P. 1
Metodologia Cercetarii Stiintifice Medicale

Metodologia Cercetarii Stiintifice Medicale

|Views: 21|Likes:
Published by Craiova Med
Aceste documente sunt dedicate atat studentilor, cat si colectivului medical, cu scop tutorial-educativ.
Aceste documente sunt dedicate atat studentilor, cat si colectivului medical, cu scop tutorial-educativ.

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Craiova Med on Aug 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $1.00 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

01/05/2015

$1.00

USD

Metodologia cercetării ştiinţifice

medicale
Program de curs

Filozofia științei
 Determinism
 Probabilități
 Statistică
 Elaborare ipoteze
 Testare ipoteze
Etica în cercetarea medicală
 Consencvențialism (totul spre binele omului)
 Etică deontologică (acțiune corectă)
 Teoria virtuții (axată pe persoana care
cercetează)
 Norme de cercetare
– Interne
– De legătură
– Externe
 Plagiatul
 Drepturi de autor

Metodologia cercetării
 Strategie
 Planificare
 Analiză
– Problema studiata
– Literatura de specialitate
– Tip de date
– Tehnici
– Repetabilitate, validitate, etc.
– protocoale
Documentarea bibliografică
 Surse
 Căutarea sistematică
 Filtre metodologice de căutare
 Biblioteci electronice
 Internet
 Termeni de căutare
Cercetarea clinică
 Trialuri clinice
 Studiul medicamentului
 Eroarea de publicație
 Estimarea eșntioanelor de studiu
Studii populaționale
 Populație și eșantion
 Incidență, prevalență, riscuri
 Design-ul studiilor epidemiologice
 Studii experimentale
 Erori ale studiilor
Cercetarea calitativă
 Utilitatea
 Culegerea datelor
 Analiza specifică
 Aspecte etice
Statistică medicală
 Testarea ipotezelor
 Teste de semnificație
 Distribuția normală
 Tabele de contingență
 Metode non-parametrice
 Regresia m
Medicina bazată pe dovezi
 Recenzia sitematică
 Lectura critică a unui articol
Comunicarea științifică
 Articolul științific
 Lucrarea de diplomă
 Teza de doctorat
 Posterul
Redactarea medicală
 Ce este o lucrare ştiinţifică medicală
 1665 – azi
 Titlu
 Lista de autori
 Rezumatul
 Introducerea

Redactarea medicală
 Introducerea
 Meterial şi metoda
 Rezultate
 Discuţii
 Mulţumiri
Metodologia cercetării ştiinţifice
medicale
Conf. Dr. Vladimir
BACÂREA
Istoric
 cca. 2000 BC – Primele texte ―indexate‖,
aparţinând diverselor culturi antice
 cca. 320 BC – Aristotel (384 BC – 322 BC)
scrie diverse documente legate de împărţirea
şi subdivizarea cunoaşterii pe diferite
domenii (fizică, poezie, zoologie,logică,
retorică, politică, biologie etc)
Istoric
 cca. 200 BC – Prima bibliotecă catalogată, în
Alexandria
 cca. 800 AD – O primă metodă experimentală este
descrisă în sânul comunităţii de ―chimişti‖
musulmani, începând cu Abu Musa Jābir ibn
Hayyān, mai cunoscut sub numele său latinizat -
Geber, care introduce experimentele ―controlate‖;
alte domenii ale aceleiaşi culturi musulmană (în
perioada de început a filosofiei, teologiei şi
legislaţiei islamice) introduc metodologii de ―citare‖,
evaluare şi chiar lansarea de ―provocări ştiinţifice‖,
menite să ducă la un consens.
Istoric
 1025 – În tratatul său, Canon Medicinae (Al-
Qanun fi al-Tibb –în arabă), marele medic şi
filosof Avicenna (Abū Alī al-Ḥusayn ibn Abd
Allāh ibn Sīnā Balkhi) descrie metodele de
înţelegere, diferenţiere şi variabilitate a
fenomenelor, considerate şi astăzi drept
critice pentru logica inductivă şi
metodologia ştiinţifică.
Istoric
 1027 - În cartea sa, Sanatio (Al-Shefa – în
arabă), Avicenna critică metodele de
deducţie aristoteliene, motivând că acestea
―nu conduc către premizele absolute,
universale şi pertinente către care ar trebui
să conducă‖ şi, ca atare, în locul acestora, a
dezvoltat o serie de metode de examinare
şi experimentare pentru a răspunde
provocărilor ştiinţifice.
Istoric
 1327 — William of Ockham, un călugăr franciscan
englez, formulează principiul “lemei” lui Ockham,
care statuează faptul că pentru explicarea oricărui
fenomen trebuie emise presupuneri (teorii) cât
mai puţine posibil, în contextul fenomenului studiat,
urmate de eliminarea acelora între care nu există
nici o diferenţă din punctul de vedere al predicţiilor
observate în urma analizării ştiinţifice a ipotezei sau
teoriei explanatorii.
Istoric
 1590 - Francis Bacon, filosof şi om de stat
englez, realizează primele ―experimente
controlate”
 1665 - Robert Boyle, un om de ştiinţă şi
inventator irlandez cu cercetări în domeniul
ştiinţelor naturale, fizicii şi chimiei pune
bazele principiului repetabilităţii unui
experiment.
Istoric
 1753 – Prima descriere a unui experiment
controlat ce foloseşte două populaţii identice
şi o singură variabilă analizată ( medicul
englez James Lind - 1716 - 1794)
 1937 - Primul trial clinic controlat prin
placebo (Controlled placebo trial)
Filozofia ştiinţei
 abordări variate pentru studiul omului
 molecule,
 ţesuturi,
 organe sau fiinţă vie
 din punct de vedere social şi psihic
Filozofia ştiinţei - Testarea teoriilor
 Hippocrate identifică trei provocări în
cercetarea şi tratamentul în medicină:
– Efectul obţinut poate fi datorat norocului sau unui
accident
– Efectele scontate pot să apară chiar dacă nu
există nici o intervenţie
– Efectele pot să nu apară chiar dacă intervenţia
are loc
Filozofia ştiinţei
 Scop
– analiza logică a premizelor ştiinţei prin evaluarea
motivelor metodei, evidenţei şi a scopului
 Întrebări filozofice
– ce? – înseamnă?
– De ce? – spunem că....
– Cum? – demonstrăm ...
– Până unde? – valabilitate – limitele ştiinţei?!

Filozofia ştiinţei - cauzalitatea
 Determinismul (R. Koch)
– Organisul trebuie să se afle în toate animale care
suferă de boală, dar nu şi în animalele sănătoase.
– Organismul trebuie să poată fi izolat de la animal
bolanv şi trebuie sp crească în cultură pură
– Organismul de cultură trebuie să producă boală
dacă este inoculat în animal sănătos.
– Organismul trebuie să poată fi reizolat din
animalul infectat experimental
Filozofia ştiinţei - cauzalitatea
– ―determinismul‖
– ―Condiţie necesară şi suficientă‖
 Agent la bolnavi nu la sănătoşi
 Agent – cultură pură
 Agent cultură pură duce la boală
 Agent reizolat

Filozofia ştiinţei - cauzalitatea
 Ghid de cauzalitate (Austin Bradford Hill)
 Puterea asocierii (șansă, confuzie)
 Consistență (mai multe observații)
 Specificitate (asociere între factor și boală)
 Temporalitate (cauză - efect)
 Gradient biologic (relație doză - răspuns)
 Plauzabilitate
 Coerență
 Experiment
 Analogie (talidomida)
Filozofia ştiinţei
Determinism
 Evoluție
 Determinism -
‖condiție necesară și suficientă‖

DAR

R. Koch (holera)

Filozofia ştiinţei
Determinism
 Evoluție
‖condiție necesară dar nu suficientă‖

My. Tuberculosis vs. TBC

Infecție virală vs. Răceală

Prezența mâinii vs. Inflamație

Filozofia ştiinţei
Determinism
 Evoluție
‖condiție suficientă dar nu necesară‖

DAR

Iradiere vs. cancer

Filozofia ştiinţei
Determinism
 Evoluție
Condiții necesare și suficiente (albina +
hipersensibilitate)


Două condiții necesare dar insuficiente

Filozofia ştiinţei
Determinism
 Evoluție
Trei condiții necesare





DECES


Ingestie otravă
Neadministrarea de antidot
Lipsa spălăturii gastrice
Filozofia ştiinţei
Determinism
 Evoluție
 Ingestia de otravă devine:
– Insuficientă dar Non-redundantă
– nu necesară dar Suficientă
 Mackie 1974 – INUS
– Fumatul vs. Cancer pulmonar (cauzalitatea
pozitivă)

Filozofia ştiinţei
Determinism spre probabilistic
 Evoluție
 Cauzalitatea privită probabilistic
– Cauzele cresc probabilitatea efectului
– Aristotel – abordări filozofice oponente a științei

– ‖se asociază‖ vs. ‖de ce se asociază‖
– ‖observație‖ vs. ‖explicație‖

Filozofia ştiinţei
Determinism spre probabilistic
 Hempel 1965 – model deductiv nomologic
(MDN)

– Condiții inițiale + legi universale


– Altitudine + eritrocitoză


Filozofia ştiinţei
probabilistică
 Similar (nomologic statistic)

– Condiții inițiale + legi statistice


- Sinuzită + Ab cresc probabilitatea de revenire
 Model deductiv statistic (MDS)

Filozofia ştiinţei
probabilistică
 Model inductiv statistic (inferențial) (MIS)

‖X are sinuzită și ia Ab‖

Probabilitatea de însănătoșire  1

X se însănătoșește

Filozofia ştiinţei
probabilistică
 Concluzia:

Regulă Eveniment unic Condiții generale
Universală MDN (deductiv
nomologic)
MDN (deductiv
nomologic)
Statistică MIS (inductiv
statistic)
MDS (deductiv
statistic)
Filozofia ştiinţei
probabilistică
 Discuții
 Bertrand Russell – „cauzalitatea provine din
ere de mult apuse, ca regalitatea,
considerată că nu produce nici un rău„
 Psillos - „definind explicația în termeni de
cauzalitate, vom crește abilitatea de a
prezice dar vom scădea abilitatea de a
înțelege fenomenul„
Modelul inferențial
 Charles Sanders Pierce (1839 - 1914) (1904)
– Deducția – implică relaționarea dinspre reguli
generale (axiome, legi) spre cazuri particulare
– ( DZ tipI – deficit de producție de insulină)
– Inferența (inducția) – implică relaționarea dinspre
cazuri multiple spre o regulă generală
– (toți studiați dintr-o populație cu deficit de producție de
insulină au simptome de DZ TipI – toți cu deficit de
producție de insulină au simptome de DZ TipI)
Modelul inferențial
• Abducția – implică o observație care duce la o
ipoteză posibilă de dovedit.
 (x are deficit de producție de insulină și toți cu deficit au
DZ TipI – are DZ TipI)


Modelul inferențial
 Deducția
– Regulă – toate bilele din urnă sunt roșii
– Caz – bilele sunt scoase din urnă
– Concluzie – toate bilele scoase sunt roșii
 Inducția
– Concluzie – toate bilele scoase sunt roșii
– Caz – bilele sunt scoase din urnă
– Regulă – toate bilele din urnă sunt roșii
 Abducția
– Regulă – toate bilele din urnă sunt roșii
– Concluzie – toate bilele scoase sunt roșii
– Caz – bilele sunt scoase din urnă

deci
deci
deci
Testarea ipotezelor (teoriilor)
 Hippocrate „The art„ în privința tratamentului:
– Efectul obținut este datorat șansei ?
– Efectul poate apărea fără intrvenție ?
– Efectul poate să nu apară chiar fără intervenție ?


 Model deductiv
Testarea ipotezelor (teoriilor)
 Etapele modelului deductiv:
– Elaborarea ipotezei de testat
– Deducerea empirică a consecințelor ipotezei
– Elaborarea unui experiment
– Compararea concluziilor experimentului cu
consecințele deduse empiric
Etica în cercetarea medicală
Conf. Dr. Vladimir
BACÂREA

Etica în cercetarea medicală
 Abordarea etică a unei cercetări
 Provocări etice în cercetare
 Erori în cercetarea ştiinţifică (misconduct)
Etica în cercetarea medicală
 Morala (conduita socială) => religie
vs.
 Etica (etica cercetării) => ştiinţa
Etica în cercetarea medicală
 Morală (evaluare generală)
– Nihilism
– Relativism
 Individ
 Etnie

Judecată improprie (exterior)
Etica în cercetarea medicală
 Cadre etice
– Consencvențialism (totul spre binele omului)
(consecinţialism)
– Etică deontologică (acțiune corectă)
– Teoria virtuții (axată pe persoana care cercetează)


Etica în cercetarea medicală -
consecvenţialismul
 Prima teorie dpdv. istoric
 Simplă

―Alegerea metodei care produce
cele mai bune rezultate‖

Etica în cercetarea medicală -
consecvenţialismul
 Consencvenţialismul
– Concluzii utile
– Participanţi la studiu (animale, oameni)
– Eventual sacrificiu în scop nobil
– Experiment

Consecinţa (concluzia) este esenţa
Etica în cercetarea medicală -
deotologia
 Deontologia în cercetare
– Teorie opusă consecvenţialismului


―Alegerea metodei care produce
cele mai bune rezultate‖
Etica în cercetarea medicală -
deotologia
 O metodă cu predictibile implicaţii nocive nu
poate fi utilizată

 Dezavantaj – definirea bine/rău (metode
nocive per se .....)
Etica în cercetarea medicală – virtutea
etică
 Axată pe persoană
 Tot ce face/spune/decide o persoană
(cercetător) este corect
 Virtuţi vs. Imoralitate

―CLAUDIUS GALENUS‖ - (n. 129 - d. 200 sau 216


Etica în derularea cercetării – norme
 Scop al cercetării - producerea de rezultate
utile omeniri (celorlalţi)

―we see further because we stand on the
shoulders of giants‖
Etica în derularea cercetării – norme
 Norme interne
– Interioare (personale)
 Căutarea adevărului
 Testabilitate
 Consistenţă
 Coerenţă
 Simplicitate
Etica în derularea cercetării – norme
 Norme interne
– Sociale (colaborative)
 Deschidere socială
 Deschidere mintală (open mind)
 Sinceritate
 Norme relaţionale
 Norme externe
―comunism ştiinţific‖, ―scepticism organizat‖, ―dezintereserare generală‖
(Robert Merton, 1968)
Etica în derularea cercetării – erori
 Definiţie
– ―fabricarea, falsificarea, plagierea şi alte practici
care sunt important deviate de la standardele
acceptate în momentul propunerii, derulării şi
raportării rezultatelor cercetării‖
Etica în derularea cercetării – exemple
 Ex.1. Eric T. Poehlman (Office of Research Integrity
2006) – aspecte legate de deturnare de fonduri
destinate cercetării
– Office of Research Integrity (ORI) (2006, p. 1)
 Fabricat şi falsificat date în cel puţin 12 publicaţii şi 19 aplicaţii
tip grant
 366 zile în închisoare

Etica în derularea cercetării – exemple
 Ex. 2. John Sudbø – a fabricat date
privind tratamentul leziunilor
precanceroase orale (oct. 2005 Lancet)

―the worst the research world have seen‖

Aplicarea tratamentului suboptimal
Etica în derularea cercetării – plagiatul
 Atribuirea muncii altor persoane
– Total:
 Copii sau traduceri ale unor articole
– Limitat:
 Copierea unor parti din articole
 Parafrazări (copie puţin modificată)
 Furt de idei
 Internet, software dedicat detectării
plagiatului
Etica în derularea cercetării – plagiatul
 Exemple:
 1. E.A.K. Alsabti – 60 articole (Lock 1996) –
plagiere prin copiere directă parţială sau
totală
 2. Disputa Luc Montagnier vs. Robert Gallo
– Descoperirea HIV
– (Science 2002, Cohen 1993)
Etica în cercetarea medicală
 Este nevoie de etică în cercetarea medicală pentru
a:
– proteja drepturile individului;
– respecta intimitatea şi confidenţialitatea datelor;
– asigura accesul la serviciile pe care o persoană le are de
drept;
– asigura respectul pentru valorile morale, culturale, filozofice
şi religioase;
– proteja persoanele împotriva agresiunilor potenţiale,
agresiuni psihologice sau sociologice
Etica în cercetarea medicală
 Principii ale eticii în cercetarea medicală:
– principiul interesului şi beneficiul cercetării;
– principiul inocuităţii cercetării;
– principiul respectului persoanei;
– principiul echităţii, repartiţia corectă şi onestă atât
a beneficiilor cât şi a riscurilor
Etica în cercetarea medicală
 Evaluarea etică corectă depinde de:
– validitatea ştiinţifică;
– competenţa investigatorilor;
– existenţa facilităţilor tehnice;
– cântărirea riscurilor şi a beneficiilor pentru
subiecţi.
Etica în cercetarea medicală
 Comitetele de etică (condiţii de funcţionare):
– Constituite adecvat, respectând competenţa şi
calităţile membrilor
– Independente
– Mandat şi reguli precise de funcţionare
Etica în cercetarea medicală
 Comitetele de etică (atribuţii)
– Primesc şi analizează documentaţia
– Verifică la instituirea şi pe parcursul studiului
respectarea cerinţelor etice
– Admit sau resping avizarea studiului
Etica în cercetarea medicală
 Comitetele de etică solicită următoarele
documente:
– Proiectul studiului
– Dosarul subiectului
– Consimăţământul informat
– Informaţiile necesare voluntarilor incluşi în studiu
Etica în cercetarea medicală
 Consimţământul informat
– Scop: protejarea drepturilor participanţilor la studiu
– Informaţii necesare:
 Obiectivul studiului
 Etapele studiului
 Examinările ce se vor efectua
 Beneficiile
 Riscurile potenţiale
 Dreptul de a se retrage din studiu
 Voluntarismul
– Aprobarea consimţământului informat de către Comisia de
Etică
Etica în cercetarea medicală
 Etica în prelucrarea statistică a datelor
– Legătura etică – metodă statistică
– Utilizarea neadecvată a statisticii se referă la:
 Numărul insuficient de participanţi la studiu
 Teste statistice eronat aplicate cu consecinţe asupra
rezultatelor şi asupra practicii clinice

Filozofia științei
    

Determinism Probabilități Statistică Elaborare ipoteze Testare ipoteze

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->