S-a nascut la Bucuresti, in strada Livada cu Duzi din cartierul Caramidarii de Jos, pe 25 septembrie 1913.

Era al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta (Fagaras) si al lui Ion Coanda Tanase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Prima oara a cintat in public in 1921, pe scena Caminului Cultural `Caramidarii de Jos` din Calea Piscului, la serbarea de sfirsit de an a Scolii primare nr. 11 Tabacari. Anul 1934 a marcat admiterea ei, prin concurs, la Teatrul de Vara `Carabus` din strada Academiei, condus de marele actor Constantin Tanase. A fost distribuita intr-un grup vocal, alaturi de Lia Bogdan, Marcel Emilian, Milica Milian si Stefan Glodariu. Prin toamna anului 1934, prezentata lui Constantin Brailoiu, intemeietorul `Arhivei Internationale de Folclor de la Geneva` de mai tirziu, i s-a recunoscut talentul si i s-a recomandat sa-si aleaga repertoriul direct de la izvoare. Inregistrarea de proba s-a produs la Studioul `Tomis` din Calea Calarasilor. Piesa intitulata `Romanta mansardei`, imprimata sub indrumarea directorului muzical compozitorul Misu Iancu, s-a bucurat de un succes extraordinar. Inceputul carierei artistice propriu-zise a coincis insa cu debutul radiofonic din 20 februarie 1938, cind a prezentat un program de piese folclorice: `M-am jurat de mii de ori`, `Ce-i mai dulce ca alvita`, `Cine iubeste si lasa`, `Geaba ma mai duc acasa`, `Marie si Marioara`, `Cind o fi la moartea mea`. Data de 28 septembrie 1938 marcheaza debutul Mariei Tanase in arta cupletului, dar si lansarea cintecelor romanesti precum: `Mi-am pus busuioc in par`, pe versurile lui Nicolae Vladoianu si `Habar n-ai tu`, pe un text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu. In lunile octombrie si noiembrie ale aceluiasi an, a aparut pe estrada Restaurantului `Neptun` din Piata Buzesti, unde cinta acompaniata de taraful Vasile Julea. Acolo au venit s-o asculte si scriitorii Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Ion Pillat. In urma auditiei de la `Hanul Ancutei`, a fost aleasa sa reprezinte cintecul popular romanesc pe continentul american, in cadrul Expozitiei Internationale de la New York (1939). A cintat in fata fostului presedinte american Hoover, a lui Andr Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brancusi, George Enescu, Jascha Heifetz s.a. In octombrie 1940, a oferit un recital de muzica populara romaneasca publicului din orasul Focsani, dupa care regimul legionar i-a interzis orice activitate artistica, distrugindu-i-se toate placile de gramofon de la Radio, ba chiar si matritele de la casele de discuri. Dupa citeva luni de `absenta artistica`, vocea ei s-a facut din nou auzita la posturile de radio. Si nu numai. A fost inclusa in turneul de propaganda romaneasca din Turcia din martie 1941, organizat de Nicolae Kiritescu impreuna cu Ion Aurel Maican.

La Istanbul a fost ovationata pe scena Teatrului Taxim. A sustinut recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara, in urma carora, presedintele Turciei i-a oferit un post de cercetatoare la `Institutul Etnografic` din Istanbul si chiar cetatenia de onoare a Turciei. In decembrie 1943, a fost invitata sa participe la serbarea Pomului de Craciun de la `Regimentul de Garda Calare`, cintind piese folclorice si un program de colinde, la care au fost prezenti Majestatile Lor: Regele Mihai I si Regina Mama Elena, Maresalul Ion Antonescu, profesorul Mihai Antonescu, toti membrii guvernului. In aprilie 1945 i se incredinteaza, la Teatrul Municipal, rolul eroinei Masa din drama tolstoiana `Cadavrul viu`, avind ca partener pe maestrul Ion Manolescu, a carui discipola era la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica, la clasa de tragedie. Pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 decembrie 1955 primeste `Premiul de Stat`, iar in octombrie 1957 i se acorda titlul de `Artista Emerita`. In decembrie 1957 este distribuita in coproductia romano-franceza `Ciulinii Baraganului`, turnata dupa romanul cu acelasi nume al lui Panait Istrati; interpreteaza rolul principal Anica, alaturi de actorii Marcel Anghelescu, Mihai Berechet si Florin Piersic. Maria Tanase dorea ca restul vietii sa-l inchine invatamantului pedagogic de factura folclorica. La cererea sa, a fost transferata in functia de folclorist la orchestra `Taraful Gorjului` din Tg. Jiu, unde prezenta concerte si spectacole apartinind filonului folcloric oltenesc. Concomitent, este distribuita la Teatrul Municipal din Bucuresti in `Opera de trei parale` a lui Brecht, in rolul Jeny Spelunca. Dar rapusa de boala, moare la 22 iunie 1963. Nu implinise inca 50 de ani, dar lumea nu o va uita prea usor.