P. 1
literatura romana exercitii

literatura romana exercitii

|Views: 283|Likes:
Published by Bodor Anikó
exerciţii de literatură română
Harap Alb, Hanu Ancuţei
exerciţii de literatură română
Harap Alb, Hanu Ancuţei

More info:

Published by: Bodor Anikó on Aug 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/29/2015

pdf

text

original

I.

POVESTEA LUI HARAP ALB
1. TESTE INTRODUCTIVE

TEST A1
1. Împăratul Verde avea fete sau băieţi?

2. Ce fel de cal alege feciorul cel mic şi cum îl alege?

3. Cine este Sfânta Duminică?

4. Ce fel de putere supranaturală are cerbul?

5. Împăratul Roş câte fete avea?

6. Care este proba pe care trebuie să-l treacă Harap Alb în curtea Împăratului Roş în a doua zi?

7. Ce fel de putere supranaturală are Flămânzilă?

8. Ce face spânul când este demascat?

1

9. Cine îl ajută pe Harap Alb s-o păzească pe fata Împăratului Roş?

TEST B1.

1. De ce trebuia unul dintre feciorii craiului să se ducă la Împăratul Verde?

2. De ce coboară Harap Alb în fântână?

3. Ce trebuie să aducă Harap Alb de la cerb?

4. Cum îşi schimbă rolul spânul cu Harap Alb?

5. De ce îi oferă lui Harap Alb furnicile ajutorul lor?

6. Ce fel de fiinţe îl însoţesc pe Harap Alb la Împăratul Roş? (enumeră)

7. Cu ce îl ajută pe Harap Alb furnicile?

8. Cine cere calului să aducă apa morţii şi apa vie?

9. Cine îl readuce pe Harap Alb în viaţă după ce spânul îi taie capul?
2

Al cui era calul înainte de Harap Alb? 5. Cine îl demaschează pe spân? 3 . Cu ajutorul cărui personaj supravieţuiesc în prima noapte la curtea Împăratului Roş? 7. Ce fel de putere supranaturală are Ochilă? 8. De ce se întoarce feciorul cel mare? 2.TEST A2 1. Cum primeşte numele de Harap Alb fiul cel mic? 3. Ce primeşte Harap Alb de la crăiasa albinelor? 6. Ce trebuie să aducă Harap Alb din grădina ursului? 4.

Împăratul Roş câte fete avea? 4. De ce coboară Harap Alb în fântână? 2. Împăratul Verde avea fete sau băieţi? 6. Cine este Sfânta Duminică? 3. Cum îşi schimbă rolul spânul cu Harap Alb? 5. Ce face spânul când este demascat? 4 . Ce fel de fiinţe îl însoţesc pe Harap Alb la Împăratul Roş? (enumeră) 7.9. Ce fel e putere suprnaturală are Setilă? TEST B2 1. Ce fel de putere supranaturală are Flămânzilă? 8.

Cum primeşte numele de Harap Alb fiul cel mic? 5.9. Ce fel de putere supranaturală are Ochilă? 8. De ce trebuia unul dintre feciorii craiului să se ducă la Împăratul Verde? 3. De ce coboară Harap Alb în fântână? 4. Ce trebuie să aducă Harap Alb din grădina ursului? 6. Cine îl readuce pe Harap Alb în viaţă după ce spânul îi taie capul? TEST A3 1. Cine îl demaschează pe spân? 5 . Ce fel de putere supranaturală are cerbul? 7. Împăratul Verde avea fete sau băieţi? 2.

9. De ce se întoarce feciorul cel mare? 3. Ce trebuie să aducă Harap Alb de la cerb? 4. Ce face spânul când este demascat? 6 . De ce îi oferă lui Harap Alb furnicile ajutorul lor? 5. Ce fel de fiinţe îl însoţesc pe Harap Alb la Împăratul Roş? (enumeră) 7. Cu ce îl ajută pe Harap Alb furnicile? 6. Cine îl ajută pe Harap Alb s-o păzească pe fata Împăratului Roş? TEST B3 1. Al cui era calul înainte de Harap Alb? 2.

apoi face o săritură înapoi și una 7 înainte și se cam mai duc la împărăție.8. Mergi deacum tot înainte. și de buni. că de multe primejdii m-a scăpat și pe mine în tinerețile mele! Na-ți acum și pielea asta de urs. Numai ține minte sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi. nu da. mai arată-se o dată tânăr. Dumnezeu știe când ne-om mai vedea!. de te-a învățat cineva. Calul atunci dă năvală asupra ursului. primind carte de la dânsul către împăratul. îl sărută și-i zice: — Fătul meu. până înnoptează bine. Apoi sărută mâna tată-său. mornăind înfricoșat. numai iaca ce aude glas de om zicând: — Dragul tatei. cum îi plăcea craiului. că eu sunt. Dumnezeu să ne ție. numai iaca îi iese și lui ursul înainte. că ți-a prinde bine vreodată. scuturându-se. . și calul.. bun tovarăș ți-ai ales. De-acum înainte. calul. bine ția priit. Cu ajutorul cărui personaj supravieţuiesc în prima noapte la curtea Împăratului Roş? 9. dar să te ferești de omul roș. să n-ai de-a face cu dânșii. Și. la toată întâmplarea. ridicând buzduganul să dea.. își ia merinde și bani de ajuns. tovarășul tău. Citiţi și cu el. cu apă. căci sunt foarte șugubeți. înainte mult mai este. zice rămas bun fraților săi și a treia zi către seară I. Cu cine se căsătoreşte Harap Alb? Și zicând aceste. bun cap ai avut. te-a mai sfătui și el ce ai să faci. pune tarnița pe cal. schimburi în desagi și o ploscă plină ANALIZĂ DE TEXT 1. îi mai sărută de câteva ori pe amândoi și le zice: — Mergeți în pace. Și. că cuvântul din poveste. atenţie fragmentul următor din basmul cult Harap Alb pornește mergând din pasul calului. cât îi putea. iară mai ales de cel spân. iară de-ai făcut-o din capul tău. prin dreptul podului. și merge. anină armele la oblânc. dragii mei. Atunci fiul craiului descalecă. și tată-său. cuprinzându-l în brațe. şise răspundeţi la întrebări. Fiul craiului atunci încalecă. dezmierdând calul. Și merge el. și fiul craiului. Apoi. că tu ești vrednic de împărat.

a-i cădea bine.traistă a da năvală . spânzura. a alinta A ). prinde.a-i fi cuiva prielnic. desagă.harnic.şa de lemn sau de piele. mai ridicată și încovoiată merinde.a mângâia pe cineva atingându-l ușor cu palma ori spunându-i vorbe drăgăstoase.nevoie. favorabil. criminale a prii. necesitate spân.agăța. suspenda oblânc. apuca.GLOSAR tarniță.care este (biologic) lipsit de barbă și de mustăți șugubeț. a face să prospere vrednic. înșelător. rotund și turtit. folosità la călărit sau la transportul unor poveri. cu gâtul scurt și strâmt. a-i fi de folos.partea de dinaintea șeii. pericol dezmierda. cu capacitate mică. cu rost la treabă trebuință. atârna.amenințare. de lut ars.primejdios.hrană (rece) pe care o ia cineva când pleacă la drum sau la lucru ploscă . iute. amăgitor primejdie. în care se ține băutură și care se poartă atârnat de o curea. COMPREHENSIUNE 8 .vas de lemn. dușmănoase.a se repezi asupra cuiva sau undeva cu intenții agresive. a-i tihni. de metal sau de piele. anina.

Interdicţiile şi încălcarea acestora sunt elemente importante în structura basmelor. Identificaţi interdicţia primită de către protagonist (din acest fragment) şi indicaţi rolul acesteia în acest basm. Unde se întâlneşte feciorul cel mic cu ursul? Ce se întâmplă când feciorul se întâlneşte cu ursul? Ce fel de sfat îi dă feciorului tatăl acestuia? Ce fel de obiect primeşte feciorul de la crai după ce a ascultat sfatul acestuia? B ). C ). 2. În basme este valorificat frecvent motivul superiorităţii mezinului. EXERCIŢII Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe: 9 . ANALIZĂ 1. Pornind de la acest fragment dovediţi că şi basmul “Povestea lui Harap Alb ” este unul dintre acestea.1. Ce primeşte feciorul cel mic de la crai înainte de plecare? 2.

— Şi de ce n-au venit asară? — Au aşteptat să te-întorci cu paralele de pe vin.Vorbeşte că tu ești lămurit! vrednic de împărat. — Boierule! Calcă-mă-n picioare. Uncheşul Hasanache m-a căci trimes ieri dimineaţă la ANALIZĂ DE TEXT 1. să Citiţi cu atenţie fragmentul următor din povestirea în şi să te doboare. crâşmă. glas. iară mai ales de cel spân. 4. Numai — Cede-acum este? Nu înţeleg. Prezintă rolul punctelor de suspensie din enunţul: “— Mergeți în pace. Şi să-i spun lui unde mă găseşti. unul să-ţi fure calul şi ceilalţi doi să sară II. crai. — Ş-acuma au să vie? Au să vie! răcni ea. că altfel mă omorau. ce nu mă baţi? de ce nu mă zdrobeşti? cât îi putea. Şi el. dar să te ferești de omul roș. și — de De buni. înăbuşit. 2.” 3.. Identifică tipul de narator din textul dat. 5. Transcrie o formulă mediană din text! 7. Dimachi şi Turcu. Dumnezeu știe când neom mai vedea!.1. şi se apleca spre mânile mele. Era prea târziu. ramădesluşeam Hanu Ancuţei şi răspundeţi la întrebări. Au mai făcut ei fapte de-acestea şi nu se tem de nimica! Acuma eu ştiu c-au să mă înjunghie. tovarăş. omoară-mă şi zvârle-mă-n fântână căci nu ţi-am spus mai degrabă! 9 Comentează în 4-6 rânduri următoarea secvenţă: I-am cuprins braţele strâns îngrijat deodată. Dar acuma nu mai pot. căci au înţeles că-mi eşti drag. “Mergi tot înainte. ş-au să priceapă de ce ai scăpat. Abia-i vorbele din tânguire. N-am putut răbda de dragoste şi-am vrut s mai stai cu mine. Fata îmi îmbrăţişa 10 genunchii: — Du-te repede! du-te repede! Vocea ei era plin de groază. dragii mei. cu cei doi fraţi mai mici ai lui. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat! 8. Fântâna dintre plopi . Alcătuieşte două enunţuri în care să ilustrezi polisemia cuvântului carte. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină substantivul glas. ține sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi..” Iaca ce-i. 6. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecărui dintre următoarele cuvinte: carte. răcit de-un fior. de aceea nu ţiam spus cum am venit. căci vor să te omoare şi să-ţi ieie banii. sărutându-le. — Şi tu ce-ai făcut? Le-ai spus unde vin să te găsesc? — Le-am spus. să n-ai de-a face cu dânșii.. sunt foarte șugubeți. şi-ţi spun.. A băgat de samă că te uiţi lung la mine şi mi-a spus să viu şi să-ţi intru în suflet şi să ne-ntâlnim. Transcrie din text o structură care conţine o imagine dinamică.. Eaminte acuma plângea. vie când îi fi cu mine. De-acum înainte.. dar de-acuma înainte nu-mi pasă! Mă ridicasem din locul meu.

plângere împotriva cuiva. A ). înecat. stins. a deosebi un sunet sau un zgomot tânguire. a striga.a scoate răcnete. a desluşi. COMPREHENSIUNE 11 . înăbuşit.a distinge. a nimici. a zdrobi. a distruge.a arunca ceva printr-o mişcare bruscă.a strivi. a țipa. a produce sunete puternice și stridente.(despre sunete) fără putere.GLOSAR zvârle . a sfărâma. reclamație răcni.

c se va întâmpla cu ea B ). un personaj romantic. 12 . caracterizaţi pe Marga şi dovediţi că este o eroină tragică. ANALIZĂ Pornind de la acest fragment. EXERCIŢII Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe: 1. Acest fragment prezintă un dialog între care personaje? 2. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecărui dintre următoarele cuvinte: lămurit. Despre ce relatează personajul feminin în acest fragment? În ce fel de stare sufletească se află personajul feminin? Ce sfătuieşte fata boierului? Ce crede fata.1. dragoste. a omorî. C ).

suflet 5. el își punea de gând că are să plece și să se ducă. dar de-acuma înainte nu-mi pasă! Mă ridicasem din locul meu. Dar acuma nu mai pot. fragment." Și fiindcă avea un păcat pe care nu-l putea stăpâni. Câteodată. Ghiță simțea că Lică are dreptate. şi-ţi spun. de aceea nu ţi-am spus cum am venit. explică sensul expresisei: a intra în sufletul cuiva 9. își punea de gând că i-o va spune într-alt rând. căci au înţeles că-mi eşti drag. Au mai făcut ei fapte de-acestea şi nu se tem de nimica! Acuma eu ştiu c-au să mă înjunghie. dimpotrivă. pentru ca Lică să nu simtă nimic. stăruise ca jandarmul să-i schimbe banii deplini. Apoi el nici nu mai era om cinstit. cu atât mai dinadins se ferea de Pintea. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat! 8. să n-o aibă. când îl apuca frica de pedeapsă ori de răzbunarea lui Lică. samă 3. el nici nu-și mai dădea 13 silință să-l stăpânească și se lăsa cu totul în voia întâmplărilor. însă el iar se . Numeşte momentul subiectului reprezentat în 4. Indică două structuri caracteristiceadresării directe! 7. Citiţi cu atenţie fragmentul următor din nuvela în mine ceva mai tare decât voința mea!? Nici cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașă în spinare: nimeni mai mult decât dânsul n-ar dori psihologică Moara cu noroc şi răspundeţi la întrebări. — Într-alt rând? Da! însă în curând el se încredință că nu poate să i-o spună. încât să i se piardă urma. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină verbul a omorî. ci. "Ei! ce să-mi fac!? își zise Ghiță în cele din urmă. 6. Așa m-a lăsat Dumnezeu! Ce să-mi fac dacă e III. Și omul foarte lesne se împăcă cu păcatele sale. lumea tot îl credea rău. Comentează în 4-6 rânduri următoarea secvenţă: “N-am putut răbda de dragoste şi-am vrut s mai stai cu mine. însă totdeauna își zicea: "Adică de ce folos ar fi dac-ar mai afla-o și asta!?" Iar acum. Îi fusese în mai multe rânduri vorba pe buze. El îi dăduse lui Pintea cele patrusprezece bucăți de hârtie.2. când se întorcea la Moara cu noroc. Fata îmi îmbrăţişa genunchii: — Du-te repede! du-te repede! ” Și numai când se întorcea de la Ineu. ş-au să priceapă de ce ai scăpat. răcit de-un fior. dar nu-i spusese un lucru: că jumătate din bani sunt ai săi. Identifică tipul de narator din textul dat. și cu cât se încredința despre aceasta. căci vor să te omoare şi să-ţi ieie banii. Rescrie în forma acceptată azi cuvintele: îngrijat. ANALIZĂ DE TEXT 1.

a ruga insistent și în mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva. asiduitate. cu ușurință. ghebos silinţă. a insista.a pricepe sau a face să priceapă clar (după ce fusese nedumerit). a se dumeri .persoană care are cocoașă.ușor. sârguință.. lesne. COMPREHENSIUNE 14 . comod cocoşat. A ). a-și da sau a face să-și dea bine seama.GLOSAR stărui. efort (fizic sau intelectual) în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop. străduință.

EXERCIŢII 15 . ANALIZĂ 1. De ce îi era frică lui Ghiţă? B ). 2. Pornind de la acest fragment prezintă conflictul interior al personajului principal din nuvela psihologică. C ). Cu cine se compară Ghiţă? Ce fel de păcat avea Ghiţă pe care nu-l mai putea stăpâni? 5. Caută semne ale dezumanizări în personalitatea lui Ghiţă în acest fragment şi prezintă acest proces. Ce nu-i spune Ghiţă lui Pintea? 3. Moara cu noroc. Ce îi dădea lui Pintea Ghiţă? 2.1.

Identifică tipul de narator din textul dat. Menţionează câte un sinonim al cuvintelor: păcat. 9 Comentează în 4-6 rânduri următoarea secvenţă: "Ei! ce să-mi fac!? își zise Ghiță în cele din urmă. Menţionează cel puţin trei termeni din familia lexicală a cuvântului păcat. Ilustrează. 2. o structură care ilustrează monologul interior al personajului." 16 . Scrie. 3.Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe: 1. Așa m-a lăsat Dumnezeu! Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât voința mea!? Nici cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașă în spinare: nimeni mai mult decât dânsul n-ar dori să n-o aibă. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat! 8. 5. a se feri 4. 6. Menţionează modul de expunere predominant în fragmentul dat! 7. în 4-6 rânduri. o trăsătură morală a personajului masculin. din textul citat. identificat în fragmentul citat. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină substantivul gând.

S-a oprit întăi hămăind întărâtat. Spune. Citiţi cu atenţie fragmentul următor ştiţi că nu era noapte. — Ei? o îndemnă. cătră cucoana Măria. el cânele. Munteanca tăcu şi se uită. îndoindu-se că s-ar putea cumva descoperi asemenea faptă care n-a lăsat după ea nici o urmă. pe jos. adică să n-aibă nici o grijă.din şi-şiromanul ducea calul de căpăstru. a căzut cu nasu-n coama calului. ca şi cei care erau de faţă. Eu am ştiinţă că fapta asta s-a petrecut ziua. Dacă are vreo bănuială. Unii cred că asemenea fapte se petrec Baltagul şi răspundeţi la în întrebări. Asemenea cuget se aduna. că locu-i singuratic. la ale lui şi la mine şi umbla la deal în pasul calului. suind spre Crucea Talienilor. Nu i-a văzut şi nu i-a ştiut nimeni până acuma. sta într-un fel de încremenire şi aşteptare. Omul meu se gândea. noaptea. Nevasta lui domnu Vasiliu. Unul dăduse călcâie calului şi grăbise spre pisc. Asta-i. şi s-au dus. Vorbele şi iscodirile lucraseră cu hărnicie. a venit în dosul lui Nechifor Lipan. Când a fost împins.— Să-ţi spun. . Dar ea nu se ducea. Dar eu ştiu mai bine că se ducea la deal. dacă are vreun prepus să-l deie pe faţă. Chiar în clipa aceea cânele s-a zvârlit asupra lui. De ce te-ai oprit? — Unii ar putea zice că venea la vale. păşind ferit cu opincile pe cărare. Când cel din deal a făcut semn. El de la început. cu mânie. Şi-a tras de la subsuoara stângă baltagul şi. în toată lumea de-acolo erau bănuieli. Femeia se opri. de cum a văzut-o întăi şi întăi. Al doilea venea în urma lui Lipan. nici n-a avut când să ţipe. domnu subprefect. Numaidecât cei mai mulţi nu-şi puteau da sama de ce muierea asta străină umbla cu pilde şi răutăţi. O singură pălitură ia dat. cu 1. mai ales în Calistrat Bogza. la asfinţitul soarelui. Deci toată lumea înţelegea întrucâtva istorisirea muntencei. Lipan a repezit în sus mâinile. Femeia are să se zbată fără folos şi după 17 aceea are să se ducă în treaba ei. Şi se mai aflau în preajma lui doi oameni. Dar ANALIZĂ DEAvea TEXT nu era singur. dar din toată inima. Pe urmă a stat cu răbdare. dar dulăul s-a ferit în râpă şi s-a dus târâş după stăpân. ca atunci când vrei să despici un trunchi. Cânele s-a prăvălit şi el. cu buzele strânse. omul s-a opintit cu el în deşertul calului. omul a încercat să-i deie şi lui o pălitură de baltag. împingându-l în râpă. cel care umbla pe jos a lepădat frâul. Cel din urmă a încălicat ş-a grăbit după cel din vârful muntelui. El l-a pălit cu piciorul dedesubtul botului. Calul tresărise de spaimă. domnu Calistrat. zâmbind. ca să bage de samă dacă nu s-arată cineva. să spuie. s-a dus de-a rostogolul. a priceput că nevasta oierului vine asupra lui. Să IV. vra să zică. Era vremea asfinţit. întorcând baltagul.

care se pun pe capul și în gura unui cal căpăstru.GLOSAR subprefect . frâu. lovitură.Câine de vînătoare.a înceta de a mai purta cu sine.(Pop. înfuriat. a se sforța. întărâtat. presupunere.) Bănuială. a urni sau a ridica ceva. (Reg. Câine de pază prepus.Iritat. Tranz.a face un efort (mare) pentru a împinge. copoi. surescitat. 2. a-și încorda puterile. COMPREHENSIUNE 18 . a opinti.totalitatea curelelor. A ). dulău. a forța un animal să pornească sau să meargă mai repede. – 2.) A sili. împreună cu zăbala. suspiciune.atingere bruscă și violentă dintre două corpuri.Parte de harnașament care se îmbracă pe capul calului pentru a-l lega sau a-l duce undeva pălitură. aruncând sau părăsind. agitat.(în trecut) funcționar care administra o plasă sau un județ ca ajutor al prefectului. lepăda.

care “grăbise spre pisc” în omorârea lui Nechifor? De fapt. când a fost omorât soţul ei? Care era rolul omului. ascultând-o pe Vitoria? B ). Vitoria Lipan. 2. Pornind de la această secvenţă prezintă opinia ta despre personajul principal. ANALIZĂ 1. Ce crede Vitoria. Prezintă raportul realitate.1. Vitoria pomeneşte numele ucigaşilor? La ce se gândeşte Calistrat Bogza. cine era acel om? Ce s-a întâmplat cu calul? Dar cu câinele? În istorisirea ei. Prezintă relaţia dintre tema romanului şi personajul principal! 3. ficţiune în acest roman! C ). EXERCIŢII 19 . Cine povesteşte cum a fost omorât Nechifor Lipan? 2.

Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe: 1. Identifică modurile de expunere prezente în acest fragment! 6. 7. 9 . 5. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat! 8. rescrie în forma acceptată azi cuvintele încălica şi întăi. Explică rolul dublării naratorului în fragmentul dat! 20 Glosar: tarnița. oblânc. a istorisi. grijă. dar) din text 3. Prezintă rolul liniilor de dialog în text. anină . Alcătuieşte câte două expresii/locuţiuni care să conţină substantivele inimă. merinde . singuratic. 2. Menţioează câte un omonim pentru cuvintele subliniate (mai. 4. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecărui dintre următoarele cuvinte: spaimă. Transcrie din text o structură care conţine o imagine dinamică.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->