1

Curs 8 Aspecte importante ale dezvoltarii perceptiilor in primul an de viata. Pe baza construirii nucleului functional al perceptiilor si a transferului vazului in comportamente fundamentale ale perceptiilor umane, copilul incepe sa perceapa mai intai obiectele din spatiul apropiat. Primul element al ambiantei care e perceput e mama. Cercetatorii spun ca copilul da dovada ca si-ar recunoaste mama inca de la prima luna, dar atunci recunoasterea este monomodala, se bazeaza pe sensibilitatea olfactiva, dar incepand cu apropierea varstei de la 2 luni copilul va percepe mai intai pe maam sa, apoi obiectele din jur. In structura perceptiei se impune acum mai ales culoarea- asa se explica de ce in cazul un care mama apare cu haine colorate astfel genereaza un moment de nerecunoastere. Piaget demonstreaza ca pe la 7-8 ani se constata mecanismele constantelor de forma pentru obiecte familiare, acelea care intervin foarte mult in existenta copilului (ex:biberonul), dar al inceput o recunoaste numai daca se afla intr-o pozitie privilegiata fata de copil, adica cei doi se pot vedea. Apoi copilul il va percepe si recunoaste din orice pozitie. Tot acum se construiesc mecanismele constantelor de marime, dar numai in spatiu de 2 m in jurul copilului= campul in care copilul percepe bine obiectele familiare.Aceasta recunoastere a obiectelor e favorizata de dezvoltarea inteligentei si de dezvoltrea schemei obiectelor permanente. Copilul va percepe si recunoaste mai intai obiectele utilizate pt a-l hrani, pt a-i asigura igiena, dar apoi va percepe din ce in ce mai mult : jucarii, alte persoane, figura tatalui sau chiar va incepe sa perceapa si in oglinda, dar aici nu se va recunoaste pe el insusi. Pe la 6-7 luni daca va fi dus in fata oglinzii priveste cu interes la imaginea din oglinda. Dupa 8 luni face gestul de a se uita in spatele oglinzii. Pe la 9-10 luni il recunoaste pe adultul din oglinga si incepe sa fie gelos. Pe la 11-12 luni e atent la miscarile lui din oglinda, dar nu se recunoaste. Il atrag obiecte viu colorate, care scot sunete placute si perceptia va deveni o componenta foarte importanta a conduitelor inteligente ale copilului. Pe la 6 luni incep sa se constanta mecanismelor perceptiei adancimii probata cu asa numita stanca a lui Gibson Dezvoltarea motricitatii la sugari Paul Estevt afirma ca motricitatea e aspectul cel mai obiectiv al dezvoltarii in primul an de viata. Dezvoltarea motricitatii este asigurata pe de-o parte de dezvoltare, maturizarea relativa a sistemului nervos, apoi de dezvoltarea sistemului muscular, a sensibilitatii kinestezice, a legaturii ce se stabileste intre kinestezic si toate celelalte modalitatii de perceptie. Dezvoltarea motricitatii e favorizata de actiunea pozitiva a factorilor de crestere fizica. La sugar exista urmatoarele tipuri de miscari: - miscari implicate in manifestari reflexe neconditionate: reflexul pupilar, de aparare -miscari spontane, haotice, spasmodice, globaliste- manifestari imediat dupa nastere si au foarte mare importanta in dezvoltarea biologica (sistemul osos si muscular), dar dobandind apoi importanta si pentru interactiunea cu cei din jur si pot fi un fel de raspunsuri ale copilului la stimulii din ambianta. - miscari invatate: intra mai intai in structura reflexelor conditionate, apoi in desfasurarea conduitelor inteligente. Directii principale ale dezvoltarii motrice a) intrarea treptata in functie a diferitelor zone motrice 0-3 luni - mai ales grupurile musculare de la nivelul capului: miscarile ochilor, gura, miscari legate de mentinerea capului drept 3-6 luni - incep sa functioneze la parametri buni toate functiile sistemului muscular de la nivelul trunchiului, consolidand pe cele de la nivelul gatului. La 4 luni copilul se poate rostagoli complet, de pe o parte pe cealalta. 6-9 luni - se dezvolta sistemul muscular al membrelor 9-12 luni- extremitatile corpului: mainile cu degete, fanta piciorului, limba. Miscarile devin fine. b) incepe sa treaca de la miscari haotice la miscari orientate spre ceea ce ii arata adultul, apoi miscari adaptate, mai ales cele de apucare a obiectelor. Se constata ca la 1 luna si jumatate miscarile

2
haotice se gasesc in proportie de 70%, cele orientate 20% si cele adaptate foarte putin 10%. La 6 luni 25% sunt miscari haotice, 43% miscari orientate, 32% miscari adaptate. c) organizarea miscarilor complexe: apucare, deplasare(mers) Dezvoltarea miscarii de apucare . J. Piaget a facut cercetari si a stabilit urmatoarele 5 faze de parcurgere in primul an de viata: 1 faza- imediat dupa nastere- ramificarea reflexelor neconditionate de apucare, adica daca se stimuleaza partea palmei din apropierea degetelor, copilul apuca degetul astfel incat poate fi ridicat= mostenire mai ales de la primate. 2 faza - la 2-3 saptamani dupa 1 faza- reflexele de apucare se manifesta si daac sunt atinse alte zone: partea exterioara a mainii 3 faza- in jur de 3 luni- apare apucarea cu opozabilitate a degetuluimare. Apucarea este inca imperfecta. E faza apucarii de tip uman 4 faza- pana catre 4 luni- faza apucarii conditionate=prezenta concomitenta in campul vizual a mainii copilului si a obiectului. 5 faza- apucarea neonditionata- triumful apucarii umane. Copilul obiectul numai cand il vede. Apoi miscarile de apucare sunt din ce in ce mai sigure, copilul poate trece un obiect dintr-o mana in alta, invata actiuni deocamdata simple de manipulare a obiectelor: il scutura, trage de el. Apoi apucarea devine si mai fixa si catre 8-9 luni copilul poate apuca cescuta de coada ei, poate tine un obiect micut, nu mi ia cu 3 degete. Poate scoate o pastil sau o biluta dintr-un recipient. Poate introduce un bat intr-un orificiu si poate da mai multe foi odata. Toate acestea trebuiesc stimulate de cei din jur. Constituirea miscarii care pregatesc mersul 2 luni- copilul poate tine capul drept 5 luni- poate fi asezat sprijinit de perne pentru scurt timp 6 luni- copilul poate sta fara sprijin si faar limita de timp. Acum experienta perceptiva se imbogateste foarte mult 7 luni- incepe sa-si schimbe locul;, fie prin tarare, fie prin mers in patru labe. 7-8 luni: se ridica in picioare su sprijin,. Apoi incepe sa mearga cu spijin in jurul patutului, apoi ajutat de adulti 10 luni -copilul se poate ridica soi poate sta in picioare fara sprijin =echilibru din ce in ce mai perfect 11-12 luni- copilul poate face primii pasi fara sprijin Fetitele merg mai repede: la aproximativ 10 luni. Baietii sunt usor in intarziere, dar exista si baieti care merg la 10 luni. Dezvoltarea initiala a mecanismelor verbale. 2 categorii de factori determinanti: - ereditari= structura aparatului fonator si existenta la nivelul cerebral a unor zone specializate: Broca si Wernike pt ............miscarea aparatului fonator, la care se asociaza si alte arii cerebrale. - de ordin socio-cultural. Primul care actioneaza: comunicarea mamei cu copilul. Apoi se vor adauga si alti factori . Sub influenta acestor 2 categorii de factori ; la 2 luni incep sa se manifeste activitatea sistemului reflex conditionata a aparatului fonator si copilul incepe sa scoata sunete care seamana cu cele verbalel. Dovezile ca aceste sunete sunt reflexe neconditionate: 1. toti copiii din lume ganguresc la fel; 2. copilul scoate mai mjulte sunete decat cele ale limbii materne pe care o va invata; 3. ganguresc si copiii care mai tarziu se dovedesc a fi surzi. In timpul satrii de veghe scoate mereu aceleasi sunete. In jurul a 4 luni copilul poate sa pronunte impreuna 2 sunete= faza lalatiunii - la 5 luni = a treia faza = autoascultare. Scoate sunete apoi sta putin, lagatura dintre aparatul fonator si aparatul auditiv. - la 7 luni incepe sa imite sunete pe acre le scot cei din jur= faza foarte importanta

3
- la 11-12 luni- copiii pronunta primele cuvinte, cu urmatoarele caracteristici: sunt legate de trebuinte fundamentale biologice si mai ales o asemenea semnificatie. Apoi sunt legati de multi stimuli si de aceea au mai fost numiti holofraze. Ele de obiceio se activeaza cand se activeaza trebuintele biologice. Au o structura fonetica foarte simpla, fiind de asemenea alcatuite dintr-o silaba care se repeta. Sunt doar 3-5 cuvinte dar acre marcheaza un moment important in maturizarea cerebrala si si dezvoltarea psihica a copilului. Fetitele vb mai repede la 11-12 luni. Sunt copii care pot pronunta primele cuvinte inca de la 9 luni. Cel putin unii dintre acestea pot ajunge mai tarziu la o inteligenta superioara. De-a lungul acestiu an e nevoie de o stimulare care sa intareasca reactia copilului. Memorarea si invatarea la sugari Memoria = capacitate si proces psihic care se manifesta mai putin in primele luni de viata, exprimand in fapt nivelul general neurofunctional. Semnele functiilor ce exprima de fapt nivelul general neurofunctional : semnele sunt reflexe conditionate care incep sa apara in jurul a 12-15 zile de la nastere, dar care sunt inca foarte instabile si abia dupa 25 de zile devin ceva mai stabile. Dupa 6 luni se poate exprima mai clar, mai ales prin recunoasterea stimulilor perceptivi, prin diferentierea figurii mamei de persoanele straine si apoi prin inatarea pronuntarii primelor cuvinte. S-au facut cercetari constand in repetarea de catre adult a unui cuvant de 60 de ori si apoi probarea recunoasterii lui dupa 13 zile. S-a obtinut aceasta recunoastere care a aratat ca memoria incepe sa functioneze, dar e inca la inceputurile ei. Dezvoltarea afectivitatii la sugar imediat dupa nastere copilul manifesta o reactivitate afectiva negativa legata de actualizarea trebuintelor primare, care par as fie forte puternice si sa genereze un asemenea raspuns negativ. P. Esterit spune ca aceasta reactivitate care e clar innascuta invadeaza tot campul psihic, dar pe masura ce se dezvolta perceptiile si motricitarea incep sa apara emotii ca expresii ale relatiei cu ambianta ( cercetatorii au constatat ca la 5 zile dupa nastere poate aparea un fel de ...........zambet. Aceasta nu e expresia emotiei ci este efectul starii de bine organica). Zambetul propriu-zis apare mai tarziu, in jurul varstei de 4 luni, de multe ori el fiind imitarea adultului dar apoi devine ras, iar dupa 5 luni acest ras e zgomotos si teribil de caracteristic. Pe masura ce copilul creste emotiile se diversifica si astfel apar bucuria, tristetea, gelozia, teama( de starini, zgomote prea ascutite, de intuneric sau de furtuna), reactii afective mai complexe: complexul activarii la vederea mamei cand copilul rade cu zgomot, se agita, intinde manutele spre ea. La 7-8 luni apare reactia de triumf cand reusescte sasi apropie un obiect dorit: rade cu zgomot, e activ in miscare. Din punct de vedere afectiv se constata ca pe masura ce copiii se adapteaza mai bine la ambianta creste ponderea reactiilor afective pozitive. - daca imediat dupa nastere nu exista nici una pozitiva, la 3 luni 15% sunt reactii afective pozitive, iar la 6 luni 65% sunt reactii afective pozitive. Se constata ca alaturi de expresii afective innascute incep sa fie invatate si alte expresii afective: batutul din palme cand se bucura. Spre sfarsitul primului an de viata copilul poate sa manifeste conduite emotional-expersive chiar la cererea adultilor. Atasamentul fata de mama . Bowlly si Spotz au facut cercetari pe copiii care au ramas fara parinti in urma celui de-al doilea razboi mondial si s-a constatat cat de importanta este reactia afectiva constanta copil-mama pentru dezvoltarea generala biologica si psihica a copilului. Au avut ocazia sa urmareasca 2 grupuri de copii: 1 international la orfelinatul din Berlin care beneficiau de ajutoare trimise din multe parti ale lumii si aveau conditii materiale exceptionale, dar personal de ingrijire care se schimba mereu ( pentru ca Berlinul incepea sa se refaca si existau posturi noi). Al 2 lot copii dintr-un orfelinat dintr-o localitate indepartata, cu conditii materiale mult mai slabe, dar cu personal de ingrijire constant, cu mai multe disponibilitati de angajare afectiva, se constata ca in al 2 lot copiii cresteau mai bine, toate planurile dezvoltarii psihice erau mai bine realizate. Ceea ce subliniaza importanta acestor relatii afective care duc la dezvoltarea acestui atasament, care ofera copilului o securizare afectiva de mare importanta. S-a crezut initial ca atasamentul se realizeaza neaparat numai fata de mama biologica, dar apoi s-a constatat ca atasamentul se poate forma si fata de oricare persoana care e implicata afectiv si cu care se stabilesc relatii de durata. Dezvoltarea afectiva pare sa fie o conditie importanta pentru avansul in toate celelalte planuri: motricitate, limbaj, cognitie. La 8 luni atasamentul are un fel de varf in dezvoltare, copilul suferind cel mai tare daca simte ca mama pleaca. Atasamentul se va pastra apoi si in urmatoarele stadii. Dezvoltarea conduitelor inteligente Piaget a studiat atent aceste conduite pentru ca ele presupun combinarea datelor experinentelor anterioare si adaptarea la situatii noi si variate. A considerat ca inteligenta se dezvolta in prelungirea

4
sistemului organic. De aceea el considera ca toate conduitele, mai ales cele inteligente sunt menite mai intai sa satisfaca in conditii cat mai bune trebuintele primare ale copilului. De aceea el a considerat ca aceste trebuinte care izvorasc din organic asigura saltul la psihologic. Piaget a stabilit urmatoarele stadii ale inteligentei senzorio-motorii ( practice), care se desfasoara in primul an de viata.Unelle din aceste stadii nu sunt propui-zis inteligente, dar vor pregatii aparitia inteligentei: 1. staduil reflexelor neconditionate. Piaget a urmarit mai ales reflexul neconditionat al suptului si cel de orientare-investigare si a aconstatat ca prima data aceste reflexe se manifesta conform structurilor innascute, dar interactionand cu mediul permite deja perfectionarea manifestarilor si astfel, spune Piaget, se produce un fel de asimilare reproductiva, constand in cresterea sistemului de desfasurare a acelor reflexe pe masura ce se stabileste a interactiona cu ambianta. Apoi se pot produce asimilari generalizatoare de manifestarea reflexelor neconditionate in sistem mai numeroase decat cele initiale si apoi se produc asimilari .......... = reflexele neconditionate se manifesta in mod specific la stimuli specifici atunci cand trebuinta este forte intensa. 2. stadiul reactiilor circulare primare, de la o luna la o luna jumate - practic presupune si reflexe conditionate care se formeaza, dar Piaget i-a zis reactivitate circulara primara folosindu-se de termenul emis de Baldwin: circulara datorita repetarii ei pentru ca e lagatura dintre reflexul nascut si stimularile din ambianta, dar nu se puteau prelucra informatii despre stimul in sensul delimitarii fiintei copilului de respectivul stimul, ci doar in sensul facilitarii reflexului si prin urmare nici aici nu avem inteligenta. 3. staduil reactiilor circulare secundare, la 4 luni jumate- presupune o legatura deja intre stimulii exteriori si actiunea copilului prin care acesta tinde sa pastreze tablourile perceptiver agreabile. Acum se creaza mai clar premise pentru comportamentul inteligentei dar tot nu e vorba de inteligenta (actiunea coilului de a misca jucariile atarnate). 4. stadiul coordonarii reactiei circulare secundare la 7-8 luni- copilul se confrunta cu o structura noua careia ii aplica toate miscarile pe care el le-a deprins producand ajungerea la cea care ii da cea mai mare satisfactie. Aceasta este deja inteligenta. Leaga intre ele doua miscari care ii dau un rezultat bun. Ex: daca copilul este asezat pe spate si adultul ii flutura o batista pe langa ochi, el incearca sa o dea la o parte, apoi prinde adultul de mana. Copilul are o deschidere speciala spre a-si imbogati repertoriul de actiune, iar daca aceasta invatare viitoare ar putea sa-i creeze neplaceri (introducerea piciorusului intre gratiile patului). 5. staduil reactiei circulare tertiare, la 11-12 luni- copilul se confrunta cu noul, cauta noul si se adapteaza prin combinarea frecventa a miscarilor pe care le cunoaste= plina inteligenta practica. Au fost urmarite cu deosebire urmatoarele 3 conduite: * conduita suportului * conduita sforii * conduita batului Schema observatiilor permanente. La 5-6 luni, copilul nu are aceeasi schema si daca obiectul iese din campul lui vizual si daca ii place acel obiect el plange cu disperare. Catre 8-9 luni se constata ca daca obiectul e aratat si apoi acoperit, copilul il cauta si il gaseste, dar schema e inca fragila. Pe la 10-11 luni sau 1 an, copilul are aceasta schema deja elaborata= schema elementelor dezvoltarii normale la aceasta varsta.