Curs 1 Managemetul public este stiinta de a conduce de a pune in valoare fiinta cea mai importanta, omul cu scopul identificarii

resurselor necesare prestabilite anteriror. Mangementul este un domeniu, are tehnici proprii de analiza, are metode proprii si este realizat de catre om . Dezvoltarae manageriala: -organizarea omenilor -serviciu –de aparare/ de sanatate/ educatie -de aici rezulta organizare, existenta unor principii, unor ierarhiiEvolutia managementului public: La inceputul secolului 20 se instrumentaeza notiunea de managenet in administratia publica pentru a eficientiza activitatea administratiei publice. M.P. ca activitate constienta de previzionare, organizare, coordonare si control de reglare este realizat de om cu scopul satisfacerii nevoii publice, sociale prin punerea in valoare a tuturor resurselor umane, materiale, informationale intr-o perioada determinate de timp. MP este cel ce a insotit evolutoia omenirii, de la formele primare la cele mai complexe forme de organizare. MP are o componenta psiho-sociala identificata prin existenta unei starii de spirit caracteristica fiecarei echipe mangerilae in care se manifesta factorii pozitivi si negative evolutiei societatii Trasaturi: 1.este determinate de dinamismul evolutiei societatii si de schimbarea factorilor politici, demografici, culturali , juridici. 2.stabilitatea pentru formarea structurala a elementelor de management 3.continuitatea prin care se particularizeaza ca process de conducere in raport cu alte activitati de conducere, de contro, care esete caracteristica sistemelor aflate in schimbare…. 4. consecventa este raportata la obiectivele pe care le are organizatia publice, existenta unei flexibilitati, identificarea etepelor procesului de conducere 4.ciclicitatea se identifica prin existenta unor noi stari ale sistemului sistemului condus si sistemului conducator Functiile procesului de conducere acceptate ca fiind a;e scolii moderne - fct de prevedere - fct de organizare - fct de coordonare - fct de angrenare- declansare a actiunii - fct de control-reglare Toate functiile sunt incluse in procesul de conducere. FUNCTIA DE PREVEDRE -functia prin care organizatia publica este condusa prin procedee prin care sunt evidentiate aspecte de dezvoltare viitoare cu scopul realizarii obiectivelor acestuia -prevedrea actiunilor viitoare privind evolutia organizatiei publice -stabilirea obiectivelor -precizarea ansamblului de intentii si a cailor de urmat cu scopul realizarii obiectivelor -determinarea concreta a tuturor etapelor si programarea actiunlior viitoare insemnand: -stablirea activitatii/ durata activitatii/ -stabilirea resurselor necesare si a distributiei FUNCTIA DE ORGANIZARE 1

-totalitatea ctivitatilor intreprinse in vederea utilizarii cu maxima eficienta a resurselor pe care le are organizatia ACTVITATI – analiza obiectivelor - studierea situatie existente - proiectarea situatiei inbunatatite - realizarea conditiilor de aplicarea obiectivelor - aplicarea sistemului imbunatatiti - functionarea sistemului imbunatatiti si urmarirea modului in care acesta functioneaza FUNCTIA DE COORDONARE -reprezinta procesul prin care conducatorul creeaza si mentine armonia intre activitate oameni, compartimentele de munca pe care le conduce in conditiile unui mediu in schimbare cu scopul realizarii obiectivelor acesteia. ACTIVITATI –determinarea riguroasa a structurii de organizare a relatiilor si a sitemelor de comunicare din interiorul organizatiei - stabilirea unui sistem nou de comunicatii - determinarea standardelor de performanta - precizarea modalitatilor de compensare a perturbatiilor FUNCTIA DE ANTRENARE DECLANSARE A ACTIUNII -reprezinta procesul prin care sunt motivate resursele umane din interiorul unei organizatii de catre conducator cu scopul realizarii eficiente a obiectivelor organizatiei ACTIVITATI – cunosterea si aplicarea diferitelor tactici de motivarea a colaboratorilor - stabilirea planurilor de actiune - identificrea mijloacelor si a resurselor privind declansarea actiunii - determinarea momentului de declansare a actiunii - evaluarea modului de indeplinire a actiunii FUNCTIA DE CONTROL REGLARE -reprezinta procesul prin care sunt verificate si masurate realizarile clitative si cantitative ale unor performante, sarcini sau lucrari, sunt comparate cu standarde cunoscute, indicandu-se masuri de corectie ori de cate ori se inregistreaza abateri de la standard. ACTIVITATI - stabilirea obiectivelor controlului si planificarea acestuia - determinarea nivelului de performanta care poate fi masurat - proiectarea sistemului de control corespunzator cerintelor , si poate fi comparat cu rezultatul standard - pregatirea personalului care realizeaza controlul si care este controlat - verificarea unor parametrii si compararea cu limitele prestabilite - interpretarea abaterilor stabilindu-se natura, amploarea, frecventa, consecintele - realizarea dupa caz a corectiilor necesare si indepartarea factorilor perturbatori Cele 5 functii au urmatoarele carcteristici: - sunt specifice procesului de conducere realizat de catre oameni - au cacter general - au continut si forma de manifestare diferit in functie de nivelul ierarhic, de specificitatea activitatii, de carcterul domeniului - se realizeaza intr-o pondere diferita in functie de gradul de autonomie si se aplica intr-o conceptie de sistem, ele fiind intr-o interdependenta permanenta - procesul de management presupune existenta a 2 doua subsisteme in interiorul organizatiei - subsistemul condus 2

Aceasta functie raspunde la activitati prin care sunt descries actiuni viitoare. programele planurile. aceasta inseamna extrapolarea in timp a constantei cauzei si a conditionalitatii. despre institutiile publice. Curs 2 Caracteristicile comune ale procesului de conducere Cele 5 functii au caracter general cu continut diferit in functie de nivelul ierarhic la care se intalnesc. b) Previziunea prin extrapolare – are la baza ipoteza potrivit careia atunci cand au loc modificari ale situatiei prezente.subsistemul conducator Relatiile procesului de conducere definesc functtile acestuia pe baza determinarilor economice. in care conducatorul anticipeaza evolutia.prognozare .construirea evenimentelor viitoare prin clasarea lor in prelungirea unor structuri statistice sesizate ca atare pe cale intuitive. Fundamenteaza strategiile si tacticile sistemului condus. unele sub formele care au aparut in trecut pe baza supozitiei ca ele au un caracter ciclic repetabil d) Previzionarea prin asociere. Ori de cate ori se discuta despre procesul de conducere. La nivelul conducerii cand se discuta despre componenta de previzionare trebuie sa se tina seama ca este un sistem dinamic care instrumenteaza cele mai multe informatii care stau la baza luarii unei decizii si se considera cel mai posibil sistemul existent in sistemul managerial social.reprezinta cea mai importanta functie a procesului de conducereprin care conducatorul.programare .planificare Literatura de specialitate si practica demonstreaza existenta urmatoarelor metode de previziune: a) previziunea pe baza de identitate. Exercitarea functiei de prevedere trebuie sa asigure identificarea tendintelor existente. politice. iar intrebarea este ce trebuie si ce se poate realize. precum si comportamentul acestuia in conditiile schimbate. conditia in care se va alfa sistemul socio-economic condus. efectul schimbarii va fi acelasi si in perioada imediat viitoare c) Previziunea ciclica. a fenomenelor ce pot avea loc si stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse si a resurselor necesare. prefigurarea proceselor viitoare. Informatiile pe care le instrumenteaza sistemul managerial prin functia de previzionare trebuie sa aia urmatoarele carcteristici: a) informatia sa fie integrala. Functia de prevedere . f) Previzionarea probabilistica.ceea ce se traduceprin faptul ca un conducator prefera sa aiba o mica de informatie care sa reflecte realitatea si sa-i permita sa i-a decizia c) sa fie certe-sa reflecte reaitatea 3 . reprezentarea grafica a acesteia trebuie asimilata cu existenta unei piramide. ce caracterizeaza publicul pentru care trebuie sa luam o decizie b) trebuie sa fie necesare sisuficente. Sunt cunoscute 3 instrumente prin care se poate realize functia: .realizarea starii unor indicatori. e) Previzionarea prin analogie – bazata pe analogia dintre doau category de evenimente consta in presupunerea ca ceea ce se intampla intr-una din category se va intampla si-n viitor.care consta in mentinerea sau prelungirea in viitor fara nici o modificare a situatiei existente.sunt concepute elemente din cel putin doua evenimente anterioare din care se pot deduce formele viitoare pe baza evenimentelor anterioare.consta in atribuirea evenimentelor viitoare. umane si tehnico materiale. cand si cauzele raman constante..

principiul eficientei planurilor structura planurilor are la baza utilizarea a 2 principii: .pe termen mediu .de unica folosinta Planurile strategice . Planurile pe termen scurt se refera ca sip e termen mediu la obiectivele specifice. costul flexibilitatii trebuie masurat in raportu cu costurile riscurilor .principiul factorului imitator –reprezinta esenta luarii deciziilor.operative .principiul premiselor planificarii – care solicita antrenarea mai multor indivizi ce raspund de planificare.Principiul cadrului strategic si de orientari conform caruia cu cat strategiile si orientarile sunt mai atent elaborate si mai clar intelese cu atat va fi mai substantial si mai efficient cadrul planificarilor organizatiei. presupune rezolvarea problemei avand la baza mai multe alternative si identificarea dace este posibil a factrilor imitatori si eliminarea acestora .principiul schimbarii dirijate.presupune cresterea gradelor flexibilitatii a planurilor cu scopul evitarii aparitiei factorilor perturbatori si a unor evenimente neasteptate. . Planurile pe termen lung au in vedere acoperirea activitatii de cercetare si in sistemul condus. in timp ce planurile pe termen lung se refera la obiective generale derivate din planurile strategice ale sistemului condus. care inteleg si conving sa foloseasca premise substantiale pentru planificare.. Planificarea in organizatie se clasifica : .presupune cresterea numarului deciziilor de planificare pentru viitor astfel incat prognoza sa fie insotita de activitati de control realizate periodic cu scopul mentinerii…………. se regasesc vizibil evidentiate in bugetul de cheltuieli a sistemului condus PLANURI – strategice .pe termen scurt Planurile pe termen lung sunte cele ce acopera aspectele competitive tehnologiice si strategice cu un grad de complexitate mare atat pentru sistemul condus cat si pentru conducator.informarea sa se faca la timp cu momentul in care este luata decizia pentru ca aceasta sa corespunda realitatii si modelarii unui posibil coportamnet ulterior. Reusita activitatii de planificare impune respectarea urmatoarelor principii: .descrie misiunea si scopul organizatiei si stabilesc care sunt obiectivele acesteia 4 d) . pentru a prevedea atat cat este posibil de bine indeplinirea angajamentelor luate .principiul flexibilitatii.principiul primar al planificarii .sunt elaborate si definite de catre ocupantii niveluirlor ierarhice superioare .principiul contributiei obiective . punand astfel in valoare capacitatea manageriala a sistemului conducator.princpiul angajamentului prin care evidentiem existenta unei planificari logice care acopera o perioada determinate de timp in viitor necesara. Planurile pe termen mediu – se refera la perioada de timp cuprinsa intre 1-3 ani. ele au un orizont de timp max 1 an si au un impact mai mare asupra activitatii zilnice a magerilor .influenteaza evolutia intregului system condus .pe termen lung . planurile pe termen mediu sunt detalii ale unor planuri operative si de obicei intra in jurisprudenta nivelului mediu a sistemului conducator. Literatura de specialitate (kontz) defineste ca prince[ii fundamnetale ale planificarii: .

Principiul functionarii logice . rezolvandu-se multe probleme de cei din nivelul executive. aceasta fiind reprezentatata prin instrumentele de organizare regulamentara.Principiul diviziunii muncii .Principiul centralizarii .Principiul ordinii .Principiul unitatii ordinelor . Partile structurii de organizare sunt elementul uman. Dezvolta si creeaza conditiile aplicarii gandirii sistematice promovand sistemul de interactiune cu celelalte cond ale functiei de conducere.Principiul disciplinei .Principiul remunerarii . contribuind la economisirea timpului in luarea deciziilor. felul in care partile acestui ansamblu sunt corelate intre ele si sunt asezate intr-o ordine determinata de logica acesteia. obiective strategice. 5 . identificate printr-un program-proect. raportat la o perioada determinate de timp Planuri de unica folosinta – sunt create pentru a rezolva o problema care este putin probabil sa apara in viitore. Planuri permanente –sunt create sub conducerea nivelului executive deoarece prin aceste planuri se realizeaza delegarea de autoritate a nivelului executive.Principiul subordonarii intereselor individuale la interesul colectiv . Curs 3 FUNCTIA DE ORGANIZARE -armonizarea resurselor -revine unui centru de organizare -stabileste rapoarte optime intre obiective.Principiul stabilitatii conducerii . ansamblul mijloacelor materiale.Principiul unitatii directionale . perfectionarea continua a acestora. realizand intre functia publica de control si functia publica de identificare niiveluri ierarhice. acestea pot fi programate. .Principiul solidaritatii Functia de organizare permite evidentierea organizarii active in institutiile publice. Structura de organizare reprezinta rezultatul organizarii institutiei. avand un buget bine determinat.Principiul autoritatii si responsabilitatii . uneori lunare prin care se asigura realizarea obiectivelor strategice. Planuri operationale – acopera un domeniu mai restrans fiind orientate spre ctivitati saptamanle si zilnice.Momentul declansarii procesului de planificare incepe cu declansarea formala a misiunii care stabileste directiile si premisele planificarii activitatii sistemului. Definirea structurii de organizare comporta o analiza realizata dintr-o tripla perspectiva.Principiul initiativi . Prin functia de organizare sunt puse in valoare tehnicile organizarii stiintifice. astfel incat sistemul sa se identifice cu propria misiune.Principiul stabilitatii conducerii . circuitul de informare. Sunt elaborate planurile operationale. Sprijina aplicarea principiilor managementului modern. resurse.sunt identificate functiile organizatiile publice.Sunt cunoscut ca planuri tactice si au in general ca obiect alocarea resurselor necesare realizarii obiectivului.Principiul echitatii . raportate la resurse -stabileste proportii necesare (functia de organizare si proportii intre categorii) -asigura cresterea cmplexa a volumului activitatii de organizare in organizatia publica. analiza functionala.

responsabilitate si legaturi.ROF al organizatiei publice . alaturi de comportimentele de munca. Dimensiunea sociala presupune satisfacerea nevoilor personalului angajat si a personalului contactual si a personalului ce ocupa fuctii publice. care reprezinta o descriere simplificata. Dimensiunea economica a organizatiei publice se realizeaza prin asigurarea conditiilr de corelare a sarcinilor cu atributiile. motivarea acestuia si asigurarea unui statutu conform postului pe care-l ocupa. Un element al structurii de organizare este reprezentat de organigrama.Fisa postului reprezinta un document pe care angajatul il semneaza. in care se regasesc atributiile. Munca se poate evidentia prin componentel sale: prin operatie/ sarcina/ atributii/ activitati/ legaturi Legaturile structurale reprezinta sisteme de realizare bi si multi dimensionale concepute sa asigure functionarea structurii de organizare. Postul este cel ce se ragaseste in statutul de functiuni. prin sarcini si atributii permanente. cuprind elemetele privind o institutie public. Rangul ierarhic. Comaprtimentul de munca –sunt grupuri inchegate de persoane.Se poate descrie prin rolul sau. in mod permanent si reactualizat ori de cate ori este nevoie. Linia sau filera ierahica reprezinta controlul prin care circula informatia si deciziile. a) denumirea institutiei publice b) elemente privind statutul 6 . nivelurile ierarhice. responsabilitati. Responsabilitatea reprezinta obligatia de a indeplini anumite sarcini cu scopul realizarii misiiunii. responsabilitatile. Ponderea ierarhica reprezinta raportul dintre functia de executie si cea de conducere.se diferentiaza pe orizontala organizarii sau pe verticala acesteia. nu confundati cu structura organizare. sau de gradul de repetitivitate a activitatii Structura de organizare are 2 reglulamente: . evidentiindu-se natura acestora.-definirea autoritatii –stabilirea centrilor decizionali -definirea legaturilor. de coordonare.RS ROF este reprezentat ca instrumentul de conducere ce se sprijina pe detalierea tuturor activitatlor organizatiei publice astfel incat sa fie evidentiate comportimentul de munca. de dificultatea muncii. deoarece organigrama este o componenta a structurii de organizare. nivelul ierarhic la care este regasit postu respectiv. Structura cadru a unui ROF este definita de existenta a 4 parti structurate astfel: I. Alt elemen constitutiv care reprezinta suma atributiilor omogene din punct de vedere al naturii si complexitatii. grafica a unei structuri de organizare. in functie de complexitatea activitatii. identifica importanta unui departament cu un alt departament. intre compartimentele situate la acelasi nivel ierahic sau la un nivel inferior sau superior. a calitatii cu capacitatile. reunite sub aceeasi autoritate ierarhica si cu precizarea atributiilor si sarcinilor cu caracter permanent. Dimensiunea informationala presupune asigurarea conditiilor de circulare a informatiei in cele sensuri.Autoritatea postului asigura dreptul de a dispune executarea unei sarcini sau a unei lucrari. de conducere sau de cooperare in interiorul compartimentului. identificat ca un numar si insotit de o marca. Legaturile pot fi clasificate: Dpdv al compartimentului in : leggaturi ierarhice de autoritate/ functionale/ de consultare de tip stat major Dpdv al reglementerilor pot fi: legaturi formale/ neformale Niveluri ierarhice semnifica treptele de autoritate ierarhica ce separa functia de conducere de functia de executie. legaturi de subordonare. diferit de nivelul ierarhic. de stat major/ comp functionale Ocupantul unui post realizeaza activitati ce sunt caracterizate conceptual prin asa numita munca. Clasificarea se realizeaza dupa marimea compartimentului compartimente simple/complexe b) dupa legaturi: compartimente ierarhice/ comp. conducerea institutiei publice.

.. obiective. FUNCTIA DE ANGRENARE ( declansarea activitatii) . decizia este luata de echipa manageriala... bugete.... actul de decizie este colectiv . atributiile responsabilitatile .Evidentiaza realizarea echilibrului intre autoritati si responsabilitati ...Control reglare .... FUNCTIA DE COORDONARE ............ metode de conducere ce sunt specifice....... a logicii actiunilor si a logicii argumentarii si transmiterea atributiilor si sarcinilor .. misiunea structura organizatorica compartimente comisiile si consiliile institutii subordonate organigrama an infiintare descrierea tuturor atributiilor... raspunderi...atributii.stil de conducere participativ.. actualizat..conducerea executiva.Promoveaza motivarea diferentiata a angajatilor institutiei publice.... activitate complexa prin care se realizeaza coordonarea la fiecare nivel ierarhic al institutiei. raspunderi .stimuleaza initiativa FUNCTIA DE CONTROL REGLARE . corectat.conducerea colectiva – stabilindu-se componenta..diagramele relationale dezvoltate pe orizontala si pe vertica III.....reprezinta urmarirea desfasurarii actvitatii si realizarea obiectivelor in conformitate cu plan prestabilit 7 ...... modificat.competentele.. competente...consta in transmiterea catre personalul de executie a sarcinilor si atributiilor de executie ce revin acestuia.improvizarea in timp si spatiu a activitati cu resursele realizate de catre personalul angajat .. punandu-se in valoare rolul compartimentului de tip stat major (consultativ) ....... claritatea si concizia formularii dispozitiilor.. .obiectul de activitate .......Organizare . atributiile institutiei publice .institutiile publice au caracteristica de promovare a activitatii de coordonare.Ne permite dezvoltarea unui sistem complex de punere in valoare a tuturor resurselor institutiei publice cu scopul asigurarii realizarii obiectivelor specifice si dezvoltarea interdependentei intre nivelurile ierarhice . relatii cu celelalte compartimente IV dispozitiile finale reprezentate de modalitatea in care ROF-ul poate fi aplicat..Realizeaza repartizarea echilibrata a sarcinilor..atributele compartimentului de munca .. compartimentele.compartimentele de munca la diverse niveluri ierarhice de munca .... elemente privind conducerea institutiei publice .... ofera spatii si promoveaza constituirea unui sistem informatizat Adapteaza stilul de conducere la specificul fiecarei actiuni promovand metode de conducere de tip C.. prin proiecte...c) d) e) f) g) h) i) II.

Prin functia de control se realizeaza o repartizare clara.- - asigura cresterea actiunilor de control. colectivitatile sau institutiile publice sunt proprietere. este cea economica. conceptia juridica. Orice intreprindere in care statul . Particularitati ale sectorului privat 8 . • conceptia modernista. amplificarea rolului si importantei compartimentului. Cat de important e sectorul public? Din perspectiva istorica au fost formulate 4 conceptii: • conceptia birocratica. excede o jumatate din capitalul intreprinderii. In aceasta conceptie . exercitarea in cunostiinta de cauza a deciziei de cumparare. in exercitarea functiei de control. diversificare formelor si meodelor de control si crestere caracterului preventive al ……… si corelarea cu functia de previziune controlul asigura identificarea momentului de finalitate clara a actiunii cuantificand obiectivele si abaterile. • aranjamentele contractuale si schimburile necesare pentru functionarea pietei nu ar putea exista fara protectia si impunerea unei structuri juridice oferite de guvern. stabilitatea preturilor si a ratei sociale a cresterii economice. Sectorul public apare ca o preconditie a gestionarii cu succes a actiunilor publice. desi minoritara. permite existenta sau conjugarea cu puterea publica. b). statul pt ca este nevoie de o entitate care • sa fie sursa unica si elementara a alegerilor. si industrial. la diferite etape. conceptia liberala. • valorile sociale pot necesita ajustarea in distributia veniturilor. modalitatilor de functionare a mecanismelor publice.statul este dator sa asigure respectarea drepturilor si obligatiilor publice si sa • regleze activitatiile fundamentale bunei desfasurari a activitatii publice. de exemplu asupra proprietatii.traditionala : promoveaza existenta unui public pentru a raspunde direct nevoilor sociale ale populatiei. A doua componenta a sectorului public e formata de institutia publica. • guvernul poate interveni in echilibrarea concurentei acolo unde aceasta nu este eficienta datorita costurilor in scadere. 6 motive: • existenta unui sector public asigura intrarea libera pe piata a producatorilor si consumatorilor. • situatiile de esec al pietei pot fi contracarate prin existenta unui sector public. Miza este ca existenta legilor clasifica si asigura un cadru fluent si stabil dezvoltarii pietei. • sectorul public poate ajusta ineficienta pt sistemul de piata in ceea ce priveste cresterea nr de angajati . cu o parte din capital a carei importanta: a). fie datorita modului de organizare sau a posesiunii capitalului. este o intreprindere publica.accentul e pus pe interes. fapt ce rezulta din transmiterea drepturilor de mostenire . echilbrata a sarcinilor si responsabilitatile. iar apropierea de stiinta administrativa este vizibila. In categoria institutiilor publice includem institutiile cu caracter administrativ. Delimitari conceptuale intre sector public. a neutralitatii si impartialitatii functiilor publice. independent sau impreuna.bun public Curs 4 Sectorul public este format din stat si colectivitatile locale. A treia componenta este data de structuri de drept privat aflate sub controlul autoritatilor publice fie datorita obiectului lor social. ierarhic interdependent a actiunii de control realizat la diferite niveluri ierarhice. In aceasta conceptie se discuta despre statul minimal prin care delegarea autoritatii este o necesitate. comercial. controlul indirect in raport cu controlul direct. direct sau indirect. termenul de serviciu public apare ca sintagma fundamentala . asigurarea bunei circulatii a informatiei.imbinarea formelor de control.statul de drept este regula. Prin urmare. Cea de-a doua perspectiva care raspunde intrebarii cat de important este sectorul public. functionarul public este privit ca actor principal caruia statul ii garanteaza drepturi si obligatii. ambele categorii fiind incluse in structurile dreptului public.

definitie. cuprinzand actiunea colectiva. Potrivit unei prime definitii. serviciul public desemneaza o activitate publica sau de interes public (serviciul de legiferare. obiectivele.cetateni. functia publica =complexul de puteri si competente organizate prin lege pentru satisfacerea unui interes general in vederea ocuparii in chip temporar de un titular sau mai multi . 1. functionarii publici vor fi .clienti. • instrument al pietei. Serviciu public. persoana fizica ce exercita puterea in limita competentei si urmareste realizarea scopului pentru care a fost creata functiunea (Paul Negulescu 1934) Grupare de atributii. accesul la produse se face prin alegere colectiva . In sistemul public public . de administrare. In sectorul privat. la un anumit moment . • • • • • Domeniul public. reglarea se realizeaza prin cerere -oferta. indivizii unui stat . In sens organic. un organism.obtinerea egalizarii nevoilor. In sectorul public. in consecinta. de competente. judiciar). In sectorul public. Pt sistemul public. reglare.o persoana juridica . a intereselor generale ale societatii. iar fundamentarea e raspunderea in fata actionarilor. In sistemul privat.concurenta. Functia publica.decizia poarta oputernica raspundere politica si poate fi coercitiva.136/Constitutia Romaniei. • • decizii. actorul principal e proprietarul. Bunul public. serviciul public desemneaza realizatorul activitatii de interes public.procesul decizional are valente consensuale. art. In sectorul public. considerati resurse umane ale societatii si garanti ai functionarii activitatilor acestora. in sectorul privat. poate fi folosit de toti membrii unei colectivitati in acelasi timp si nu exclude de la consum pe cei care nu doresc sa contribuie la finantarea bunului public. Produs al carui consum de catre un singur individ nu reduce cantitatea valabila pentru altii. Curs 5 ORGANIZATIA PUBLICA 9 .e mai transparent fata de cel public. reglarea se realizeaza prin nevoia de resurse. insect privat. cresterea concurentei. printr-o politica publica. Pentru managementul public. libera initiativa . Poate reprezenta organizarea cu scop colectiv . in cel privat. 2. cetatenii. stabilite conform legii din cadrul unui serviciu public infiintat in scopul satisfacerii in mod continuu de catre functionarii publici numiti in aceste functii. accesul la produse se face prin alegerea individuala.actiunea colectiva. Statul intervine cand • cetatenii au nevoie. In sens material . obiectivul : obtinerea profitului. In sectorul public.obtinerea profitului • financiar. in cel privat. Criterii de diferentiere intre sistemul privat si cel public: • accesul la produse.publica sau privata.Include totalitatea bunurilor mobile si imobile care nu sunt susceptibile de a face obiectul proprietatii private sau care sunt destinate folosintei publice sau functionarii publice. calitatea actorilor.

-in esenta organizarea este un proces de divizare a muncii. ce trebuie sa faca. precum si relatiile care se stablilesc intre ele in interiorul si exteriorul sistemului. -ratiunea existentei organizarii in Adm. pietele 4. structura organizatiei 5. nivelul ierarhic 6. de precizare a responsabilitatilor si a autoritatilor. compartimentul 4. controlul organizatiei din exterior 6. Organo ce inseamna armonie. se stabilesc competentele. cine este responsabil si pt care anume rezultat organizatia publica poate fi definita pornind de la sensul traditional al organizatiei ce reprezinta o entitate sociala creata in scopul realizarii de obiective specifice. Cine are dreptul sa ia decizii? Autoritatea Cine poarta raspunderea in situatia in care ceva nu merge bine? Responsabilitatea Este informat functionarul public atunci cand desfasoara activitate in organizatie? Informare Cand incepe activitate? Coordonarea Exista o metoda mai buna de recompensare a activitatii realizate? Recompensa Aflate in stransa legatura cu organizatia publica.organizarea consta intr-un ansamblu de procese de munca prin care se delimiteaza elementele componente ale sistemului. ponderea ierarhica Parametrii de situatie 1. tehnologia utilizata 10 . relatii organizatorice(leg structurale) 5. dimensiunea orgaizatiei 3. conceptul poete fi definit ca si coordonareplanificata a activitatilor unui anumit nr de oameni prin impartirea muncii si a functiilor printr-o ierarhie a responsabilitatilor si a autoritatilor. Indicatori de proiectare: 1. aceea de satisface a nevoii publice. In plus. process sau sistem in elementele sale cele mai simple precum si analizarea acestora cu scopul recompunerii lor sub un efect de sinteza ameliorata -etimologic organizarea provine din gr. vechimea organizatiei 2.Notiune de organizare -in general prin organizare intelegem descoperirea unui fenomen. structura organizationala poate fi definita ca ansamblul persoanelor si a subdiviziilor organizatorice. postul 2. Drept urmare fiecare individ trebuie sa stie cine este.P. Publ deriva din necesitatea stabilirii ierarhiilor si a autoritatii in vederea indeplinirii obiectivelor. procesul decizional intern 7. functia 3. Notiunea de organizatie privita in lit de specialiate intr-o acceptie foarte larga astfel potrivit teoreticianului Henry Fayon organizarea consta in costruirea dublului organism social si material al unei organizatii precum si inzestrarea acesteia cu tot ceea ce ii este necesar pt a pute functiona -in domeniul M. al relatiilor stabilite intre acestea astfel constituite si implementate astfel incat sa asigure premisele organizatorice neceesare pentru obtinerea performantelor dorite. de realizare a misiunii sale fundamentale.sarcinile si responsabilitatile care revin componentelor acesteia.

de comanda. unlu liniar si unul functional. cultura-stilul de conducere. 1. putem spune ca elementele de baza ale oricarei organizatii publice.P. a resposabilitatii.scopul organizaatiei publice-misiune.politici. in acest scop este necesara realizarea unei diagrame organizationale pt identificarea autoritatii. nu va exista niciodata indoiala asupra ordinii ce trebuie urmata. Aceasta forma dea congigurare o organizatiei publice implica instrumentul managerial numit delegare de autoritate si creeaza linii clare de autoritate intre diferite niveluri de autoritate -int-o astfel de organizatie trasatura distincta este ca fiecare angajat are un singur superior.liniei -conform acestuia datorita nr ridicat de personal. proble de coordonare si cooperare 3. este necesara specificarea in detaliu a fiselor postului.In general asupra parametrilor de proiectare intervine echipa manageriala pentru configurarea organizatiei publice.P.dificultatea utilizarii specialistilor.cele ce radau functiile manageriale b)org divizionale.obiective. liniile de comanda se suprapun cu cele de comunicare.o combinatii de criterii a) si b) Principiile organizationale -avand in vedere toate elementele componente ale unei structuri organizationale apare ca necesara fixarea anumitor reguli si proceduri de asamblare a cestora in vederea desfasurarii de activitati eficiente si eficace. -ca urmare in lit de specialitate au fost conturate 3 principii organizationale: -1. mediul extern-suma de factori de influenteaza organizatia publica 6. activitatile 3. fiin specialist in domeniul sau de activitate. Presupune o autoritate clara.principiul functional -2. functional -se caracterizeaza prin faptul ca un angajat are mai multi superiori.liniei si al personalului intr-o organizatie apare necesitatea delegarii si cooperarii intre indivizii insarcinati cu realizarea functiilor din cadrul compartimentelor de munca. distribuirea clara a autoritatii si a responsabilitatii -dezavantaje: pre multe niveluri in organizatie. strategii 2. competente 4.se refera la segmentele strategice grupate pe diferite servicii c)org matriciale.liniei si al personalului -se datoreaza multiplicarii sarcinilor in organizatii. valorile pe care le promoveaza 5. canalele de autoritate si de comanda fiind aceleasi -avantaje: fiecare angajat are un singur superior. fiecare dintre acestia.principiul. ceea ce conduce la probleme de control si de competenta. linia scurta de comanda -dezavantaje: incrucisarea liniilor de autoritate. tehnologia-echipamentele utilizate la procesarea informatiei Organigrama. clasa oameni-cunostinte. cel liniar fiind responsabil pt indeplinirea obiectivelor esentiale ale organizatiei. structura-rolurile. sunt urmatoarele: 1. capacitati.principiul liniei -3. Din analizarea elementelor de definitie.P. Management public 11 . 1. atribuire neclara a responsabilitatilor 2.o transpunere grafica a optiunii de repartizare de autoritate si responsabile intr-o organizatie publica In practica pot fi intalnite 3 tipuri de organigrame: a)org functionale. parametrii de situatie fiind aceea care conditioneza realizarea sa. -avantaje: utilizarea eficienta a specialistilor.sarcinile. a atributiilor si a sarcinilor spacifice. precum si impartirea responsabilitatilor rezultand tipuri de compartimente.

decizia privind formele si metodele de organizare . decidentul fiind inzestrat cu autoritate autentica si oficiala. Se stabilesc sarcinile precise si functiile de motivare exercitate la diferite nivele. • F. Diferenta intre a hotari si a decide : A hotari= act unilateral . Gradul de autoritate este determinat de coeficientul de autoritate. selectionand o singura alternativa.decizia privind obiectivele si directiile de actiune . Functia de antrenare si declansare. Obiectivul cat si decidentul exista intr-o relatie biunivoca de conditionare reciproca ce actioneaza intr-o perioada de timp determinat. Obiectivul ce face obiectul procesului decizional este caracterizat de un procent de importanta Kj . deoarece 12 . Decizia ca si proces se identifica cu existenta a doi parteneri : decidentul si obiectivul. nu are la baza mai multe variante posibile de rezolvare a problemei . fenomenele care vor avea loc si stabileste obiectivele.decizia privind motivarea personalului . aceasta fiind autoritate oficiala . • F.cine ?cum ? contribuie la realizarea obiectivelor organizatiei. • F. Prin aceasta functie sunt asigurate resursele necesare aplicarii planului cu scopul activitatii cuprinse in plan.care ? sunt modalitatile de armonizare si motivare. Fiecare functie a procesului de conducere se finalizeaza cu un act decizional astfel : • F.cu ce ? rezultate s-a finalizat munca.de ce ?personalul organizatiei participa la realizarea obiectivului acesteia. Mecanismele decizionale Cele cinci functii ale procesului decizional se finalizeaza cu momentul luarii unei decizii specifice fiecarei activitati. Ea reprezinta ansamblul proceselor prin care se determina obiectivul organizatiei. Functia de previziune asigura identificarea resurselor necesare executarii misiunii organizatorice. a comportamentul sistemului si elaboreaza alternative posibile in acest sens. Scopul organizatiei este de a raspunde in timp real provocarilor interne si externe pt indeplinirea obiectivului organizatiei. elaborarea variantelor posibile decizionale. Obiectivul = problema aparuta in organizatie si scopul eliminarii factorilor ce au determinat aparitia acesteia si dezvoltarea unor variante posibile eliminarii factorilor. Procesul decizional= procesul prin care unsistem inteligent stabileste oportunitatile si pertinanta unei anumite modificari in sistem. prefigureaza procesele. Reprezinta ansamblul proceselor prin care sunt armonizate deciziile cu actiunile. prelucrerea datelor. cea care este indreptata constient pentru realizarea problemei. Se identifica prin ansamblul proceselor de masurare si comparare a rezultatelor organizatiei cu standardele si obiectivele prestabilite.decizia de armonizare intre personal si activitati . Nivelul la care actioneaza decidentul intr-o organizatie publica se identifica in structura organizationala cu pozitia pe care o are decidentul pe nivelurile ierarhice. Functia de organizare. Momentul esential al procesului de conducere este reprezentat de decizia manageriala. este un act de vointa. • F. de coordonare. Functia de control. A decide= proces ce are la baza identificarea unei probleme. de previziune. Functia de previziune-Ce trebuie ?ce poate fi realizat ? in cadrul organizatiei.deciziile privind corectiile necesare realizarii obiectivelor . de control-reglare. Functia de coordonare. culegerea datelor privind problema sesizata. de organizare. alegerea unei variante din cele elaborate.Curs 6. Decidentul poate fi individual sau colectiv. de antrenare. se formuleaza actiunile si modalitatile de actionare si sunt alocate resurse.

Aspectul static este dat de caracterul universal si valabil pe o perioada determinata de timp a unui tip de informatie. Kj>0 trebuie sa fie supraunitar. • Limit. limitarile meta-informationale care pot fi statice sau dinamice.definirea problemei . Fiecarei etape specifice procesului decizional ii este caracteristic un principiu managerial astfel : • Etapele 2. Aspectul dinamic. Controlul aplicarii deciziei luate. Construirea variantelor . prima este cea a variabilelor decizionale (V). 7. Alti factori : • limitarile organizationale – tipologia organizatiei in care functionaeaza procesul decizional si tipologia organizationala ce exista in exteriorul organizatiei si care se interconditioneaza. • Limit de invatare . iar a doua este multimea criteriilor decizionale. Factorii externi : prevederile. Aplicarea deciziei . Fiecarui criteriu ii este asociat un coeficient de importanta. 2. Analizarea variantelor propuse si luarea deciziei .in activitatea organizatiei publice pot exista mai multe prioritati pentru atingerea obiectivelor. sociala. 7 • Auxiliare : 6 • Complementare : 2. • Limit. 4. 3.conjuncturala. Culegerea datelor si informatiilor privind problema . • Motivarea ca actiune . • Limit statice . • Caracteristicile personale ale decidentului . • Limit informationale in cadrul org . • Barierele de cunostinte . • 5 – principiul optimizarii variantei alese ( + p delegarii autoritatii si actiunii individuale) 13 . Exista trei etape : • Fundamentale : 1. decizia este luata intr-un mediu caracteristic ei in care exista factori externi si interni de natura economica. Prelucrarea datelor / analiza info si datelor utilizand corelatia factorilor . Modelele pentru luarea deciziei sunt modele matematice. • 3 – principiul indivualizarii si fundamentarii alternativelor . 5. Comunicarea deciziei . normativele. Factorii interni : factori tehnici.sociali. Precizarea problemei . • Limit de comportament in climatul de munca .normativa si tehnica : factori economici si financiari . Si anume : se urmareste pe de-o parte varianta care raspunde tuturor cerintelor si restrictiilor iar pe de alta parte cea care asigura eliminarea factorilor care au generat problema conducand la realizarea obiectivului organizatiei. • Limit performantelor personalului. Etapele clasice ale procesului decizional sunt : 1. tehnica. 3. 8. 6. instrumentate pe conceptul de modelare sociala. 4.8. Decidentul = cel acre instrumenteaza doua tipuri de multimi . Determinarea variantei optime depinde de natura modului de adoptare a deciziei. Nivelul la care se afla obiectivul este caracterizat de un criteriu de importanta KJ . 3 – principiul argumentarii selective . toate pornind de la teoria clasica privind luarea deciziei. economici .timpul relativ scurt al existentei informatiei si de puternicile influente externe ce ii influenteaza continutul. 5. In acest sens.

Caracteristicile nivelului strategic sunt determinate de specificitatea decidentilor implicati in procesul decizional. 8. planificare strategica . practicarea corectiilor . Modelul Kotter are doua etape fundamentale : 1. Nivel operational : actiunea propriu-zisa. astfel triunghiul decizional este similar cu triunghiul organizational. Model decizional prin abordare : • politica . selectarea diferentelor . 3. decizii operationale.• • 6 – p economiei informatiei . In sistemul public pot fi evidentiate trei modeel de luare a deciziei identificate pe ierarhia organizationala. Planificarea e strategica si caracterizeaza nivelul de varf al organizatiei. 3. autorizarea . 1. • manageriala. implementarea. nr redus de decidenti care lucreaza in mod nerepetitiv si creativ. abordare manageriala) Nivelul 1. tactic si operational. identificarea problemei . Nivel strategic : abordare politica. alegerea modelului clasic trebuie adaptat la nevoia eliminarii problemei identificata . 14 . Nivelul strategic este caracterizat de procesul decizional. 8 – p participarii. decizii tactice. 2. Modelul Paterson : are cinci etape : 1. identificarea diferentelor . 4. alegerea modlului care trebuie aplicat in organizatie . 5. 2. Specificitatea sistemelor publice e data de existenta triunghiului decizional pt orice tip de decizie luata . majoritatea info = info agregate ce provin din surse externe organizatiei. urmarirea modului in care este aplicat . abordare juridica . elemente privind viitorul organizatiei si al modului in care functioneaza organizatia. 10. planul uman. Abordarea deciziei e abordarea politica.stabilirea sau schimbarea obiectivelor organizatiei si la resursele necesare realizarii obiectivelor si ploiticilor. Deciziile strategice. compararea cu realitatea . 4. decizii. Modelele de luare a deciziei in sistemul public sutn imprumutate din teroria economiei si teoriile manageriale si sunt adaptate tipologiei problematicii supuse procesulu decizional. 6. Aria de cuprindere e larga. financiar. politice. aplicarea modelului . generarea alternativelor .vezi cartea. 5. fiind format din nivelul strategic. Orizontul de timp se masoara in ani. evaluarea stadiului in care se afla problema . 2. dezvoltarea unei retele ( dezvoltarea retelei umane cu scopul obtinerii informatiilor) Modelul Pounds are zece faze : 1. Nivel tactic : planificare tactica. • juridica . Teoria decizionala promoveaza nevoia adaptarii modelelor matematice la aspecte sociale. organizational) 2. 9. economice si administrative. compararea rezultatelor cu modlul teoretic. fixarea problematicii ( stabileste scopul. 7. alegerea . 3.

4. Aceasta metoda necesita ordonarea in functie de importanta a actiunilor organizatiei publice respectandu-se principiul diviziunii muncii. E nivelul operational in care se desfasoara procesele prin care se realizeaza sarcinile specifice obiectivelor specifice in mod eficient si eficace. Nivelul 3. • realizarea acestora. Curs 7. Precizia si gradul de detaliere a activitatii sunt ridicate iar frecventa aparitiei detaliilor pt activitate e ridicata. 3. de delimitarea ariei de cuprindere fiind mai restransa si de un orizont de timp mai mic masurat in luni. Decizia trebuie sa fie aplicata la nivel cat mai apropiat de obiectiv . Caracteristicile deciziei : 1. Deciziile tactice privesc modul in care resursele sunt obtinute si utilizate in mod eficace. • Obiectiva.Nivelul 2. E metoda moderna de conducere prin care sunt determinate obiectivele unei organizatii publice . Metode de conducere 1. Tipologia informationala utilizata e de natura interna apartinand organizatiei. Conducere prin obiective. Metoda porneste de la ideea ca succesul si dezvoltarea organizatiei publice depind de intrepatrunderea obiectivelor colective cu ceel personale. Caracteristicile nivelului operational sunt determinate de dimensiunea ariei de cuprindere care e mai restransa si bine definita de orizontul de timp care se masoara in saptamani. 2. 3. Deciziile operationale sunt caracterizate de sarcini si resurse necesare realizarii obiectivelor specifice ca au fost stabilite la nivel anterior. modelata si simulata . formalizata. Respectarea principiului subordonarii intereselor personale interesului general. ce pot fi masurate si pot fi comparate rezultatele acesteia cu dimensiunile previzionate sau standardizate. zile. Nivelului tactic ii e caracteristica planificarea tactica in care se instrumenteaza notiuni de nivel managerial mediu prin elaborarea si luarea deciziilor tactice. eficient in concordanta cu obiectivele organizatiei. • Sa aiba la baza info reala ca premisa a cunoasterii realitatii si a alegerii variantei optime . Trebuie sa fie definita de elemente logice : • Abstractia : rationala. Decizia trebuie luata in timp real si aplicata in timp cat mai scurt posibil .Conducere prin obiective. 1.Conducere prin servicii. Ii e caracteristica abordarea administrativa sau juridica a deciziei (in carte). 15 . 2. Caracteristicile principale: • definirea riguroasa a obiectivelor si cuantificarea contributiilor individuale. E caracterizat de interactiunile personale . Conducere prin exceptie. E determinata de nevoia desfasurararii precise si masurabile a unor actiuni. Tipologia decizionala = abordarea manageriala.Conducere prin proiecte.

dezvoltarea unui grad de autonomie individuala pentru actiunile de intreprins. • realizarea activitatii de conducere cu coercitiile necesare. sociale. • • analiza comaprativa.. realizarea unor corectii necesare. ierarhizarea obiectivelor in functie de importanta. incredintarea de catre conducere realizarii unor obiective specifice colaboratorilor (delegarea de • autoritate. Se porneste de la obiectivul general. • analiza sistemelor. 2. analiza abaterilor.. materiale sau legislative.... • stabilirea prin diviziune a procedurilor si interventiilor numai in cazul aparitiei abaterilor. si comparativ. Masurile prin care sunt puse in valoare metodele utilizate sunt constituite de activitatile prin care se caracterizeaza in detaliu atrbutiile.asigurarea unui nivel ridicat de pregatire profesionala a personalului angajat. Aceasta metoda a aparut din necesitatea economiei de informatie cu scopul realizarii conditiilor de corelare intre nivelul decizional si cantitatea de informatie aferenta. se aplica. Aceasta metoda se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: • existenta unor zone cu limite de variante prestabilite pt fenomenele economice. Metoda de conducere prin obiective se incadreaza cadrului legist si normativ specific domeniului de activitate a organizatiei publice cu scopul asigurarii conditiilor pentru realizarea misiunii organizatiei. Aceasta metoda are un grad de aplicabilitate mare. Tehnicile utilizate in metoda conducerii prin obiective sunt: • fisa obiectivelor cheie. • stabilirea noilor obiective.. • determinarea tendintelor. si de nevoia echilibrarii interventiilor pe termen lung si scurt a problemelor de ansamblu . efectuarea controlului rezultateor. responsabilitatile . Masurile de punere in valoare a metodei de conducere prin exceptii sunt identice cu cele ale conducerii prin 16 .Conducerea prin exceptii. • • O alta masura de punere in valoare a conducerii prin obiective. • revizuirea normelor si a tolerantelor prin realizarea corectiei sau prin reactualizare. sunt identificate obiectivele specifice.in care obiectivele generale pot fi masurate . competentele. Metoda conducerii prin obiective sustine caracteristica fundamentala a procesului de conducere: ciclicitatea. • stabilirea informatiilor si a limitelor de variatie la nivel de conducere. la nivelul tuturor organizatiilor publice. Etapele solicitate in aplicarea metodei de conducere: • stabilirea obiectivelor generale ale organizatiei publice. • • simularea. E determinata de lipsa acuta de timp cu care sunt confruntati conducatorii. transferul de putere de la nivel superior catre nivelul imediat inferior) • stabilirea de comun acord de catre nivelul de conducere si nivelul de executie a masurilor ce trebuie luate pentru realizarea obiectivelor. cuantificate cantitativ si calitativ. tehnice. sunt obtinute rezultate comparate cu previziunile si se stabilesc obiectivele etapei urmatoare. compararea rezultatelor cu obiectivele initiale. complexe si a celor curente. se actualizeaza ROF-ul.. • realizarea economiei informationale.. • analiza abaterilor de la tolerantele admise . concomitent cu dezvoltarea unui grad mare de autonomie inrealizarea actiunilor. Tehnicile si metodele utilizate in conducerea prin exceptii sunt: • graficele Gantt diagrama limita. Etapele ralizarii metodei de conducere prin exceptii.

economia de timp. deci prin multiplicarea centrelor decizionale. Tehnicile si metodele utilizate sunt: • graficul Gantt. concentrarea . • decongestionarea activitatii organismelor functionale prin crearea posibilitatii de aplicare a autonomiei decizionale . urmarirea si controlul realizarii proiectului. programare. Conducerea prin exceptie e o metoda utilizata pentru o perioada de timp scurt sau mediu .!!!! Legea administratiei publice. • • realizarea proiectului : planificare . Ea a aparut din nevoia ordonarii in timp si spatiu a unor lucrari .Conducerea prin servicii. • metoda drumului critic. A aparut din nevoia asigurarii cresterii calitatii serviciilor publice .Conducerea prin proiecte. a nevoii sociale pana la cea de satisfacere a nevoilor publice si masurarea calitatii serviciilor publice. E determinata de nevoia asigurarii unei suplete organizatorice cu scopul realizarii lucrarilor eterogene de mare complexitate. • arborele decizional. institutiile si intreprinderile publice in care se realizeaza lucrari de mare complexitate cu durata si resurse limitate. • intensificarea actiunilor de coordonare desfasurate intre compartimente. Etape: • stabilirea strategiei servciului public gestionat. A aparut din nevoia gestionarii unitare a serviciilor publice importante din etapele identificarii nevoii publice. dezvoltand coordonarea si sistematizarea actiunilor. executie. Etapele: • definirea proiectului de condus. alocare de resurse. promoveaza delegarea de autoritate. organizarea conducatorului proiectului si echipei sale. 3. de efort fizic si material si instrumentarea delegarii de autoritate. cu diferenta ca la conducerea prin exceptii nu se instrumenteaza procedura de delegare de autoritate. • promovarea lucrului in echipa sau in echipe pluridisciplinare. • diagramele. simularea. dinamism si flexibilitate.!!!! PENTRU EXAMEN 4.obiective. Caracteristici: • conducerea orientata spre cresterea gradului de innoire si adaptabilitate a serviciilor publice. e aplicata numai la nivel superior si reprezinta procesul de conducere prin caracteristica sa. a eficientizarii acesteia cu scopul individualizarii responsabilitatii. • evaluarea rezultatelor. Domeniul de aplicare prioritar se regaseste in tot sectorul public in toate organizatiile siinstitutiile publice in care e dezvoltat un sistem puternic informational in care sunt actualizate informatiile si prelucrate in timp real. Domeniul de aplicare prioritar e sectorul public. Legea transparentei decizionale. 17 . • elaborarea planului serviciului respectiv. Caracteristici: • adaptabilitatea organizarii la situatii specifice reclamate de realizarea unor proiecte. • Masurile de punere in valoare a metodelor sunt identice cu cele ale conducerii prin obiective si a conducerii prin exceptii.

Toate aceste metode instrumenteaza aceleasi masuri de punere in valoare . legea 188/ ……. observam ca acestea au ca elemente comune urmatoarele aspecte: 1.Aceste metode au etape de rationalizare a actiunilor din punctul de vedere al identificarii gradului de rationalizare in functionarea metodelor de conducere. politic. Legea serviciilor de utilitate publica!! (lg. pregatirea si functionarea conditiilor pentru imbogatirea serviciilor. social. care a fost modificata ultima data la 20 iulie 2006 Functia publica – ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii prerogrativelor de putere publicate de catre administratia publica centrala. pe corelatii intre factorii determinanti in aparitia obiectivului si cei pentru dezvoltarea acestuia pe evaluarea tendintelor si simulare. Masurile de punere in valoare a metodei sunt comune cu cele prezentate la metoda anterioara.. • • • Curs 10 Managementul functiei publice Temeiul legal. 18 . analiza posibilelor beneficii. atributii care constituie continutul functiei publice nu pot fi stabilite printr-un contract ci doar prin lege sau prin acte emise in baza si in executarea legii dat fiind ca prin functia publica se realizeaza intrese generale care nu pot fi negociate intre subiectele raportului de functie publica care este de drept administrativ. masurare.crearea conditiilor pentru furnizarea serviciului public. 2. asigurarea realizarii eficientei economice. serviciile sau grupurile de servicii de utilitate publica reprezentative cu grad mare de accesibilitate supuse innoirii accelerate. 2. Fiecare metoda de conducere se caracterizeaza prin etape.Tehnicile folosite sunt in general. orice functie publica reprezinta o totalitate de atributii din cele care formeazacompetenta cu care este dotat un serviciu public in vederea infaptuirii sarcinilor acestora organizare a executarii si executarea a legii in regim de putere publica. in general 4. analiza valorii. comune. • Domeniul reprezentativ e sectorul public . singura metoda in care sunt 5 este cea prin servicii. comparare. Tehnicile si metodele instrumentate sunt: • arborele decizional. 4. atributii care formeaza continutul functiei publice trebuie sa aiba un caracter legal sa fie prevazut pentru ficare functie publica prin lege sau prin acte emise in baza si executarea legii. 3. ele se bazeaza pe analize realiste ale starii actuale.. promovand instrumentarea delegarii de autoritate. realizarea corectiilor rezultatelor (vezi functia de control-reglare) 3. Singura metoda in care nu functioneaza delegarea de autoritate e conducerea prin exceptii. locala si autoritatile administratiei autonome. • studiul de piata. 51/2006) Analizand cele patru metode de conducere . Trasaturile functiei publice 1. control.Domeniul in care sunt aplicate si mediul: Mediul economic. toate finalizandu-se cu etapa de verificare . • • metoda Brain storming. tehnologic si in domeniul specific mai precis servicii publice si politici publice sectoriale.

19 . fonduri pentru functiile publice siunt asigurate de la bugetele de stat sau bugetele locale. 7. b) Functii publice clasa a II-a – pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata absolvite cu diploma. sunt create pt a da satisfactie intereselor generale pe toata perioada existentei lor. are caracter obligatoriu drepturile si obligatiile care-I alcatuiesc continutul trebuie exercitate. studii medii finalizate cu diploma de bacalaureat. functiile publice au caracter continuu. functia publica. 11. 8. pe care fiecare serviciu public le exercite pt satisfacerea unui anumit interes general. 9. functiile publice sunt create pentru a da satisfactii intereselor generale si nu in mod direct intereselor individuale. cnform atributiilor de specialtate legal constituite. prin exercitiul efectiv al functiei publice se realizeaza compertenta autoritatii sau a institutiei publice. 5.4. exista o indatorire in acest sens si nu o posibilitate de genul dreptului subiectiv conferit pers fizice sau juridice si fata de care exista latitudinea de a intra sau nu dupa propria vointa in rap juridic conform intereselor proprii. respectiv studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta. Clasificarea functiilor publice I Dupa natura atributiilor titularului functiei publice a) functii publice corespunzatoare inaltilor functionari publici. exista inainde de a fi numit pe postul respectiv viitorul functionar public neputandu-se pune problema declansarii concursului doar pe ideea ca functia publica se va infiinta. fie intr-o forma directa. fie intr-o forma indirecta prin actiunea de executaresi control care sunt strans legate in…… 6. c) Functii publice clasa a III-a pt a caror ocupare se cer studii liceale. b) functii publice de conducere c) functii publice de executie II Dupa cerintele privind nivelul studiilor absolvite a) functii publice clasa I – pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma. in cazul functiei de conducere. 10. III Dupa nivelul atributiilor si competentelor a) functii publice generale din lege b) functii publice specifice IV Dupa nivelul palierulu administratiei publice a) functii publice de stat b) functii publice teritoriale c) functii publice locale Functiile publice de stat a) sunt functii publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul ministerelor organelor de specilaitate ale administratiei publice centrale precum si in cadrul autoritatii administratiei publice autonome. atributiile corespunzatoare functiei publice se stabilesc in raport de sarcini specifice de specialitate. prin exercitarea functiei publice trebuie sa se contribuie la realizarea puterii publice.

care ar face incompatibila cu savarsirea functiei publice cu exceptie situatiei in care a intervenit reabilitarea. Legislatia actuala prevedefolosirea unei limbi minoritare in activitatea autoritatilor administratiei publice locale in care populatia apartinand unei minoritati are o pondere de peste 20%. trebuie sa indeplineasca conditiile de studii prevazute de lege pt functia publica respectiva 7.b) Sunt functii publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul institutiei prefecturii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si a celorlalte organe ale adminstratiei publice centrale din unitetile administrativ teritoriale. 3. poate accede la o functie publica numai persoana care cunoaste limba romana scris si vorbit. Conditiile de acces la ocuparea functiilor publice Principiile accesului egal la functia publica – orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege poate ocupa o functie publica. c) Sunt functi publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul aparatului propriu al autoritatii administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora. indeplinirea – varsta minima de 18 ani impliniti 4. dar actele de stare civila sau hotararile consiliilor locale si judetene se vor oficia doar in limba romana. sa nu fi fost condamnat pt savarsirea unei infractiuni contra umanitatii. In raport cu autoritatile administratiei publice locale cetatenii apartinand unei minoritati nationale din unitatile administrativ teritoriale in care acestia cu o pondere de 20% din numarul ocuitorilor au dreptul sa li se aduca la cunostinta in limba materna ordinea de zi a Consiliului judetean precum si hotararile adoptate de acestia.deriva din principiul egalitatii sanselor consacrat pentru prima data in declaratia universala a drepturilor omului si cetateanului din 1789. Potrivit legii . 5. persoana care accede la ocuparea functiei publice sa aiba cetatenia romana si domiciliul in Romania in prezent aceasta conditie rezulta din articlolul 16 aliniatul 3 din Constitutie unde se arata ca functiile si demnitatile publice civile sau militare pot fi ocupate de persoane care au cetatenia romana si dominiliul in tara. numai unii functionari publici vor cunoaste limba. statului sau a autoritatii de serviciu sau in legatura cu serviciul care impiedica infaptuirea justitiei. 9. Principiul egalitatii sanselor de admisibilitate intr-o functie publica . stare de sanatate atestata pe baza de examen medical de specialitate 6. 2. cunoasterea limbii unei natiuni se aplica numai pt cei care intra In contact direct cu cetatenii si chiar in cadrul acestor institutii. infractiune de fals sau a unor fapte de coruptie sau a unor infratiuni savarsite cu intentie. Conditii: 1. indeplinirea conditiei specifice pt ocuparea functiei publice 8. persoana trebe sa aiba capacitate deplina de exercitiu pt indeplinirea drepturilor si obligatiilor pe care o dobandeste la implinirea varstei de 18 ani. persoana fizica care doreste sa ocupe o functie publica trebuie sa aiba o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentr care candideaza. sa nu fi fost desituit(a) din functiile publice sau sa nu ii fi incetat contractul individual de munca ptr motive disciplinare in ultimii 7 ani 20 . Cetatenii minoritari au dreptul sa se adreseze oral sau in scris autoritatilor administratiei publice locale ai aparatului propriu al acestora si in limba materna si cu drept la oficierea casatoriei in limba materna cu conditia ca ofiterul starii civile sa cunoasca limba respectiva.

raspunderea incompatibilitatile si in general regimul de ocupare si exercitare a functiei intr-un statut special . care intervin de la data nasterii raspunderii de serviciu pana in momentul incetarii acestei raspunderi. Gestiunea functiei publice Conceptu de gestiunea functiei publice poate fi analizat: . managementul perfectionarii continue la nivelul intregului sistem. promovarea si dezvoltarea carierei d.10. 1. 5. 6. Prin politie politica se inteleg toate acele structuri ale securitatii create pt instituirea si mentinerea totalitar comuniste precum si pt suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.in sens material . Mijloacele manageriale de gestiune a functiei publice. Trasaturi functionarul public poate fi cetatean roman cu domiciliul in tara functionaru public este doar cetateanul numit intr-o functie publica vacanta din cadrul unui serviciu public nu si cel ales numirea functionarului public are loc in conditiile legii ceea ce presupune ca cel numit trebuie sa indeplineasaca toate conditiile generale si speciale prevazute de lege si eventual inamovibilitatea numirea in functia publica trebuie facuta de regula pe o perioada nedeterminata fiindca acest element asigura functionarului public stabilitatea in functie si eventual inamovibilitatea functionarii publici au reglementate drepturi si obligatii. 4. 2. planul national de ocupare a functiilor publice b. 7. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea functiei publice sunt: 21 . sa nu fi desfasurat activitati de politie politica. Curs 11 Conflictul de interese si incompatibilitatea cu functia publica Prin conflictul de interese se intelege situatia prin care o persaoana care exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributilor care-I revin potrivit constitutiei si a altor acte normative. a. privind dezvoltarea carierei functionarului public. expresia statutului juridic a acestuia functionarul public isi exercita sarcinile in vederea realizarii competentelor specifice serviciului public respectiv functionarul public sunt salarizati din fonduri publice de la bugetul de stat sau bugetele locale.formal –se analizeaza autoritatea si organismele implicate in procesul de derulare a operatiunilor de gestiune a functiei publice. Potrivit prevederilr Hot 1209/ 2003 art 2. aceasta cuprinde ansamblul situatiilor juridice si efectele produse. 3. recrutarea si selectia c. Notiunea si trasaturile functionarului public El reprezinta persoana fizica ce face parte dintr-o autoritate sau insitutie publica aflate in raporturi ierarhice si care au fost legal investiti sau investite cu exercitiul unei functii publice de regula pe o perioda de timp nedeterminata fiind salarizati pt perioada de timp depusa.in sens formal In sens material prin gestiunea functiei publice se intelege actele juridice si operatiunile administrative prin care se recruteaza functionari publici si se materializeaza situatia lor profesionala de catre structurile realizate in acest scop .

inclusive banci sau alte institutii de credit. asociatii de asigurare si finantare 22 .-impartialitatea -integritatea -transparenta deciziei -suprematia interesului public Functia este in conflict de interese daca se afla in una din urmatoarele situatii: a) este chemat sa resolve cereri sa ia decizii sau sa participle la luarea deciziilor cu privire la personae fizice sau juridice cu care are relatii cu character patrimonial b) participa in cadrul aceleiasi comisii constituita conform legii cu functionari publici care au calitate de sot sau ruda apropiata c) interesele sale patrimoniale. Raportul de serviciu al functionarului public se suspend ape durata campaniei electorale pana in ziua ulterioara alegerilor sau daca este ales pana la incetarea functiei eligibile sau a functiei de demnitate publica in cazul in care functionarul public a fost ales sau numit. luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii sis a informeze de indata pe seful ierarhic caruia ii este subordonat direct. ale sotului sau rudelor acestora de grI pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice. Deasemenea functionarul public poate candida pentru o functie eligibila sau poate fi numit intr-o functie de demnitate publica. activitati profesionale remunerate 3. societatii comerciale ori in alte unitati cu scop lucrative din sectrorul public sau privat. Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a functiei publice in termen de cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta. in cadrul unei asociatii familiale sau ca persoana fizica autorizate 4. precum si cu functiile de demnitate publica Functionarul public nu poate detine alte functi sin u poate desfasura alte acvitatii remunerate sau neremunerate dupa cum urmeaza: 1. Persoana care exercita o functie publica va depune o declaratie de interese pe propria raspundere cu privire la si activitatile pe care le desfasoara cu excepia celor legate de mandatul sau functia pubic ape care o exercita. sau alte ONG-uri ori partide politice 2. in cadrul cabinetului demnitarului cu execeptia cazurilor in care functionarul public eset suspendat din functia publica in conditiile legii pe durata numirii sale 3. Functionarii publici pot exercita functii sau activitatii in domeniul didactic. Functionarii care fac parte din categoria inaltilor functionari publici nu pot fi membrii ai unui partid politic sub sanctiunea destituireii din functia publica. functionarul detine in cadrul unor asociatii. Functionarii publici pot fi membrii ai partidelor politice insa le este interzis sa fie membrii ai organelor de conducere ale partidelor politice sis a exprime sau sa apere in mod public pozitiile unui partid politic. Functia si activitatile care vor fi mentionate in declaratia de interese sunt 1. in cadrul regiilor autonome . in calitate de membru al unui grup de interes economic Deasemnea functionarul public nu pt fi mandatari ai unor personae in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o executa. fundatii. Calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea pentru care a fost numit. in cadrul autoritatilor si institutiilor publice 2. l cercetarii stiintifice si al creatiei literar artistice. calitatea de actionar sau asociat la societati comerciale. In cazul exeistentei unui conflict de interese functionarul public este obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii.

Modificarea . ce sunt realizate de organisme statale sau actori ai vietii economico-sociale privati sau publici. etc. regional. -in acest sens in legea fundamentala al oricarui stat gasim notiunea de serviciu public. o indatorire fundamentala de a fi satisfacuta o nevoie publica si de a avea acces neingradit la serviciile publice -prin constitutie sunt prevazute serviciile publice generale. poltie si serviciul apararii nationale. In acest sens la nivelul sistemului legislativ national exista un set de legi in care este stipulata si definita notiune de serviciu public si prin care sunt delimitate competentele activitatii desfasurate la nivel local. Astfel se face distinctia in mod indirect intre serviciile publice si serviciile de utilitate publica.exercitarea cu character temporar a unei functii publice de conducere Suspendarea .Declaratii de interese se depun in termen de 15 zile de la data numirii in functie si vor fi actualizate ori de cate ori intervin schimbari care trebuie inscrise in aceste declaratii.. un drept o libertate. Modificarea suspendarea si incetarea raportuui de serviciu.detasarea . speciale-asigurate in mod egal si continuu cetatenilor: EDUCATIE SANATATE PROTECTIE SI PAZA CULTURA PROTECTIE SOCIALA -se adauga srviciul de justitie. -serviciul public – furnizat de autoritatile statale -parteneriat public.mutarea in cadrul altui department sau altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii sau institutiei publice . Tot in constitutie – sunt delimitate conceptele de autritate publica specificandu-se atributiile acestora din perspectiva asigurarii serviciilor publice.transferal .privat – difera in functie de contractele incheiate 23 .delegarea .de drept .la cerere Incetarea - de drept prin acordul partilor consemnat in scris prin eliberarea din functie prin destituirea din functia publica demisia Curs 12 Serviciile publice Literatura de scpecialitate defineste existenta unei categori de activitati care acopera nevoia publica.

se adreseaza unei colectivitati segmentate teritorial si care este delimitata prin aria de rezidenta la care apartine colctivitatea . autorizarea si functionarea unei persoane fizice sau juridice ce se poate constitui in furnizor al serviciilor publice. TARANGUL – intr-o lucrare de specialitate considera ca interventia statului. ordinea publica.serviciile colective. organizatie statala.obtinut nu prin actul de vanzare cumparare. sanatate.Legile lui Rolland sunt. interesul colectiv. la aceasta partcipand Parlamentul Romaniei. 24 . legea 5/2006 legea administratiei publice. realizate la nivel national 2) Natura serviciului din punct de vedere juridic: . interventia autorizata in functia serviciului public. are un sens special. infiintarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autoritatii deliberative 3. la un anumit pret. Mai sunt legile complemetare care asigura functionarea administratiei publice in Romania cu ar fi directivele si normele Ue ce au ca obiect al textului de lege serviciul de utilitate exemplificat prin: -serviciu de apa.servicii industriale. interesului general – totalitatea intereselor tuturor cetatenilor unui stat sau ale locuitorilor unei comunitati. realizate de instituitia publica 4)forma de proprietate. obtinut in urma actului de vanzare . reprezinta interesul unui grup de indivizi ce apartin unei institutii. regimul administrativ asigurat prin forma de dezvoltare.servicii administrative .electricitate. satisface o nevoie publica ce raspunde. Caracteristicile serviciilor publice 1. instructie publica. cultura etc. siguranta nationala si creeaza conditii optime pentru sanatate. este data de o autoritate executiva a administratiei publice locale -Principiile care stau la baza definirii serviciului public pe care le gasim in teoriile fundamentale publice numite.servicii publice de tip monopol. unei singure structuri organizate care detine monopolul pentru realizare nevoii publice. intr-o anumita cantitate ce ii satisface nevoia publica. sau serviciil publice realizate in parteneriat public privat.se supun regulilor pietei atat pentru stabilirea cererii si ofertei cat si petru stabilrea preturilor in functie de costuri. unui agent economic 2.Notiunea de serviciu public o intalnim in sistemul constitutional al oricarui stat instrumentata o data cu aparitia acestuia. are acces pe o perioada determinata de timp.tip market. iar prin activitate acestui serviciu sunt adoptate NORME JURIDICE obligatorii care reglementeaza in mod uniform la nivel national relatiile sociale -serviciul public judiciar realizat de instantele juridice si care solutioneaza cu putere de adevar legal conflictele juridice -servciul public administrativ –asigura executarea legilor si a hotararilor judecatoresti.tip nou market. constitutia tarii. transport Specialistii considera existenta a IV tipologii de servicii publice: 1) Serviciul care acopera un areal al unui stat competenta nationala. -serviciul public de legiferare realizate. comerciale 3)modul de organizare – servicile realizate de catre autoritatea publica locala.la care fiecare membru al colectivitatii in functie de nevoia publica. servicii de educatie. In teoria economica serviciile publice sunt clasificate in functie de natura pe piata: . transport educatie. -legislatia speciala serviciilor publice este cea privind serviciu de utilitate publica. sau market. asistenta sociala. ajung in mod gratuit la utilizatorul acestuia . pret platit direct de cetateni sau care au acces cetatenii in mod liber fara plata. determinat de faptul ca exista la nivel general o nevoie publica nationala recunoscuta care poate fi satisfacuta prin activitati constituite in servicii de utilitate publica. cultura .servicii individuale.

in contrast cu centralizarea ce reduce initiativa. principiul cunatificarii. ce trebuie satisfacuta. Principiul descentralizarii Permite realizarea climatului prielnic satisfacerii nevoilor sociale locale. toti cetatenii se bucura de aceleasi drepturi si toti trebuie sa beneficieze in aceeasi masura si fara intrerupere a serviciului public. interesul pentru binele obstesc. asigurat de furnizor. generaliatatea si neutralitatea acestuia. Principiul continuitatii Este cel care completeaza principiul egaliataii din perspectiva impartialitatii si laicitatii serviciilor publice si al egalitatii serviciilor si a tratamentului tarifar. la acestea se adauga principiul descentralizarii.continuitatea -egalitatea -aceste 3 principii se regasesc in toate constitutiile statelor natioanel. sa functioneze fara intreruperi brutale.genereaza starea de independenta locala. Principiul egalitatii Egalitatea tuturor cetatenilor in fata serviciilor publice. daca circumsatantele se schimba. asigurand functionarea serviciilor publice. scopul este satisfacerea in mod real al nevoilor conferind personalitate juridica serviciului public si constituidu-se ca structura al administratiei publice .principiul descentralizarii. individuala. conducand la cresterea artificiala a preturilor serviciilor publice.Principiul descentralizarii. de acoperire a nevoii publice percepute de utilizator Principiul eficacitatii Presupune masurarea gradului in care obiectivele furnizorului de servicii publice fata de cerintele identificate prin nevoia publica. functionarea regulata. perspectiva dezvoltarii intregii comunitati sociale. istorie si realizand concordanta intre nevoile sociale manifestate de cetatenii cu optiunea reala de a satisface aceste nevoi . obiceiuri. 25 . daca utilizatorii exprima noi exigente. . principiul efeicientei. principiul eficacitatii.. toti cetatenii au dreptul la servicii publice si sunt egali.promoveaza initiativa locala.adaptabilitatea . Principiul adaptabilitatii/ sau muatbilitatii Presupune ca prestatiile furnizate cetatenilor sa fie intotdeauna adaptate nevoilor sale. presupune ca aministratorul sa fie in masura sa furnizeze servicii publice pe toata perioada in care se manifesta nevoia sociala. serviciile trebuie schimbate. tinand cont de elementele traditionale.Descentralizarea permite colectivitatii locale sa-si administreze singuri serviciile publice sub controlul statului Principiul eficientei Realiazarea raportului optim intre cost si cantitate si calitatea serviciului public in conducerea SP Reformarea serviciilor de utilitate publica este masurata prin indicatori universal acceptati Eficienata serviciilo publice masoara gradul de satisfacere pe care poate sa-l atinga serviciul public. prin calitatea nevoilor publice. cu scopul dezvoltarii comunitatii locale. au obligatia sa mentina functionarea serviciului public.Transferul serviciului public de la nivel central la nivel local. Principiul continuitatii Se bazeaza pe ideea ca preluarea unei activitati de autoritatea administratiei publice implica o nevoie sociala. .

variabilitatea. caracteristica prin care servici public nu poate fi repetat de la o prestatie la alta. simtite. inexistenta posibiliataitii de stocare a serviciilor de utilitate publica sau de inventariere. inseparabilitatea. relatie ce se realizeaza simultan. perisabilitaatea 1. Intangibilitatea. 26 . Principiul cuantificarii Permite evaluarea rapida a eficientei serviciului public prin acoperirea satisfacerii nevoii publice -principiu complementar principiului eficientei si sustine reforma serviciilor publice alaturi de sectorul public. accesibilitatea seriozitatea si cantitatea serviciilor publice. realizandu-se si consumandu-se in acelasi timp 3. auzite. serviciile nu pot fi vazute. el depinzand de factorul uman atat presatorul cat si consumatorul 4. mirosite inainte de a fi cumparate 2.consumator. presupune existenta relatiei intre prestator.In special indicii de calitate masoara oportunitatea.