Curs 1 Managemetul public este stiinta de a conduce de a pune in valoare fiinta cea mai importanta, omul cu scopul identificarii

resurselor necesare prestabilite anteriror. Mangementul este un domeniu, are tehnici proprii de analiza, are metode proprii si este realizat de catre om . Dezvoltarae manageriala: -organizarea omenilor -serviciu –de aparare/ de sanatate/ educatie -de aici rezulta organizare, existenta unor principii, unor ierarhiiEvolutia managementului public: La inceputul secolului 20 se instrumentaeza notiunea de managenet in administratia publica pentru a eficientiza activitatea administratiei publice. M.P. ca activitate constienta de previzionare, organizare, coordonare si control de reglare este realizat de om cu scopul satisfacerii nevoii publice, sociale prin punerea in valoare a tuturor resurselor umane, materiale, informationale intr-o perioada determinate de timp. MP este cel ce a insotit evolutoia omenirii, de la formele primare la cele mai complexe forme de organizare. MP are o componenta psiho-sociala identificata prin existenta unei starii de spirit caracteristica fiecarei echipe mangerilae in care se manifesta factorii pozitivi si negative evolutiei societatii Trasaturi: 1.este determinate de dinamismul evolutiei societatii si de schimbarea factorilor politici, demografici, culturali , juridici. 2.stabilitatea pentru formarea structurala a elementelor de management 3.continuitatea prin care se particularizeaza ca process de conducere in raport cu alte activitati de conducere, de contro, care esete caracteristica sistemelor aflate in schimbare…. 4. consecventa este raportata la obiectivele pe care le are organizatia publice, existenta unei flexibilitati, identificarea etepelor procesului de conducere 4.ciclicitatea se identifica prin existenta unor noi stari ale sistemului sistemului condus si sistemului conducator Functiile procesului de conducere acceptate ca fiind a;e scolii moderne - fct de prevedere - fct de organizare - fct de coordonare - fct de angrenare- declansare a actiunii - fct de control-reglare Toate functiile sunt incluse in procesul de conducere. FUNCTIA DE PREVEDRE -functia prin care organizatia publica este condusa prin procedee prin care sunt evidentiate aspecte de dezvoltare viitoare cu scopul realizarii obiectivelor acestuia -prevedrea actiunilor viitoare privind evolutia organizatiei publice -stabilirea obiectivelor -precizarea ansamblului de intentii si a cailor de urmat cu scopul realizarii obiectivelor -determinarea concreta a tuturor etapelor si programarea actiunlior viitoare insemnand: -stablirea activitatii/ durata activitatii/ -stabilirea resurselor necesare si a distributiei FUNCTIA DE ORGANIZARE 1

-totalitatea ctivitatilor intreprinse in vederea utilizarii cu maxima eficienta a resurselor pe care le are organizatia ACTVITATI – analiza obiectivelor - studierea situatie existente - proiectarea situatiei inbunatatite - realizarea conditiilor de aplicarea obiectivelor - aplicarea sistemului imbunatatiti - functionarea sistemului imbunatatiti si urmarirea modului in care acesta functioneaza FUNCTIA DE COORDONARE -reprezinta procesul prin care conducatorul creeaza si mentine armonia intre activitate oameni, compartimentele de munca pe care le conduce in conditiile unui mediu in schimbare cu scopul realizarii obiectivelor acesteia. ACTIVITATI –determinarea riguroasa a structurii de organizare a relatiilor si a sitemelor de comunicare din interiorul organizatiei - stabilirea unui sistem nou de comunicatii - determinarea standardelor de performanta - precizarea modalitatilor de compensare a perturbatiilor FUNCTIA DE ANTRENARE DECLANSARE A ACTIUNII -reprezinta procesul prin care sunt motivate resursele umane din interiorul unei organizatii de catre conducator cu scopul realizarii eficiente a obiectivelor organizatiei ACTIVITATI – cunosterea si aplicarea diferitelor tactici de motivarea a colaboratorilor - stabilirea planurilor de actiune - identificrea mijloacelor si a resurselor privind declansarea actiunii - determinarea momentului de declansare a actiunii - evaluarea modului de indeplinire a actiunii FUNCTIA DE CONTROL REGLARE -reprezinta procesul prin care sunt verificate si masurate realizarile clitative si cantitative ale unor performante, sarcini sau lucrari, sunt comparate cu standarde cunoscute, indicandu-se masuri de corectie ori de cate ori se inregistreaza abateri de la standard. ACTIVITATI - stabilirea obiectivelor controlului si planificarea acestuia - determinarea nivelului de performanta care poate fi masurat - proiectarea sistemului de control corespunzator cerintelor , si poate fi comparat cu rezultatul standard - pregatirea personalului care realizeaza controlul si care este controlat - verificarea unor parametrii si compararea cu limitele prestabilite - interpretarea abaterilor stabilindu-se natura, amploarea, frecventa, consecintele - realizarea dupa caz a corectiilor necesare si indepartarea factorilor perturbatori Cele 5 functii au urmatoarele carcteristici: - sunt specifice procesului de conducere realizat de catre oameni - au cacter general - au continut si forma de manifestare diferit in functie de nivelul ierarhic, de specificitatea activitatii, de carcterul domeniului - se realizeaza intr-o pondere diferita in functie de gradul de autonomie si se aplica intr-o conceptie de sistem, ele fiind intr-o interdependenta permanenta - procesul de management presupune existenta a 2 doua subsisteme in interiorul organizatiei - subsistemul condus 2

care consta in mentinerea sau prelungirea in viitor fara nici o modificare a situatiei existente. reprezentarea grafica a acesteia trebuie asimilata cu existenta unei piramide.. f) Previzionarea probabilistica. cand si cauzele raman constante. Informatiile pe care le instrumenteaza sistemul managerial prin functia de previzionare trebuie sa aia urmatoarele carcteristici: a) informatia sa fie integrala.construirea evenimentelor viitoare prin clasarea lor in prelungirea unor structuri statistice sesizate ca atare pe cale intuitive. e) Previzionarea prin analogie – bazata pe analogia dintre doau category de evenimente consta in presupunerea ca ceea ce se intampla intr-una din category se va intampla si-n viitor. a fenomenelor ce pot avea loc si stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse si a resurselor necesare. umane si tehnico materiale.subsistemul conducator Relatiile procesului de conducere definesc functtile acestuia pe baza determinarilor economice. efectul schimbarii va fi acelasi si in perioada imediat viitoare c) Previziunea ciclica.ceea ce se traduceprin faptul ca un conducator prefera sa aiba o mica de informatie care sa reflecte realitatea si sa-i permita sa i-a decizia c) sa fie certe-sa reflecte reaitatea 3 . iar intrebarea este ce trebuie si ce se poate realize.reprezinta cea mai importanta functie a procesului de conducereprin care conducatorul.sunt concepute elemente din cel putin doua evenimente anterioare din care se pot deduce formele viitoare pe baza evenimentelor anterioare. programele planurile. Ori de cate ori se discuta despre procesul de conducere.consta in atribuirea evenimentelor viitoare. Exercitarea functiei de prevedere trebuie sa asigure identificarea tendintelor existente. in care conducatorul anticipeaza evolutia.prognozare .planificare Literatura de specialitate si practica demonstreaza existenta urmatoarelor metode de previziune: a) previziunea pe baza de identitate. Fundamenteaza strategiile si tacticile sistemului condus. politice.realizarea starii unor indicatori. Sunt cunoscute 3 instrumente prin care se poate realize functia: . aceasta inseamna extrapolarea in timp a constantei cauzei si a conditionalitatii. La nivelul conducerii cand se discuta despre componenta de previzionare trebuie sa se tina seama ca este un sistem dinamic care instrumenteaza cele mai multe informatii care stau la baza luarii unei decizii si se considera cel mai posibil sistemul existent in sistemul managerial social. precum si comportamentul acestuia in conditiile schimbate. Curs 2 Caracteristicile comune ale procesului de conducere Cele 5 functii au caracter general cu continut diferit in functie de nivelul ierarhic la care se intalnesc. b) Previziunea prin extrapolare – are la baza ipoteza potrivit careia atunci cand au loc modificari ale situatiei prezente. conditia in care se va alfa sistemul socio-economic condus. despre institutiile publice. Aceasta functie raspunde la activitati prin care sunt descries actiuni viitoare. Functia de prevedere . ce caracterizeaza publicul pentru care trebuie sa luam o decizie b) trebuie sa fie necesare sisuficente.programare . unele sub formele care au aparut in trecut pe baza supozitiei ca ele au un caracter ciclic repetabil d) Previzionarea prin asociere. prefigurarea proceselor viitoare.

..presupune cresterea numarului deciziilor de planificare pentru viitor astfel incat prognoza sa fie insotita de activitati de control realizate periodic cu scopul mentinerii…………. Planurile pe termen mediu – se refera la perioada de timp cuprinsa intre 1-3 ani.influenteaza evolutia intregului system condus . Literatura de specialitate (kontz) defineste ca prince[ii fundamnetale ale planificarii: .de unica folosinta Planurile strategice .principiul eficientei planurilor structura planurilor are la baza utilizarea a 2 principii: .pe termen lung . in timp ce planurile pe termen lung se refera la obiective generale derivate din planurile strategice ale sistemului condus.informarea sa se faca la timp cu momentul in care este luata decizia pentru ca aceasta sa corespunda realitatii si modelarii unui posibil coportamnet ulterior. punand astfel in valoare capacitatea manageriala a sistemului conducator.principiul primar al planificarii .presupune cresterea gradelor flexibilitatii a planurilor cu scopul evitarii aparitiei factorilor perturbatori si a unor evenimente neasteptate.pe termen scurt Planurile pe termen lung sunte cele ce acopera aspectele competitive tehnologiice si strategice cu un grad de complexitate mare atat pentru sistemul condus cat si pentru conducator. se regasesc vizibil evidentiate in bugetul de cheltuieli a sistemului condus PLANURI – strategice .pe termen mediu . presupune rezolvarea problemei avand la baza mai multe alternative si identificarea dace este posibil a factrilor imitatori si eliminarea acestora . care inteleg si conving sa foloseasca premise substantiale pentru planificare.principiul premiselor planificarii – care solicita antrenarea mai multor indivizi ce raspund de planificare. Planurile pe termen lung au in vedere acoperirea activitatii de cercetare si in sistemul condus. pentru a prevedea atat cat este posibil de bine indeplinirea angajamentelor luate . ele au un orizont de timp max 1 an si au un impact mai mare asupra activitatii zilnice a magerilor .principiul contributiei obiective .principiul flexibilitatii. Planificarea in organizatie se clasifica : . Planurile pe termen scurt se refera ca sip e termen mediu la obiectivele specifice. costul flexibilitatii trebuie masurat in raportu cu costurile riscurilor .Principiul cadrului strategic si de orientari conform caruia cu cat strategiile si orientarile sunt mai atent elaborate si mai clar intelese cu atat va fi mai substantial si mai efficient cadrul planificarilor organizatiei.princpiul angajamentului prin care evidentiem existenta unei planificari logice care acopera o perioada determinate de timp in viitor necesara.principiul schimbarii dirijate. planurile pe termen mediu sunt detalii ale unor planuri operative si de obicei intra in jurisprudenta nivelului mediu a sistemului conducator.principiul factorului imitator –reprezinta esenta luarii deciziilor.operative . Reusita activitatii de planificare impune respectarea urmatoarelor principii: .descrie misiunea si scopul organizatiei si stabilesc care sunt obiectivele acesteia 4 d) .sunt elaborate si definite de catre ocupantii niveluirlor ierarhice superioare .

Principiul solidaritatii Functia de organizare permite evidentierea organizarii active in institutiile publice.Principiul diviziunii muncii . Planuri permanente –sunt create sub conducerea nivelului executive deoarece prin aceste planuri se realizeaza delegarea de autoritate a nivelului executive. circuitul de informare. 5 . uneori lunare prin care se asigura realizarea obiectivelor strategice. astfel incat sistemul sa se identifice cu propria misiune. Definirea structurii de organizare comporta o analiza realizata dintr-o tripla perspectiva. Planuri operationale – acopera un domeniu mai restrans fiind orientate spre ctivitati saptamanle si zilnice.Principiul centralizarii . Dezvolta si creeaza conditiile aplicarii gandirii sistematice promovand sistemul de interactiune cu celelalte cond ale functiei de conducere.Principiul unitatii directionale .Principiul subordonarii intereselor individuale la interesul colectiv .Sunt cunoscut ca planuri tactice si au in general ca obiect alocarea resurselor necesare realizarii obiectivului. Sunt elaborate planurile operationale. ansamblul mijloacelor materiale. identificate printr-un program-proect. Structura de organizare reprezinta rezultatul organizarii institutiei. obiective strategice. raportat la o perioada determinate de timp Planuri de unica folosinta – sunt create pentru a rezolva o problema care este putin probabil sa apara in viitore.Principiul remunerarii .Principiul functionarii logice . Partile structurii de organizare sunt elementul uman. Prin functia de organizare sunt puse in valoare tehnicile organizarii stiintifice.Principiul disciplinei .Principiul stabilitatii conducerii . felul in care partile acestui ansamblu sunt corelate intre ele si sunt asezate intr-o ordine determinata de logica acesteia.Principiul initiativi . Curs 3 FUNCTIA DE ORGANIZARE -armonizarea resurselor -revine unui centru de organizare -stabileste rapoarte optime intre obiective. . realizand intre functia publica de control si functia publica de identificare niiveluri ierarhice.Principiul stabilitatii conducerii . raportate la resurse -stabileste proportii necesare (functia de organizare si proportii intre categorii) -asigura cresterea cmplexa a volumului activitatii de organizare in organizatia publica. resurse.Momentul declansarii procesului de planificare incepe cu declansarea formala a misiunii care stabileste directiile si premisele planificarii activitatii sistemului.Principiul ordinii .Principiul unitatii ordinelor . acestea pot fi programate. avand un buget bine determinat. Sprijina aplicarea principiilor managementului modern. contribuind la economisirea timpului in luarea deciziilor.sunt identificate functiile organizatiile publice.Principiul echitatii . analiza functionala. perfectionarea continua a acestora. rezolvandu-se multe probleme de cei din nivelul executive.Principiul autoritatii si responsabilitatii . aceasta fiind reprezentatata prin instrumentele de organizare regulamentara.

care reprezinta o descriere simplificata. Legaturile pot fi clasificate: Dpdv al compartimentului in : leggaturi ierarhice de autoritate/ functionale/ de consultare de tip stat major Dpdv al reglementerilor pot fi: legaturi formale/ neformale Niveluri ierarhice semnifica treptele de autoritate ierarhica ce separa functia de conducere de functia de executie. cuprind elemetele privind o institutie public. prin sarcini si atributii permanente. nu confundati cu structura organizare. nivelurile ierarhice. Dimensiunea economica a organizatiei publice se realizeaza prin asigurarea conditiilr de corelare a sarcinilor cu atributiile. Dimensiunea informationala presupune asigurarea conditiilor de circulare a informatiei in cele sensuri. diferit de nivelul ierarhic. Responsabilitatea reprezinta obligatia de a indeplini anumite sarcini cu scopul realizarii misiiunii. de stat major/ comp functionale Ocupantul unui post realizeaza activitati ce sunt caracterizate conceptual prin asa numita munca. responsabilitate si legaturi.RS ROF este reprezentat ca instrumentul de conducere ce se sprijina pe detalierea tuturor activitatlor organizatiei publice astfel incat sa fie evidentiate comportimentul de munca. deoarece organigrama este o componenta a structurii de organizare.Autoritatea postului asigura dreptul de a dispune executarea unei sarcini sau a unei lucrari. in care se regasesc atributiile.Se poate descrie prin rolul sau. Ponderea ierarhica reprezinta raportul dintre functia de executie si cea de conducere. in mod permanent si reactualizat ori de cate ori este nevoie. de conducere sau de cooperare in interiorul compartimentului. Comaprtimentul de munca –sunt grupuri inchegate de persoane. sau de gradul de repetitivitate a activitatii Structura de organizare are 2 reglulamente: . responsabilitati. evidentiindu-se natura acestora. de dificultatea muncii. reunite sub aceeasi autoritate ierarhica si cu precizarea atributiilor si sarcinilor cu caracter permanent. de coordonare. identifica importanta unui departament cu un alt departament. intre compartimentele situate la acelasi nivel ierahic sau la un nivel inferior sau superior. Alt elemen constitutiv care reprezinta suma atributiilor omogene din punct de vedere al naturii si complexitatii.se diferentiaza pe orizontala organizarii sau pe verticala acesteia. Clasificarea se realizeaza dupa marimea compartimentului compartimente simple/complexe b) dupa legaturi: compartimente ierarhice/ comp. Munca se poate evidentia prin componentel sale: prin operatie/ sarcina/ atributii/ activitati/ legaturi Legaturile structurale reprezinta sisteme de realizare bi si multi dimensionale concepute sa asigure functionarea structurii de organizare. motivarea acestuia si asigurarea unui statutu conform postului pe care-l ocupa.-definirea autoritatii –stabilirea centrilor decizionali -definirea legaturilor. grafica a unei structuri de organizare. Postul este cel ce se ragaseste in statutul de functiuni. Rangul ierarhic.Fisa postului reprezinta un document pe care angajatul il semneaza. conducerea institutiei publice. Linia sau filera ierahica reprezinta controlul prin care circula informatia si deciziile. in functie de complexitatea activitatii. nivelul ierarhic la care este regasit postu respectiv. alaturi de comportimentele de munca. a calitatii cu capacitatile. responsabilitatile. Structura cadru a unui ROF este definita de existenta a 4 parti structurate astfel: I. identificat ca un numar si insotit de o marca. Un element al structurii de organizare este reprezentat de organigrama. legaturi de subordonare.ROF al organizatiei publice . Dimensiunea sociala presupune satisfacerea nevoilor personalului angajat si a personalului contactual si a personalului ce ocupa fuctii publice. a) denumirea institutiei publice b) elemente privind statutul 6 .

.... FUNCTIA DE ANGRENARE ( declansarea activitatii) .c) d) e) f) g) h) i) II..Ne permite dezvoltarea unui sistem complex de punere in valoare a tuturor resurselor institutiei publice cu scopul asigurarii realizarii obiectivelor specifice si dezvoltarea interdependentei intre nivelurile ierarhice .atributele compartimentului de munca .Organizare ...conducerea colectiva – stabilindu-se componenta.... modificat...Evidentiaza realizarea echilibrului intre autoritati si responsabilitati .... a logicii actiunilor si a logicii argumentarii si transmiterea atributiilor si sarcinilor ...compartimentele de munca la diverse niveluri ierarhice de munca ..... FUNCTIA DE COORDONARE ...competentele. obiective.institutiile publice au caracteristica de promovare a activitatii de coordonare..improvizarea in timp si spatiu a activitati cu resursele realizate de catre personalul angajat ... relatii cu celelalte compartimente IV dispozitiile finale reprezentate de modalitatea in care ROF-ul poate fi aplicat.. ofera spatii si promoveaza constituirea unui sistem informatizat Adapteaza stilul de conducere la specificul fiecarei actiuni promovand metode de conducere de tip C. atributiile institutiei publice ..... punandu-se in valoare rolul compartimentului de tip stat major (consultativ) .... actualizat. elemente privind conducerea institutiei publice . competente. misiunea structura organizatorica compartimente comisiile si consiliile institutii subordonate organigrama an infiintare descrierea tuturor atributiilor.. actul de decizie este colectiv ....Control reglare .. activitate complexa prin care se realizeaza coordonarea la fiecare nivel ierarhic al institutiei...diagramele relationale dezvoltate pe orizontala si pe vertica III...... metode de conducere ce sunt specifice.....conducerea executiva... prin proiecte...... corectat... decizia este luata de echipa manageriala..Promoveaza motivarea diferentiata a angajatilor institutiei publice... atributiile responsabilitatile .consta in transmiterea catre personalul de executie a sarcinilor si atributiilor de executie ce revin acestuia.Realizeaza repartizarea echilibrata a sarcinilor. raspunderi ...... compartimentele.stil de conducere participativ.. raspunderi..obiectul de activitate ... bugete.stimuleaza initiativa FUNCTIA DE CONTROL REGLARE ..... .reprezinta urmarirea desfasurarii actvitatii si realizarea obiectivelor in conformitate cu plan prestabilit 7 .atributii. claritatea si concizia formularii dispozitiilor....

iar apropierea de stiinta administrativa este vizibila. Cea de-a doua perspectiva care raspunde intrebarii cat de important este sectorul public. Miza este ca existenta legilor clasifica si asigura un cadru fluent si stabil dezvoltarii pietei.statul este dator sa asigure respectarea drepturilor si obligatiilor publice si sa • regleze activitatiile fundamentale bunei desfasurari a activitatii publice. conceptia juridica. • valorile sociale pot necesita ajustarea in distributia veniturilor. direct sau indirect. • guvernul poate interveni in echilibrarea concurentei acolo unde aceasta nu este eficienta datorita costurilor in scadere.bun public Curs 4 Sectorul public este format din stat si colectivitatile locale. fapt ce rezulta din transmiterea drepturilor de mostenire . in exercitarea functiei de control. cu o parte din capital a carei importanta: a). colectivitatile sau institutiile publice sunt proprietere. comercial. desi minoritara. conceptia liberala. controlul indirect in raport cu controlul direct. In aceasta conceptie .imbinarea formelor de control. ambele categorii fiind incluse in structurile dreptului public. amplificarea rolului si importantei compartimentului. • situatiile de esec al pietei pot fi contracarate prin existenta unui sector public. termenul de serviciu public apare ca sintagma fundamentala .- - asigura cresterea actiunilor de control. asigurarea bunei circulatii a informatiei. • conceptia modernista. A doua componenta a sectorului public e formata de institutia publica. statul pt ca este nevoie de o entitate care • sa fie sursa unica si elementara a alegerilor. echilbrata a sarcinilor si responsabilitatile. 6 motive: • existenta unui sector public asigura intrarea libera pe piata a producatorilor si consumatorilor. de exemplu asupra proprietatii. functionarul public este privit ca actor principal caruia statul ii garanteaza drepturi si obligatii. excede o jumatate din capitalul intreprinderii. si industrial. In aceasta conceptie se discuta despre statul minimal prin care delegarea autoritatii este o necesitate.statul de drept este regula. este o intreprindere publica.traditionala : promoveaza existenta unui public pentru a raspunde direct nevoilor sociale ale populatiei. Sectorul public apare ca o preconditie a gestionarii cu succes a actiunilor publice. stabilitatea preturilor si a ratei sociale a cresterii economice.accentul e pus pe interes. Orice intreprindere in care statul . • aranjamentele contractuale si schimburile necesare pentru functionarea pietei nu ar putea exista fara protectia si impunerea unei structuri juridice oferite de guvern. Prin urmare. este cea economica. la diferite etape. • sectorul public poate ajusta ineficienta pt sistemul de piata in ceea ce priveste cresterea nr de angajati . exercitarea in cunostiinta de cauza a deciziei de cumparare. In categoria institutiilor publice includem institutiile cu caracter administrativ.Prin functia de control se realizeaza o repartizare clara. Delimitari conceptuale intre sector public. independent sau impreuna. modalitatilor de functionare a mecanismelor publice. A treia componenta este data de structuri de drept privat aflate sub controlul autoritatilor publice fie datorita obiectului lor social. ierarhic interdependent a actiunii de control realizat la diferite niveluri ierarhice. fie datorita modului de organizare sau a posesiunii capitalului. permite existenta sau conjugarea cu puterea publica. a neutralitatii si impartialitatii functiilor publice. b). Cat de important e sectorul public? Din perspectiva istorica au fost formulate 4 conceptii: • conceptia birocratica. diversificare formelor si meodelor de control si crestere caracterului preventive al ……… si corelarea cu functia de previziune controlul asigura identificarea momentului de finalitate clara a actiunii cuantificand obiectivele si abaterile. Particularitati ale sectorului privat 8 .

2. In sectorul public. serviciul public desemneaza realizatorul activitatii de interes public. Produs al carui consum de catre un singur individ nu reduce cantitatea valabila pentru altii. in cel privat. in cel privat. • instrument al pietei. judiciar). de competente.136/Constitutia Romaniei. 1. stabilite conform legii din cadrul unui serviciu public infiintat in scopul satisfacerii in mod continuu de catre functionarii publici numiti in aceste functii. Pentru managementul public. In sens organic. • • decizii. Curs 5 ORGANIZATIA PUBLICA 9 . In sectorul public. insect privat. In sectorul public. printr-o politica publica. In sectorul privat.publica sau privata. calitatea actorilor.procesul decizional are valente consensuale. In sistemul public public . in consecinta. Bunul public.actiunea colectiva. reglare. reglarea se realizeaza prin nevoia de resurse. accesul la produse se face prin alegerea individuala. cresterea concurentei.obtinerea egalizarii nevoilor. functionarii publici vor fi . Poate reprezenta organizarea cu scop colectiv . un organism. serviciul public desemneaza o activitate publica sau de interes public (serviciul de legiferare. accesul la produse se face prin alegere colectiva . cetatenii. iar fundamentarea e raspunderea in fata actionarilor.Include totalitatea bunurilor mobile si imobile care nu sunt susceptibile de a face obiectul proprietatii private sau care sunt destinate folosintei publice sau functionarii publice.cetateni. cuprinzand actiunea colectiva. obiectivul : obtinerea profitului. Serviciu public. in sectorul privat. poate fi folosit de toti membrii unei colectivitati in acelasi timp si nu exclude de la consum pe cei care nu doresc sa contribuie la finantarea bunului public. In sistemul privat.o persoana juridica . actorul principal e proprietarul. functia publica =complexul de puteri si competente organizate prin lege pentru satisfacerea unui interes general in vederea ocuparii in chip temporar de un titular sau mai multi . de administrare. • • • • • Domeniul public.e mai transparent fata de cel public. persoana fizica ce exercita puterea in limita competentei si urmareste realizarea scopului pentru care a fost creata functiunea (Paul Negulescu 1934) Grupare de atributii. In sectorul public. obiectivele. Potrivit unei prime definitii. In sens material . considerati resurse umane ale societatii si garanti ai functionarii activitatilor acestora. art. libera initiativa . Functia publica. Statul intervine cand • cetatenii au nevoie. la un anumit moment . Criterii de diferentiere intre sistemul privat si cel public: • accesul la produse.clienti. Pt sistemul public.definitie. indivizii unui stat . reglarea se realizeaza prin cerere -oferta.concurenta. a intereselor generale ale societatii.obtinerea profitului • financiar.decizia poarta oputernica raspundere politica si poate fi coercitiva.

cine este responsabil si pt care anume rezultat organizatia publica poate fi definita pornind de la sensul traditional al organizatiei ce reprezinta o entitate sociala creata in scopul realizarii de obiective specifice. controlul organizatiei din exterior 6. postul 2. ponderea ierarhica Parametrii de situatie 1. Publ deriva din necesitatea stabilirii ierarhiilor si a autoritatii in vederea indeplinirii obiectivelor. precum si relatiile care se stablilesc intre ele in interiorul si exteriorul sistemului. In plus. Notiunea de organizatie privita in lit de specialiate intr-o acceptie foarte larga astfel potrivit teoreticianului Henry Fayon organizarea consta in costruirea dublului organism social si material al unei organizatii precum si inzestrarea acesteia cu tot ceea ce ii este necesar pt a pute functiona -in domeniul M. vechimea organizatiei 2. Cine are dreptul sa ia decizii? Autoritatea Cine poarta raspunderea in situatia in care ceva nu merge bine? Responsabilitatea Este informat functionarul public atunci cand desfasoara activitate in organizatie? Informare Cand incepe activitate? Coordonarea Exista o metoda mai buna de recompensare a activitatii realizate? Recompensa Aflate in stransa legatura cu organizatia publica. dimensiunea orgaizatiei 3. functia 3. compartimentul 4. ce trebuie sa faca. se stabilesc competentele.organizarea consta intr-un ansamblu de procese de munca prin care se delimiteaza elementele componente ale sistemului. Drept urmare fiecare individ trebuie sa stie cine este.sarcinile si responsabilitatile care revin componentelor acesteia.Notiune de organizare -in general prin organizare intelegem descoperirea unui fenomen. conceptul poete fi definit ca si coordonareplanificata a activitatilor unui anumit nr de oameni prin impartirea muncii si a functiilor printr-o ierarhie a responsabilitatilor si a autoritatilor. pietele 4. nivelul ierarhic 6. Organo ce inseamna armonie. relatii organizatorice(leg structurale) 5. process sau sistem in elementele sale cele mai simple precum si analizarea acestora cu scopul recompunerii lor sub un efect de sinteza ameliorata -etimologic organizarea provine din gr. al relatiilor stabilite intre acestea astfel constituite si implementate astfel incat sa asigure premisele organizatorice neceesare pentru obtinerea performantelor dorite. de precizare a responsabilitatilor si a autoritatilor. structura organizatiei 5. Indicatori de proiectare: 1. de realizare a misiunii sale fundamentale. -in esenta organizarea este un proces de divizare a muncii. aceea de satisface a nevoii publice. structura organizationala poate fi definita ca ansamblul persoanelor si a subdiviziilor organizatorice. tehnologia utilizata 10 . -ratiunea existentei organizarii in Adm.P. procesul decizional intern 7.

fiecare dintre acestia. mediul extern-suma de factori de influenteaza organizatia publica 6. precum si impartirea responsabilitatilor rezultand tipuri de compartimente. cultura-stilul de conducere. 1. in acest scop este necesara realizarea unei diagrame organizationale pt identificarea autoritatii.o combinatii de criterii a) si b) Principiile organizationale -avand in vedere toate elementele componente ale unei structuri organizationale apare ca necesara fixarea anumitor reguli si proceduri de asamblare a cestora in vederea desfasurarii de activitati eficiente si eficace. unlu liniar si unul functional. competente 4. este necesara specificarea in detaliu a fiselor postului.liniei si al personalului intr-o organizatie apare necesitatea delegarii si cooperarii intre indivizii insarcinati cu realizarea functiilor din cadrul compartimentelor de munca. putem spune ca elementele de baza ale oricarei organizatii publice. Aceasta forma dea congigurare o organizatiei publice implica instrumentul managerial numit delegare de autoritate si creeaza linii clare de autoritate intre diferite niveluri de autoritate -int-o astfel de organizatie trasatura distincta este ca fiecare angajat are un singur superior. 1. tehnologia-echipamentele utilizate la procesarea informatiei Organigrama. distribuirea clara a autoritatii si a responsabilitatii -dezavantaje: pre multe niveluri in organizatie. -ca urmare in lit de specialitate au fost conturate 3 principii organizationale: -1.o transpunere grafica a optiunii de repartizare de autoritate si responsabile intr-o organizatie publica In practica pot fi intalnite 3 tipuri de organigrame: a)org functionale.de comanda.P. linia scurta de comanda -dezavantaje: incrucisarea liniilor de autoritate. parametrii de situatie fiind aceea care conditioneza realizarea sa. cel liniar fiind responsabil pt indeplinirea obiectivelor esentiale ale organizatiei. a resposabilitatii. nu va exista niciodata indoiala asupra ordinii ce trebuie urmata. Management public 11 . clasa oameni-cunostinte. functional -se caracterizeaza prin faptul ca un angajat are mai multi superiori. structura-rolurile.dificultatea utilizarii specialistilor. atribuire neclara a responsabilitatilor 2. Presupune o autoritate clara.scopul organizaatiei publice-misiune.principiul. valorile pe care le promoveaza 5.principiul liniei -3. proble de coordonare si cooperare 3. capacitati.obiective.liniei -conform acestuia datorita nr ridicat de personal.P. canalele de autoritate si de comanda fiind aceleasi -avantaje: fiecare angajat are un singur superior.In general asupra parametrilor de proiectare intervine echipa manageriala pentru configurarea organizatiei publice.politici. fiin specialist in domeniul sau de activitate. activitatile 3.cele ce radau functiile manageriale b)org divizionale. sunt urmatoarele: 1.sarcinile. -avantaje: utilizarea eficienta a specialistilor.se refera la segmentele strategice grupate pe diferite servicii c)org matriciale. ceea ce conduce la probleme de control si de competenta. Din analizarea elementelor de definitie.liniei si al personalului -se datoreaza multiplicarii sarcinilor in organizatii. liniile de comanda se suprapun cu cele de comunicare. a atributiilor si a sarcinilor spacifice.P.principiul functional -2. strategii 2.

Procesul decizional= procesul prin care unsistem inteligent stabileste oportunitatile si pertinanta unei anumite modificari in sistem.decizia de armonizare intre personal si activitati . prefigureaza procesele.care ? sunt modalitatile de armonizare si motivare. de organizare. de coordonare. Nivelul la care actioneaza decidentul intr-o organizatie publica se identifica in structura organizationala cu pozitia pe care o are decidentul pe nivelurile ierarhice.deciziile privind corectiile necesare realizarii obiectivelor .cine ?cum ? contribuie la realizarea obiectivelor organizatiei. selectionand o singura alternativa. Diferenta intre a hotari si a decide : A hotari= act unilateral . Functia de previziune-Ce trebuie ?ce poate fi realizat ? in cadrul organizatiei. decidentul fiind inzestrat cu autoritate autentica si oficiala. culegerea datelor privind problema sesizata. Functia de antrenare si declansare. a comportamentul sistemului si elaboreaza alternative posibile in acest sens.decizia privind motivarea personalului . aceasta fiind autoritate oficiala . Decidentul poate fi individual sau colectiv. elaborarea variantelor posibile decizionale. este un act de vointa. Scopul organizatiei este de a raspunde in timp real provocarilor interne si externe pt indeplinirea obiectivului organizatiei.Curs 6. de antrenare. Fiecare functie a procesului de conducere se finalizeaza cu un act decizional astfel : • F. fenomenele care vor avea loc si stabileste obiectivele. deoarece 12 . • F. • F.cu ce ? rezultate s-a finalizat munca. Functia de control. prelucrerea datelor. Obiectivul cat si decidentul exista intr-o relatie biunivoca de conditionare reciproca ce actioneaza intr-o perioada de timp determinat. nu are la baza mai multe variante posibile de rezolvare a problemei . • F. A decide= proces ce are la baza identificarea unei probleme. Obiectivul ce face obiectul procesului decizional este caracterizat de un procent de importanta Kj . Reprezinta ansamblul proceselor prin care sunt armonizate deciziile cu actiunile.decizia privind obiectivele si directiile de actiune . Functia de coordonare. de control-reglare. • F. de previziune. Functia de previziune asigura identificarea resurselor necesare executarii misiunii organizatorice. cea care este indreptata constient pentru realizarea problemei.de ce ?personalul organizatiei participa la realizarea obiectivului acesteia. Gradul de autoritate este determinat de coeficientul de autoritate. Ea reprezinta ansamblul proceselor prin care se determina obiectivul organizatiei. Momentul esential al procesului de conducere este reprezentat de decizia manageriala. Decizia ca si proces se identifica cu existenta a doi parteneri : decidentul si obiectivul. Obiectivul = problema aparuta in organizatie si scopul eliminarii factorilor ce au determinat aparitia acesteia si dezvoltarea unor variante posibile eliminarii factorilor. Se stabilesc sarcinile precise si functiile de motivare exercitate la diferite nivele. Mecanismele decizionale Cele cinci functii ale procesului decizional se finalizeaza cu momentul luarii unei decizii specifice fiecarei activitati. alegerea unei variante din cele elaborate. Se identifica prin ansamblul proceselor de masurare si comparare a rezultatelor organizatiei cu standardele si obiectivele prestabilite. Prin aceasta functie sunt asigurate resursele necesare aplicarii planului cu scopul activitatii cuprinse in plan. Functia de organizare.decizia privind formele si metodele de organizare . se formuleaza actiunile si modalitatile de actionare si sunt alocate resurse.

Factorii interni : factori tehnici. Prelucrarea datelor / analiza info si datelor utilizand corelatia factorilor . In acest sens. normativele. Etapele clasice ale procesului decizional sunt : 1.sociali. • Limit. 6. 7. Modelele pentru luarea deciziei sunt modele matematice. tehnica.normativa si tehnica : factori economici si financiari . Fiecarei etape specifice procesului decizional ii este caracteristic un principiu managerial astfel : • Etapele 2. • Barierele de cunostinte . • Caracteristicile personale ale decidentului . 4. • Limit. 2. economici . toate pornind de la teoria clasica privind luarea deciziei. Alti factori : • limitarile organizationale – tipologia organizatiei in care functionaeaza procesul decizional si tipologia organizationala ce exista in exteriorul organizatiei si care se interconditioneaza.definirea problemei . limitarile meta-informationale care pot fi statice sau dinamice. Aspectul static este dat de caracterul universal si valabil pe o perioada determinata de timp a unui tip de informatie.8. • Limit de comportament in climatul de munca . Construirea variantelor . Exista trei etape : • Fundamentale : 1. Aplicarea deciziei . Si anume : se urmareste pe de-o parte varianta care raspunde tuturor cerintelor si restrictiilor iar pe de alta parte cea care asigura eliminarea factorilor care au generat problema conducand la realizarea obiectivului organizatiei. • Limit statice . 5. • Limit informationale in cadrul org . Decidentul = cel acre instrumenteaza doua tipuri de multimi . • 5 – principiul optimizarii variantei alese ( + p delegarii autoritatii si actiunii individuale) 13 . • Limit de invatare . 3. 3. • Motivarea ca actiune . Culegerea datelor si informatiilor privind problema . Fiecarui criteriu ii este asociat un coeficient de importanta. Comunicarea deciziei . instrumentate pe conceptul de modelare sociala. Determinarea variantei optime depinde de natura modului de adoptare a deciziei. Aspectul dinamic.in activitatea organizatiei publice pot exista mai multe prioritati pentru atingerea obiectivelor. 7 • Auxiliare : 6 • Complementare : 2. Factorii externi : prevederile.timpul relativ scurt al existentei informatiei si de puternicile influente externe ce ii influenteaza continutul.conjuncturala. 4. iar a doua este multimea criteriilor decizionale. Kj>0 trebuie sa fie supraunitar. sociala. Nivelul la care se afla obiectivul este caracterizat de un criteriu de importanta KJ . prima este cea a variabilelor decizionale (V). • Limit performantelor personalului. Analizarea variantelor propuse si luarea deciziei . 3 – principiul argumentarii selective . • 3 – principiul indivualizarii si fundamentarii alternativelor . 8. 5. decizia este luata intr-un mediu caracteristic ei in care exista factori externi si interni de natura economica. Precizarea problemei . Controlul aplicarii deciziei luate.

astfel triunghiul decizional este similar cu triunghiul organizational. 8. generarea alternativelor . tactic si operational. Modelul Kotter are doua etape fundamentale : 1. 4. 8 – p participarii. Caracteristicile nivelului strategic sunt determinate de specificitatea decidentilor implicati in procesul decizional.vezi cartea. politice. Nivel tactic : planificare tactica. economice si administrative. Orizontul de timp se masoara in ani. Nivel strategic : abordare politica. organizational) 2. 14 . 5. 3. majoritatea info = info agregate ce provin din surse externe organizatiei. 6. Nivelul strategic este caracterizat de procesul decizional.stabilirea sau schimbarea obiectivelor organizatiei si la resursele necesare realizarii obiectivelor si ploiticilor. selectarea diferentelor . compararea cu realitatea . planul uman. identificarea diferentelor . 2. In sistemul public pot fi evidentiate trei modeel de luare a deciziei identificate pe ierarhia organizationala. elemente privind viitorul organizatiei si al modului in care functioneaza organizatia. 3. evaluarea stadiului in care se afla problema . planificare strategica . 10. Modelele de luare a deciziei in sistemul public sutn imprumutate din teroria economiei si teoriile manageriale si sunt adaptate tipologiei problematicii supuse procesulu decizional. autorizarea . 9. 3. dezvoltarea unei retele ( dezvoltarea retelei umane cu scopul obtinerii informatiilor) Modelul Pounds are zece faze : 1. alegerea modelului clasic trebuie adaptat la nevoia eliminarii problemei identificata . identificarea problemei . nr redus de decidenti care lucreaza in mod nerepetitiv si creativ. fiind format din nivelul strategic. abordare juridica . 2. decizii tactice. Nivel operational : actiunea propriu-zisa. Model decizional prin abordare : • politica . 5. Planificarea e strategica si caracterizeaza nivelul de varf al organizatiei. alegerea . Teoria decizionala promoveaza nevoia adaptarii modelelor matematice la aspecte sociale. aplicarea modelului . practicarea corectiilor . alegerea modlului care trebuie aplicat in organizatie . 2. financiar. Modelul Paterson : are cinci etape : 1. compararea rezultatelor cu modlul teoretic. implementarea. • manageriala. 1. Aria de cuprindere e larga. Deciziile strategice. decizii operationale. urmarirea modului in care este aplicat .• • 6 – p economiei informatiei . decizii. Specificitatea sistemelor publice e data de existenta triunghiului decizional pt orice tip de decizie luata . abordare manageriala) Nivelul 1. fixarea problematicii ( stabileste scopul. 7. 4. Abordarea deciziei e abordarea politica. • juridica .

2. E nivelul operational in care se desfasoara procesele prin care se realizeaza sarcinile specifice obiectivelor specifice in mod eficient si eficace. Respectarea principiului subordonarii intereselor personale interesului general.Conducere prin servicii. Conducere prin exceptie. Trebuie sa fie definita de elemente logice : • Abstractia : rationala. 2. Tipologia decizionala = abordarea manageriala. Decizia trebuie luata in timp real si aplicata in timp cat mai scurt posibil . Decizia trebuie sa fie aplicata la nivel cat mai apropiat de obiectiv . Metode de conducere 1. E determinata de nevoia desfasurararii precise si masurabile a unor actiuni. • Obiectiva. ce pot fi masurate si pot fi comparate rezultatele acesteia cu dimensiunile previzionate sau standardizate. eficient in concordanta cu obiectivele organizatiei.Conducere prin proiecte. de delimitarea ariei de cuprindere fiind mai restransa si de un orizont de timp mai mic masurat in luni. Conducere prin obiective. Precizia si gradul de detaliere a activitatii sunt ridicate iar frecventa aparitiei detaliilor pt activitate e ridicata.Conducere prin obiective. E caracterizat de interactiunile personale . Caracteristicile principale: • definirea riguroasa a obiectivelor si cuantificarea contributiilor individuale. Caracteristicile nivelului operational sunt determinate de dimensiunea ariei de cuprindere care e mai restransa si bine definita de orizontul de timp care se masoara in saptamani. Deciziile tactice privesc modul in care resursele sunt obtinute si utilizate in mod eficace. E metoda moderna de conducere prin care sunt determinate obiectivele unei organizatii publice . Nivelului tactic ii e caracteristica planificarea tactica in care se instrumenteaza notiuni de nivel managerial mediu prin elaborarea si luarea deciziilor tactice. Metoda porneste de la ideea ca succesul si dezvoltarea organizatiei publice depind de intrepatrunderea obiectivelor colective cu ceel personale. Ii e caracteristica abordarea administrativa sau juridica a deciziei (in carte). 3. 1. Deciziile operationale sunt caracterizate de sarcini si resurse necesare realizarii obiectivelor specifice ca au fost stabilite la nivel anterior. Tipologia informationala utilizata e de natura interna apartinand organizatiei. 3. • realizarea acestora. 15 .Nivelul 2. Caracteristicile deciziei : 1. zile. formalizata. Aceasta metoda necesita ordonarea in functie de importanta a actiunilor organizatiei publice respectandu-se principiul diviziunii muncii. modelata si simulata . 4. • Sa aiba la baza info reala ca premisa a cunoasterii realitatii si a alegerii variantei optime . Curs 7. Nivelul 3.

• realizarea economiei informationale. Aceasta metoda are un grad de aplicabilitate mare. realizarea unor corectii necesare. materiale sau legislative. E determinata de lipsa acuta de timp cu care sunt confruntati conducatorii.. • stabilirea noilor obiective. concomitent cu dezvoltarea unui grad mare de autonomie inrealizarea actiunilor. Masurile prin care sunt puse in valoare metodele utilizate sunt constituite de activitatile prin care se caracterizeaza in detaliu atrbutiile. transferul de putere de la nivel superior catre nivelul imediat inferior) • stabilirea de comun acord de catre nivelul de conducere si nivelul de executie a masurilor ce trebuie luate pentru realizarea obiectivelor.. • • simularea. Masurile de punere in valoare a metodei de conducere prin exceptii sunt identice cu cele ale conducerii prin 16 . sociale. la nivelul tuturor organizatiilor publice. compararea rezultatelor cu obiectivele initiale.. • revizuirea normelor si a tolerantelor prin realizarea corectiei sau prin reactualizare.. Etapele solicitate in aplicarea metodei de conducere: • stabilirea obiectivelor generale ale organizatiei publice. ierarhizarea obiectivelor in functie de importanta.. Metoda de conducere prin obiective se incadreaza cadrului legist si normativ specific domeniului de activitate a organizatiei publice cu scopul asigurarii conditiilor pentru realizarea misiunii organizatiei. tehnice. efectuarea controlului rezultateor. cuantificate cantitativ si calitativ. analiza abaterilor.asigurarea unui nivel ridicat de pregatire profesionala a personalului angajat..in care obiectivele generale pot fi masurate . se aplica. responsabilitatile . sunt obtinute rezultate comparate cu previziunile si se stabilesc obiectivele etapei urmatoare. si de nevoia echilibrarii interventiilor pe termen lung si scurt a problemelor de ansamblu . Aceasta metoda se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: • existenta unor zone cu limite de variante prestabilite pt fenomenele economice. • stabilirea prin diviziune a procedurilor si interventiilor numai in cazul aparitiei abaterilor.. incredintarea de catre conducere realizarii unor obiective specifice colaboratorilor (delegarea de • autoritate. • • analiza comaprativa. Metoda conducerii prin obiective sustine caracteristica fundamentala a procesului de conducere: ciclicitatea. Tehnicile utilizate in metoda conducerii prin obiective sunt: • fisa obiectivelor cheie. Etapele ralizarii metodei de conducere prin exceptii. complexe si a celor curente. Se porneste de la obiectivul general. se actualizeaza ROF-ul. Tehnicile si metodele utilizate in conducerea prin exceptii sunt: • graficele Gantt diagrama limita.. • analiza abaterilor de la tolerantele admise . • realizarea activitatii de conducere cu coercitiile necesare. competentele. 2. • analiza sistemelor. • determinarea tendintelor.Conducerea prin exceptii. • • O alta masura de punere in valoare a conducerii prin obiective. si comparativ.dezvoltarea unui grad de autonomie individuala pentru actiunile de intreprins. sunt identificate obiectivele specifice. • stabilirea informatiilor si a limitelor de variatie la nivel de conducere. Aceasta metoda a aparut din necesitatea economiei de informatie cu scopul realizarii conditiilor de corelare intre nivelul decizional si cantitatea de informatie aferenta.

!!!! PENTRU EXAMEN 4.Conducerea prin proiecte. organizarea conducatorului proiectului si echipei sale. A aparut din nevoia asigurarii cresterii calitatii serviciilor publice . Legea transparentei decizionale. e aplicata numai la nivel superior si reprezinta procesul de conducere prin caracteristica sa. promoveaza delegarea de autoritate. Tehnicile si metodele utilizate sunt: • graficul Gantt. a eficientizarii acesteia cu scopul individualizarii responsabilitatii.!!!! Legea administratiei publice. • diagramele. • Masurile de punere in valoare a metodelor sunt identice cu cele ale conducerii prin obiective si a conducerii prin exceptii. • elaborarea planului serviciului respectiv. • metoda drumului critic.obiective. Caracteristici: • adaptabilitatea organizarii la situatii specifice reclamate de realizarea unor proiecte. • evaluarea rezultatelor. cu diferenta ca la conducerea prin exceptii nu se instrumenteaza procedura de delegare de autoritate. Domeniul de aplicare prioritar e sectorul public. Conducerea prin exceptie e o metoda utilizata pentru o perioada de timp scurt sau mediu . 17 . concentrarea . programare. • arborele decizional. Domeniul de aplicare prioritar se regaseste in tot sectorul public in toate organizatiile siinstitutiile publice in care e dezvoltat un sistem puternic informational in care sunt actualizate informatiile si prelucrate in timp real. de efort fizic si material si instrumentarea delegarii de autoritate. • decongestionarea activitatii organismelor functionale prin crearea posibilitatii de aplicare a autonomiei decizionale . a nevoii sociale pana la cea de satisfacere a nevoilor publice si masurarea calitatii serviciilor publice. Etapele: • definirea proiectului de condus. Etape: • stabilirea strategiei servciului public gestionat. deci prin multiplicarea centrelor decizionale. economia de timp. alocare de resurse. A aparut din nevoia gestionarii unitare a serviciilor publice importante din etapele identificarii nevoii publice. Caracteristici: • conducerea orientata spre cresterea gradului de innoire si adaptabilitate a serviciilor publice. Ea a aparut din nevoia ordonarii in timp si spatiu a unor lucrari . 3. institutiile si intreprinderile publice in care se realizeaza lucrari de mare complexitate cu durata si resurse limitate. dinamism si flexibilitate. • intensificarea actiunilor de coordonare desfasurate intre compartimente. executie. dezvoltand coordonarea si sistematizarea actiunilor.Conducerea prin servicii. urmarirea si controlul realizarii proiectului. • promovarea lucrului in echipa sau in echipe pluridisciplinare. E determinata de nevoia asigurarii unei suplete organizatorice cu scopul realizarii lucrarilor eterogene de mare complexitate. • • realizarea proiectului : planificare . simularea.

toate finalizandu-se cu etapa de verificare . asigurarea realizarii eficientei economice. realizarea corectiilor rezultatelor (vezi functia de control-reglare) 3. masurare... legea 188/ ……. 4. analiza valorii. care a fost modificata ultima data la 20 iulie 2006 Functia publica – ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii prerogrativelor de putere publicate de catre administratia publica centrala. 2. • • • Curs 10 Managementul functiei publice Temeiul legal. 18 . ele se bazeaza pe analize realiste ale starii actuale. atributii care constituie continutul functiei publice nu pot fi stabilite printr-un contract ci doar prin lege sau prin acte emise in baza si in executarea legii dat fiind ca prin functia publica se realizeaza intrese generale care nu pot fi negociate intre subiectele raportului de functie publica care este de drept administrativ. 51/2006) Analizand cele patru metode de conducere . Fiecare metoda de conducere se caracterizeaza prin etape.Tehnicile folosite sunt in general. Trasaturile functiei publice 1. tehnologic si in domeniul specific mai precis servicii publice si politici publice sectoriale. control.Domeniul in care sunt aplicate si mediul: Mediul economic. Singura metoda in care nu functioneaza delegarea de autoritate e conducerea prin exceptii.Aceste metode au etape de rationalizare a actiunilor din punctul de vedere al identificarii gradului de rationalizare in functionarea metodelor de conducere. pregatirea si functionarea conditiilor pentru imbogatirea serviciilor. 3. • • metoda Brain storming. serviciile sau grupurile de servicii de utilitate publica reprezentative cu grad mare de accesibilitate supuse innoirii accelerate. social. • Domeniul reprezentativ e sectorul public . analiza posibilelor beneficii. Masurile de punere in valoare a metodei sunt comune cu cele prezentate la metoda anterioara. locala si autoritatile administratiei autonome. atributii care formeaza continutul functiei publice trebuie sa aiba un caracter legal sa fie prevazut pentru ficare functie publica prin lege sau prin acte emise in baza si executarea legii. singura metoda in care sunt 5 este cea prin servicii. comune. • studiul de piata. promovand instrumentarea delegarii de autoritate. 2. politic. orice functie publica reprezinta o totalitate de atributii din cele care formeazacompetenta cu care este dotat un serviciu public in vederea infaptuirii sarcinilor acestora organizare a executarii si executarea a legii in regim de putere publica. Legea serviciilor de utilitate publica!! (lg.crearea conditiilor pentru furnizarea serviciului public. comparare. in general 4. observam ca acestea au ca elemente comune urmatoarele aspecte: 1. Toate aceste metode instrumenteaza aceleasi masuri de punere in valoare . Tehnicile si metodele instrumentate sunt: • arborele decizional. pe corelatii intre factorii determinanti in aparitia obiectivului si cei pentru dezvoltarea acestuia pe evaluarea tendintelor si simulare.

cnform atributiilor de specialtate legal constituite. fie intr-o forma directa. fie intr-o forma indirecta prin actiunea de executaresi control care sunt strans legate in…… 6. studii medii finalizate cu diploma de bacalaureat. prin exercitarea functiei publice trebuie sa se contribuie la realizarea puterii publice. 8. respectiv studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta. functiile publice sunt create pentru a da satisfactii intereselor generale si nu in mod direct intereselor individuale. 9. Clasificarea functiilor publice I Dupa natura atributiilor titularului functiei publice a) functii publice corespunzatoare inaltilor functionari publici. functiile publice au caracter continuu. fonduri pentru functiile publice siunt asigurate de la bugetele de stat sau bugetele locale. 11. 10. c) Functii publice clasa a III-a pt a caror ocupare se cer studii liceale. are caracter obligatoriu drepturile si obligatiile care-I alcatuiesc continutul trebuie exercitate. functia publica. exista inainde de a fi numit pe postul respectiv viitorul functionar public neputandu-se pune problema declansarii concursului doar pe ideea ca functia publica se va infiinta. 7. 19 .4. III Dupa nivelul atributiilor si competentelor a) functii publice generale din lege b) functii publice specifice IV Dupa nivelul palierulu administratiei publice a) functii publice de stat b) functii publice teritoriale c) functii publice locale Functiile publice de stat a) sunt functii publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul ministerelor organelor de specilaitate ale administratiei publice centrale precum si in cadrul autoritatii administratiei publice autonome. exista o indatorire in acest sens si nu o posibilitate de genul dreptului subiectiv conferit pers fizice sau juridice si fata de care exista latitudinea de a intra sau nu dupa propria vointa in rap juridic conform intereselor proprii. sunt create pt a da satisfactie intereselor generale pe toata perioada existentei lor. b) functii publice de conducere c) functii publice de executie II Dupa cerintele privind nivelul studiilor absolvite a) functii publice clasa I – pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma. prin exercitiul efectiv al functiei publice se realizeaza compertenta autoritatii sau a institutiei publice. b) Functii publice clasa a II-a – pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata absolvite cu diploma. 5. in cazul functiei de conducere. atributiile corespunzatoare functiei publice se stabilesc in raport de sarcini specifice de specialitate. pe care fiecare serviciu public le exercite pt satisfacerea unui anumit interes general.

poate accede la o functie publica numai persoana care cunoaste limba romana scris si vorbit. Potrivit legii . sa nu fi fost desituit(a) din functiile publice sau sa nu ii fi incetat contractul individual de munca ptr motive disciplinare in ultimii 7 ani 20 . Cetatenii minoritari au dreptul sa se adreseze oral sau in scris autoritatilor administratiei publice locale ai aparatului propriu al acestora si in limba materna si cu drept la oficierea casatoriei in limba materna cu conditia ca ofiterul starii civile sa cunoasca limba respectiva. persoana care accede la ocuparea functiei publice sa aiba cetatenia romana si domiciliul in Romania in prezent aceasta conditie rezulta din articlolul 16 aliniatul 3 din Constitutie unde se arata ca functiile si demnitatile publice civile sau militare pot fi ocupate de persoane care au cetatenia romana si dominiliul in tara. Principiul egalitatii sanselor de admisibilitate intr-o functie publica . Conditii: 1. Legislatia actuala prevedefolosirea unei limbi minoritare in activitatea autoritatilor administratiei publice locale in care populatia apartinand unei minoritati are o pondere de peste 20%.b) Sunt functii publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul institutiei prefecturii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si a celorlalte organe ale adminstratiei publice centrale din unitetile administrativ teritoriale. care ar face incompatibila cu savarsirea functiei publice cu exceptie situatiei in care a intervenit reabilitarea. stare de sanatate atestata pe baza de examen medical de specialitate 6. 9. c) Sunt functi publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul aparatului propriu al autoritatii administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora. dar actele de stare civila sau hotararile consiliilor locale si judetene se vor oficia doar in limba romana. indeplinirea conditiei specifice pt ocuparea functiei publice 8. persoana fizica care doreste sa ocupe o functie publica trebuie sa aiba o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentr care candideaza. numai unii functionari publici vor cunoaste limba. persoana trebe sa aiba capacitate deplina de exercitiu pt indeplinirea drepturilor si obligatiilor pe care o dobandeste la implinirea varstei de 18 ani. 2. sa nu fi fost condamnat pt savarsirea unei infractiuni contra umanitatii. 5. indeplinirea – varsta minima de 18 ani impliniti 4. In raport cu autoritatile administratiei publice locale cetatenii apartinand unei minoritati nationale din unitatile administrativ teritoriale in care acestia cu o pondere de 20% din numarul ocuitorilor au dreptul sa li se aduca la cunostinta in limba materna ordinea de zi a Consiliului judetean precum si hotararile adoptate de acestia. infractiune de fals sau a unor fapte de coruptie sau a unor infratiuni savarsite cu intentie. statului sau a autoritatii de serviciu sau in legatura cu serviciul care impiedica infaptuirea justitiei. Conditiile de acces la ocuparea functiilor publice Principiile accesului egal la functia publica – orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege poate ocupa o functie publica. trebuie sa indeplineasca conditiile de studii prevazute de lege pt functia publica respectiva 7. cunoasterea limbii unei natiuni se aplica numai pt cei care intra In contact direct cu cetatenii si chiar in cadrul acestor institutii. 3.deriva din principiul egalitatii sanselor consacrat pentru prima data in declaratia universala a drepturilor omului si cetateanului din 1789.

promovarea si dezvoltarea carierei d.in sens material . sa nu fi desfasurat activitati de politie politica. Trasaturi functionarul public poate fi cetatean roman cu domiciliul in tara functionaru public este doar cetateanul numit intr-o functie publica vacanta din cadrul unui serviciu public nu si cel ales numirea functionarului public are loc in conditiile legii ceea ce presupune ca cel numit trebuie sa indeplineasaca toate conditiile generale si speciale prevazute de lege si eventual inamovibilitatea numirea in functia publica trebuie facuta de regula pe o perioada nedeterminata fiindca acest element asigura functionarului public stabilitatea in functie si eventual inamovibilitatea functionarii publici au reglementate drepturi si obligatii. 5. care intervin de la data nasterii raspunderii de serviciu pana in momentul incetarii acestei raspunderi. 4. expresia statutului juridic a acestuia functionarul public isi exercita sarcinile in vederea realizarii competentelor specifice serviciului public respectiv functionarul public sunt salarizati din fonduri publice de la bugetul de stat sau bugetele locale. privind dezvoltarea carierei functionarului public. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea functiei publice sunt: 21 . raspunderea incompatibilitatile si in general regimul de ocupare si exercitare a functiei intr-un statut special .formal –se analizeaza autoritatea si organismele implicate in procesul de derulare a operatiunilor de gestiune a functiei publice. 7. Prin politie politica se inteleg toate acele structuri ale securitatii create pt instituirea si mentinerea totalitar comuniste precum si pt suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. planul national de ocupare a functiilor publice b. Notiunea si trasaturile functionarului public El reprezinta persoana fizica ce face parte dintr-o autoritate sau insitutie publica aflate in raporturi ierarhice si care au fost legal investiti sau investite cu exercitiul unei functii publice de regula pe o perioda de timp nedeterminata fiind salarizati pt perioada de timp depusa.10. Mijloacele manageriale de gestiune a functiei publice. 2. recrutarea si selectia c.in sens formal In sens material prin gestiunea functiei publice se intelege actele juridice si operatiunile administrative prin care se recruteaza functionari publici si se materializeaza situatia lor profesionala de catre structurile realizate in acest scop . 6. managementul perfectionarii continue la nivelul intregului sistem. Potrivit prevederilr Hot 1209/ 2003 art 2. Curs 11 Conflictul de interese si incompatibilitatea cu functia publica Prin conflictul de interese se intelege situatia prin care o persaoana care exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributilor care-I revin potrivit constitutiei si a altor acte normative. a. aceasta cuprinde ansamblul situatiilor juridice si efectele produse. 3. 1. Gestiunea functiei publice Conceptu de gestiunea functiei publice poate fi analizat: .

activitati profesionale remunerate 3. functionarul detine in cadrul unor asociatii. societatii comerciale ori in alte unitati cu scop lucrative din sectrorul public sau privat.-impartialitatea -integritatea -transparenta deciziei -suprematia interesului public Functia este in conflict de interese daca se afla in una din urmatoarele situatii: a) este chemat sa resolve cereri sa ia decizii sau sa participle la luarea deciziilor cu privire la personae fizice sau juridice cu care are relatii cu character patrimonial b) participa in cadrul aceleiasi comisii constituita conform legii cu functionari publici care au calitate de sot sau ruda apropiata c) interesele sale patrimoniale. Persoana care exercita o functie publica va depune o declaratie de interese pe propria raspundere cu privire la si activitatile pe care le desfasoara cu excepia celor legate de mandatul sau functia pubic ape care o exercita. in cadrul cabinetului demnitarului cu execeptia cazurilor in care functionarul public eset suspendat din functia publica in conditiile legii pe durata numirii sale 3. Functionarii publici pot exercita functii sau activitatii in domeniul didactic. calitatea de actionar sau asociat la societati comerciale. in cadrul autoritatilor si institutiilor publice 2. precum si cu functiile de demnitate publica Functionarul public nu poate detine alte functi sin u poate desfasura alte acvitatii remunerate sau neremunerate dupa cum urmeaza: 1. Functionarii care fac parte din categoria inaltilor functionari publici nu pot fi membrii ai unui partid politic sub sanctiunea destituireii din functia publica. Functionarii publici pot fi membrii ai partidelor politice insa le este interzis sa fie membrii ai organelor de conducere ale partidelor politice sis a exprime sau sa apere in mod public pozitiile unui partid politic. Calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea pentru care a fost numit. in cadrul unei asociatii familiale sau ca persoana fizica autorizate 4. In cazul exeistentei unui conflict de interese functionarul public este obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii. Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a functiei publice in termen de cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta. in calitate de membru al unui grup de interes economic Deasemnea functionarul public nu pt fi mandatari ai unor personae in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o executa. inclusive banci sau alte institutii de credit. Raportul de serviciu al functionarului public se suspend ape durata campaniei electorale pana in ziua ulterioara alegerilor sau daca este ales pana la incetarea functiei eligibile sau a functiei de demnitate publica in cazul in care functionarul public a fost ales sau numit. Deasemenea functionarul public poate candida pentru o functie eligibila sau poate fi numit intr-o functie de demnitate publica. asociatii de asigurare si finantare 22 . ale sotului sau rudelor acestora de grI pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice. luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii sis a informeze de indata pe seful ierarhic caruia ii este subordonat direct. Functia si activitatile care vor fi mentionate in declaratia de interese sunt 1. fundatii. sau alte ONG-uri ori partide politice 2. in cadrul regiilor autonome . l cercetarii stiintifice si al creatiei literar artistice.

Modificarea . Modificarea suspendarea si incetarea raportuui de serviciu. ce sunt realizate de organisme statale sau actori ai vietii economico-sociale privati sau publici. -serviciul public – furnizat de autoritatile statale -parteneriat public..delegarea . Astfel se face distinctia in mod indirect intre serviciile publice si serviciile de utilitate publica. In acest sens la nivelul sistemului legislativ national exista un set de legi in care este stipulata si definita notiune de serviciu public si prin care sunt delimitate competentele activitatii desfasurate la nivel local.mutarea in cadrul altui department sau altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii sau institutiei publice .transferal .detasarea . un drept o libertate.privat – difera in functie de contractele incheiate 23 . speciale-asigurate in mod egal si continuu cetatenilor: EDUCATIE SANATATE PROTECTIE SI PAZA CULTURA PROTECTIE SOCIALA -se adauga srviciul de justitie. etc.exercitarea cu character temporar a unei functii publice de conducere Suspendarea . poltie si serviciul apararii nationale.la cerere Incetarea - de drept prin acordul partilor consemnat in scris prin eliberarea din functie prin destituirea din functia publica demisia Curs 12 Serviciile publice Literatura de scpecialitate defineste existenta unei categori de activitati care acopera nevoia publica. o indatorire fundamentala de a fi satisfacuta o nevoie publica si de a avea acces neingradit la serviciile publice -prin constitutie sunt prevazute serviciile publice generale.de drept .Declaratii de interese se depun in termen de 15 zile de la data numirii in functie si vor fi actualizate ori de cate ori intervin schimbari care trebuie inscrise in aceste declaratii. -in acest sens in legea fundamentala al oricarui stat gasim notiunea de serviciu public. Tot in constitutie – sunt delimitate conceptele de autritate publica specificandu-se atributiile acestora din perspectiva asigurarii serviciilor publice. regional.

servicii administrative .serviciile colective.servicii publice de tip monopol. la aceasta partcipand Parlamentul Romaniei. TARANGUL – intr-o lucrare de specialitate considera ca interventia statului. pret platit direct de cetateni sau care au acces cetatenii in mod liber fara plata. constitutia tarii. sau market. interventia autorizata in functia serviciului public. iar prin activitate acestui serviciu sunt adoptate NORME JURIDICE obligatorii care reglementeaza in mod uniform la nivel national relatiile sociale -serviciul public judiciar realizat de instantele juridice si care solutioneaza cu putere de adevar legal conflictele juridice -servciul public administrativ –asigura executarea legilor si a hotararilor judecatoresti. -legislatia speciala serviciilor publice este cea privind serviciu de utilitate publica. sau serviciil publice realizate in parteneriat public privat. sanatate. infiintarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autoritatii deliberative 3. cultura etc. siguranta nationala si creeaza conditii optime pentru sanatate.Legile lui Rolland sunt. servicii de educatie. este data de o autoritate executiva a administratiei publice locale -Principiile care stau la baza definirii serviciului public pe care le gasim in teoriile fundamentale publice numite. are acces pe o perioada determinata de timp. la un anumit pret. unei singure structuri organizate care detine monopolul pentru realizare nevoii publice. ajung in mod gratuit la utilizatorul acestuia . determinat de faptul ca exista la nivel general o nevoie publica nationala recunoscuta care poate fi satisfacuta prin activitati constituite in servicii de utilitate publica.servicii industriale. -serviciul public de legiferare realizate. In teoria economica serviciile publice sunt clasificate in functie de natura pe piata: .la care fiecare membru al colectivitatii in functie de nevoia publica.electricitate. autorizarea si functionarea unei persoane fizice sau juridice ce se poate constitui in furnizor al serviciilor publice. legea 5/2006 legea administratiei publice. interesul colectiv. interesului general – totalitatea intereselor tuturor cetatenilor unui stat sau ale locuitorilor unei comunitati. Caracteristicile serviciilor publice 1. transport Specialistii considera existenta a IV tipologii de servicii publice: 1) Serviciul care acopera un areal al unui stat competenta nationala. asistenta sociala.tip market. transport educatie. reprezinta interesul unui grup de indivizi ce apartin unei institutii. comerciale 3)modul de organizare – servicile realizate de catre autoritatea publica locala. Mai sunt legile complemetare care asigura functionarea administratiei publice in Romania cu ar fi directivele si normele Ue ce au ca obiect al textului de lege serviciul de utilitate exemplificat prin: -serviciu de apa. instructie publica. 24 . cultura .se adreseaza unei colectivitati segmentate teritorial si care este delimitata prin aria de rezidenta la care apartine colctivitatea . organizatie statala. intr-o anumita cantitate ce ii satisface nevoia publica. realizate de instituitia publica 4)forma de proprietate. are un sens special.Notiunea de serviciu public o intalnim in sistemul constitutional al oricarui stat instrumentata o data cu aparitia acestuia. realizate la nivel national 2) Natura serviciului din punct de vedere juridic: . regimul administrativ asigurat prin forma de dezvoltare.tip nou market.se supun regulilor pietei atat pentru stabilirea cererii si ofertei cat si petru stabilrea preturilor in functie de costuri.servicii individuale. obtinut in urma actului de vanzare .obtinut nu prin actul de vanzare cumparare. unui agent economic 2. ordinea publica. satisface o nevoie publica ce raspunde.

cu scopul dezvoltarii comunitatii locale.Descentralizarea permite colectivitatii locale sa-si administreze singuri serviciile publice sub controlul statului Principiul eficientei Realiazarea raportului optim intre cost si cantitate si calitatea serviciului public in conducerea SP Reformarea serviciilor de utilitate publica este masurata prin indicatori universal acceptati Eficienata serviciilo publice masoara gradul de satisfacere pe care poate sa-l atinga serviciul public. ce trebuie satisfacuta. scopul este satisfacerea in mod real al nevoilor conferind personalitate juridica serviciului public si constituidu-se ca structura al administratiei publice .principiul descentralizarii. Principiul continuitatii Se bazeaza pe ideea ca preluarea unei activitati de autoritatea administratiei publice implica o nevoie sociala.Principiul descentralizarii. conducand la cresterea artificiala a preturilor serviciilor publice. Principiul egalitatii Egalitatea tuturor cetatenilor in fata serviciilor publice. principiul cunatificarii. asigurat de furnizor. de acoperire a nevoii publice percepute de utilizator Principiul eficacitatii Presupune masurarea gradului in care obiectivele furnizorului de servicii publice fata de cerintele identificate prin nevoia publica. au obligatia sa mentina functionarea serviciului public. serviciile trebuie schimbate.. daca utilizatorii exprima noi exigente. sa functioneze fara intreruperi brutale. toti cetatenii au dreptul la servicii publice si sunt egali. principiul efeicientei. perspectiva dezvoltarii intregii comunitati sociale. . asigurand functionarea serviciilor publice. individuala. prin calitatea nevoilor publice. . Principiul descentralizarii Permite realizarea climatului prielnic satisfacerii nevoilor sociale locale. presupune ca aministratorul sa fie in masura sa furnizeze servicii publice pe toata perioada in care se manifesta nevoia sociala. interesul pentru binele obstesc. 25 .continuitatea -egalitatea -aceste 3 principii se regasesc in toate constitutiile statelor natioanel. daca circumsatantele se schimba. functionarea regulata. Principiul continuitatii Este cel care completeaza principiul egaliataii din perspectiva impartialitatii si laicitatii serviciilor publice si al egalitatii serviciilor si a tratamentului tarifar. tinand cont de elementele traditionale. principiul eficacitatii. obiceiuri. toti cetatenii se bucura de aceleasi drepturi si toti trebuie sa beneficieze in aceeasi masura si fara intrerupere a serviciului public. generaliatatea si neutralitatea acestuia. la acestea se adauga principiul descentralizarii.adaptabilitatea .Transferul serviciului public de la nivel central la nivel local.promoveaza initiativa locala.genereaza starea de independenta locala. Principiul adaptabilitatii/ sau muatbilitatii Presupune ca prestatiile furnizate cetatenilor sa fie intotdeauna adaptate nevoilor sale. in contrast cu centralizarea ce reduce initiativa. istorie si realizand concordanta intre nevoile sociale manifestate de cetatenii cu optiunea reala de a satisface aceste nevoi .

consumator. simtite. serviciile nu pot fi vazute. Intangibilitatea. 26 . caracteristica prin care servici public nu poate fi repetat de la o prestatie la alta. mirosite inainte de a fi cumparate 2. presupune existenta relatiei intre prestator. relatie ce se realizeaza simultan. variabilitatea.In special indicii de calitate masoara oportunitatea. accesibilitatea seriozitatea si cantitatea serviciilor publice. inseparabilitatea. auzite. perisabilitaatea 1. realizandu-se si consumandu-se in acelasi timp 3. inexistenta posibiliataitii de stocare a serviciilor de utilitate publica sau de inventariere. Principiul cuantificarii Permite evaluarea rapida a eficientei serviciului public prin acoperirea satisfacerii nevoii publice -principiu complementar principiului eficientei si sustine reforma serviciilor publice alaturi de sectorul public. el depinzand de factorul uman atat presatorul cat si consumatorul 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful