Dasclul Ilie de la Putna

Reflecii asupra cunostiinelor filosofice n trecutul nostru bisericeasc

Nu avem mrturii amnunite despre dasclul Ilie de la Putna.tim att c face parte mnunchiul de crturari cari au dat cunoscutul prestigiu cultural mnstirii Putna din Bucovina n a doua jumte a sec XVIII-lea.n vremea cnd curentul paisian fcea adevrate minuni de ordin cultural n Moldova i ara Romaneasc,pe atunci nici Bucovina czut subt jug austriac nu se las mai prejos di acest punct de vedere.E de ajuns s amintim pe Vartolomeiu Mzzeranu, a crui activitate, literar este bine studiat i cunoscut. n 1924, aflnd din ntamplare n satul Zamosea jud. Dorohoiu cteva manuscripte putnenepoate ultimele ce se mai gsesc prin partea locului din acele vremi am semnalat in revista Tudor Pamfile Dorohoiu ,an II. din 1924 (p. 49-56) c n ele se cuprindeau ostenenile culturale ale unui vestit dascl i prieten de al lui Mzreanu ,tefan Ratre. Att d. N.Iorga,n istoria invmntului romnesc Bucureti 1928(p.129),ct si d.Leca Morariu ,in foile din Bucovina,au nsemnat ndat cu bucurie interesant munc a acestui dascl Raire sau <Rahirez>,cum isclete dnsul ,i care a trecut apoi in Moldova,la Hera lui Asachi ,i a fcut o coal foarte bun acolo. Iat acum, din rndul acelorai modeste i rsfirate manuscripte,ce se ivesc prin sate ne cade n mn manuscriptul unui mic Catehism,scris de mna dasclului Ilie de la Putna,1786. Mai avem si alte caiete rmase de la acest dascl Ilie,in legatur cu literatura popular.Deocamdat, vom analiza pe scurt aici manuscritul Catehismului,n legtur cu modul cum ai notri cei vechi se foloseau,in predarea religiei,de argumentele raionale despre existena lui Dumnezeu. Mai ntaiu,dasclul Ilierezumnd oarecum cunostinele noastre de pe atunci, pe trmul filosoficarat c sufletul omenesc are asemnare cu Sf. Treime:are trei staturi(azi se zic< facultai> <funciuni>, sau mai exact <fenomene sufleteti>).Care sunt cele cele trei staturi ?Dupa dasclul Ilie sunt: 1) gndul, 2) cuvntul, 3)duhul. Ct deosebire ntre aceast terminologie i cea de astzi! S lsm ns s vorbeasc pe scurt manuscriptul dasclului nostru de la Putna : < 20 ntrebri din dumnezeiasca Scriptur scoase pentru folosul cretinescu n scuriu de Ilie dascl de la Putna,1786. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Cine au fcut ceriul i pmantul? Din ce le-au fcut aceste? Cine este Dumnezu? Pentru ce se cheam Troia,Dumnezu? Acele trei feta carile snt a Dumneziri arat-m-ile? Dintru aceste trei fe este mai nti? Care dintru acetse trei fet a Dumnezirii sau ntrupat? Cine iaste Hs. i cine iaste Dumnezu?

9. Dar pentru care lucru s cheam Hs. i Dumnezu i om ? 10. Din cine au luat fire omeneasc i din cine sau nscut? 11. Cine au zidit pre Adam? 12. Din ce materiale aleas i scump lau zidit Dumnezu pre Adam? 13. Dac au ziditu Dumnezu pre Adam in chipul Sfiniei-Sale,alt ce au mai fcut si cu ce lau mai impodobitsa-mi dai bun rspuns? 14. Sufletul la om, ce lucru s ntelege? 15. Dar cum i n ce chip zidi Dumnezu pre Adam in chipul Sfntiei Sale? 16. Cum poate fi aceasta de s asaman si este zidit omul in chipul lui Dumnezu? 17. Am nles aceste toate cum sufletul omului iaste in chipul lui Dumnezu;voi dar acum s tiu cum Fiiul lui Dumnezu sau ntrupat dintru pre-curata Fecioara Marie i din ceriu nau lipsitu cum poate fi aceasta? 18. Alt ce au mai fcut Dumnezu lui Adam,dac lau zidit? 19. Dar oare tiut-au Dumnezu c va cade[a] omul, adic Adam, au n-au tiut? 20. Pentru ce nau mntuit Dumnezu lumea cu alt chip ? Rspunsuri din Dumeziasca Scrptur, pentru folosul de obte scrise de kir Ilie dascl din sfnta mnstire Putna. 1.Dumnezeu 2.Din nimic 3. Dumnezu eti Sfnta Troi. 4.Pentru c adivrat iaste Dumnezu,dar in trei fe s disparte,ins unul iaste i s cheam Dumnezeu. 5.Tatl,Fiul,Duhul Sfntu. 6.Nici unul nu eti nti dect altul,pentru c aceste trei fe sntu din vecu, tot ntr-o potriv la toat svrirea loru. 7.Faa al doileCuvntuladic Fiiul lui Dumnezu care se numete Is. Hs. ce s-au rstignit cu trupul pre cruce pentru pcatele nostre. 8.Hs. iaste Fiul lui Dumnezu,adevratu Dumnezu si adevratu om;adivratu Dumnezu caci iaste nedespartitu de sfnta Troi ,iar adivratu omu iaste ,cci au luat trup din pre-curata Fecioar Marie i au petrecutu n lume dimpreun cu oamenii 33 ani ,ca pre noi s ne scoa din robiea diavolului ,ntru care erau perii. Mai interesanten ce privete gradul de cunotiine psihologice i felul de predare al dasclilor notri bisericetidin a doua jumtate a sec. XVIII-leasunt rspunsurile la ntrebrile 12,14 i 15,pe care le reproducem aici: 12.Au luat [Dumnezeu] rn din pamant i dintru aceasta l-au zidit [pe om] n chipul su.Ce te socoteti omule,c nu iaste dintr-alt feli de materie trupul tu zidit fr

numai dintru pmntul i nu te mri ,ca vezi-te c eti pmntul i iaru pmntul vrei s te faci,cum au zis nsu Dumnezu. 14.Mare daru iaste sufletul de la Dumnezeu dat omului!Fiind c de-ar tii i-ar pute[a] vide[a] omul pre sufletul su c tu iaste de frumos s-ar sili c nici odinioara sa nu mai greeasc nici cu un pcat. 15.Pentru cci i-au dat suflet din suflarea sa cea Dumneziasc,i dup cum are sfnta Troi trei fea nedesprite,aa are omul trei staturi n sufletul lui, c inti are gandul cu carile gndete ce va face;al doile ,are cuvntul cu carile griete;al triile are duhul cu carile rsufl;deci mpreunndu-se la un loc s numete cu un cuvntu de s zice un mune adic sufletu. Deci iat as iaste i Sfnta Troi, ins Dumnezirea are mult deosbire,cu slav ,cu putere si cu strlucire,iar mai ales ca este neatins de pcat. n ciuda oricaror obieciuni interesate si unilaterale,sufletul nostru popular este pe veci legat de ortodoxie.Chiar in literatur,numai cei cari susin astazicontra estetismului i modernismului c in operele literare de valoare se impune sa se reflecteze la noi acest subiect ortodox, sunt pe calea cea adevarat. Mai curand sau mai trziu,spre binele acetui poor se va convinge toat lumea literar despre adevratul nostru suflet, care nu e alt fel decat ortodox.Apoi, constat este c rnimea noastr are inchinare vdit ctr misticism.Scolastica,adic tratarea religiei din punct de vedere raional, nu prea se potrivete cu insuirile caracteristice ale sufletului nostru popular romnesc.Totusi,cine examineaz cu toat atenia marturiile trecutului, contat ca acest suflet popular, in patura culta a conducatorilor sufleteti ce i-am avut,a dat dovad todeauna de o foarte frumoas chibzuin, ind o dreapta cumpan ntre inima i minte.Ca popor snatos ce am fost, am iubit pe Dumnezeu din toata inima, iar atunci cnd vremea s-a ivit,--am tradus cu scumpatate intr-attea edii si vestita carte mistic din Apus: De imiiaiione Christi), ins n-am neglijat nici argumentarea raional in faa colarilor, cum o face si dasclul Ilie de la Putna, in 1786,in Catehismul sau. Ca i acest dascl bucovinean, vedem indat cum marele Veniamin, in Catihisul tip. Iasi,1818 ,intreab pe poporul romn: -Ce este credina? -Credina este darul lui Dumnezeu dupa care noi neindoit cu inima cunoastem s.a. Deci, dac ar cauta cineva n orcare Dogmatic de astazi, nu s-ar mpga deloc cu terminologia < a cunoate cu inima >,totui sa nu uitm ca Veniamin subliniaz poate, in aceste vorbe un misticism al poporului care il cunoster foarte bine, cci noi, Romni, l-am simit pe Dumnezeu,nul-am demonstrat, in crtile trecutului nostru. Mai departe, ineresant ste cum marele Mitropolit vorbete poporului despre cunoaterea lui Dumnezeu i zice c aceata este de dou feluri: 1. Fireasc 2. Din Sf Scriptur.

Aa nvm i astzi.Ct deosebire ns i in argumetaie i n terminologie! Iat, la Veniamin, argumentul cosmologic inut cu cel teleologic:<privirea cea cu socoteal a lumii acetia ...ca o carte... ca o oglind> devedete existena lui Dumnezeu. Argumentul istoric urmeaz astfe:<din mpreun unirea la o socoteal cea n toat lumea a tuturor neamurilor> se vede c Dumnezeu exist. Argumentul moral are o mare importan la Veniamin i la cei din vremea sa: se vede c Dumnezeu exist <din ncredinarea tiinei noastre ,cci cnd omul face vreun bine, atuncea tiina lui atta bucurie simte ct i ntristare, cand face vreun lucru ru>. n loc de contiin,avem ermenul tiin,mai neles de popor,dar e acela argument din opera lui Kant. Argumentul psihologic era al patrulea argument cunoscut la noi pe acea vreme in formularea urmatoare: <nemarginita dorire a omului de a pofti ceva mai bun si mai venic, dupa cuvantul Psalmistului :<M voiu stura cnd mi se va arta slava ta>.Lipseste cu desavrsire se-nelege cel mai greu de neles si mai nou, adic argumentul ontologic. Menionam ca n acest Catehism al lui Veniamin din 1818, expunerea este cu mult mai clar dect in manuscriptele diferitelor variante de Catehisme i expuneri dogmatice.Fapt este ca barbaii nvatai din Biserica nostr n-au neglijat a fi n curent cu stiina filosofic i a o pune n slujba credinei. Un singur exemplu s-l lum din introducerea la Pitalion (1844),n care Neofit Scipan argumenteaz in cea ce privete armonia din univers, punnd-o n sprijinul religiei( argumentul cosmologic),zicand ca aceast armonie sublim se vede < de la cele mai mari trupuri ale lumi vzute i incheind la cele mia mici fiine si trupuri microscope>. Termeni par vechi, dar omul de tiin apare imediat inaintea noastr.Din punct de vedere filosofic, acela Neofit Scipan arat ca o diat (un testament) trebuie s se nceapa astefel :<avndu-mi sanatoase cugetariile si mintea ntreag>...Este o nuan, ce e dreptul, dar orce s-ar zice<cugetrile> nu sunt alta dect fenomene ale <minii>.Astzi,nici att nu s-ar potrivi <cugetri> mai nseamn si maxime, vorbe adnci, frngurele (dupa expresia lui Vlahu). Oricum, dac urmarete cineva cu atenie o susinere ca a d-lui I. Savin :Dovezile raionale existena lui Dumnezeu, Bucuresti,1927, in genere scrierile frailor teologi din literatura noastr bisericeasc de astzi, in care abund neo-tomismul snatos al Franei, pus in slujba credinei, i aceast credin este sprijinit cu citaii din Lotze, Windelband i Richert pe fiecare pagina din aceste cari, apoi dac citim cu luare aminte termeni filosofiei sfioi din vechile noastre manuscripte i tiparituri de felul Catehimului dasclului Ilie de la Putna, constatm c am facut un insemnat progres. Aveau si cei vechi nvatura vremii lor, dar se ntrevede, n argumentarea ce-o fac, parc un fior tainic ca nu cumva folosofia sa s ia locul religiei sfinte in sufletul unui popor credincios si cumpanit.

Am dat rezumatul Catehismului de mai sus mai mult ca un document.Vreun harnic cercettor, care are la ndemna n bibliotecile capitale tot materialul necesar, ar putea urmari n intregime problema cunostiinelor filosfice din trecutl nostru bisericesc.o asemea lucrare ar aduce multa lumina in ce privete cunoaterea adevratului nostru suflet popular si ortodox.