P. 1
Turbine cu abur Cap 2-2013- curs 2

Turbine cu abur Cap 2-2013- curs 2

|Views: 6|Likes:
Published by Alex Matei
Turbine cu abur si gaz, Curs predat in cadrul UPB Bucuresti, foarte practic si util. Se face un studiu general al turbinelor si are particularitati in domeniul energetic romanesc. Turbinele cu gaz sunt tratate superficial in acest curs.
Turbine cu abur si gaz, Curs predat in cadrul UPB Bucuresti, foarte practic si util. Se face un studiu general al turbinelor si are particularitati in domeniul energetic romanesc. Turbinele cu gaz sunt tratate superficial in acest curs.

More info:

Published by: Alex Matei on Aug 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2015

pdf

text

original

CAPITOLUL 2

LEGI ŞI NOłIUNI FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN STUDIUL TURBINELOR TERMICE
Studiul funcŃionării turbinelor cu abur sau cu gaze şi în general al turbomaşinilor se face cu ajutorul legilor fundamentale din termodinamică şi din mecanica fluidelor referitoare la procesele de curgere continuă. Analiza curgerii de lucru fluidului şi transformărilor energetice trebuie să satisfacă: - legile lui Newton şi teoremele generale din mecanica clasică; - legile universale de conservare: a masei, a energiei, a impulsului şi a momentului cinetic. Ipoteze simplificatoare - curgerea şi parametrii fluidului sunt staŃionare; într-un punct al liniei de curent parametrii fizici, termici şi cinematici ai fluidului nu variază în timp, dar pot varia de la un punct la altul; - curgerea este unidimensională sau bidimensională; - în secŃiunile de intrare şi ieşire din canalul de curgere (tub de curent) parametrii sunt uniformi; - curgere se face fără schimb de căldură cu mediul ambiant (adiabatică) şi fără pierderi de fluid; - mişcarea rotorului este uniformă - viteza unghiulară (turaŃia) sunt constante); - fluidul este omogen şi nu au loc reacŃii chimice.

2.1. EcuaŃia de transformare
Procesul teoretic al destinderii aburului sau gazelor de ardere (fără pierderi şi fără schimb de căldură cu exteriorul), proces izentropic, respectă ecuaŃia de transformare: pv k = ct Exponentul adiabatic k = f (p, t, natura fluidului): abur supraîncălzit k = (1,25 ÷ 1,325), fiind frecvent utilizată valoarea k = 1,3; abur saturat uscat k = 1,135; abur umed se poate calcula cu relaŃia k = 1,035 + 0.1⋅x (x = titlul aburului); gazelor de ardere - se determină funcŃie de compoziŃia şi starea acestora.

Pentru abur legătura dintre parametrii se stabileşte de regulă cu ajutorul tabelelor de proprietăŃi termodinamice sau a diagramelor, cea mai utilizată fiind diagrama h – s (diagrama Mollier).

2.2. Debit, ecuaŃia de debit
α s
n

c

cn

Curgerea printr-o secŃiune.

Debitul este cantitatea de fluid care curge în unitatea de timp printr-o secŃiune dată. dm &= Sunt utilizate: – debitul masic m [kg/s] dτ & = dV – debitul volumic V [m3/s] dτ & = ρ S c n = ρ S c n cosα = ρ S cn m [kg/s] – pentru debitul masic: – pentru debitul volumic:
unde:

RelaŃiile obişnuite de calcul sunt:

S cn v & V = cn S

&= m

[kg/s] [m3/s]
13

v = volumul specific [m3/kg].

. Coeficientul de debit depinde de natura şi de parametrii fluidului. vâscoase. de forma şi de dimensiunile canalului. (30 ÷ 40) m/s. . Pentru ajutaje şi palete viteza de curgere rezultă în urma procesului destinderii aburului sau a gazelor de ardere.. Forma matematică a acestui principiu se obŃine analizând un volum elementar de fluid aflat într-un tub de curent limitat de secŃiunile S1 şi S2.în conductele de abur viu supraîncălzit (40 ÷ 60) m/s.. de lungime dx. Este raportul între debitul real şi cel teoretic: µ= Viteza de curgere La curgerea prin conducte viteza optimă de curgere se stabileşte din considerente tehnicoeconomice.. egale cu valorile lor medii: c c S m = ∫ ds [kg/s] vm v s Tub de curent – element de volum Deoarece nu a loc pierderi sau acumulări de fluid debitele prin cele două secŃiuni sunt egale. Aplicarea ecuaŃiei de debit permite: .0. (40 ÷ 60) m/s...în conductele de priză ale turbinei .. Ia valori de ordinul (0. etc.determinarea debitului de fluid care curge printr-o secŃiune dată (calcul de verificare) . Se consideră că atât în secŃiunea de intrare cât şi în cea de ieşire viteza şi densitatea fluidului sunt mărimi uniforme. obŃinută prin logaritmarea şi apoi diferenŃierea ecuaŃiei: dS dc dv + − =0 S c v 14 . .. RenunŃând la indicele m se obŃine ecuaŃia de continuitate sub forma: S1 c1 S 2 c2 = = const. ..Coeficientul de debit & m &t m Exprimă influenŃa stratului limită asupra curgerii prin canale.. [kg/s] v În cazul fluidelor compresibile este des utilizată forma diferenŃială a ecuaŃiei de continuitate.995). ..dimensionarea secŃiunii de curgere atunci când debitul este cunoscut (calcul de proiectare) 2. luând în considerare influenŃa sa asupra: dimensiunilor şi greutăŃii conductelor... EcuaŃia de continuitate EcuaŃia de continuitate reprezintă aplicarea principiului conservării masei la fenomenele de curgere. de regimul de curgere exprimat prin cifrele Mach şi Reynolds..... [kg/s] v1 v2 Strat limită Sc sau pentru cazul general: = const. pierderilor de energie.3. în cazul fluidelor reale...iar în conducta de evacuare a aburului la condensator (100 ÷ 120) m/s.în conductele de abur saturat . eroziunii..98. transferului de căldură..

în care apar pierderi disipative. iar suma dintre energia internă şi energia de dislocare este entalpia. 2 d  c2   ≈ 0 . c2/2 = energia cinetică. Cu ajutorul ei se va stabili expresia lucrului mecanic efectuat de fluidul de lucru într-o turbină. formele de energie se transformă una în cealaltă. pv = energia de dislocare.4. gz = energia potenŃială de poziŃie. u = energia internă. posibil a fi efectuat de fluidul de lucru într-o destindere izentropică: H t = ho − het [J/kg] 15 . Cădere teoretică de entalpie pe turbină ( Ht ) reprezintă lucrul mecanic teoretic. este: δ q = d u + d ( pv) + d ( c2 ) + gdz + δ lt + δ l f 2 [J/kg] unde: q = căldura schimbată în cursul transformării. lf = lucrul mecanic efectuat pentru învingerea frecării. La trecerea sistemului între două stări de echilibru. cum sunt frecările. deoarece la stabilirea ei s-a Ńinut seama şi de pierderi. lt = lucrul mecanic efectuat în cursul transformării. În cazul sistemelor termodinamice deschise. EcuaŃia energiei EcuaŃia energiei este expresia matematică a principiului conservării energiei aplicat proceselor de curgere continuă. h = u + pv. timpul necesar fiind sub 0. EcuaŃia devine: δq f = δl f c2 ) + δ lt [J/kg] 2 Această formă a ecuaŃiei energiei este valabilă atât pentru procese teoretice cât şi reale. δq ex = dh + d ( Ipoteze simplificatoare în cazul turbinelor: δq ex ≈ 0 . Căldura schimbată în cursul transformării provine din mediul exterior şi din frecări. raportat la un kilogram de fluid.1 s. astfel încât poate fi considerat adiabatic. aflate în curgere.2. aceasta din urmă fiind egală cu lucrul mecanic consumat pentru învingerea frecărilor: δq = δq ex + δq f [J/kg] [J/kg] În cazul gazelor variaŃia energiei de poziŃie poate fi neglijată. expresia diferenŃială a primului principiu al termodinamicii.procesul destinderii se desfăşoară cu viteză foarte mare.vitezele de curgere la intrarea şi la ieşirea din turbină sunt comparabile   Ca urmare ecuaŃia devine: ∂ lt = − dh [J/kg] sau: lt = h1 − h2 = H [J/kg] Căderea de entalpie Cădere de entalpie (H) este diferenŃa dintre entalpia fluidului la intrarea ( notată h1 sau ho) şi la ieşirea (notată h2 sau he) din turbină şi reprezintă lucrul mecanic specific efectuat de fluidul de lucru într-o turbină.

Ht = [J/kg] m & h= [t/h]. se obtine: ∑ F = − dτ dp [N] Asupra profilului paletei sau a pereŃilor canalului de curgere acŃionează următoarele forŃe: – forŃele de presiune (suma lor este nulă datorită caracterului axial simetric al curgerii) – forŃe masice (neglijabile la gaze şi vapori) – forte de impuls datorate curgerii fluidului VariaŃia energiei cinetice a fluidului este dată de diferenŃa dintre lucrul mecanic obŃinut prin destinderea sa şi lucrul mecanic al forŃelor rezistente. în care nu există forŃe rezistente şi schimb de căldură cu exteriorul.aripă portantă. Ht =[kJ/kg] m & h H tηe m [MW] 3600 2. 16 . . În conformitate cu principiul fundamental al dinamicii variaŃia în timp a impulsului unui corp este egală cu suma forŃelor exterioare care acŃionează asupra corpului: ∑ F = dτ dp [N] În cazul turbinelor curgerea fluidului de lucru în canalele dintre paletele rotorice este însoŃită de un transfer de impuls de la fluid la palete.reacŃiune. cu ajutorul relaŃiei de transformare se obŃine relaŃia care permite calculul vitezei teoretice în secŃiunea. Fluidul de lucru poate produce forŃă asupra paletei în trei moduri. transfer realizat prin intermediul forŃei cu care fluidul acŃionează asupra paletelor. Pentru transformarea teoretică (izentropică). deci variaŃia sa este negativă.5.acŃiune. Teorema impulsului permite determinarea acestei forŃe. Tinând seama de faptul că impulsul fluidului scade. . prin efect de: .În funcŃie de parametrii fluidului şi complexitatea ciclului termic căderile de entalpie teoretice ating valori de (1400 ÷ 1600) kJ/kg la turbinele cu abur cu condensaŃie şi cu supraîncălzire intermediară şi de (400 ÷ 600) kJ/kg la turbinele cu gaze Puterea efectivă a unei turbine & H tηe Pe = m sau: Pe = [W] & = [kg/s]. Teorema impulsului Teorema impulsului permite determinarea vitezei de curgere a fluidului şi a forŃei cu care acesta acŃionează asupra profilelor.

vor fi forŃa portantă forŃa de rezistenŃă 2 c∞ Fp = cz ρ bl 2 c2 Fx = c x ρ ∞ b l 2 [N] [N] ForŃa portantă. Fr ForŃa de reacŃiune. a.ForŃa de acŃiune Este forŃa produsă asupra unui corp de către un fluid aflat în curgere datorită schimbării direcŃiei vectorului viteză în urma interacŃiunii fluid-corp c2 c2 c1 Fi c2 c2 c2 Fi c2 c2 c1 b. Sensul forŃei de reacŃiune este opus sensului de curgere al fluidului: & (c1 − c2 ) = − m & c2 Fr = m c1 c2 [N] Pentru a obŃine efectul de reacŃiune canalul de curgere realizat între palete trebuie să fie astfel profilat încât să asigure destinderea fluidului şi astfel creşterea vitezei relative de curgere în secŃiunea de ieşire. în cazul turbinelor. pentru ca fluidul de lucru să creeze forŃă asupra paletelor. forŃa portantă şi forŃa de rezistenŃă la înaintare. se notează c∞. Unghiul de deviere va fi însă mai mic de 1800 pentru a permite curgerea fluidului spre treapta următore şi evacuarea sa din turbină. Viteza fluidului suficient de departe de muchia de intrare a profilului astfel încât câmpul de viteze să fie uniform. suprafaŃa acestora care intră în contact cu fluidul (profilul paletei) trebuie să aibă o formă concavă care să permită devierea direcŃiei de curgere. ForŃa de reacŃiune Este forŃa produsă asupra unui corp prin ieşirea fluidului din el cu viteză mărită. ForŃa de acŃiune: b – asupra unei suprafeŃe curbe. & (c1 − c2 ) = m & c1 Fi = m & (c1 − c2 ) = m & [c1 − (− c1 )] = 2m & c1 [N] Fi = m Ca urmare. Aripa portantă este un profil asimetric cu raze foarte mari de curbură şi având grosimea mult mai mică în comparaŃie cu lungimea şi lăŃimea sa. normală şi respectiv paralelă la direcŃia vitezei c∞. Dacă l este lungimea şi b coarda profilului. ForŃa portantă Ia naştere în urma curgerii unui fluid în jurul unui profil aerodinamic. a – asupra unui perete infinit. 17 .

la care apare desprinderea fluidului de pe extrados. respectiv dintre coeficientul de rezistenŃă la înaintare şi coeficientul de portanŃă. Caracteristicile profilului de aripă portantă a – influenŃa unghiului de atac. Când pe extrados se atinge viteza sunetului. c – circulaŃia şi forŃa portantă. b – polara profilului. cx = densitatea fluidului = coeficientul de portanŃă. Polara profilului permite determinarea unghiului optim de atac. pentru care raportul dintre forŃa portantă şi forŃa de rezistenŃă este maxim. d – distribuŃia presiunii statice. forŃa portantă scade puternic. Mărimea coeficientului de portanŃă şi implicit a forŃei portante depinde de forma (curbura) profilului şi de valoarea unghiului de atac. Raportul dintre forŃa rezistentă şi forŃa portantă. iar la valori mai mari decât δd.02 ÷ 0. l – coarda. Elementele geometrice ale profilului de aripă portantă: yd(x) – funcŃia de grosime.06): F c µ = x = x = tgλ Fz c z Efectul de aripă portantă: a – profil simetric. b – profil asimetric plasat sub un unghi de atac.unde: ρ cz. respectiv rezistenŃă la înaintare. ForŃa portantă creşte aproximativ liniar cu creşterea unghiului de atac. f – săgeata. corespunzător unghiului critic δcr. 18 . creşterea se atenuează. yf(x) – ordonata scheletului. este numit coeficient de fineŃe a profilului şi ia valori de µ = (0.

2 × mc1. 19 . iar cea tangenŃială forŃa al cărei moment produce efectul de rotaŃie Prin urmare: & (r1c1u − r2 c2u ) M =m [Nm] Produsul rcu poartă denumirea de cuplu Euler. dK 0 < 0 .momentul forŃei de greutate este neglijabil.2 = r1.6.2 × m Momentul faŃă de axa de rotaŃie poate fi scris sub forma: & (r1 × c1 − r2 × c2 ) M =m [Js] [Nm] [Nm] Descompunând mişcarea. diferenŃa între variaŃia energiei fluidului şi variaŃia energiei rotorului reprezintă pierderile de energie. variaŃia momentului cinetic fiind negativă.2 M 1.2 & c1. . calculat faŃă de un pol. Teorema momentului cinetic Teorema momentului cinetic permite determinarea momentului transmis de fluid rotorului. componenta axială a vitezei produce o forŃa axială. cea radială o forŃă normală pe axa de rotaŃie. În cazul transformărilor reale. Componentele vitezelor Momentul cinetic şi conform momentul faŃă de axa de rotaŃie vor fi: K1. Energia utilă este dată de relaŃia Euler sau formula fundamentală a turbomaşinilor: P l u = H u = u = u1c1u − u 2 c2u [J/kg] & m RelaŃia arată că energia transmisă de fluid rotorului este diferenŃa dintre energia fluidului la intrarea şi la ieşirea din rotor.curgere axial simetrică. cu pierderi. Puterea utilă transmisă rotorului este: & (u1c1u − u2c2u ) [W] Pu = M ω = m unde: u = rω [m/s] este viteza periferică (tangenŃială). 2 = r1. Teorema momentului cinetic: momentul rezultant al forŃelor exterioare care acŃionează asupra unui corp. respectiv a energiei schimbate între fluidul de lucru şi rotor. Ipoteze: . fluidul cedează energie rotorului şi ca urmare momentul său cinetic scade.2. momentul forŃelor de presiune este nul. Curgerea în rotor. Prin urmare momentul transmis de fluid rotorului se datorează exclusiv variaŃiei momentului cinetic dat de forŃa de impuls a fluidului. este egal cu derivata în raport cu timpul a momentului cinetic în raport cu acel pol: dK 0 M0 = [Nm] dτ În cazul turbinelor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->