic: – pentru debitul volumic:
unde:

RelaŃiile obişnuite de calcul sunt:

S cn v & V = cn S

&= m

[kg/s] [m3/s]
13

v = volumul specific [m3/kg].

.. EcuaŃia de continuitate EcuaŃia de continuitate reprezintă aplicarea principiului conservării masei la fenomenele de curgere. [kg/s] v1 v2 Strat limită Sc sau pentru cazul general: = const.995). ..3. pierderilor de energie. de regimul de curgere exprimat prin cifrele Mach şi Reynolds. luând în considerare influenŃa sa asupra: dimensiunilor şi greutăŃii conductelor. .. etc. Ia valori de ordinul (0. Se consideră că atât în secŃiunea de intrare cât şi în cea de ieşire viteza şi densitatea fluidului sunt mărimi uniforme.dimensionarea secŃiunii de curgere atunci când debitul este cunoscut (calcul de proiectare) 2. transferului de căldură. de forma şi de dimensiunile canalului.iar în conducta de evacuare a aburului la condensator (100 ÷ 120) m/s. obŃinută prin logaritmarea şi apoi diferenŃierea ecuaŃiei: dS dc dv + − =0 S c v 14 . eroziunii. vâscoase.. Coeficientul de debit depinde de natura şi de parametrii fluidului.în conductele de abur viu supraîncălzit (40 ÷ 60) m/s.. Este raportul între debitul real şi cel teoretic: µ= Viteza de curgere La curgerea prin conducte viteza optimă de curgere se stabileşte din considerente tehnicoeconomice.. egale cu valorile lor medii: c c S m = ∫ ds [kg/s] vm v s Tub de curent – element de volum Deoarece nu a loc pierderi sau acumulări de fluid debitele prin cele două secŃiuni sunt egale. de lungime dx. .98......... .în conductele de abur saturat .Coeficientul de debit & m &t m Exprimă influenŃa stratului limită asupra curgerii prin canale.. Pentru ajutaje şi palete viteza de curgere rezultă în urma procesului destinderii aburului sau a gazelor de ardere.. (30 ÷ 40) m/s. în cazul fluidelor reale... (40 ÷ 60) m/s.determinarea debitului de fluid care curge printr-o secŃiune dată (calcul de verificare) . Forma matematică a acestui principiu se obŃine analizând un volum elementar de fluid aflat într-un tub de curent limitat de secŃiunile S1 şi S2.. Aplicarea ecuaŃiei de debit permite: . RenunŃând la indicele m se obŃine ecuaŃia de continuitate sub forma: S1 c1 S 2 c2 = = const..în conductele de priză ale turbinei .0. [kg/s] v În cazul fluidelor compresibile este des utilizată forma diferenŃială a ecuaŃiei de continuitate.

aceasta din urmă fiind egală cu lucrul mecanic consumat pentru învingerea frecărilor: δq = δq ex + δq f [J/kg] [J/kg] În cazul gazelor variaŃia energiei de poziŃie poate fi neglijată. lt = lucrul mecanic efectuat în cursul transformării. lf = lucrul mecanic efectuat pentru învingerea frecării. deoarece la stabilirea ei s-a Ńinut seama şi de pierderi. raportat la un kilogram de fluid. δq ex = dh + d ( Ipoteze simplificatoare în cazul turbinelor: δq ex ≈ 0 . 2 d  c2   ≈ 0 .procesul destinderii se desfăşoară cu viteză foarte mare. gz = energia potenŃială de poziŃie. h = u + pv. timpul necesar fiind sub 0. în care apar pierderi disipative. este: δ q = d u + d ( pv) + d ( c2 ) + gdz + δ lt + δ l f 2 [J/kg] unde: q = căldura schimbată în cursul transformării. În cazul sistemelor termodinamice deschise. u = energia internă. pv = energia de dislocare. Cu ajutorul ei se va stabili expresia lucrului mecanic efectuat de fluidul de lucru într-o turbină.4. cum sunt frecările. posibil a fi efectuat de fluidul de lucru într-o destindere izentropică: H t = ho − het [J/kg] 15 . Cădere teoretică de entalpie pe turbină ( Ht ) reprezintă lucrul mecanic teoretic. expresia diferenŃială a primului principiu al termodinamicii. Căldura schimbată în cursul transformării provine din mediul exterior şi din frecări. formele de energie se transformă una în cealaltă.2. EcuaŃia energiei EcuaŃia energiei este expresia matematică a principiului conservării energiei aplicat proceselor de curgere continuă. La trecerea sistemului între două stări de echilibru.1 s. aflate în curgere. astfel încât poate fi considerat adiabatic. EcuaŃia devine: δq f = δl f c2 ) + δ lt [J/kg] 2 Această formă a ecuaŃiei energiei este valabilă atât pentru procese teoretice cât şi reale. iar suma dintre energia internă şi energia de dislocare este entalpia.vitezele de curgere la intrarea şi la ieşirea din turbină sunt comparabile   Ca urmare ecuaŃia devine: ∂ lt = − dh [J/kg] sau: lt = h1 − h2 = H [J/kg] Căderea de entalpie Cădere de entalpie (H) este diferenŃa dintre entalpia fluidului la intrarea ( notată h1 sau ho) şi la ieşirea (notată h2 sau he) din turbină şi reprezintă lucrul mecanic specific efectuat de fluidul de lucru într-o turbină. c2/2 = energia cinetică.

În funcŃie de parametrii fluidului şi complexitatea ciclului termic căderile de entalpie teoretice ating valori de (1400 ÷ 1600) kJ/kg la turbinele cu abur cu condensaŃie şi cu supraîncălzire intermediară şi de (400 ÷ 600) kJ/kg la turbinele cu gaze Puterea efectivă a unei turbine & H tηe Pe = m sau: Pe = [W] & = [kg/s].reacŃiune.aripă portantă. Ht =[kJ/kg] m & h H tηe m [MW] 3600 2. prin efect de: . Pentru transformarea teoretică (izentropică). Tinând seama de faptul că impulsul fluidului scade. Fluidul de lucru poate produce forŃă asupra paletei în trei moduri. Teorema impulsului permite determinarea acestei forŃe. Ht = [J/kg] m & h= [t/h]. cu ajutorul relaŃiei de transformare se obŃine relaŃia care permite calculul vitezei teoretice în secŃiunea. 16 . deci variaŃia sa este negativă. . transfer realizat prin intermediul forŃei cu care fluidul acŃionează asupra paletelor. În conformitate cu principiul fundamental al dinamicii variaŃia în timp a impulsului unui corp este egală cu suma forŃelor exterioare care acŃionează asupra corpului: ∑ F = dτ dp [N] În cazul turbinelor curgerea fluidului de lucru în canalele dintre paletele rotorice este însoŃită de un transfer de impuls de la fluid la palete.5. Teorema impulsului Teorema impulsului permite determinarea vitezei de curgere a fluidului şi a forŃei cu care acesta acŃionează asupra profilelor. în care nu există forŃe rezistente şi schimb de căldură cu exteriorul. se obtine: ∑ F = − dτ dp [N] Asupra profilului paletei sau a pereŃilor canalului de curgere acŃionează următoarele forŃe: – forŃele de presiune (suma lor este nulă datorită caracterului axial simetric al curgerii) – forŃe masice (neglijabile la gaze şi vapori) – forte de impuls datorate curgerii fluidului VariaŃia energiei cinetice a fluidului este dată de diferenŃa dintre lucrul mecanic obŃinut prin destinderea sa şi lucrul mecanic al forŃelor rezistente.acŃiune. .

ForŃa de reacŃiune Este forŃa produsă asupra unui corp prin ieşirea fluidului din el cu viteză mărită. forŃa portantă şi forŃa de rezistenŃă la înaintare. vor fi forŃa portantă forŃa de rezistenŃă 2 c∞ Fp = cz ρ bl 2 c2 Fx = c x ρ ∞ b l 2 [N] [N] ForŃa portantă. Viteza fluidului suficient de departe de muchia de intrare a profilului astfel încât câmpul de viteze să fie uniform. Dacă l este lungimea şi b coarda profilului. Fr ForŃa de reacŃiune.ForŃa de acŃiune Este forŃa produsă asupra unui corp de către un fluid aflat în curgere datorită schimbării direcŃiei vectorului viteză în urma interacŃiunii fluid-corp c2 c2 c1 Fi c2 c2 c2 Fi c2 c2 c1 b. pentru ca fluidul de lucru să creeze forŃă asupra paletelor. Sensul forŃei de reacŃiune este opus sensului de curgere al fluidului: & (c1 − c2 ) = − m & c2 Fr = m c1 c2 [N] Pentru a obŃine efectul de reacŃiune canalul de curgere realizat între palete trebuie să fie astfel profilat încât să asigure destinderea fluidului şi astfel creşterea vitezei relative de curgere în secŃiunea de ieşire. ForŃa portantă Ia naştere în urma curgerii unui fluid în jurul unui profil aerodinamic. Unghiul de deviere va fi însă mai mic de 1800 pentru a permite curgerea fluidului spre treapta următore şi evacuarea sa din turbină. suprafaŃa acestora care intră în contact cu fluidul (profilul paletei) trebuie să aibă o formă concavă care să permită devierea direcŃiei de curgere. normală şi respectiv paralelă la direcŃia vitezei c∞. & (c1 − c2 ) = m & c1 Fi = m & (c1 − c2 ) = m & [c1 − (− c1 )] = 2m & c1 [N] Fi = m Ca urmare. a. 17 . în cazul turbinelor. se notează c∞. ForŃa de acŃiune: b – asupra unei suprafeŃe curbe. a – asupra unui perete infinit. Aripa portantă este un profil asimetric cu raze foarte mari de curbură şi având grosimea mult mai mică în comparaŃie cu lungimea şi lăŃimea sa.

respectiv rezistenŃă la înaintare. cx = densitatea fluidului = coeficientul de portanŃă. Mărimea coeficientului de portanŃă şi implicit a forŃei portante depinde de forma (curbura) profilului şi de valoarea unghiului de atac. este numit coeficient de fineŃe a profilului şi ia valori de µ = (0.02 ÷ 0. d – distribuŃia presiunii statice. corespunzător unghiului critic δcr. ForŃa portantă creşte aproximativ liniar cu creşterea unghiului de atac. l – coarda. yf(x) – ordonata scheletului. 18 . respectiv dintre coeficientul de rezistenŃă la înaintare şi coeficientul de portanŃă. c – circulaŃia şi forŃa portantă. Când pe extrados se atinge viteza sunetului. Raportul dintre forŃa rezistentă şi forŃa portantă. creşterea se atenuează. pentru care raportul dintre forŃa portantă şi forŃa de rezistenŃă este maxim. b – profil asimetric plasat sub un unghi de atac. Polara profilului permite determinarea unghiului optim de atac.06): F c µ = x = x = tgλ Fz c z Efectul de aripă portantă: a – profil simetric. b – polara profilului. la care apare desprinderea fluidului de pe extrados. Elementele geometrice ale profilului de aripă portantă: yd(x) – funcŃia de grosime. f – săgeata. forŃa portantă scade puternic. Caracteristicile profilului de aripă portantă a – influenŃa unghiului de atac. iar la valori mai mari decât δd.unde: ρ cz.

Energia utilă este dată de relaŃia Euler sau formula fundamentală a turbomaşinilor: P l u = H u = u = u1c1u − u 2 c2u [J/kg] & m RelaŃia arată că energia transmisă de fluid rotorului este diferenŃa dintre energia fluidului la intrarea şi la ieşirea din rotor. calculat faŃă de un pol. componenta axială a vitezei produce o forŃa axială.2 × mc1. iar cea tangenŃială forŃa al cărei moment produce efectul de rotaŃie Prin urmare: & (r1c1u − r2 c2u ) M =m [Nm] Produsul rcu poartă denumirea de cuplu Euler. este egal cu derivata în raport cu timpul a momentului cinetic în raport cu acel pol: dK 0 M0 = [Nm] dτ În cazul turbinelor. Componentele vitezelor Momentul cinetic şi conform momentul faŃă de axa de rotaŃie vor fi: K1. cea radială o forŃă normală pe axa de rotaŃie.2 × m Momentul faŃă de axa de rotaŃie poate fi scris sub forma: & (r1 × c1 − r2 × c2 ) M =m [Js] [Nm] [Nm] Descompunând mişcarea.curgere axial simetrică. fluidul cedează energie rotorului şi ca urmare momentul său cinetic scade. respectiv a energiei schimbate între fluidul de lucru şi rotor. Puterea utilă transmisă rotorului este: & (u1c1u − u2c2u ) [W] Pu = M ω = m unde: u = rω [m/s] este viteza periferică (tangenŃială).2 = r1. Curgerea în rotor. Prin urmare momentul transmis de fluid rotorului se datorează exclusiv variaŃiei momentului cinetic dat de forŃa de impuls a fluidului. Teorema momentului cinetic Teorema momentului cinetic permite determinarea momentului transmis de fluid rotorului. 2 = r1. variaŃia momentului cinetic fiind negativă. dK 0 < 0 . . momentul forŃelor de presiune este nul. Teorema momentului cinetic: momentul rezultant al forŃelor exterioare care acŃionează asupra unui corp. 19 .2 M 1.6. diferenŃa între variaŃia energiei fluidului şi variaŃia energiei rotorului reprezintă pierderile de energie.momentul forŃei de greutate este neglijabil. În cazul transformărilor reale.2 & c1. cu pierderi.2. Ipoteze: .