Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA Spiru Haret

Facultatea Management Brasov


Lector univ.dr. Pisleag Ana
specializarea Cig, anul lII ZI, anul III ER.

TRUE/FALSE

A. 1. Auditul financiar se clasifica in functie de obiectul si aria de aplicabilitate.

F. 2. Auditul performantei combina vigoarea auditului de conformitate si auditului de atestare


financiara cu principiul de baza al auditului, acela de valoare si credibilitate, in conditii de
independenta si obiectivitate ale auditorului.
A. 3. Camera Auditorilor Financiari din Romania are urmatoarele atributii:
a). elaboreaza reglementari privind atributiile si raspunderile camerei;
b). atribuirea calitatii de auditor financiar si emiterea independenta a acestei profesii;
c). controlul activitatii de audit financiar.
A. 4. Departamentul de audit intern face parte din aparatul executiv al Camerei.

A. 5. Activitatea Camerei Auditului Financiar se desfasoara sub supravegherea autoritatii de stat,


reprezentata de Ministerul Finantelor Publice.

A. 6. Stagiar este persoana fizica ce a promovat testul de verificare a cunostiintelor in domeniul


financiar-contabil, pentru accesul la stagiu si isi desfasoara activitatea pe baza normelor de audit
financiar.

A. 7. Auditorii financiari pierd aceasta calitate daca executa profesia fara a fi membru al Camerei
Auditorilor Financiari.

A. 8. Prin raportul anual al membrilor Camerei Auditorilor Financiari din Romania se confirma ca
structura actionariatului si controlul firmei sunt in concordanta cu reglementarile de audit
financiar in vigoare.

A. 9. Nivelul de cunostiinte al auditorului, necesar pentru angajamentul de audit include:


a). cunoasterea generala a mediului economic si sectorului de activitate in care opereaza agentul
economic;
b). cunoasterea specifica a modului de operare.

A. 10. Angajamentul de audit este acordul intre auditor si client prin care se stabilesc obiectivul si aria
de aplicabilitate a auditului, precum si obligatiile auditorului.

A. 11. In etapa de planificare a misiunii de audit, auditorul desfasoara urmatoarele actiuni:


a). elaborarea planului de audit;
b). stabilirea legaturii cu entitatea auditata;
c). intocmirea programelor de audit ca parti componente ale planului de audit;
d). aprobarea planului de audit.

F. 12. In etapa de planificare a auditului ,pragul de semnificatie ajuta la determinarea procedurilor


necesare pentru a se obtine probe de audit suficiente.

1
A. 13. Obiectivul fundamental al planificarii strategice este realizarea unui portofoliu echilibrat de studii
de audit al performantei.

F. 14. Pragul de semnificatie si riscul de audit nu are influenta asupra evaluarii probelor de audit.
98.

A. 15. Evaluarea preliminara a riscului de control se face pentru fiecare sold de cont sau categorie de
tranzactie semnificativa.

F. 16. Conform standardelor de audit, prin frauda se intelege o actiune cu caracter neintentionat
intreprinsa de una sau mai multe persoane din randul conducerii, salariatilor sau tertilor, actiune
care are ca efect o interpretare eronata a situatiilor financiare.

A. 17. Procedurile analitice de audit constau in analiza indicatorilor si a tendintelor semnificative,


precum si investigarea acelor fluctuatii si relatii care nu sunt consecvente cu alte informatii
relevante sau care se abat de la valorile asteptate.

F. 18. Auditul intern este un control de evaluare a sarcinilor,de conformitate a inregistrarilor contabile,
rapoartelor, elementelor de activ, capitalurilor si rezultatelor.

A. 19. Prin audit se intelege un examen obiectiv al unui element cu scopul de a exprima o opinie sau de
obtine o concluzie asupra obiectului auditat.

A. 20. Economicitatea inseamna minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor
estimate ale unei activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate.

A. 21. Auditorii interni se numesc sau se revoaca de catre conducatorul entitatii publice,respectiv de
catre organul colectiv de conducere, cu avizul conducatorului compartimentului de audit public
intern.

A. 22. Comitetul pentru Audit Public Intern dezbate si avizeaza raportul annual privind activitatea de
aidit public intern si il prezinta Guvernului.

A. 23. Institutia publica mica este institutia care deruleaza un buget annual de pana la nivelul
echivalentului a 100.000 euro pe o perioada de trei ani consecutivi.

A. 24. Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate profesionala
orientate spre profit sau recompense.

F. 25. Auditul public intern este activitatea functional dependenta si subiectiva care da asigurari si
consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand
activitatile gentitatii publice.

F. 26. Auditul intern este un control de natura manageriala care opereaza prin masurarea si aprecierea
cantitatii altor actiuni de control.

F. 27. Eficienta inseamna minimizarea rezultatelor unei activitati in relatie cu resursele utilizate.

2
F. 28. Economicitatea inseamna maximizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor
estimate ale unei activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate.
F. 29. Auditorii interni se numesc sau se revoca de catre conducatorul entitatii publice,respectiv de catre
organul colectiv de conducere, cu avizul conducatorului compartimentului de control financiar
preventiv.

F. 30. Auditorii interni trebuie sa fie implicati in auditarea programelor si proiectelor finantate integral
sau partial de Uniunea Europeana ,daca au responsabilitati in derularea acestor programe.

F. 31. Functia de auditor intern este compatibila cu exercitarea acestei functii ca activitate profesionala
orientate spre profit sau recompense.

A. 32. Secretariatul tennic al Comitetului pentru Audit public intern se asigura de catre Unitatea Centrala
de Armonizare pentru Audit public intern.
F. 33. Membrii Comitetului perntru Audit Public Intern, pot face parte din structura Minusterului
Finantelor Publice.

A. 34. Membrii comitetului pentri Audit Public Intern, se selecteaza in baza propunerilor formulate de
ministere si institutii publice, ca urmare a scrisorilor de intentie adresate in acest scop de catre
Ministerul Finantelor Publice,

A. 35.Membrii Comitetului pentru Audit Public Intern nu pot face parte din structura Ministerului
Finantelor Publice , cu exceptia directorului general al Unitatii Centrale de Armonizare pentru
Auduit Public Intern.

A. 36.Unitatea Centrala de Armonizare pentru Audit Public intern este condusa de un director general,
cu avizul favorabil al Comitetului pentru Audit Public Intern.

MULTIPLE CHOICE
37. Una dintre vatiantele de mai jos reprezinta cumulativ conditiile care ii permit unui
auditor sa exercite independent profesia de auditor:

a. are calitatea de auditor financiar;


b. este membru al CAFR;
c. este expert contabil;
d. indeplineste conditiile stabilite prin Regulamentul de organizare si func.
Variante:
1 = a+b+d
2=b+c+d
3 = a+b+c

38. Organele de conducere ale Camerei Auditorilor financiari din România sunt:
a) conferinţa extraordinară;
b) consiliul;
c) conferinţa, consiliul şi biroul permanent.

3
39.Una dintre variantele de mai jos reprezinta atributiile Comisia de auditori statutari ai
Camerei::
a) efectuează auditul situaţiilor financiare ale societăţilor de audit financiar;
b) efectuează auditul situaţiilor financiare ale Camerei;
c) întocmeşte raportul anual de audit;
d) participă la sedinţa Consiliului Camerei fără drept de vot;
e) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de Regulamentul Camerei sau dispuse de
conferinţă.
1 = a+b+d+e;
2 = b+c+d;
3= c+d+e

40. .Standardele înternaţionale de audit conţin:


a) principii şi proceduri de bază;
b) explicaţii şi indicaţii suplimentare;
c) instrucţiuni pentru auditorii financiari.
1 = a+b+c;
2 = b+c;
3 = a+b.

41.Conferinta extraordinara a CAFR poate hotara in ceeace priveste:


a) modificarea regulamentului de organizare si functionare al CAFR ;
b) Schimbarea sediului Camerei,
c) Aprobarea Normelor de reprezentare la camera;
1 = a+b;
2= a+c;
3 = b+c.
42.Care dintre variantele prezentate mau jos reprezinta continutul dosarului permanent al
misiunit de audit :
a) informatii despre entitate;
b) informatii despre angajament;
c) informatii privind sistemul contabil si de control intern;
d) analiza anuala a conturilor;
e) registrele entitatii;
f) programul de audit.
1 = a+b+c+f;
2 = 1+b+c+d+e+f’
3 = a+b+c+d+f
43. Riscul de audit este o functie a:
a) riscurile unor denaturari semnificative:
b) riscul ca auditorul sa nu detecteze anumite denaturari,
c) riscului de neesantionare
1 = a+b
2 = a+b
3 = a+b+c

4
44. Formula de calcul a ricului de audit este:
a) Riscul de audit =Riscul inerent * Riscul de control * Riscul de
nedetectec.
b) Riscul de audit = Riscul inerent*Riscul de neeşant.* Riscul de
nedetectare.
c) Riscul de audi = Riscul de control* Riscul de nedetect.*Riscul de
neeşantionare

45. Procedurile de audit se determina auditor pe baza:


a. constatarilor controlului financiar- c. legislatiei si reglementarilor în
fiscal; centrelor de raportare, legislatiei vigoare; cerintelor de raportare, ariei
si reglementarilor în vigoare; de aplicabilitate a auditului, domeniul
auditului, regulamentului de organizare
si functionare a Camerei Auditelor
Financiare.
b. standardelor de audit, cerintelor
organismelor profesionale relevante;
legislatiei si reglementarilor în
vigoare; termenelor angajamentului
si cerintelor de raportare;

46. Camera Auditelor Financiare din România este:


a. organism de stat cu atributii în c. persoana juridica autonoma, ca
domeniul auditului financiar si organizatie profesionala de utilitate
auditului public intern; publica fara scop lucrativ, care, în
numele statului, organizeaza,
coordoneaza si autorizeaza
desfasurarea activitatii de audit
financiar în România.
b. societate de audit, persoana juridica în
conformitate cu legea societatilor
comerciale;

47. Regulamentul de organizare si functionare al CAFR:


a. se elaboreaza de CAFR si se aproba c. se elaboreaza aparatul executiv al
prin hotarâre de Guvern; CAFR si se aproba de Conferinta
Nationala a Camerei.
b. se elaboreaza de Ministerul Finantelor
Publice si se aproba prin ordin al
ministrului finantelor publice;

48. Auditul performantei sau rezultatelor consta în economicitate, eficienta si eficacitate.


Economicitatea:

5
a. reprezinta raportul dintre costuri si c. presupune ca un obiectiv dat sa fie
rezultate; atins prin minimizarea costurilor, dar
cu conditia respectarii calitatii.
b. presupune maximizarea rezultatelor
comparativ cu intentiile si obiectivele
propuse;

49. Auditul performantei consta în economicitate, eficienta si eficacitate. Eficacitatea:


a. presupune maximizarea rezultatelor c. presupune ca un obiectiv dat sa fie
comparativ cu intentiile si atins prin minimizarea costurilor, dar
obiectivele propuse; cu conditia respectarii calitatii.
b. reprezinta raportul dintre costuri si
rezultate;

50. Auditul rezultatelor sau performantei consta în economicitate, eficienta si eficacitate.


Eficienta:
a. presupune ca un obiectiv dat sa fie c. presupune minimizarea rezultatelor
atins prin minimizarea costurilor, dar comparativ cu intentiile si obiectivele
cu conditia respectarii calitatii; propuse.
b. reprezinta raportul dintre costuri si
rezultate;
51. Auditul situatiilor financiare ale Camerei Auditorilor Financiari se efectueaza de catre:
a. un auditor financiar – persoana fizica; c. Comisia de auditori statutari.
b. o firma de audit financiar;

52. Monitorizarea auditorilor financiari activi care îndruma pregatirea practica a stagiarilor în
activitatea de audit financiar este atributie a Departamentului executiv al Camerei de:
a. monitorizare si competenta c. învatamânt si admitere.
profesionala;
b. conduita si disciplina profesionala;

53. Respectarea de catre membri a normelor Camerei cu privire la Standardele de audit


financiar, Normele minimale de audit financiar, Procedurile de control al calitatii
auditului financiar etc., este o atributie a Departamentului executiv al Camerei de:
a. servicii pentru membrii; c. monitorizare si competenta
profesionala.
b. învatamânt si admitere;

54. Cadrul General al Standardelor de Audit Intern se compune din:


a. Standardele de Audit Intern si c. Norme de functionare, norme de
Normele profesionale de audit implementare, asigurare si consultanta.
intern;
b. Norme minimale de Audit Intern si

6
Planul de Audit Intern;

55. Nerespectarea prevederilor Standardelor de Audit Intern constituie abatere care se


sanctioneaza:
a. contraventional; c. civil.
b. disciplinar;

56. Activitatea CAFR se desfasoara sub supravegherea:


a. Asociatiei Generale a Auditorilor c. autoritatii de stat reprezentata de
Financiari si auditorilor interni; Ministerul Finantelor Publice.
b. Comisiile de buget-finante ale
Parlamentului;

57. Activitatea pentru pregatirea teoretica a stagiarilor în audit financiar se organizeaza de


catre:
a. societatile de audit financiar c. organele cu atributii în domeniul
membre ale CAFR; auditului ale Ministerului Finantelor
Publice.
b. societatile de audit financiar
membre ale CAFR;

58. Modul de desfasurare a stagiului în activitatea de audit financiar se urmareste si apreciaza


de:
a. îndrumator si de catre c. organele cu atributii în domeniul
Departamentul de învatamânt si auditului ale Ministerului Finantelor
admitere, în colaborare cu Publice.
Departamentul de monitorizare si
competenta profesionala;
b. societatile de audit financiar membre
CAFR;

59. Persoanele fizice care efectueaza auditul financiar al situatiilor financiare ale entitatilor
economice în numele societatilor de audit financiar trebuie sa:
a. aiba pregatire financiar-contabila de c. sa fie autorizat în acest scop de
nivel universitar si un stagiu de organele cu atributii în domeniul
activitate practica de specialitate; financiar-contabil din cadrul
Ministerului Finantelor Publice.
b. îndeplineasca conditiile stabilite pentru
atribuirea calitatii de auditor persoana
fizica;
60. Nerespectarea cadrului de conduita etica si profesionala în domeniul auditului financiar
poate genera pentru auditorul financiar u raspundere:
a. contraventionala; c. disciplinara.
b. materiala;

7
61. În cazul în care unul dintre asociati, administratori sau angajati ai auditorilor financiari
persoane juridice, care nu are calitatea de auditor, intervine în exercitarea independenta a
profesiei de auditor financiar, astfel încât sa prejudicieze independenta persoanelor fizice
care desfasoara aceasta activitate în numele persoanei juridice, raspunde în raport cu
clientul:
a. auditorul financiar persoana c. asociatul, administratorul sau angajatul
juridica; auditorului financiar persoana juridica.
b. auditorul financiar persoana fizica;

62. Exercitarea profesiei de auditor financiar fara a fi membru CAFR este situatie de:
a. retragere a calitatii de membru al c. sanctionarea disciplinara.
CAFR;
b. pierdere a calitatii de auditor
financiar;

63. În Registrul auditelor financiare se înscriu auditorii financiari:


a. activi si nonactivi, persoane fizice si c. asociati, administratori sau angajati ai
juridice; auditorilor financiari persoane juridice.
b. activi persoane fizice;

64. Auditorul financiar poare executa independent profesia de auditor financiar numai daca
îndeplineste urmatoarele conditii:
a. are calitatea de auditor financiar; nu c. are calitatea de auditor financiar; nu
este membru al CAFR; îndeplineste este înscris în Registrul auditorilor
conditiile stabilite prin Regulamentul financiari; îndeplineste conditiile
de organizare si functionare al stabilite prin Regulamentul de
Camerei; organizare si functionare al Camerei.
b. are calitatea de auditor financiar;
este membru al CAFR, persoana
activa; îndeplineste conditiile
stabilite prin Regulamentul de
organizare si functionare al
Camerei;

65. Pentru asigurarea respectarii principiilor fundamentale de desfasurare a activitatii de audit


financiar, auditorii financiari activi au obligatia sa se conformeze urmatoarelor reguli:

a. pe parcursul desfasurarii activitatii de c. sa nu încheie contract daca în ultimii


audit financiar sa efectueze operatiuni doi ani anteriori acceptarii acestuia
contabile pentru clientul respectiv, si au fost administratori sau angajati
recomandari privind înregistrarile ai clientului ori ai unei entitati
contabile; economice din cadrul aceluiasi grup.
b. sa accepte contract pentru activitatea
de auditor financiar la acelasi client, în

8
situatia în care desfasoara activitati de
consultanta si fiscalitate;

66. Controlul calitatii activitatii de audit desfasurate de catre auditorii financiari, persoane
fizice si juridice active, membri ai CAFR se efectueaza asupra:
a. angajamentelor de audit financiar, c. listelor de obiective privind controlul
angajamentelor de audit intern, calitatii activitatii de audit.
angajamentelor de revizuire a
situatiilor financiare etc.;
b. participarii la cursuri suplimentare
obligatorii de perfectionare a pregatirii
profesionale;

67. Sunt obligate sa organizeze auditul intern potrivit normelor elaborate de CAFR:

a. toate societatile comerciale, indiferent c. institutiile publice.


de forma juridica;
b. societatile comerciale ale caror
situatii financiare anuale sunt
supuse auditului financiar extern
independent;
68. Responsabilitatea auditorului financiar în legatura cu documentele financiar-contabile
este:
a. limitata la expresia avizului sau c. limitata la îndeplinirea conditiilor de
asupra documentelor financiar- firma si continut.
contabile pe care le examineaza;
b. nelimitata având în vedere
exhaustivitatea documentelor
financiar-contabile;
69. Auditul intern:
a. este limitat la aspectele financiare; c. exercita o autoritate directa asupra
altor persoane ale agentului economic.
b. nu este limitat la aspectele
financiare;
70. Este obiectiv al auditului intern:
a. raportul de audit elaborat de auditorul c. protejarea elementelor patrimoniale
financiar extern; bilantiere si extrabilantiere si
identificarea metodelor de prevenire
a fraudelor si pierderilor de orice
fel.
b. organizarea si coordonarea activitatii
de audit financiar al agentului
economic;

9
71.Principiul de conduita ,,integritatea auditorilor interni“ se concretizeaza în aceea ca:

a. asigura încrederea în rationamentul c. auditorii interni respecta valoarea si


profesional al auditorilor interni; proprietatea informatiilor pe care le
primesc si nu dezvaluie informatii fara
o autorizare a celor în drept.
b. auditorii interni aplica cunostintele,
aptitudinile si experienta necesara în
exercitarea serviciilor de audit intern;

72. Angajamentul de audit este:

a. o solicitare auditorului financiar de a c. acordul între auditor si client


efectua audit financiar la o entitate (agentul economic auditat) prin care
economica; se stabilesc obiectivul si aria de
aplicabilitate a auditului, precum si
obligatiile auditorului.
b. o asertiune a managementului cu
privire la situatiile financiare anuale si
aria de aplicabilitate a auditului;

74. Planificarea auditului (misiuni de audit), ca etapa a misiunii de audit, presupune ca


actiuni:

a. supravegherea impactului pe care îl are c. colectarea si evaluarea probelor de


auditul asupra entitatii auditate; audit.
b. întocmirea programelor de audit ca
parti componente ale planului de
audit;

75. Pentru identificarea probelor de audit ce îi sunt necesare pentru atingerea obiectivelor
auditului, auditorul ia în consideratie:

a. valoarea dovezii privind eficienta si c. sistemele cheie de management si


încrederea; relevanta si rezonabilitatea; control.
b. ordinea si importanta relativa a
rezultatelor comparativ cu
obiectivele entitatii;

76. Prin activitatea altor auditori utilizata în planificarea auditului se întelege activitatea:

10
a. desfasurata de catre auditorii interni c. consultanti angajati de catre unitatea
ai entitatii auditate si auditorii auditata.
externi ai tertelor parti;
b. desfasurata de auditorul financiar
precedent;

77. Pragul de semnificatie în audit este urmatorul:

a. limita stabilita prin reglementarile c. suma maxima tolerabila, stabilita de


contabile conforme cu directivele auditor, cu care situatiile financiare
europene pentru exprimarea opiniei de pot fi eronate, dar acceptabile.
audit asupra situatiilor financiare;
b. nivelul de îndeplinire de catre auditor a
angajamentului de audit financiar si
audit intern;

78. Auditul exprima o opinie potrivit careia situatiile financiare sunt întocmite, sub toate
aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiara
identificat:
Semnificatia este privita prin:

a. valoarea (cantitate); natura c. existenta unui sistem contabil si de


(calitate); context, ca de exemplu, o control intern adecvat.
informatie (afirmatie) inexacta;
b. probele de audit utilizate pentru
exprimarea opiniei de audit;

79. Între pragul de semnificatie si nivelul riscului de audit exista o relatie:


a. directa: cu cât este mai înalt nivelul c. relativ: si direct si invers.
pragului de semnificatie, cu atât este
mai ridicat riscul de audit;
b. inversa: cu cât pragul de
semnificatie este mai înalt, cu atât
este mai scazut riscul de audit;
80. În evaluarea prezentarii fidele a situatiilor financiare auditorul apreciaza daca totalul
informatiilor necorectate care au fost identificate în timpul auditului este semnificativ.
Totalul informatiilor eronate necorectate cuprinde:
a. informatiilor eronate identificate ca c. informatiilor eronate specifice
urmare a inventarierii elementelor de identificate anterior, inclusiv efectul
activ si pasiv; net al informatiilor eronate
necorectate identificate în timpul
perioadei precedente, precum si
erori prognozate.

11
b. informatiilor eronate consemnate în
actele de control financiar;

81. Proba de audit este:


a. competenta, atunci când informatia c. reparabila, atunci când informatia este
este caracterizata ca suficienta si pertinenta, în sensul ca sustine exact
adecvata; obiectivele auditului.
b. relevanta, atunci când informatia care,
din punct de vedere al costului
colectarii, comparat cu relevanta ei,
respecta principiul economicitatii si
eficientei;

82. Din punct de vedere al sursei, probele de audit pot fi:


a. documentare, vizuale, orale; c. documentar, obtinute prin interviuri cu
persoane competente în domeniu.
b. generate direct de catre auditor,
obtinute de la terti, obtinute de la
entitatea auditata;

83. În principiu, în aprecierea credibilitatii probelor de audit în functie de sursa lor de


provenienta se retin urmatoarele generalizari:

a. proba de audit obtinuta din alte surse c. probele de audit obtinute din surse
este mai sigura decât proba generata în interne ale agentul economic auditat
mod direct de auditor; sunt mai credibile atunci când
sistemul contabil si de control intern
este corespunzator proiectat si
functional.
b. proba de audit provenita de la terti este
mai putin sigura decât cea provenita de
la agentul economic auditat, daca se
dovedeste a fi obtinuta în mod
independent si daca este completa;

84. Sunt componente ale riscului de audit:


a. riscurile potentiale, riscurile de control c. riscurile generale specifice agentului
si riscurile posibile; economic si riscurile în legatura cu
conceperea si functionarea sistemului
de culegere si prelucrare a datelor.

12
b. riscul inerent, riscul de control si
riscul de nedetectare;

85. Pentru evaluarea riscului inerent la nivelul situatiilor financiare auditorul apreciaza
factori cum sunt:
a. integritatea conducerii, natura c. natura operatiunilor, respectiv a datelor
activitatii agentului economic, existente în contabilitate.
practici contabile specifice ramurii
de activitate etc.;
b. probabilitatea ca informatiile
conturilor din situatiile financiare sa
fie susceptibile de prezentare eronata;

86. Pentru riscul inerent la nivelul soldului contului si al categoriei de tranzactii auditorul
apreciaza factori cum sunt:
a. integritatea conducerii, natura c. natura operatiunilor, respectiv a datelor
activitatii agentului economic, practici existente în contabilitate.
contabile specifice ramurii de
activitate etc.;
b. probabilitatea ca informatiile
conturilor din situatiile financiare sa
fie susceptibile de prezentare
eronata;

87. Evaluarea generala a riscului de management (foarte scazut, mediu, ridicat) are în vedere
întrebari care se refera la:

a. încrederea în competenta conducerii c. probabilitatea ca afacerea sau o parte


de a gestiona activitatea în mod din ea sa fie vânduta în viitorul
eficient; motivele potentiale ale apropiat; solvabilitatea societatii.
manipularii rezultatelor raportate;
gradul de control exercitat de
conducere asupra desfasurarii
activitatii etc.;
b. functia contabila descentralizata;
probabilitatea aparitiei de greseli ca
rezultat al desfasurarii activitatii de
catre personalul din contabilitate al
agentului economic auditat sub
presiuni puternice;

13
88. Evaluarea generala a riscului contabil (foarte scazut, mediu, ridicat) are în vedere
întrebari care se refera la:
a. încrederea în competenta conducerii de c. probabilitatea ca afacerea sau o parte
a gestiona activitatea în mod eficient; din ea sa fie vânduta în viitorul
motivele potentiale ale manipularii apropiat; solvabilitatea societatii.
rezultatelor raportate; gradul de control
exercitat de conducere asupra
desfasurarii activitatii etc.;
b. functia contabila descentralizata;
probabilitatea aparitiei de greseli ca
rezultat al desfasurarii activitatii de
catre personalul din contabilitate al
agentului economic auditat sub
presiuni puternice;
89. Evaluarea generala a riscului de afaceri (foarte scazut, mediu, ridicat) are în vedere
întrebari:
a. încrederea în competenta conducerii de c. probabilitatea ca afacerea sau o
a gestiona activitatea în mod eficient; parte din ea sa fie vânduta în
motivele potentiale ale manipularii viitorul apropiat; solvabilitatea
rezultatelor raportate; gradul de control societatii.
exercitat de conducere asupra
desfasurarii activitatii etc.;
b. functia contabila descentralizata;
probabilitatea aparitiei de greseli ca
rezultat al desfasurarii activitatii de
catre personalul din contabilitate al
agentului economic auditat sub
presiuni puternice;
90. Frauda în auditarea situatiilor financiare se refera la:
a. o asertiune cu caracter intentionat c. atât la o actiune intentionata cât si la
întreprinsa de una sau mai multe greseala neintentionata.
persoane din rândul conducerii,
salariatilor sau tertilor, actiune care
are ca efect o interpretare eronata a
situatiilor financiare;
b. o greseala neintentionata aparuta în
situatiile financiare;
91. Eroarea în auditarea situatiilor financiare se refera la:
a. o asertiune cu caracter intentionat c. atât la o actiune intentionata cât si la
întreprinsa de una sau mai multe greseala neintentionata.
persoane din rândul conducerii,
salariatilor sau tertilor, actiune care are
ca efect o interpretare eronata a
situatiilor financiare;

14
b. o greseala neintentionata aparuta în
situatiile financiare;

92. Modalitatile de abordare în auditarea estimarilor contabile sunt:


a. raportarea fraudelor si erorilor catre c. revizuirea si testarea procesului
conducere, utilizatorii raportului utilizat de management pentru
auditului asupra situatiilor financiare, elaborarea estimarii; folosirea unei
precum si catre activitatile de estimari independente pentru
reglementare si supraveghere; comparatie cu cea întocmita de
management; revizuirea
evenimentelor ulterioare care
confirma estimarea facuta.
b. evaluarea riscului de management, a
riscului contabil si a riscului de
afaceri;
93. Procedurile analitice în audit includ:
a. o apreciere globala de fidelitate a c. elaborarea unui plan general de audit si
rapoartelor emise de agentii economici a unui raport de audit.
si o analiza critica a procedurilor si
structurilor acestora;
b. comparatii dintre informatiile
financiare ale agentului economic cu
informatii comparabile aferente
perioadelor anterioare; prognoze-
previziuni, estimari ale auditorului;
informatii referitoare la un sector de
activitate similar etc.;

94. Opinia auditorului asupra imaginii situatiilor financiare:


a. trebuie sa fie în concordanta cu c. poate fi: fara rezerve (necalificata),
aprecierea din Raportul cu rezerve (calificata), contrara.
administratorilor entitatii auditate;
b. este o asigurare absoluta nu rezonabila
ca situatiile financiare luate ca un
întreg nu sunt eronate în mod
semnificativ;
95. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare:
a. este parte componenta a raportului c. are ca utilizator si CAFR.
anual al agentului economic
împreuna cu situatiile financiare
anuale ale agentului economic
aprobate de consiliul de
administratie si cu raportul
administratorilor;
b. nu poate fi modificat în cazul în care

15
exista o incertitudine semnificativa a
carei solutie depinde de evenimente
viitoare si care afecteaza situatiile
financiare;

96. Care dintre variantele de mai jos reprezinta tipuri ale auditului financiar

1. auditul de regularitate; 2. auditul de sistem;


3. controlul intern;
4. auditul performantei;
5. controlul financiar preventiv.
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 1+3+4+5
d. 1+2+3+4+5

97. Care dintre variantele de mai jos sunt obiectivele ale auditului public intern?
a asigurarea obiectiva si consilierea,destinate sa imbunatateasca
. sistemele si activitatile entitatii publice;
b intocmirea documentelor justificatoare pentru operatiunile
. patrimoniale;
c. exactitatea si realitatea inregistrarilor contabile pentru stabilirea si
indeplinirea obligatiilor financiare si fiscale fata de stat;
d. conducerea corecta si la zi a contabilitatii;
e. inventarierea patrimoniului si valorificarea rezultatelor acestuia.

98. Care dintre variantele de mai jos sunt obiective ale auditului public intern?

a. constituirea si evaluarea capitalului social si a patrimoniului;


b exactitatea si realitatea inregistrarilor contabile pentru stabilirea si
. indeplinirea obligatiilor financiare si fiscale fata de stat;
c. intocmirea documentelor justificatoare pentru operatiunile
patrimoniale;
d. conducerea corecta si la zi a contabilitii;
e. sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o
abordare sistematica si metodica, prin care se evalueaza si se
imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe
gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.

99. Precizati care dintre variantele enumerate mai jos sunt tehnici de audit public intern?
a. confirmarea;
b comparatia;

16
.
c. interviul;
d. urmarirea;
e. examinarea.

100. Precizati care dintre variantele enumerate mai jos sunt tehnici de audit public intern?
a. garantarea;
b. analiza;
c. examinarea;
d. punerea de acord;
e. compararea.

101. Precizati care dintre variantele enumerate mai jos sunt tehnici de audit public intern?
a. punerea de acord;
b recalcularea;
.
c. urmarirea;
d. garantarea;
e. observarea fizica.

102. Precizati care dintre variantele enumerate mai jos sunt tehnici de audit public intern?
a. confirmarea;
b. garantarea;
c. punerea de acord;
d. verificarea;
e. urmarirea.

103. Precizati care dintre variantele enumerate mai jos nu reprezinta tehnici de audit
public?

a. interviul;
b. recalcularea;
c. verificarea;
d. observarea fizica;
e. analiza.

104. Precizati care dintre variantele enumerate mai jos nu reprezinta tehnici de audit public
intern?
a. observarea fizica;
b. confirmarea;
c. analiza;
d. verificarea;
e. interviul.

105. Precizati care dintre variantele enumerate mai jos nu reprezinta tehnici de verificare?

17
a. comparatia;
b. garantarea;
c. punerea de acord;
d. analiza;
e. urmarirea.

106. Una din variantele de mai jos nu reprezinta o etapa a interventiei la fata locului. Precizati
care este aceasta.
a. intervievarea personalului auditat;
b. verificarea inregistrarilor contabile;
c. cunoasterea activitatii sistemului sau procesului supus verificarii si a
structurii procedurilor aferente;
d. determinarea abaterilor prin compararea situatiei reale cu cea
stabilita;
e. realizarea de testari.

107. Una din variantele de mai jos nu reprezinta o etapa a interventiei la fata locului. Precizati
care este aceasta.
a. verificarea modului de realizare a corectarii actiunilor mentionate in
auditurile precedente;
b. verificarea inregistrarilor contabile;
c. cunoasterea activitatii sistemului sau procesului supus verificarii si a
structurii procedurilor aferente;
d. efectuarea de investigatii administrative pentru combaterea
fraudei, coruptiei si altor activitati ilegale;
e. intervievarea personalului auditat.
108. Una din variantele de mai jos reprezinta categorii de riscuri specifice auditului
public intern.
1. riscuri generate de schimbari legislative, structurale, manageriale etc.
2. riscuri financiare;
3. riscuri de organizare;
4. riscuri fiscale;
5. riscuri operationale.
a 1+2+3+5
.
b 2+4+5
.
c. 1+3+4
d. 2+4

109. Precizati care din variantele de mai jos nu reprezinta categorii de riscuri specifice auditului
public intern.
a. riscuri operationale;
b riscuri generate de schimbari legislative, structurale, manageriale,
. etc.;
c. riscuri fiscale;
d. riscuri de organizare;

18
e. riscuri financiare.

110. Care din variantele de mai jos sunt caracteristiciale operatiunilor, activitatilor sau actiunilor
care se efectueaza sau se desfasoara in cadrul institutiei publice si sunt supuse auditului
public intern?
1. conformitatea;
2. oportunitatea structurala;
3. acoperirea riscului de sistem;
4. conectarea sistemului;
5. oportunitatea temporala.
a 1+2+3+4+5
.
b 2+3+4
.
c. 1+4

111. Care din variantele de mai jos sunt caracteristiciale operatiunilor, activitatilor sau actiunilor
care se efectueaza sau se desfasoara in cadrul institutiei publice si sunt supuse auditului
public intern?
1. legalitatea;
2. incadrarea in plafoanele valorice;
3. oportunitatea temporala;
4. regularitatea;
5. conformitatea.

a. 1+2+3
b 2+3+4+5
.
c. 3+5
d. 1+2

112. Care din variantele de mai jos nu este o caracteristica a operatiunilor, activitatilor sau
actiunilor care se efectueaza sau se desfasoara in cadrul institutiei publice si sunt supuse
auditului public intern?
a. acoperirea riscului de sistem;
b acoperirea riscului intern;
.
c. incadrarea in plafoanele valorice;
d. oportunitatea temporala;
e. oportunitatea structurala.

113. Asupra carora din variantele enumerate mai jos se exercita auditul public intern.
1. sisteme informatice;
2. alocarea fondurilor bugetare;
3. angajamente bugetare si legale din care deriva, direct sau indirect obligatii de plata,
inclusiv din fondurile comunitare;

19
4. sistemul de luare a deciziilor;
5. sistemul de conducere si control, precum si cu riscurile asociate unor astfel de sisteme.
a. 2+3+4+5
b. 1+2+3+4+5
c. 1+4
d. 1+2
e. 1+5

114. Care dintre variantele de mai jos nu reprezinta tehnici de audit public intern?
a. observarea fizica;
b. interviul;
c. verificarea;
d. inspectia faptica;
e. analiza.

115. Enuntul: “totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, unitatilor administrativ teritoriale


sau ale entitatilor publice ale acestora, dobandite sau asumate cu orice titlu”, reprezinta
definitia?
a. auditului public intern;
b fondurilor publice;
.
c. patrimoniului public;
d. entitatii publice;
e. institutiei publice.

116. Enuntul: “sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale
de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele institutiilor
publice autonome, fondurile provenite din credite contractate sau garantate de stat si a
caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri externe nerambursabile”,
reprezinta definitia?

auditului public intern;

b. fondurilor publice;
c. patrimoniului public;
d. entitatii publice;
e. institutiei publice.

117. Enuntul: “Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de


specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutii publice autonome,
precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de rage” reprezinta
definitia

20
a. auditului public intern;
b fondurilor publice;
.
c. patrimoniului public;
d. entitatii publice;
e. institutiei publice.

118. Enuntul “autoritatea publica, institutia publica, compania/societatea nationala, regia


autonoma, societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativ teritoriala este actionar
majoritar, cu personalitate juridica si care utilizeaza si administreaza fonduri publice si/sau
patrimoniu public” este definitia?

a. auditului public intern;


b. fondurilor publice;
c. patrimoniului public;
d. entitatii publice;
e. institutiei publice.

119. Enuntul: “activitatea independenta si obiectiva care da asigurari si consiliere conducerii


pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatea
entitatii publice”, reprezinta definitia?
a auditului public intern;
. 120. In exercitarea independenta a profesiei , auditorii
b fondurilor publice; financiari ,personae fizice sau juridice pot desfasura
. activiotati enumerate mai jos. Care este varianta corecta>
c. patrimoniului public; 1. audit financia;
d. entitatii publice; 2.audit intern;
e. institutiei publice. 3. revizuirea situatiilor financiare;
4. consultanta financiar-contabila si fiscala;
5. intocmirea situatiilor financiare;
6.pregatirea profesionala in domeniu;
7.control intern;
8. expertiza contabila;
9.activitati de management financiar-contabil;
10. activitati de reorganizare judiciara si lichidare;
11. activitati de evaluare

a 1+2+3+5+9+10+11
b 1+2+4+6+8+9+10+11
c 2+3+5+6+9+10+11
d #+4+5+6+7+8+9+10+11

121. Care din variantele de mai jos reprezinta structura Normelor de audit intern:
1. reguli de organizare;

21
2. reguli de executie;
3. standarde de audit intern;
4, norme de implementare.

a !+2+3+4
b 1+2+4
c 2+3+4

122.Care dintre variantele de mai jos exprima rolul auditului public intern:
1. consiliere;
2. recomandare;
3. decizie;
4. control.
a 1+2
b 1+2+4
c 1+2+3

123. Care dintre variantele de mai jos sintetizeaza situatiile in care iinceteaza calitatea de
membru al Comitetului pentru Audit Public intern:
1. la cerere;
2. prin demisie;
3. in cazul incapacitatii de a isi exercita atributiiile pe o perioada maimare de 6 luni;
4. in cazul unei condamnari penale aplicate, in baza unei hotariri judecatoresti
ramase definitive;
5. deces.

a 1+2+3
b 1+3+4+5
c 1+2+3+4+5

124. Institutiile publice ale caror cheltuieli bugetare au deposit pragul de 100.000 euro pe
o perioada de 3 ani consecutive au obligatia de a-si constitui compartiment Public Intern:
a) pana la sfarsitul anului financiar;
b) pana la sfarsitul primului trimestru al anului urmator,
c) pana la sfarsitul trimestrului urmator;
.
125. Care dintre variantele de mai jos reprezinta obiectivele misiunii de audit.
1. organizarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele juridice-
auditul de regularitate;
2. auditul situatiilor financiare;
3. exactitatea si realitatea inrgistrarilor contabile pentru stabilirea si indepliniirea
obligatiiilor financiare si fuscale catre stat;
4. evaluarea rezultatelor priviind obiectivele urmarite si examinarea impactului
efectiv-auditul de performanta.

22
a 1+2+4
b 1+2+3+4
c 1+4

126. Care dintre variantele prezentate mai jos reprezinta sarcini ale Compartimentului de
audit Public Intern menite sa ajute entitatilor publice in ansamblullor:
1. sa gestioneza bine riscurile;
2. sa asigure o mai buna administrare si pastrare a patrmoniului ;
3. sa asigure un control intern eficient si eficace.
4. sa asigure o mai buna monitorizare a conformitatii cu regulile si procedurile
existente;
5. sa asigure o evidenta contabila si un management informatic fiabile si corecte;
6. sa imbunatateasca calitatea managementului, a controlului si auditului intern
7. sa inventarieze patrimonial public;
8. sa imbunatateasca eficienta si eficacitatea operatiilor.
a 1+3+4+6+7+8
b #+4+5+6+7+8
c 1+2+4+5+6+8

127. Care dintre variantele de mai jos se constituie in componentele planului de audit
public intern:
1. scopul actiunii de auditare;
2. obiectivele actiunii de audit;
3. identificarea entitatilor entitatilor la care se va desfasura auditul;
4. durata actiunii de auditare;
5. perioda supusa auditarii,
6. tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate;
7. perioada la care se rapoarteaza catre compartimentul dec audit public intern;
8. nr. de auditori propii antrenati in aceasta actiune;
9. precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunostiinte de
specialitate,precum si a numarului de specialisti cu care urmeaza sa se incheie
contracte externe de servicii de expertiza ;
10. nr. de auditori din cadrul structurilor descentralizate,
11. descrierea activitatilor supuse auditului.

a 1+2+3+4+6+7+*+9+10
b 1+2+3+4+5+8+9+10+11
c 4+5+6+8+9+10+11

128. Care dintre variantele de mai jos reprezinta structura Cartei de audut public intern:
1. Rolul si obiectivele auditului public intern;
2. Statutul compartimentului de audit public intern;
3. Principiile aplicabile compartimentului de audit public intern .si auditorului
intern;
4. Codul privind conduita etica a auditorului intern.
5. Metodologie;
6. Reguli de conduita;

23
7. Normele de audit public intern;

a 2+3+4+5+6
b 1+2+3+5+6
c 1+2+4+6+7

129. Precizati care dintre elementele de mai jos teprezinta principiu fundamental
pentru profesia si practica de audit public intern:
1. integritatea ;
2. calitatea serviciilor;
3. credibilitatea.

130. Precizati care dintre elementele de mai jos reprezinta principii fundamentale pentru
profesia si practica de audit public intern:
a) conduita
b) performanta
c) calitatea serviciilor
d) independenta.

131.Care dintre elementele de mai jos reprezinta principii fundamentale pentru profesia si
practica de audit public intern:
a) credibilitate;
b) calitatea serviciilor;
c) obiectivitatea;
d) profesionalism

132. Precizati care dintre elementele de mai jos nu reprezinta reguli de conduita in auditul
public intern;
a) increderea;
b) confenditialitatea;
c) calitatea serviciilor.

133.Care dintre elementele de mai jos reprezinta principiile fundamentale pentru profesia
si practica de audit intern:
a) conduita;
b) credibilitate;
c) neutralitatea juridica;
d) calitatea srviciilor

134. Precizati care dintre elementele de mai jos nu reprezinta reguli de conduita in
auditul public intern:
a) integritatea;
b) increderea;
c) independeta si obiectivitatea;

24
d) confidentialitatea;
e) competeta.

135. Care dintre elementele de mai jos constituie documente privind misiunea de audit:
a) intocmirea si aprobarea ordinului de serviciu;
b) planul de audit;
c) chestionarul de luare la cunostiinta.

136. Care dintre elementelor de mai jos constituie documente priviind initierea misiunii
de audit:
a) chestionarul de control intern;
b) declaratia de independenta;
c) programul de audut.

137. Care dintre elementele de mai jos constituie documente priviind initierea misiuniii
de audit intern:
a) notificarea priviind declansarea misiunii de audit;
b) fisa de identificare si analiza a problemelor;
c) planul de audit.

138.Care dintre elementele de mai jos nu reprezinta documente de inetiere a misiunii de


audit:
a) ordinal de serviciu,
b) declaratia de independenta,
c) fisele de identificare;
d) notificarea priviind declansarea misiunii de audit public intern.

139. Enuntul,, reprezinta un ansamblu de principii si reguli de conduita ,care guvrneaza


activitatea auditului intern” reprezinta definitia?
a) Normele de audit intern;
b) Standardele de audit public intern;
c) Codului priviind conduita etica a auditorului intern.

140. Enuntul ,, se aplica salariatilor care ocupa functia de auditor intern in cadrul entitatii
publice care au obligatia de a organiza struct=ri de audit public intern” se refera la?
a) Carta auditorului intern;
b) Codul priviind conduita etica a auditorului intern;
c) Normele de audit intern.

141.Enuntul,, are scopul de a crea cadrul etic nrcesat desfasurarii profesiei de auditor intern,
astfel incat aceste sa-si indeplineasca cu profesionalism;loialitate, corectitudiine si in mod
constiincios indatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca
prejudicii institutiei sau autoritatii in care isi desfasoara activitatea” se refaera la:
a) Standardele e audit public intern;
b) Normele de audit intern;
c) Codul priviind conduita etica a auditorului intrn,

25
142. Una dintre frazele de mai jos constituie o etapa in identificarea obiectivelor auditabile:
a) Identificarea pericolelor din entitatea auditata,
b) Detalierea fiecarei activitati in operatii successive, descriind procesul
de realizare a acestei activitati pana la inregistrarea ei;
c) Evaluarea controlului intern al entitatii auditate.

143. Unul dfintre enunturile de mai jos constituie o etapa a identificarii obiectivelor auditabile;
a) defiinirea pentru fiecare operatiune in parte a conditiilor pe care trebuie
sa le indeplineasca d.p.d.v. al conditiilor specifice si al riscurilor aferente,
ce trebuie evitate;
b) evaluarea controlului intern ;
c) evaluarea riscului de control.

144. Unul dintre enunturile de mai jos constituie o etapa de identificare a obiectiveloir
auditabile>
a) analiza activitatii entitatii auditate;

b) determinarea modalitatilor de functionare nrcesare pentru ca entitatea


sa atinga obiectivul sis a elimiine riscul;
c)identificarea procedurilor de control intern ale entitatii auditate.

145. Unul dintre elementele de mai jos nu constituie un nivel de apreciere a controlului
intern:
a) corespunzator;
b) satisfacator;
c) insufficient;
d) cu lipsuri grave?

146. Potrivit ghidului de evaluare a controlului intern, acesta poate fi:


a) slab
b) isuficient,
c) corespunzator.

147. Potrivit ghidului de evaluare a controlului intern, aceta poate fi;


a) potrivit;
b) corespunzator;
c) insuficient.

148. Potrivit gradului de evaluare a controlului intern , acesta poate fi:


a) necorespunzator;
b) corespunzator,
c) puternic.

26
149. Unul dintre elementele enumerate mai jos nu face parte din sfera auditului public
intern;
a) sistemele de management financiar si de control , inclusiv contabilitatea si
sistemele informatice aferete;
b) sistemul cheltuielilor publiCE;
c) activitatile financiare desfasurate de entitatea publica din momentul conatituirii
angajamentelor de plata sipana la utilizarea fondurilor de catre beneficierii finali,
inclusive a fondurilor provenite din asistenta externa;
d) costituirea veniturilor publice;
e) administrea patrimoniului public, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau
inchirierea de bunuri din domeniul/privat oublic al statuluii oro al ubnitatlor admt.
teritoriale.

NUMERIC RESPONSE
3. 150. Precizati cate tipuri de audit public intern exista ?

25% 151. Precizati care este marimea sporului pentru complexitatea muncii (%), aplicat la salariul de
baza, de care beneficiaza auditorii interni ?

4. 152.Pana la ce grad de rudenie, nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit public intern la o
structura sau entitate publica, auditorii interni ce sunt rude, soti sau fini cu conducatorul sau cu
membrii organului colectiv de conducere al entitatii publice ?

1. 153. Cate rapoarte anuale ale activitatii de audit public intern sunt elaborate de compartimentul de
audit public intern din cadrul entitatilor publice ?

15. 154. Cu cate zile inainte de declansarea misiunii de audit public intern trebuie ca entitatea publica sa
fie notificata de catre compartimentul de audit public intern, cu privire la scopul, principalele
obiective si durata acesteia ?

2. 155. Precizati cate criterii sunt utilizate pentru masurarea probabilitatii de aparitie a riscului ?

3. 154.Precizati cate niveluri sunt utilizate pentru exprimarea vulnerabilitatii entitatii publice

3. 156. Precizati cate niveluri sunt utilizate pentru aprecierea controlului intern al entitatii publice ?

2. 157. In cate categorii se grupeaza documentele daca se are in vedere prelucrarea datelor cu sisteme
electronice de calcul ?

27
1999. 158. Precizati anul in care Romania a semnat Conventia penala a Consiliului Europei privind
coruptia.

2. 159. Precizati in cate modalitati se poate savarsi coruptia ?

672. 160. Precizati care este numarul legii aparuta in anul 2002, prin care este reglementat auditul
public intern?

3. 161 Platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare se supun
auditului public intern cel putin o data la _ ani.

3. 162. Constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creanta,
precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora se supun auditului public intern, cel putin o data
la _ ani.

30. 163. Entitatile Publice care au organizat un compartiment de audit public intern propiu si devin
institutii publice mici, au obligatia sa insttinteze compartimentul de audit public intern, din cadrul
Directiei Generale a Finasntelor Publice teritoriale despre statutul sau in termen de…. Zile.

20. 164. Conducerea entitatii publice aproba proiectului public intern pana la …..decembrie a anului
precedent.

4. 165. In cate etape se realizeaza identificarea obiectivelor auditabile?

2. 163. Cate categorii de riscuri exista in auditulpublic intern?

3. 166.Riscul are ……componente?

15. 167.Posibilitatea de aparitie a riscului variaza de la imposibilitate la certitudine si se exprima pe o


scara de valori pe…….nivele.
.

10. 168.Proiectul deRaport de audit public intern se transmite la entitatea auditata, care poate trimite in
maximum ………zile de la primire punctele sale de vedere.

10. 169.In termen de …..zile de la primirea ounctrlor de vedere ale entitatii auditate la proiectul
Raportului de audit, compartimentul de audit public intern prin auditorii interni –organizeasza
reuniunea de conciliere cu structura auditata.

COMPLETION

28
170.. Examinarea de catre o persoana independenta si competenta a fidelitatii reprezentarii contabile si
financiare este definitia AUDITULUI.

171.. Auditul reprezinta examinarea de catre o persoana INDEPENDENTA si competenta a fidelitatii


reprezentarii contabile si financiare.

172 Auditul reprezinta examinarea de cate o persoana independenta si COMPETENTA a fidelitatii


reprezentarii contabile si financiare

173. Auditul intern este activitatea de evaluare organizata la nivelul unei entitati economice sub forma unui
CONTROL.

174. Auditul PUBLIC intern este activitatea independenta si obiectiva care da asigurari si consiliere
conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatea entit
175. Auditul intern este un control de atestare sau certificare a documentelor financiar – contabile care nu se
confunda cu notiunea de control INTERN al unitatii patrimoniale.

176. Auditul public intern este activitatea care se desfasoara cu privire la formarea si administrarea fondurilor
publice si administrarea patrimoniului public de catre entitatile PUBLICE.

177. Enuntul : autoritatea publica, institutia publica, compania./societatea nationala, regia autonoma, societatea
comerciala la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar, cu personalitate
juridica, si care utilizeaza si administreaza fonduri publice si/sau patrimoniu public” este definitia
ENTITATI PUBLICE.

178. Termenul INSTITUTIE publica include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele,


celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, institutii publice autonome, precum si
institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare al acestora.

179. Enuntul : “sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bigetul asigurarilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale. Bugetul trezoreriei statului, bugetele institutiilor publice autonome,
fondurile provenite din credite contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si
alte costuri se asigura din fonduri externe nerambursabile”, reprezinta definitia FONDURILOR
PUBLICE

180. Enuntul : “totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, unitatilor administrativ-teritoriale sau ale
entitatilor publice ale acestora, dobandite sau asumate cu orice titlu”, reprezinta definitia
PATRIMONIULUI PUBLIC

181. Auditul de sistem, auditul performantei si auditul de regularitate sunt cele trei TIPURI de audit
public intern.

29
182. Enuntul : “minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei
activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate”, reprezinta definitia data
pentru termenul de ECONOMICITATE.

183. Enuntul : “gradul de indeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitati si raportul
dintre efectul proiectat si rezultatul efectiv al activitatii respective”, reprezinta definitia data
pentru termenul de EFICACITATE.

184. Enuntul : “maximizarea rezultatelor unei activitatii in relatie cu resursele utilizate”, reprezinta
definitia data pentru termenul de EFICIENTA.

185. Enuntul : “maximizarea rezultatelor unei activitatii in relatie cu resursele utilizate”, reprezinta
definitia data pentru termenul de EFICIENTA ECONOMICA

186. Enuntul “orice act cu efect juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama
fondurilor publice sau a patrimoniului public”, reprezinta definitia ANGAJAMENTULUI
LEGAL

187. Anagajamentul BUGETAR este orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteaza
fonduri publice unei anumite destinatii.

188 Angajamentul LEGAL este orice act cu efect juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie
pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public

189. Enuntul “caracteristica unei operatiuni, a unor acte sau fapte administrative produse in cadrul unei
institutii publice de a corespunde politicii asumate in mod expres in domeniul respectiv de catre
institutia in cauza sau de catre o autoritate superioara acesteia, potrivit legii”, reprezinta definitia
data pentru CONFORMITATE.

190. Enuntul “caracteristica unei operatiuni de a servi, in mod adecvat, in circumstantele date, realitatii
unor obiective ale politicilor asumate”, reprezinta definitia data pentru ______________.

191. Enuntul “caracteristica unei operatii de a respecta toate prevederile legale care ii sunt aplicabile”,
reprezinta definitia LEGALITATII.

192. Enuntul “caracteristica unei operatiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor si
regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de operatii din care face
parte”, reprezinta definitia data pentru REGULARITATE.

30
193. Auditorii interni se numesc sau se revoca de catre conducatorul entitatii publice, respectiv de catre
organul colectiv de conducere, cuAVIZUL conducatorului compartimentului de audit public
intern

194. Functia de auditor intern este INCOMPATIBILA cu exercitarea acestei functii ca activitate
profesionala orientata spre profit sau recompensa.

195. Enuntul “mandatul acordat de catre o autoritate calificata unui auditor in vederea inceperii unei
misiuni”, reprezinta ORDINUL de SERVICIU_.

196. Auditorii interni selectati pentru realizarea unei misiuni de audit public intern intocmesc o
DECLARATIE de independenta, cu scopul de a demonstra independenta fata de entitatea sau structura
auditata?

197. Enuntul “totalitatea normelor juridice ce reglementeaza activitatea institutiilor Uniunii Europene,
actiunile si politicile comunitare”, reprezinta definitia data _____________ ______________

198. Potrivit O.U.G 75/1999 . auditorul financir este a activitatea de examinare , in vederea exprimarii
unei opinii asuipra SITUATIILOR FINANCIAREconform cu Standardele de audit armonizate cu
Standardele de audit si adoptate de CAFR.

199.Un audit financiar este o EXAMINARE a situatiilor financiare, efectuata de un auditor, in


conformitate cu orice obligatie relevanra.

200. Regulile de organizare se refera la . . ale entitatilor si ale


persoanelor care exercita aceasta activitate de audit inter.

201. Controlul intern este ANSAMBLUL MASURILORLuate de catre conducere, in scopul imbunatatirii
gestiunii riscului si cresterii probasbilitatilor cu scopurile si obiectivele sa fie atunse,

202. Regularitatea presupune CONFORMITATE cu regulile si orocedurile contabile.

203. Pulsul de valoare adus de auditul intern este rezultatul unui CONTROL. INTERN…RATIONAL

204. Sarcina urmaririii conditiilor de institutie publica mica swe face de catre CONDUCATORUL
INSTITUTIEI in cauza, care are obligatia sisa instiinteze compartimentul de AUDIT Public Intern din
cadrul Directiei Finantelor Publice teritoriale despre statutul sau.

Bibliografie minimala obligatorie

31
1.Boulescu Mircea, Barnea Corneliu, Audit financiar.Editura Fundatiei Romania de
Maine,Bucuresti 2006
2. *** O.U.G. nr.75/1999 priviind activitatea de audit funanciat, republicata,
M.O.nr.598/22.august 2003l
3.***H.G. nr. 983/2004 pentru aorobarea Regulamenrului de organizare si Functionare a
Camerei Auditorilor financiari din Romania.
4. *** Ordonanta de Urgenta a Guvernuluii nr. 37/199, privind Activitatea de Audit Financiar,
Republicata in Monitorul official, nr. 598/22 august 2003.
5.*** Legea nr. 672/2002,privind Auditul Public Intern.Monitorul Oficial. Nr.953/24
decembrie 2002.
6.*** Ordonanta Guvernului nr. 37/2004,pentru modificarea si completarea reglementarilor
priviind auditul intern in Monitorul Oficial nr.91/23 ianuarie 2004.
7. www.cafr .ro, Standardele internationale de audit financiar.
8.*** Ghid metodologic general de evaluare a activitatii de audit public intern. Editat de
Ministerul Finantelor Publice.
9. Arens Alvin A. si Laebbeke Ames K, Audit .O abordare integrate
10. Website IAASB la http:www.iaassb.org

32