Sunteți pe pagina 1din 53

LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL LIBEREI CIRCULAŢII A PERSOANELOR ŞI A LUCRĂTORILOR ȘI DREPTUL LA MUNCĂ ÎN SPAȚIUL COMUNITAR

LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL LIBEREI CIRCULAŢII A PERSOANELOR ŞI A LUCRĂTORILOR ȘI DREPTUL LA MUNCĂ
LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL LIBEREI CIRCULAŢII A PERSOANELOR ŞI A LUCRĂTORILOR ȘI DREPTUL LA MUNCĂ
LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL LIBEREI CIRCULAŢII A PERSOANELOR ŞI A LUCRĂTORILOR ȘI DREPTUL LA MUNCĂ
LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL LIBEREI CIRCULAŢII A PERSOANELOR ŞI A LUCRĂTORILOR ȘI DREPTUL LA MUNCĂ
LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL LIBEREI CIRCULAŢII A PERSOANELOR ŞI A LUCRĂTORILOR ȘI DREPTUL LA MUNCĂ

Libera circulaţie a persoanelor în spaţiul Uniunii Europene se defineşte prin eliminarea tuturor controalelor la frontierele interne, fiind reglementată prin acordurile Schengen din Tratatul CE şi prin Directiva 2004/38/CE a Consiliului şi Parlamentului European.

Iniţial, conceptul de liberă circulaţie a persoanelor făcea referire doar la indivizii consideraţi agenţi economici, fie angajaţi, fie furnizori de serivicii, dar apoi, subiectul s-a extins treptat, astfel încât să cuprindă totalitatea cetăţenilor UE, indiferent de activităţile desfăşurate.

  • În ceea ce priveşte libera circulaţie pe teritoriul României, art.25 din legea fundamentală confirmă posibilitatea oricărui cetăţean de a circula liber pe teritoriul ţării şi de a-şi stabili domiciliul în orice zonă şi localitate. În cazul liberei circulaţii a românilor în străinătate, aceasta este garantată prin revenirea acestora în ţară.

  • În ultimii ani, România a adoptat acte normative care au prevederi comunitare referitoare la cum trebuie trataţi străinii. S-a aprobat metodologia de aplicare a acordurilor încheiate între guvernul român şi guvernele celorlalte state, privind circulaţia lucrătorilor şi şederea temporară a românilor în căutare de muncă, pe teritoriul altor state.

  • Cetăţenii Uniunii obţin dreptul de şedere permanentă în statul gazdă, după o perioadă de cinci ani, condiţia fiind nu primească un ordin de expulzare pe numele lor. Acest drept de şedere se pierde numai în cazul în care persoana a fost absentă din statul membru timp de doi ani consecutivi. La solicitarea acestora, cetăţenii UE pot primi un act care ateste dreptul de şedere permanentă. Statele membre emit în cel mult şase luni permisele membrilor familiei proveniţi din ţări terţe şi se pot reînnoi o dată la zece ani. Cetăţenii Uniunii beneficiază de asemenea, de un tratament egal cu cetăţenii ţării gazdă. Însă statul membru gazdă poate nu acorde dreptul la asigurare socială, în primele trei luni de la şedere, dar şi ajutor de întreţinere pentru studii, cursuri de formare profesională sau credite.

 Cetăţenii Uniunii obţin dreptul de şedere permanentă în statul gazdă , după o perioadă de
  • În ceea ce privește dreptul la muncă în țările Uniunii Europene, trebuie menționată colaborarea permanentă existentă între UE și guvernele statelor membre. În funcție de aceasta este contruită o politică în domeniul ocupării forței de muncă, în domeniul afacerilor sociale și al incluziunii sociale, desigur, indispensablă unor societăți în continuă dezvoltare. În acest sens, Uniunea Europeană are mai multe roluri, în primul rând acela de monitorizare a politicilor naționale și promovarea schimbului de bune practice în domeniul ocupării forței de muncă și a pensiilor. Mai mult decât atât, elaborează acte legislative și monitorizează punerea în practică a acestora în aceste domenii.O definiție a dreptului muncii poate fi aceea a unui ansamblu de dispoziții prin care se trasează drepturile și obligațiile lucrătorilor și angajatorilor la locul de muncă.

  • În spațiul European acest drept al muncii reglementează în primul rând condiițiile de muncă, acestea incluzând timpul de lucru și contractele, dar și informarea și consultarea lucrătorilor în cazul concedierilor sau transferurilor.În cadrul dispozițiilor reglementate de UE intră și permisul de muncă. Acesta este actul care permite unui lucrător să își desfășoare activtatea pe teritoriul unei alte țări.

  • În cazul românilor și al bulgarilor deopotrivă după cum s-a menționat, migrația forței de muncă depinde foarte mult de legislația în vigoare a politicilor naționale ale celorlalte state, motiv pentru care este recomandată contactarea unui consilier european în materie de ocupare a forței de muncă pentru a afla detaliile înainte de deplasare.

  • Teama generală referitoare la problema imigranţilor se referă la faptul un număr mare de persoane din ţările mai slab dezvoltate vor migra către ţările mai prospere iar acest lucru ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru cetăţenii statului respectiv, vor avea loc scăderi salariale, vor fi utilizate excesiv drepturile privind ajutoarele sociale, se va micşora numărul locurilor în şcolile primare, raportuldovedeşte totuşi că această temere este nejustificată şi chiar migraţia forţei de muncă aduce beneficii statelor membre Uniunii Europene, arătând că numărul de români şi bulgari imigranţi estimat pentru anul 2014 este mic, scoţând în evidenţă faptul "imigranţii economici în special, sunt în general tineri şi sănătoşi, astfel nu vor avea de ce apeleze în număr mare la serviciile medicale", scăzând numărul de migranţi ilegali iar în legatură cu locul în şcolile primare se subliniază că institutiile de invatamant britanice nu sunt afectate in niciun fel de prezenta copiilor straini.

 Teama generală referitoare la problema imigranţilor se referă la faptul că un număr mare de
  • Deşi Uniunea Europeană încearcă soluţionarea situaţiei migranţilor ilegali şi susţine migrarea legală, obiectivele Programului de la Stockholm fiind create tocmai pe aceasta necesitate de acceptare a imigranţilor legali de către statele membre în vederea rezolvării problemei demografice din câmpul muncii, în realitate se poate observa cu usurinţă închiderea accesului muncitorilor imigranţi pe piaţa muncii.

 Deşi Uniunea Europeană încearcă soluţionarea situaţiei migranţilor ilegali şi susţine migrarea legală , obiectivele Programului

MIGRATIA ROMANEASCA

MIGRATIA ROMANEASCA
MIGRATIA ROMANEASCA
  • Migratia fortei de munca a devenit un fenomen actual de mare amploare in interiorul Uniunii Europene. Fenomenul globalizării are implicaţii asupra componentelor vieţii sociale şi economice. În contexul acestui proces amplu are loc o creştere a riscurilor, cât şi a oportunităţilor pentru indivizi şi societăţi, accentuându-se mobilitatea, pluralismul şi creşterea de satisfacere a nevoilor. In contextul actual, migratia nu inseamna doar a munci intr-un alt stat, ci si schimbarea temporara sau permanenta a resedintei.

  • Migraţia contemporană diferă de cea din alte perioade prin felul oamenilor care emigrează. Dacă în trecut majoritate celor care plecau din ţară era reprezentată de oameni cu studii medii, în zilele noastre avem de-a face cu un exod al creierelor. Tot mai mulţi specialişti tind părăsească ţara pentru recunoştere la nivel internaţional. Un alt segment prin care se diferenţiază migraţia contemporană este vârsta emigranţilor. Tinerii sunt cei mai interesaţi să plece din ţară. Odată cu ei, migraţia a putut fi împărţită în migraţie circulatorie şi migraţie definitivă. Deşi sunt destui tineri care ar pleca să muncească în străinătate, îngrijorător este faptul majoritatea tinerilor vor se stabilească definitiv în alte ţări.

  • Pe scurt, cauzele migratiei pot fi economice, profesionale, politice,

sociale, legate de mediu sau de ordin psihologic: bani, munca, o viata mai buna, nivelul salariilor, motive familiale.

  • Efectele migratiei se resimt atat in tara gazda, cat si in tara de origine. Astfel, in timp ce in tara gazda efectele sunt, de regula, favorabile (reducerea deficitului de forţă de muncă, atenuarea efectelor procesului de îmbătrânire demografică, creşterea producţiei), tara de origine se

poate confrunta cu probleme precum exportul de capital uman ce ar putea contribui la dezvoltarea economica interna.

  • In ceea ce priveste emigrantul, acesta poate intalni avantaje si dezavantaje.

Pe lângă aspectele economice, putem spune că emigrantul, exceptând dorul

de casă şi de familie, se simte mai bine pe plan profesional, deoarece el

învaţă noi deprinderi, îşi face cunoştinţe. Pentru emigrand, dezavantajele sunt

mai mult de ordin social. El este expus riscului de nerespectare din partea

angajatorului a contractului de muncă sau de relele tratamente pe care acesta le aplică; discriminării; dificultăţilor de acomodare; unei protecţii sociale mai reduse sau necorespunzătoare, concretizată în condiţii de muncă uneori sub nivelul celor promise la interviul de angajare.

  • In cazul Romaniei, se pot deosebi 3 perioade in ceea ce priveste migratia:

  • - o prima perioadă, între 1990 şi 1995, caracterizată printr-o rată a emigrării de 7 persoane la 1000 locuitori, ţările de destinaţie fiind Israel, Turcia, Italia, Ungaria şi Germania;

  • - a doua perioadă, între 1996-2001, cu o rată a emigrării de 7 persoane la 1000 locuitori, ţările de destinaţie fiind Spania, Statele Unite şi Canada;

  • - a treia perioadă, din 2001 şi până în prezent, pe fondul apariţiei vizelor Schengen şi a intregrării României în Uniunea Europeană

 In ceea ce priveste numarul emigrantilor romani din Spania si Italia, numărul acestora se ridica
  • In ceea ce priveste numarul emigrantilor romani din Spania si Italia,

numărul acestora se ridica la 2-3 milioane, dintre care doar 300.000 s-au întors în tară în intervalul 2011-2012. Motivele pentru care aceştia au emigrat în Italia şi Spania au fost atracţia unor condiţii de muncă mai bune, o răsplată financiară pe măsură comparativ cu situaţia din ţară, iar, odată cu valul de români stabiliţi în Italia şi Spania, alţii şi-au îndreptat atenţia înspre aceste state, impulsionaţi de succesul predecesorilor lor.

  • Faptul că indivizii nu aveau dreptul de a sta mai mult de 3 luni în străinătate a dus la intensificarea fenomenului de migraţie circulatorie, fiind reintroduse o serie de măsuri coercitive în spaţiul Schengen pentru cetăţenii români. Prin acestea, statul italian dorea să limiteze migraţia ilegală şi să legalizeze

sistemul imigranţilor care deja îşi desfăşoară activitatea în Italia. Prin această

măsură, numărul cetăţenilor români care lucrau în condiţii legale în Italia a

crescut cu 556.000 de persoane.

MIGRATIA IN MAREA BRITANIE

MIGRATIA IN MAREA BRITANIE
MIGRATIA IN MAREA BRITANIE
 Ocazia cetăţenilor romani de migrare către UK a apărut odată cu intrarea României în UE
  • Ocazia cetăţenilor romani de migrare către UK a apărut odată cu intrarea României în UE în anul 2007. Aceasta migraţie se presupune să îşi atingă apogeul în anul 2014. După 1989, migraţia

a crescut în special în Germania şi Marea

Britanie, politicile privind recrutarea forţei de muncă din străinătate favorizând soluţia lucrătorilor străini temporari. Totodată, studenţii străini au contribuit la acoperirea

necesarului de forţă de muncă în ţările

gazdă (Marea Britanie, Germania, Franta

si Spania). Marea Britanie a adoptat

măsuri pentru facilitarea intrării

persoanelor înalt calificate, în special

specialişti IT, pentru a face faţă competiţiei

globale pentru astfel de lucrători.

  • Migratia neta in Marea Britanie este mai mult decat dubla fata de tinta stabilita de Guvern, de mai putin de 100.000 de

persoane pe an, potrivit unor noi date ale Oficiului National

britanic de Statistica (ONS), relateaza BBC News Online. Cel mai comun motiv pentru persoanele care vin in Marea Britanie este ca sa studieze, ca si in anii anteriori. Acestea reprezinta 250.000 de sosiri in perioada septembrie 2010 -

septembrie 2011, in usoara crestere fata de 245.000 in anul

anterior.

  • Restrictiile pentru bulgari si romani pe piata muncii din Marea Britanie vor fi ridicate la 31 decembrie acest an.

  • Un sondaj de opinie asupra migratiei nationale al Centrului de Studii si Cercetari Infopolitic din Romania a constatat ca 7% dintre persoanele care traiesc acolo vor sa munceasca in strainatate in Uniunea Europeana. Din aceasta suma, 8% vor sa vina sa lucreze in Marea Britanie in urmatoarele sase luni. Avand in vedere ca exista in jur de 4 milioane de persoane in varsta apte de munca in tara, inseamna ca circa 22.000 vor sa vina sa munceasca in Marea Britanie.

  • Statisticile prezentate de The Daily Mail arata ca 40.000 de romani se muta anual in Marea Britanie, iar un studiu realizat de MigrationWatch UK arata ca aceasta cifra va creste la 70.000 in ianuarie 2014, dat fiind ca in Romania salariul mediu este sub 400 de lire pe luna, in timp ce in Marea Britanie acesta atinge 2.208 lire.

STATISTICI PRIVIND MIGRAȚIA ȘI POPULAȚIA MIGRANTĂ

STATISTICI PRIVIND MIGRAȚIA ȘI POPULAȚIA MIGRANTĂ  Eurostat produce statistici privind o serie de aspecte legate
STATISTICI PRIVIND MIGRAȚIA ȘI POPULAȚIA MIGRANTĂ  Eurostat produce statistici privind o serie de aspecte legate


Eurostat produce statistici privind o serie de aspecte legate de fluxurile migrației internaționale, stocurile de cetățeni străini și dobândirea cetățeniei. Datele sunt

colectate pe bază anuală și sunt furnizate Eurostat de către autoritățile statistice

naționale ale statelor membre.

  • În trecut, statisticile privind fluxurile migratorii, stocurile de cetățeni străini și dobândirea cetățeniei erau trimise Eurostat în mod facultativ, în cadrul colectării comune de date privind migrația organizate de Eurostat în cooperare cu o serie de organizații internaționale, precum Divizia de Statistică a Organizației Națiunilor Unite (UNSD), Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE) și Organizația Internațională a Muncii (OIM). Schimbările recente în ceea ce privește metodologia, definițiile și sursele de date utilizate pentru a produce statistici privind migrația și cetățenia ar putea determina, pentru unele state membre, o lipsă a comparabilității în timp a seriilor respective.

CHESTIONAR

CHESTIONAR  Seria de chestionarul realizate servesc la conturarea situației actuale a relațiilor dintre România și
  • Seria de chestionarul realizate servesc la

conturarea situației actuale a relațiilor dintre România și Marea Britanie din perspectiva sociala, cu privire la discriminările existente. Astfel s-a ales crearea a doua chestionare:

unul pentru studentii din Romania si unul

pentru romanii stabiliti in Marea Britanie

  • Chestionarul pentru studentii din Romania a fost aplicat pe un esantion de 50 de studenti, majoritatea acestora intrand in contact direct sau indirect cu lumea britanica.

  • Chestionarul pentru românii stabiliți în Marea Britanie referitor la discriminarea românilor în Regatul Unit a fost aplicat unui număr de 164 de participanţi cu vârste de la 18 la peste 45 de ani. Majoritatea celor intrebati locuiesc pe teritoriul Angliei de 3 5 ani.

  • In urma analizării răspunsurilor cu privire la

discriminarea cetățenilor britanici pe teritoriul

României, constatăm că, de fapt, în acest sens nu există nicio formă de discriminare. Curios sau nu, toți cei chestionați sunt de aceeași

părere, și anume că britanicii nu sunt

discriminați în România și nici nu sunt tratați diferit. De fapt, în ceea ce îi privește pe britanici, românii chiar încurajează venirea lor pe acest

teritoriu, prezentându-le diverse programe, oferindu-le posibilitatea de a călători și de a cunoaște potențialul turistic al țării.

La întrebarea privind modul în care imigranţii români sunt trataţi în Marea Britanie peste 60% dintre persoanele care au participat la chestionar au răspuns afirmativ. Principalele argumente au fost tranparenta sistemului,

lipsa coruptiei, birocratia simplificata.

  • In ceea ce priveste creşterea discriminării în ultima perioadă faţă de ultimii trei ani, persoanele chestionate au răspuns în proporţie de 75% afirmativ, oferind ca argumente faptul mass-media devine tot mai nocivă atât pentru britanici, cât şi pentru români, ziarele publicând în fiecare zi cel puţin o notă negativă despre prezenţa noastră acolo, faptul gradul de infracţionalitate a crescut 78% din furturi în anul 2012 au fost făcute de cetăţeni români , sunt tot mai pregnante mesajele politice anti-romani, oficialii britanici ţinând “discursuri televizate în care scot în evidenţă problemele pe care le cauzăm sau pe care le vom isca dacă am primi drept de muncă”

REFLECTAREA “ PROBLEMEI ” ROMANILOR IN PRESA

REFLECTAREA PROBLEMEIROMANILOR IN PRESA

REFLECTAREA “ PROBLEMEI ” ROMANILOR IN PRESA
REFLECTAREA “ PROBLEMEI ” ROMANILOR IN PRESA
REFLECTAREA “ PROBLEMEI ” ROMANILOR IN PRESA
  • ANALIZA DIN PRESA ROMANA

ANALIZA DIN PRESA ROMANA In perioada 1 ianuarie- 10 aprilie 2013, în publicațiile ziarului Adevărul
  • In perioada 1 ianuarie- 10 aprilie 2013, în publicațiile ziarului Adevărul, Libertatea și România Liberă au fost identificate și analizate 126 de articole în care au fost prezentate probleme migrației române din Marea Britanie și atacurile asupra românilor.

In această analiză de presă, am urmărit obținerea datelor despre:

Restricții de muncă, problema impunerii restricțiilor de către

britanici românilor

Principalele teme abordate de jurnaliști în articole

Atacurile asupra studenților români

Implicarea postului de televiziune BBC în problema migrației

românilor

Pornirea unei campanii a Marii Britanii împotriva românilor, prin

crearea unei imagini negative a acestora , evidențiind problema

rromilor

Crearea unor stereotipuri dedicate românilor

Cotidianul Adevărul a publicat cel mai mare număr de articole, în număr de 84, pe baza

Cotidianul Adevărul a publicat cel mai mare număr de articole, în număr de 84, pe baza acestui subiect, România Liberă a fost singurul dintre cele 3 care a continuat publice și în luna aprilie despre acest subiect, totalul fiind un numar de 28 de publicații, iar în tabloidul Libertatea numărul articolelor publicate au fost 14, număr destul de mic în comparație cu restul ziarelor.

  • Mediatizarea acestei probleme a facut apel în

special la știrile transmise de presa Marii Britanii. Jurnaliștii britanici și români au constatat problema este dezvoltată din cauza acestei invazii a românilor ce dau britanicilor teama vor rămâne fără locuri de muncă. Această teamă a pornit scandalul si crearea unei

imagini negative a acestora

prin intermediul stereotipurilor asociate românilor. Singura rezolvare poate fi regăsita în cadrul Uniunii Europene.

  • Publicul din România a fost invadat în luna ianuarie de publicatii ale presei cu privire asupra acestui scandal, însa în februarie și martie s-a atins apogeul cotidianelor printr-un număr de 50-60 de publicații.

ANALIZA DE PRESA UK
ANALIZA DE PRESA UK
ANALIZA DE PRESA UK

Un document dat

publicitatii de Ministerul pentru Comunitati si

Administratie Locala

indica faptul ca oficialii se asteapta la un numar de

12.769 de imigranti

din cele 2 tari, dintre

care 8.156 romani si 4.613 bulgari.

Un document dat publicitatii de Ministerul pentru Comunitati si Administratie Locala indica faptul ca oficialii se
  • Cifra de 12.769 de români şi bulgari este extrem de similară cu cea de 13.000 de persoane, avansată de guvernul laburist în 2004, atunci când au fost ridicate restricţiile privind imigraţia pentru Polonia şi alte nouă state din Europa de Est. Estimările s-au dovedit însă complet greşite, în condiţiile în care peste un milion de persoane au ajuns în Marea Britanie din Polonia doar în ultimii nouă ani.

Restricţiile impuse bulgarilor şi românilor în Marea Britanie urmează să fie anulate anul viitor, context în care Guvernul estimează că vor imigra aproximativ 13.000 de persoane, potrivit BBC. Cele două ţări au aderat la UE în 2007, însă au fost supuse unor "aranjamente tranzitorii" care nu permit accesul cetăţenilor lor pe piaţa britanică a muncii.

Prim Ministrul britanic David Cameron a prezentat pe data de 25 martie 2013, viziunea Guvernului britanic asupra reformei procesului de migrație.

 A fost monitorizată ediţia electronică a publicaţiei Daily Mail în perioada 1 ianuarie-1 mai 2013.
  • A fost monitorizată ediţia electronică a publicaţiei Daily Mail în perioada 1 ianuarie-1 mai 2013. Au fost selectate acele materiale de presă care au conţinut cuvinte-cheie ca: român”, „România”, „imigrant”, „imigranţi”, relevante pentru subiectul propus spre analiză.

  • În perioada selectată pentru a fi monitorizată, respectiv perioada 1 ianuarie-1 mai 2013, în publicaţia Daily Mail au fost identificate 20 de articole în care s-a dezbătut problema imigranţilor români care constituie o preocupare de top a britanicilor. În cadrul ediţiei electronice Daily Mail au fost semnalate cazuri de comportamente şi atitudini xenofobe la aresa românilor care urmează să plece în Marea Britanie.

  • Din cele 20 de articole identificate în contextul problemei imigrării, 11 dintre acestea au fost scrise într-o manieră care acuză românul de faptul că invadează Regatul Unit pentru a ocupa posturile de lucru cuvenite britanicilor, pentru a beneficia de ajutoare financiare, sau pentru a cerşi şi fura. Atitudinea neutră a publicaţiilor este identificată în cadrul a 8 articole, iar atitudinea pozitivă, sau tolerantă mai bine spus în doar 2 dintre ele. Această atitudine tolerantă vine odată cu menţiunea că românii sunt împinşi spre a-şi părăsi ţara în favoarea Marii Britanii din cauza traiului mizer de acasă.

  • Articolele au scos la iveală atribute negative şi indezirabile ale imigranţilor români, aceştia fiind asociaţi cu infracţionalitatea, lipsa igienei, sau incapacitatea de a-şi asuma un loc de muncă. Majoritatea articolelor identificate au fost publicate în lunile februarie şi martie (02, 03, 04, 12, 16, 25 februarie; 04, 09, 12, 14, 20, 26, 27 martie). Luna care a declanşat scandalul a debutat cu 4 particole (14, 16, 22, 28 ianuarie), în luna aprilie putându-se observa o scădere a preocupării jurnaliştilor faţă de subiect în cele 2 articole publicate ( 05, 11 aprilie).

 Ziarul The Guardian a publicat în intervalul 1 ianuarie - 1 mai un număr de
  • Ziarul The Guardian a publicat în intervalul 1 ianuarie - 1 mai un număr de 16 articole relevante pentru acestă analiză, ce au avut ca subiect problema privind migrația românilor în Mare Britanie odată cu ridicarea barierelor de pe piata muncii. În prima lună a anului au fost identificate 3 articole, în decursul lunii februarie au fost înregistrate un număr de 8 articole, în martie numărul articolelor a scăzut la 4, iar în luna aprilie până la data de 10 a fost identificat un singur articol.

  • Problema a fost dezbătută atât prin prisma britanicilor şi a autorităţilor britanice, cât şi prin prisma românilor şi a autorităţilor române, stârnind discuţii pro şi contra pe baza acestui subiect. Din numărul total de 16 articole, 7 dintre acestea au avut o atitudine negativă faţă de români, britanicii temându-se de o adevărată „invazie” a românilor gata să le „furelocurile de muncă şi locuinţele. Oficialii britanici au ajuns atât de departe încât au dat startul unor campanii menite -i ţină la distanţă pe posibilii imigranţi, nepăsându-le -şi pun propriul popor într-o lumină proastă, ceea ce denotă o atitudine mai mult decât xenofobă la adresa românilor. 6 articole prezintă o atitudine neutră şi numai 3 o atitudine pozitivă.

ANALIZA PRESEI ROMANE SI A CELEI BRITANICE CU PRIVIRE LA RIDICAREA RESTRICTIILOR PENTRU ROMANI PE PIATA

ANALIZA PRESEI ROMANE SI A CELEI BRITANICE CU PRIVIRE LA

ANALIZA PRESEI ROMANE SI A CELEI BRITANICE CU PRIVIRE LA RIDICAREA RESTRICTIILOR PENTRU ROMANI PE PIATA

RIDICAREA RESTRICTIILOR PENTRU ROMANI PE PIATA MUNCII

ANALIZA PRESEI ROMANE SI A CELEI BRITANICE CU PRIVIRE LA RIDICAREA RESTRICTIILOR PENTRU ROMANI PE PIATA

DIN MAREA BRITANIE

ANALIZA PRESEI ROMANE SI A CELEI BRITANICE CU PRIVIRE LA RIDICAREA RESTRICTIILOR PENTRU ROMANI PE PIATA
ANALIZA PRESEI ROMANE SI A CELEI BRITANICE CU PRIVIRE LA RIDICAREA RESTRICTIILOR PENTRU ROMANI PE PIATA

Analiza presei romane si a celei britanice cu privire la ridicarea restrictiilor pentru romani pe piata muncii din Marea Britanie in perioada 2005 2013, fiind analizate 30 de articole.

  • In anul 2005, in Marea Britanie, o serie de restrictii au fost impuse pentru cetatenii romani si bulgari sub pretextul protejarii piata de munca a regatului. Aceste restrictii ar urma sa fie ridicate in decembrie 2013, ulterior convenindu-se pe data decembrie 2014. Cu toate acestea ridicarea restrictiilor pentru romani si bulgari sunt vast

disputate in Regatul Unit: pe de-o parte a baricadei

aflandu-se euroscepticii conseratori, iar pe cealalta liberalii. Parerile sunt impartinte, unii sustin ca Anglia va fi invadata de un flux masiv de emigrant romani, altii sustin ca Marea Britanie nu se afla in pericolul de a fi acaparata

de emigranti. Cat timp unii fac tot posibilul pentru a ridica

restrictiile se confrunta cu cealalta tabara care sustine ca vor face tot ce le sta in putinta sa prelungeasca restrictia.

SCANDALUL “ CARNEA DE CAL” IN PRESA ROMANEASCA SI DIN MAREA BRITANIE   In luna

SCANDALUL CARNEA DE CAL” IN PRESA ROMANEASCA SI DIN MAREA BRITANIE

SCANDALUL “ CARNEA DE CAL” IN PRESA ROMANEASCA SI DIN MAREA BRITANIE   In luna
SCANDALUL “ CARNEA DE CAL” IN PRESA ROMANEASCA SI DIN MAREA BRITANIE   In luna



In luna februarie a anului 2013, s-a descoperit ca un

produs dintr-un magazin din Marea Britanie continea carne de cal, cu toate ca ingredientele de pe cutie sustineau ca este vita. Spectacolul a inceput in forta, fiecare companie din mai multe tari europene aratand

cu degetul spre alta, pana cand s-a ajuns la presupusa tara de export a carnii de cal, Romania. Dupa vehemente acuzatii, presa străină a efectuat reportaje la cele două abatoare din România implicate în scandalul cărnii de cal descoperite în produse semipreparate din Marea Britanie.

  • „Financial Times“, Sky News, „Daily Telegraph“, „Daily Mail“ sau AFP au realizat reportaje la abatoarele Doly Com din judeţul Botoşani şi CarmOlimp din judeţul Braşov, cele spre care francezii au arătat iniţial cu degetul i-ar fi păcălit. Informaţiile transmise către redacţii au fost pozitive, jurnaliştii remarcând curăţenia, dotarea cu utilaje de ultimă generaţie, dar şi facturile de expediere a mărfurilor pe care scrie clar „carne de cal“. Notă discordantă a făcut tabloidul „Daily Mirror“, care a transmis, în mod ciudat, românii îşi vând caii la abator pentru doar 11 lire sterline. Mai mult, nici măcar nu ar fi fost vorba de carne de cal în lasagna vândută în magazinele britanice, ci de carne de măgar.

Guvernul francez scoate

România din scandalul cărnii de cal, ministrul francez Benoit Hamon prezentand concluziile anchetei privind scandalul cărnii de cal. Potrivit autorităţilor din Hexagon, societatea Spanghero ştia că vindea carne de cal şi nu de vită, iar furnizorul român implicat în scandal a acţionat de bună- credinţă. Carnea de cal care provenea din România era etichetată corect, susţine ministrul francez. Hamon a prezentat chiar factura de la vamă, unde se putea observa codul şi lotul căruia aparţinea carnea exportată din România

Guvernul francez scoate România din scandalul cărnii de cal, ministrul francez Benoit Hamon prezentand concluziile anchetei
  • CAZUL RIDICARII RESTRICTIILOR PENTRU ROMANI PE PIATA MUNCII DIN

CAZUL RIDICARII RESTRICTIILOR PENTRU ROMANI PE PIATA MUNCII DIN MAREA BRITANIE IN PRESA ROMANEASCA SI

MAREA BRITANIE IN PRESA ROMANEASCA SI CEA DIN UK

CAZUL RIDICARII RESTRICTIILOR PENTRU ROMANI PE PIATA MUNCII DIN MAREA BRITANIE IN PRESA ROMANEASCA SI
  • In anul 2005, In Marea Britanie, o serie de restrictii au fost impuse pentru cetatenii romani si bulgari sub pretextul protejarii piatei de munca a regatului. Aceste restrictii ar urma sa fie ridicate in decembrie 2013, ulterior convenindu-se pe data decembrie 2014. Cu toate acestea ridicarea restrictiilor pentru romani si bulgari sunt vast

disputate in Regatul Unit pe de-o parte a baricadei

aflandu-se euroscepticii conseratori iar pe cealalta liberalii. Parerile sunt impartite, unii sustin ca Anglia va fi invadata de un flux masiv de emigranti romani, altii sustin ca Marea Britanie nu se afla in pericolul de a fi acaparata

de emigranti. Cat timp unii fac tot posibilul pentru a ridica

restrictiile se confrunta cu cealalta tabara care sustine ca vor face tot ce le sta in putinta sa prelungeasca restrictia.

CAMPANIA GANDUL.INFO

CAMPANIA GANDUL.INFO  Ca un răspuns la campania inițiată de guvernul britanic, aceea de a descuraja
  • Ca un răspuns la campania inițiată de guvernul britanic, aceea de a descuraja românii și bulgarii să vină în Marea Britanie pentru a locui și munci, ziarul Gândul, împreuna cu GMP Advertising și Webstyler au lansat campania “Why Don’t You Come Over?”, prin care românii și britanicii se pot apropia într- un dialog deschis și pot lua contact unii cu ceilalți.

CAMPANIA GANDUL.INFO  Ca un răspuns la campania inițiată de guvernul britanic, aceea de a descuraja
  • Nu doar britanicii sunt invitați să intre în contact cu romînii și să cunoască mai bine România, ci și românii sunt încurajați să participe la această inițiativă.

  • Într-o primă fază, s-a lansat doar platforma de Travel a site-ului, prin care britanicii pasionați de calătorii pot veni în România, fiind găzduiți chiar de românii care își pun la bătaie canapelele, prin sistemul de couch-surfing, lansat de această campanie.

  • În a doua fază a campaniei s-a lansat și platforma de Work, care presupunea, de

asemenea, o implicare atât

din partea britanicilor, cât și

din partea românilor.

Britanicii interesați de locuri de muncă în România pot

vizualiza prin intermediul

site-ului oferte postate de românii de aici.

  • Campania Gândul "Why don't you come over?" s-a incheiat în data de 11 februarie, cu un mesaj al românilor adresat premierul britanic, David Cameron, mesaj publicat în ziarul The Guardian.

  • Mesajul apărut în pagina a opta a ziarului explică motivul pentru care această campanie a fost inițiată, acelea de a alunga, prin intermediul umorului (dar nu a hazului de necaz, am putea adăuga), temerile britanicilor legate de o eventuală invazie a românilor. Rezultatul campaniei a fost reprezentat de invitația la dialog între cetăţenii celor două ţări, totul doar cu ajutorul unor postere care s-au bucurat de un enorm succes în campania Why don't you come over?” şi a site-ului whydontyoucomeover.co.uk.

Prin intermediul acestei campanii, românii au

ajuns la concluzia că nu poţi face campanie

pozitivă României vorbind doar despre peisaje, istorie şi tradiţii. România trebuie să

se prezinte ca o țară modernă, mereu

adaptată la vremuri. Trebuie să le demonstreze englezilor că românii sunt lipsiți de complexe de inferioritate și că sunt dispuşi să folosească în mod inteligent umorul pentru a construi o relație bazată pe înţelegere şi comunicare.

INTERVIURI

INTERVIURI  Ca orice comunitate de români aflată în oricare ţară din lume, comunitatea de români
INTERVIURI  Ca orice comunitate de români aflată în oricare ţară din lume, comunitatea de români
  • Ca orice comunitate de români aflată în oricare ţară din lume, comunitatea de români din Marea Britanie are modalităţi de a comunica virtual prin reţele de socializare , în mod special forumurile. Aceste siteuri denumite specific precum romani- online.co.uk sau noiromani.co.uk reprezintă un spaţiu virtual de întâlnire şi socializare pentru românii din Marea Britanie. Ele au ca scop susţinerea românilor aflaţi deja acolo sau cei ce intenţionează să emigreze, oferindu-le informaţi utile, care îi ajute astfel se integreze mai uşor în societatea britanică

  • Informaţiile de care are nevoie orice viitor emigrant dar şi un român deja stability în UK, sunt organizate în topicuri cum ar fi: despre închirierea unei case sau a unui apartament, pregătirea actelor necesare obţinerii dreptului de munca pe o piaţă în care românii încă se lovesc de restricţii, informaţii despre serviciile medicale şi asigurări de sănătate, informaţii despre magazinele, restaurantele sau bisericile româneşti , evenimentele româneşti .

  • Comunitatea unui forum numără între 10.000 până la 20.000 de membrii înscrişi . Unele din aceste siteuri cuprind ataşate şi o pagină de facebook, un radio online, platform TV online . Rubricile cele mai populare sunt : platforma de dezbateri Forumul ,împreună cu rubrică de ştiri. O rubrică interesantă pe unul din siteuri menţine o arhiva de aur a membrilor marcanţi ai comunităţii româneşti din Marea Britanie. Acolo sunt prezenţi oameni de cultura, oameni de afaceri, artişti, muzicieni, manageri culturali , arhitecţi, profesori, medici dar şi din alte categorii socio- profesionale. Nume precum : Ion Ratiu, J.J.Benjamin,Moses Gaster, Henry Coanda, Constantin Silveştri etc.

  • O altă rubrică este aceea a calendarului cu evenimente destinate românilor din Marea Britanie. Spre exemlu într-o lună sunt atât evenimente culturale de film şi teatru dar şi concerte şi expoziţii, întâlniri şi discuţii şi evenimente pentru copii. Filmele sunt în general difuzate în cinematografe mai mici şi sunt filme româneşti vechi (“Mihai Viteazul”,”Nea Mărin Miliardar”). Concerte atât de opera, pian şi vioară cât şi concerte ale artiştilor autohtoni (“Alex Velea”).

  • Slideshow :

    • Calin Iulia, SE, grupa 1

    • Lovasz Talita, SE, grupa 3