Ghioldus Andreea Sistemul obiectelor Baudrillard In aceasta lucrare, Baudrillard incearca sa faca o descriere a evolutiei societatii de-a lungul

l timpului si felul in care aceste schimbari se reflecta in arhitectura, in mod special in arhitectura de interior. Ceea ce vrea el sa scoata in evidenta este faptul ca cele doua elemente, societatea si arhitectura sunt in stransa legatura. Astfel ca in cap. 1 :Structurile de aranjare a mediului cotidian face referire la mediul traditional care poate fi definit prin configuratia mobilierului burghez tipic care este un ansamblu constituit din sufragerie si dormitor. Fiecare camera are o destinatie stricta, iar acest lucru este o reflectie a celulei familiale. Apoi schimbarea individului si a familiei in societate se reflecta in stilul obiectelor de mobilier. Vechiul ansamblu de mobile este inlocuit de obiecte multifunctionale, fapt generat si de lipsa de spatiu. Aici Baudrillard descrie ceea ce numeste el interiorul model pt acea perioada: camerele se desfac, comunica; nu mai exista ferestre, ci pereti de lumina; disparitia oglinzilor; inmultirea deschiderilor si peretii transparenti. In capitolul 2 Structurile de ambianta, Baudrillard vorbeste de culoarea traditionala. Ea este incarcata cu aluzii psihologice si morale, e definita de propria ei forma. Nu cautta alte culori, nu e valoare libera.Ea este apanajul unei materii ca de pilda lemnul, panza, hartia, pielea, toate au o culoare proprie. Baudrillard vorbeste apoi de culoarea naturala,cand se trece la eliberarea culorii si apar obiecte de mobiler colorate indraznet, precum fotoliile rosu-aprins. Apoi culoarea este perceputa ca fiind agresiva, iar tendinta este de o reintoarcere la nuante discrete. Apar si compromisuri precum fuga in alb si negru si pastel. Culoarea functionala, carcateristica perioadei contemporane este carac prin faptul ca: culorile se elibereaza de orice constrangere si morala si nu mai raspund decat unui imperativ calculul de ambianta nu mai avem de-a face cu culori cu cu valori abstracte:tonuri, tonalitati; combinarea, asortarea si contrastul tonalitatilor devine adevarata problema a ambiantei in materie de culoare culoarea e functionala:se dau chiar anumite retete:intr-o camera mica trebuie folosita o anumita culore, intr-o camera mare si luminoasa, alta, s.am.d. In cap 3 Valorile de ambianta baudrillard ne vb despre materiale si semnificatiile lor. Lemnul natural este cautat azi datorita unei nostalgii afective, caci este considerat un material viu. Asta deoarece toate materiile naturale sau organice si-au gasit un corespondent in substante plastice sau polimorfe. Sticla materializeaza in cel mai inalt grad ambiguitatea fundamentala a ambiantei prin faptul de a fi in acelasi timp apropiere si distanta, intimitate si refuz al intimitatii, comunicare si non-comunicare. Ea reprez o transparenta lipsita de tranzitie, caci vedem prin ea dar nu putem atinge nimic. In capitolul 4 Omul de relatie si de ambianta se analizeaza toate aceste obiecte din interiorul

spatiilor arhitecturale, relatia lor cu fiinta umana si evolutia acestei relatii. Pe vremuri obiectele de mobilier isi marturiseau functia. Acum mobila este transformabila. Ergonomia este folosita si studiata din ce in ce mai mult, mobilierul si obiectele sunt utilizate din ce in ce mai usor. Aparatele sunt puse in functionare cu un effort fizic tot mai mic spre deosebire de trecut. Apare ca fenomen alibiul formei: s-a incercat ascunderea functionalitatii practice a obiectelor prin adaugarea unor elemente naturale. De ex: un garaj ascuns sub o movila de pamant si pietre care inchipuie o gradina. Ajunsi la capatul acestei analize ca se apleaca asupra valorilor de aranjare si ambianta vom remarca faptul ca intregul sistem se bazeaza pe conceptul de functionalitate: culori, forme, materiale, aranjare, spatiu, totul e functional. Acum Baudrillard analizeaza Sistemul nefunctional sau discursul subiectiv incepand cu Obiectul marginal, care este reprez de obiecte vechi, baroce, folclorice, exotice. Acestea contraziccalculul functional raspunzand unei alte vocatii: aceea de marturie, de reamintire, nostalgie, evadare; reprez o ramasita a ordinei traditionale si simbolice. Totusi ele fac parte din modernitate, tragandu-si dublul sens tocmai din ea. Ca exemplu este data restaurarea unei ferme din Franta, in care arhitectul demoleaza tot, cu exceptia cadrului din piatra al usii de intrare.Acesta mai pastreaza si refoloseste si tiglele si pietrele. De fapt arh a construit casa moderna pe care si-o dorea, dar pt a face din ea o locuinta avea nevoie de ceva viu. Omul nu e casa intr-un mediu functional si are nevoie de o aschie din trecut, de ceva cu vechime, cu o istorie a sa care sa-si lase amprenta asupra locuintei facand-o sa fie acasa. Acesta e rolul obiectului vechi care primeste o valoare de embrion, de celula mama. Colectia de obiecte este de asemenea analizate de baudrillard. El spune ca posesia nu se refera niciodata la un ustensil, fiind intotdeauna posesie a unui obiect despartit de propria-i functie si devenit relativ fata de un subiect. Orice obiect are 2 functii: a fi utilizat si a fi posedat. Obiectul lipsit de functie sau despartit de propria-i folosire ia statut strict subiectiv: devine obiect de colectie. Colectia apare ca o rectie, ca o puternica compensatie in fazele critice ale evolutiei umane.