Sunteți pe pagina 1din 119

CURS1 I ALTE NOIUNI SPECIFICE Noiunea de mediu provine din substantivul englezesc environment, care a fost inclus, in 1972,

in marele dicionar Larousse al limbii franceze, sub definiia de ansamblu de elemente naturale ori artificiale care condiioneaza viaa omului. Pentru Uniunea European, noiunea de mediu nconjurtor este mult mai complex, fiind definit ca ansamblu de elemente care, n complexitatea relaiilor lor, constituie cadrul, mijlocul i condiiile de via ale omului, acelea care sunt ori cele care nu sunt resimite. Conform prevederilor Ordonanei de Urgen nr. 195 din 22 decembrie 2005, cu modificrile i completrile aduse de Rectificarea nr. 195/22 decembrie 2005 i Legea nr. 265 din 29 iunie 2006, privind protecia mediului, acesta este definit astfel: ansamblul de condiii i elemente naturale ale Terrei aerul, apa, solul i subsolul, aspecte caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferei, toate materiile organice si anorganice, precum i fiinele vii, sistemele naturale n interaciune, cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale i spirituale, calitatea vieii i condiiile care pot influena bunstarea i sntatea omului. NOIUNEA DE PROTECIE A MEDIULUI Protecia mediului se bazeaz pe descoperirea cauzelor care il afecteaz i evitarea acestora, reducerea consecinelor i eliminarea lor ntr-o proporie ct mai nsemnat, pentru prosperitatea omului i a umanitii, n ultim instan, scopul principal al proteciei mediului, a ecosistemelor, este ocrotirea omului nsui, a vieii acestuia. Protecia mediului se realizeaz prin ase tipuri de activiti, respectiv: legislativ, administrativ-insituional, educativ-informaional, economico-tehnologic, social i de cooperare internaional. ALTE NOIUNI SPECIFICE nelesul unor noiuni n conformitate cu prevederile celor mai importante acte normative referitoare la protecia mediului. Accident ecologic evenimentul produs ca urmare a unor neprevzute deversri/emisii de substane sau preparate periculoase/poluante, sub form lichid, solid, gazoas, ori sub form de vapori sau de energie, rezultate din desfurarea unor activiti antropice necontrolate/brute, prin care se deterioreaz sau se distrug ecosistemele naturale i antropice. Accident de mediu evenimente, cu urmri deosebit de grave asupra mediului, provocate de : accidente chimice, biologice, nucleare; avariile la construcii hidrotehnice sau conducte magistrale; incendiile mari; explozii; accidentele majore pe cile de comunicaie, la utilaje i instalaii tehnologice periculoase; cderile de obiecte cosmice; accidentele majore i avariile mari la reelele de instalaii i telecomunicaii. Acord de mediu decizia autoritii competente pentru protecia mediului, care d dreptul titularului s realizeze proiectul . Acordul de mediu este un act tehnico juridic eliberat n

scris, prin care se stabilesc condiiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al proteciei mediului. Ambalaj orice produs, indiferent de materialul din care este confecionat ori de natura acestuia, destinat s cuprind bunuri n scopul reinerii, protejrii, manipulrii, distribuiei si prezentrii acestora, de la materii prime la produse procesate, de la productor pn la utilizator sau consumator. Ambalaj primar ambalaj de vnzare conceput i realizat pentru a ndeplini funcia de unitate de vnzare, pentru utilizatorul final sau pentru consumator n punctul de achiziie. Ambalaj reutilizabil ambalaj folosit pentru acelai scop, a crei returnare de ctre consumator sau comerciant este asigurat de plata unei sume pre depozit, prin achiziionare sau alt sistem de reutilizare. Ambalaj secundar ambalaj grupat supraambalaj conceput pentru a constitui la punctul de achiziie o grupare a unui numr de uniti de vnzare, indiferent dac aceasta este vndut ca atare ctre utilizator sau consumatorul final, ori dac servete numai ca mijloc de umplere a rafturilor n punctul de vanzare; poate fi suport de produs fr a afecta caracteristicile produsului. Ambalaj teriar ambalaj de transport conceput pentru a uura manipularea i transportul unui numr de uniti de vnzare sau ambalaje grupate, n scopul prevenirii deteriorrii n timpul manipulrii sau transportului. Acesta nu este un container. Ap potabil apa destinat consmului uman, n stare natural sau dup tratare folosit pentru but, la prepararea hranei, n industria alimentar, ori n scopuri casnice, indiferent de originea i modul de furnizare, prin reea de distribuire, din rezervoare, n sticle sau ali recipieni. Ape uzate ape provenite din activiti casnice, sociale sau economice, coninnd substane poluante sau reziduuri care-i altereaz caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice iniiale, precum i ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate (ape meteorice). Ape uzate industriale ape provenite din incintele n care se desfoar activiti industriale i/sau comerciale, altele dect apele uzate menajere i apele meteorice. Ape uzate menajere ape provenite din gospodrii i servicii, sau care rezult de regul din metabolismul uman i din activiile menajere. Ape uzate oreneti ape menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale i/sau ape meteorice. Aprobare obinerea acceptului de la forul deliberativ al autoritii competentede nsumare a propunerilor din documentaiile prevzute i susinute de avizele tehnice. Aprobareaconfer documentaiilor puterea de aplicare, constintuindu-se ca temei juridic. 2

Arie natural protejat zona terestr, acvatic i/sau subtern, cu perimetru, legalstabilit i avnd un regim special de ocrotire i conservare, n care exist specii de plante i animale slbatice, elemente i formaiuni biogeorgrafice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natur, cu valoare ecologic, tiinific sau cultural deosebit. Arie protejat o zon delimitat geografic, cu elemente naturale rare sau n procent ridicat, desemnat sau reglementat i gospodrit n sensul atingerii unor obiective specifice de conservare: cuprinde parcuri naionale, rezervaii naturale, rezervaii ale biosferei, monumente ale naturii i altele. Arie special de conservare arie de interes comunitar desemnat printr-un act statutar, administrativ i/sau contractual n scopul aplicrii msurilor de conservare necesare pentru meninerea sau restaurarea unei stri favorabile de conservare a habitatelor naturale i/sau a populaiilor speciilor pentru care a fost desemnat. Aspect de mediu element al activitilor, produselor sau serviciilor unei organizaii care poate interaciona cu mediul. Audit proces sistematic, independent i documentat n scopul obinerii de dovezi de audit i evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina msura n care sunt ndeplinite criteriile de audit. Audit de mediu instrument managerial de evaluare sistematic, documentat, periodic i obiectiv a performanei organizaiei, a sistemului de management i a proceselor destinate proteciei mediului, cu scopul: a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului; b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obicetivelor i intelor de mediu ale organizaiei. Auditat organizaie care este auditat Auditor persoan care are competena de a efectua un audit Audituri de secunda parte sunt conduse de pri care nu au un interes n raport cu organizaia, cum ar fi clieni, sau de alte persoane n numele acestor pri. Audituri de ter parte sunt conduse de oragnizaii externe independente. Astfel de organizaii furnizeaz certificarea sau nregistrarea conformitii cu cerine cum ar fi acelea din ISO 9001 i ISO 14001. Audituri externe includ ceea ce n general se numete audit de secund parte sau audit de ter parte. Audituri interne denumite i audituri de prim parte, sunt conduse de, sau n numele organizaiei nsi pentru analiza activitii efectuate de management i pentru alte scopuri interne i pot constitui baza pentru o organizaie de a declara pe propria rspundere a conformitii.

Autopurificarea aerului - proces de restabilire parial sau total a compoziiei naturale a aerului, ca urmare a reducerii poluanilor sub influena unor procese naturale. Autoritate competent autoritate de mediu, de ape, sntate sau alt autoritate mputernicit, potrivit competenelor legale s execute controlul reglementrilor in vigoare, privind protecia aerului, apelor, solului i ecosistemelor acvatice sau terestre. Autoritate competent pentru protecia mediului autoritatea public sau central pentru protecia mediului, Agenia Naionala Pentru Protecia Mediului sau ageniile pentru protecia mediului, respectiv ageniile regionale pentru protecia mediului i ageniile judeene pentru protecia mediului, Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunarii, precum i Garda Naional de Mediu i structurile subordonate acesteia. Autorizaia sanitar reprezint actul tehnico-juridic care condiioneaz funcionarea comercianilor de respectarea legislaiei sanitare. Autoritatea sanitar veterinar reprezint actul tehnico-juridic care condiioneaz funcionarea comercianilor de respectarea legislaiei sanitare veterinare. Autorizaie de gospodrire a apelor act tehnico-juridic ce condiioneaz punerea n funciune sau exploatare a obiectivelor noi, ori a celor existente construite pe ape sau care au legtur cu apele. Autorizaie de mediu act tehnico-juridic eliberat de autoritatea competent pentru protecia mediului, prin care sunt stabilii parametri de funcionare a unei activiti existente sau pentru punerea n funciune a unei activiti noi pentru care anterior a fost emis acor de mediu. Autorizaie integrat de mediu actul tehnico-juridic emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, conform dispoziiilor legilor n vigoare, care acord dreptul de a exploata n totalitate sau n parte o intalaie, n anumite condiii care s asigure c instalaia corespunde cerinelor legislative. Autorizaia poate fi eliberat pentru una sau mai multe intalaii ori pri ale instalaiilor situate pe acelai amplasament i exploatare de ctre acelai titular. Aviz de gospodrire a apelor act tehnico-juridic care care condiioneaz finanarea i execuia obiectivelor noi de investiie, dezvoltare, modernizare sau retehnologizarea unor instalaii existente ori procese tehnologice, precum i realizarea de lucrri de interes public ce se construiesc pe/sau care au legtur cu apele. Avizul de mediu pentru planuri i programe act tehnico-juridic eliberat n scris de autoritatea competent pentru protecia mediului, care confirm integrarea aspectelor privind protecia mediului n planul sau programul supus adoptrii. Avizul de mediu pentru produse de protecia plantelor respectiv pentru autorizarea ngrmintelor chimice act tehnico-juridic eliberat n scris de autoritatea public central pentru protecia mediului, necesar n procedura de omologare a produselor de protecie a plantelor i respectiv de autorizare a ngrmintelor chimice. 4

Avizul de mediu pentru stabilirea obligaiilor de mediu act tehnico-juridic eliberat n scris de autoritatea competent pentru protecia mediului, prin care sunt stabilite obligaiile de mediu, ca prevederi ale unui program pentru conformare, n vederea asumrii acestora de ctre prile implicate, n urmtoarele situaii: schimbarea titularului unei activiti cu impact asupra mediului i/sau modificarea ori ncetarea unor astfel de activiti, inclusiv pentru vnzare de aciuni, vnzri de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmat de nchidere, lichidare n condiiile legii. Documentul este emis n scopul cunoaterii impactului asupra mediului de catre partile implicate n tranzacie i asumrii responsabilitilor privind protecia mediului. Bazin hidrografic unitate fizico-georgrafic ce nglobeaz reeaua hidrografic pn la cumpna apelor. Bilan de mediu lucrare elaborat de persosne fizice sau juridice atestate conform legii, care conine elementele analizei tehnice prin care se obin informaii asupra cauzelor i consecinelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente i anticipate, n scopul cuantificrii impactului de mediu de pe amplasament. In cazul n care bilanul de mediu indetific un impact semnificativ, acesta va fi completat cu un studiu de evaluare a riscului. Calitile aerului ansamblul caracteristicilor cantitative i calitative ale aerului, referitoare la starea de poluare a atmosferei. Cele mai bune tehnici disponibile stadiul de dezvoltare cel mai avansat i eficient nregistrat n dezvoltarea unei activiti i a modurilor de exploatare, care demonstreaz posibilitatea practic de a constitui referina pentru stabilirea valorilor limit de emisie n scopul prevenirii, iar n cazul n care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce n ansamblu emisiile i impactul asupra mediului n ntregul su: a) tehnicile se refer deopotriv la tehnologia utilizat i modul n care instalaia este proiectat, construit, intreinut, exploatat, precum i la scoaterea din funciune a acesteia i remedierea amplasamentului, potrivit legislaiei in vigoare. b) tehnicile disponibile se refer la acele cerine care au nregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor n sectorul industrial respectiv, n condiii economice i tehnice viabile, lunduse n considerare costurile i beneficiile, indiferent dac aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel naional, cu condiia ca aceste tehnici s fie accesibile operatorului. c) tehnicile cele mai bune se refer la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea n ansamblu a unui nivel ridicat de protecie a mediului n ntregul su. Ciclu de via al produsului intervalul de timp cuprins ntre data de fabricaie a unui produs i data cnd acesta devine deeu. Cod CAEN standard de nomenclatur a activitilor economice. Controlul polurii aciunea de urmrire a concentraiei poluanilor din factorii de mediu. Crematoriu unitate tehnic cu instalaii speciale destinat arderii cadavrelor i deeurilor. Cresctorii individuale de animale persoane fizice care cresc sau dein animale de interes economic n gospodriile individuale pentru consum propriu. 5

Decantor construcie n instalaiile anexe n care se realizeaz separarea materiilor n suspensie din ap, prin sedimentare gravitaional. Deponii material rezultat prin decopertarea solului n urma excavaiilor. Depozit amplasament pentru eliminarea final a deeurilor prin depozitare pe sol sau n subteran, inclusiv spaiile interne de depozitare a deeurilor adic depozite n care un productor de deeuri execut propria eliminare a deeurilor la locul de producere un loc stabilit pentru o perioad de peste un an pentru stocarea temporar a deeurilor, dar exclusiv: spaiul unde deeurile sunt descrcate pentru pregtirea lor pentru un transport ulterior n scopul recuperrii i tratrii sau eliminrii finale n alt parte; spaiul de stocare a deeurilor nainte de recuperare sau tratare, pentru o perioad mai mic de 3 ani; ca regul general, sau spaiul de stocare a deeurilor nainte de depozitare, pentru o perioad mai mic de un an. Depozitare final depunerea organizat a deeurilor ntr-un loc special amenajat pentru protecia sntii umane i a mediului, care nu este urmat de nicio operaiune de modificare a acestora. Depozitare intern depunerea organizat a deeurilor n spaii special destinate i amenajate de productor. Deeu orice substan n stare solid sau lichid, provenit din procese de producie sau din activiti casnice i sociale, care nu mai poate fi utilizat conform destinaiei iniiale i care , n vederea unei eventuale reutilizri n alte scopuri sau pentru limitarea efectelor poluante, necesit msuri speciale de depozitare i pstrare. Deeu biodegradabil deeu care sufer descompuneri anaerobe sau aerobe, aa cum ar fi deeurile alimentare sau de grdin, hrtia, cartonul. Deeuri agricole deeuri provenite din cultura plantelor agricole, creterea sau exploatarea animalelor, din pomicultur, viticultur, horticultur, din alte activiti desfurate in agicultur. Deeuri asimilabile cu deeurile menajere deeuri provenite din industrie, din comer, din sectorul public sau administrativ, care prezint compoziie i proprieti similare cu deeurile menajere i care sunt colectate, transportate, prelucrate i depozitate mpreun cu acestea. Deeuri de ambalaje orice ambalaje sau materiale de ambalare care nu mai satisfac cerinele i scopul pentru care au fost proiectate i fabricate i care ramn dup ce a fost utilizat produsul ambalat. Deeuri industriale deeuri rezultate din activitile cu specificindustrial, inclusiv cele provenite de la procurarea, producerea energiei i la prospectarea i exploatarea resurselor naturale ale solului i subsolului. Deeuri lichide orice deeu sub form lichid, inclusiv apele uzate, dar exclusiv nmolurile.

Deeurile menajere deeuri din activiti casnice sau asimilate cu acestea i care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localiti. Deeuri nepericuloase deeuri a cror compoziie este asemntoare cu cea a deeurilor menajere i care nu prezint risc major pentru snatatea uman i pentru mediu. Deeuri de origine animal subproduse de origine animal ce nu sunt destinate consumului uman, cadavre ntregi sau poriuni de cadavre provenind de la animale. Deeu reciclabil deeu care poate constitui materie prim ntr-un proces de producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte scopuri. Dezvoltare durabil dezvoltarea care corespunde necesitilor prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Eficiena treptei de epurare biologic raportul dintre concentraia de poluant ndeprtat i concentraia de poluant din influentul treptei de epurare biologic, nmulit cu 1000. Efluent orice form de deversare n mediu, emisie punctual sau difuz, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare. Eliminare orice operaiune efectuat asupra deeurilor, conform definiiei prevzute in Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regul deeurilor. Eliminare deeuri depozitare pe sol i n subsol tratarea prin contact cu solul injectarea n subteran descrcarea pe suprafee (depresiuni, iazuri, lagune) depozitarea pe terenuri special amenajate evacuarea deeurilor solide n ape tratament biologic tratament fizico chimic incinerarea pe sol i pe mare stocarea permanent amestecuri i reambalare recuperare, reciclare. Emisie evacuarea direct sau indirect, din surse punctuale sau difuze ale instalaiei, de substane, vibraii, cldur, de zgomot n aer, ap sau sol. Emisie de poluani descrcarea n atmosfer a poluanilor provenii din surse staionare sau mobile. Deeurile menajere deeuri din activiti casnice sau asimilate cu acestea i care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localiti. Deeuri nepericuloase deeuri a cror compoziie este asemntoare cu cea a deeurilor menajere i care nu prezint risc major pentru snatatea uman i pentru mediu. Deeuri de origine animal subproduse de origine animal ce nu sunt destinate consumului uman, cadavre ntregi sau poriuni de cadavre provenind de la animale. Deeu reciclabil deeu care poate constitui materie prim ntr-un proces de producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte scopuri. 7

Dezvoltare durabil dezvoltarea care corespunde necesitilor prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Eficiena treptei de epurare biologic raportul dintre concentraia de poluant ndeprtat i concentraia de poluant din influentul treptei de epurare biologic, nmulit cu 1000. Efluent orice form de deversare n mediu, emisie punctual sau difuz, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare. Eliminare orice operaiune efectuat asupra deeurilor, conform definiiei prevzute in Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regul deeurilor. Eliminare deeuri depozitare pe sol i n subsol tratarea prin contact cu solul injectarea n subteran descrcarea pe suprafee (depresiuni, iazuri, lagune) depozitarea pe terenuri special amenajate evacuarea deeurilor solide n ape tratament biologic tratament fizico chimic incinerarea pe sol i pe mare stocarea permanent amestecuri i reambalare recuperare, reciclare. Emisie evacuarea direct sau indirect, din surse punctuale sau difuze ale instalaiei, de substane, vibraii, cldur, de zgomot n aer, ap sau sol. Emisie de poluani descrcarea n atmosfer a poluanilor provenii din surse staionare sau mobile. Episod de poluare poluarea pronunat a aerului determinat de persistena unor condiii meteorologice nefavorabile dispersiei poluanilor. Episodul de poluare se caracterizeaz prin meninerea nivelului de poluare a unei zone mai mult timp (cteva zile) peste concentraiile maxime admise i are drept consecin creterea semnificativ a indicilor de morbiditate si/sau moralitate a populaiei din zon. Epurare reducere la surs, cu diferite mijloace tehnice, a concentraiei poluantului. Epurare primar epurarea apelor uzate printr-un procedeu fizic i/sau mecanic care reduce CBO5 cu cel puin 20%, iar materialele n suspensie cu cel puin 50%. Epurarea secundar epurarea apelor uzate printr-un procedeu bilogic cu decantare secundar sau printr-un alt procedeu care permite ncadrarea n normele tehnice. Eticheta ecologic un simbol grafic i/sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj ntr-o brour sau alt document informativ, care nsoete produsul i care ofer informaii despre cel puin unul i cel mult 3 tipuri de impact asupra mediului. Evacuarea de ape uzate/deversare descrcare direct sau indirect, n receptori acvatici, a apelor uzate coninnd poluani sau reziduuri care altereaz caracteristicile fizice, chimice i bacteriologice iniiale ale apei utilizate, precum i a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate. 8

Evaluare de mediu elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului i a autoritilor competente implicate n implementarea anumitor planuri i programe, luarea n considerare a raportului de mediu i a rezultatelor acestor consultri n procesul decizional i asigurarea informrii asupra deciziei luate, conform legislaiei in vigoare. Evaluarea impactului asupra mediului proces menit s identifice, s descrie i s stabileasc, n funcie de fiecare caz i n conformitate cu legislaia in vigoare, efectele directe i indirecte, sinergice, cumulative, principale i secundare ale unui proiect asupra sntii oamenilor i mediului evaluarea impactului asupra mediului face parte din procedura de autorizare. Evaluarea riscului analiza posibilitii i gravitii principalelor componente ale unui impact de mediu. Experi persoane fizice, recunoscute i/sau atesate pe plan naional i/sau intenaional de ctre autoritile competente in domeniu. Extravilanul localitii teritoriul cuprins ntre limita intravilanului i limita teritorial adminsitrativ a localitii. Fia intern a gestiunii deeurilor formularul de pstrare a evidenei deeurilor produse, cu date privind circuitul complet al deeurilor produse pn la eliminarea final a acestora. Fum aerosol vizibil n care faza dispersat este format din particule solide rezultate de regul din arderi, iar mediul de dispersie este gazos. Funingine particule fine, solide, aglomerate de obicei sub form de flacoane provenind din arderi incomplete i care conin carbon i substane organice. Gaze de ardere amestec de gaze provenite din procesele de combustie. Gaze de depozit amestec de compui n stare gazoas, generat de deeurile depozitate. Gaze de eapament gaze evacuate de ctre motoarele cu ardere intern, coninnd dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi, particule in suspensie, compusi ai plumbului etc. Gaze reziduale descrcarea gazoas final care conine compui organici volatili sau ali poluani i care se evacueaz n aer printr-un co de dispersie sau alte echipamente de reducere a emisiilor. Gestionarea deeurilor colectarea, transportul, valorificarea i eliminarea deeurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dup ncherea acestora. Gospodrirea apelor activitile care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice i msuri legislative, economice i administrative, conduc la cunoaterea, utilizarea, valorificarea raional, meninerea sau mbuntinerea resurselor de ap pentru satisfacerea nevoilor reale i economice, duc la protecia mpotriva epuizrii i polurii acestor resurse, precum i la prevenirea i combaterea aciunilor distructive ale apelor. 9

Grad de poluare (sinonim nivel de poluare) concentratia poluanilor din aer ntr-un punct sau zon, stabilit pe baza unor msuri sistematice i evaluat n raport cu anumite criterii (poluare de fond, concentraii maxime admise, risc pentru sntate i/sau mediu etc.) Hart de zgomot cartarea, pentru o anumit zona, a datelor priviind situaiile existente sau prognozate referitoare la zgomot, n funcie de un indicator de zgomot i care evideniaz depirile valorilor limit n vigoare, numrul persoanelor afectate dintr-o anumit zon ori numrul de locuine expuse la anumite valori ale indicatorului de zgomot. Impact asupra mediului orice modificare a mediului, duntoare sau benefic, total sau parial, care rezult n urma activitilor, produselor sau serviicilor unei organizaii. Impact de mediu modificarea caracteristic considerabil a caracteristicilor fizice, sau structurale ale componentelor mediului natural diminuarea diversitatii biologice modificarea negativ considerabil a productivitii ecosistemelor naturale i antropizate deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabil a calitii vieii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzat n principal de poluarea apelor, a aerului i a solului supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoarial necorespunztoare a acestora. Incinerarea deeurilor arderea n instalaii speciale, denumite incineratoare dotate cu echipamente de reinere i purificare a gazelor, cu asigurarea unei temperaturi nalte de combustie ce teremin neutralizarea deeurilor. Indicator de zgomot parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiental, n relaie direct cu efectele nedorite ale acestuia. Informaia privind mediul orice informaie scris, vizual, audio, electronic sau sub orice form material despre: a) starea elementelor de mediu, cum sunt aerul i atmosfera, apa, solul, suprafaa terestr, peisajul i ariile naturale, inclusiv zonele umede, marine i costiere, diversitatea biologic i componenetele sale, inclusiv organismele modificate genetic, precum i interaciunea dintre aceste elemente. b) factorii cum sunt substanele, energia, zgomotul, radiaiile sau deeurile, inclusiv deeurile radioactive, emisiile, deversrile i alte evacuri n mediu, ce afecteaz sau pot afecta elementele de mediu prevzute la lit a). c) msurile, inclusiv msurile adminsitrative, cum sunt politicile, legislaia, planurile, programele, conveniile ncheiate ntre autoritile publice i persoanele fizice i/sau juridice privind obictivele de mediu, activitile care afecteaz sau pot afecta elementele i factorii prevzui la lit. a) i, respectiv b), precum i msurile sau activitile destinate s protejeze elementele prevzute la lit. a). d) rapoartele referitoare la implementarea legislaiei privind protecia mediului. e) analizele cost-beneficiu sau alte analize i pronoze economice folosite n cadrul msurilor i activitilor prevzute la lit. c) f) starea sntii i siguranei umane, inclusiv contaminarea, ori de cte ori este relevant, a lanului trofic, condiiile de via uman, siturile arheologice, monumentele istorice i orice contrucii n msura n care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu prevzute la lit. a), sau, prin intermediul acestor elemente, de factorii, msurile i activitile prevzute la lit. b) i, respectiv, c). 10

Instalaie de coincinerare orice intalaie fix sau mobil, al crei scop principal este generarea energiei sau a unor produse materiale, care folosete combustibil uzual sau suplimentar sau deeuri pentru eliminare. Instalaie de de incinerare orice unitate tehnic staionar sau mobil i echipamentul destinat tratamentului termic al deeurilor, cu sau fr recuperarea cldurii de ardere rezultate, dotate cu echipamente de reinere i purificare a gazelor. nlimea eficace a unui co - nlimea folosit pentru calculul dispersiei gazelor emise n atmosfer printr-un co i care difer de nltimea real a acestuia, n funcie de o serie de factori care depind de proprietile gazului emis, de condiiile atmosferice i topografice. Managementul deeurilor producerea, colectarea, transportul, prelucrarea, neutralizarea, reciclarea, comercializarea, depozitarea, incinerarea i alte activiti care au ca obiect deeurile. Organism modificat genetic orice organism, cu exceptia fiintelor umane, n care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se poate produce natural prin mperechere i/sau recombinare natural. Plafon natural de emisie cantitatea maxim dintr-o substan care poate fi emis la nivel naional, n decursul unui an calendaristic. Plan de audit descrierea activitilor ce urmeaz a se efectua la faa locului i acordurile pentru audit. Plan de intervenie ansamblu de msuri care se aplic n caz de accident nuclear, chimie, etc. Planificare acustic gestionarea zgomotului n perspectiv, prin planificarea msurilor de amenajare a teritoriului, ingineria transporturilor, planificare a traficului, reducere prin msuri de izolare acustic, controlul i reducerea zgomotului la surs, etc. Ploaie acid precipitaii atmosferice al cror PH este mai mic de 5,6. Politic de mediu declararea de ctre organizaie a inteniilor i a principiilor sale referitoare la performana global de mediu, care furnizeaz cadrul de aciune i de stabilire a obiectivelor i intelor de mediu ale acesteia. Poluanii atmosferici sunt reprezentai de substane i forme de energie, strine sau ddin compoziia natural a acesteia, care n funcie de concentraie i/sau timpul de aciune produc efecte nocive, msurabile asupra omului, animalelor, plantelor, bunurilor materiale, create prin activitatea uman. Poluare introducerea direct sau indirect, ca rezultat al unei activiti desfurate de om, de substane, de vibraii, de cldur i/sau de zgomot n aer, n ap ori n sol, care pot aduce prejudicii sntii umane sau calitii mediului, care pot duna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o mpiedicare a utilizrii mediului n scop recreativ sau n alte scopuri legitime. 11

Poluare antropogen poluarea factorilor de mediu, rezultat din activiti umane. Poluare de fond a atmosferei poluarea existent n zonele n care nu se manifest direct nfluena surselor de poluare. Poluare natural poluarea factorilor de mediu, rezultat din activiti umane. Poluare potenial semnificativ concentraii de poluani n mediu, ce depesc pragurile de alert prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului. Aceste valori definesc nivelul polurii la care autoritile competente consider c un ampalasament poate avea un impact asupra mediului i stabilesc necesitatea unor studii suplimentare i a msurilor de reducere a concentraiilor de poluani n emisii/evacuri. Poluare semnificativ concentraii de poluani n mediu, ce depesc pragurile de intervenie prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului. Poluarea apei orice alterare fizic, chimic, biologic sau bacterio-logic a acesteia peste limita admisibil stabilit, inclusiv depirea nivelului natural de radioactivitate produs direct sau indirect de activiti umane, care o fac improprie pentru o folosire normal n scopurile n care aceast folosire era posibil nainte de a interveni alterarea. Poluarea atmosferic introducerea n atmosfer, de ctre om, direct sau indirect, de substane sau energie, care au aciune nociv, de natur s pun n pericol sntatea oamenilor, s diminueze resursele biologice i ecosistemele, s deterioreze bunurile materiale i s aduc atingere sau s pgubeasc valorile de agrement i alte utilizri legitime ale mediului nconjurtor. Poluarea transfrontalier poluarea atmosferei, a crei surs fizic este cuprins total sau parial n zona supus jurisdiciei naionale a unui stat i care are efecte duntoare ntr-o zon supus jurisdiciei altui stat. Potenial de poluare nivelul posibil al polurii aerului datorat surselor i factorilor meteorologici dintr-o zon. Prejudiciu efect cuantificabil n cost al daunelor asupra sntii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat de poluani, activiti duntoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase. Prevenirea polurii utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce mpiedic, reduc sau controleaz poluarea , care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficient a resurselor i nlocuirea materialelor. Productor de deeuri orice persoan fizic sau juridic din a crui activitate rezult deeuri i/sau care au efectuat operaiuni de pretrare, , de amestecuri sau alte opreaiuni care gerenreaz schimbarea naturii ori a compoziiei deeurilor. Produs radioactiv orice material radioactiv coninut n cursul procesului de producere sau utilizare a unui combustibil nuclear sau orice material care a devenit radioactiv prin expunere 12

la radiaii, cu excepia radioizotopilor care au atins stadiul final de preparare i sunt susceptibili de a fi utilizai in scopuri tiinifice, medicale, speciale, sociale, comerciale sau industriale. Program pentru conformare plan de msuri cuprinznd etape care trebuie parcurse n intervale precizate prin prevederile autorizaiei de mediu de ctre titularul activitii, sub controlul autoritii competente pentru protecia mediului, n scopul respectrii reglementrilor privind protecia mediului. Program operaional sectorial document aprobat de Comisia European pentru impementarea acelor prioriti sectoriale din Planul Naional de dezvoltare care sunt aprobate spre finanare prin cadrul de sprijin comunitar. Protecia aerului aciune de prevenire i/sau de reducere a polurii aerului prin msuri tehnice i legislative. Punct de control al polurii loc n care se iau probe pentru ddeterminarea gradului de poluare. Puritatea aerului proprietatea aerului de a fi lipsit de elemente strine din compoziia sa normal. Raport de amplasament documentaie alaborat de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, n scopul obinerii autorizaiei integrate de mediu i care evideniaz starea amplasamentului, situaia polurii existente nainte de punerea n funciune a instalaiei i ofer un punct de referin i comparaie la ncetarea activitii. Raport de mediu parte a documentaiei anumitor planuri sau programe, care identific, descrie i evalueaz efectele posibile asupra mediului, ale aplicrii acestora i alternativele sale raionale, lund n considerare obiectivele i aria georgrafic aferent. Receptor natural surs de ap care primete apele uzate, evacuate direct sau epurate. Reciclare deeuri operaiune de reprelucrare ntr-un proces de producie a deeurilor de pentru scopul iniial sau pentru alte scopuri. Reciclare deeuri de ambalaj operaiune de reprelucrare ntr-un proces de producie a deeurilor de ambalaj pentru a fi reutilizate n scopul iniial sau pentru alte scopuri. Reciclarea organic a deeurilor de ambalaje tratare aerob(compostare) sau anaerob (biometanizare), n condiii controlate utilizndu-se microorganisme, a prilor biodegradabile din deeurile de ambalaje care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Depozitarea nu poate fi considerat reciclare organic. Recirculare refolosirea apei n cadrul unei folosine, n scopul reducerii volumului de ap proaspt prelevat din surs. Recuperarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje colectarea n vederea reutilizrii i respectiv, a reciclrii acestora. 13

Recuperarea energiei deeurilor utilizarea deeurilor de ambalaje combustibile ca mijloc de producere a energiei prin incinerarea direct, cu sau fr alte deeuri, dar cu recuoerare de cldur. Reea de canalizare sistem de conducte i/sau canale care colecteaz i transport apele uzate oreneti i/sau industriale. Reea de canalizar n sistem separat canalizarea n care apele uzate sunt colectate separat de apele rezultate din precipitaii. Reea de canalizare n sistem unitar colectarea n aceeai canalizare a apelor uzate ct i cele rezultate din precipitaii. Reutilizare ambalaje orice operaiune prin care ambalajul care a fost conceput i proiectat pentru a realiza n cadrul ciclului su de via un numr minim de parcursuri sau rotaii este reumplut ori reutilizat pentru acelai scop pentru care a fost conceput. Devine deeu de ambalaj atunci cnd nu mai poate fi reutilizat. Risc ecologic-potenial probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi determinate pe baza unui studiu de evaluare a riscului. Sistem de gestionarea deeurilor totalitatea activitilor de colectare separat la locul de producere, ambalare, depozitare intermediar, transport i eliminare final. Sistem de management de mediu component a sistemului de management general care include structura organizatoric, activitile de planificare, responsabiliti, practici, proceduri, procedee i resurse pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea i meninerea politcii de mediu. Smog poluare intens, format din cea i fum, care ia natere n zonele puternic industrializate n anumite condiii meteorologice. Solvent organic compus chimic volatil folosit separat sau n combinaie cu alte subtane sau preparate, fr a suferi modificri chimice pentru a dizolva orice substan. Standard de calitate a mediului totalitatea cerinelor care trebuie respectate la un moment dat de mediu ca un ntreg, considerat n ansamblul su, sau de xatre o parte a acestuia, n condiii stabilite de legislaia n vigoare. Studiu de evaluare a impactului asupra mediului lucrare elaborat de persoane fizice sau juridice atestate confor legii, prin care se identific cauzele i efectele negative asupra mediului. Studiu de evaluare a riscului lucrare elaborat de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, prin care se realizeaz analiza probabilitii i gravitii prinicpalelor componente ale impactului asupra mediului i se stabileste necesitatea msurilor de prevenire, intervenie i/sau remediere. Studiul de evaluare a riscului face parte din evaluarea impactului asupra mediului. 14

Substane periculoase orice substan sau produs, care este folosit n cantiti, concentraii sau condiii aparent nepericuloase, dar prezint risc semnificativ pentru om, mediu sau bunuri materiale pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, corozive, iritante, mutagene, radioactive, etc. Trasabilitate posibilitatea identificrii i urmririi organismelor modificate genetic i a produselor rezultate din acestea pe parcursul tuturor etapelor activitilor care implic astfel de organisme i produse. Unitate de ecarisare unitate aparinnd persoanelor fizice i juridice, inclusiv instituiilor publice care desfoar activiti de ecarisare n baza autorizrii i/sau aprobrii, dup caz potrivit prevederilor legale. Unitate de neutralizare a deeurilor de origine animal - unitate aparinnd persoanelor fizice i juridice, inclusiv instituiilor publice care desfoar activiti de neutralizare a deeurilor de origine animal n baza autorizrii i/sau aprobrii, dup caz potrivit prevederilor legale. Valoare limit de zgomot o valoare a Lzsn sau Lnoapte ori, dup caz Lzi sau Lsear, stabilit potrivit art.8, alin(1) din hotrre, a crei depire determin aplicarea msurilor de reducere a nivelurilor de zgomot valorile limit sunt egale sau diferite n funcie de a) tipul zgomotului ambiental zgomot de trafic (rutier, feroviar sau aerian), zgomot industrial b) sensibilitatea la zgomot a populaiei c) situaii existente i situaii noi (unde intervine o schimbare privind sursa de zgomot sau utilizarea ariilor nvecinate) NOIUNEA DE DEZVOLTARE DURABIL Dezvoltarea durabil este definit ca acel model de dezvoltare care corespunde necesitilor prezentului, fr a compomite posibilitatea generaiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Fundamental pentru noiunea de dezvoltare durabil este necesitatea integrrii obiectivelor economice cu cele ecologice i de protecie a mediului. Se consider c dezvoltarea durabil are ca obiectiv general gsirea interaciunilor optime dintre patru factori, respectiv economic, tehnologic, ambiental i uman. Nivelul optim corespunde acelui tip de dezvoltare de lung durat care poate fi susinut de ctre cei patru factori menionai. Cerinele minime pentru dezvoltarea durabil se refer la redimensionarea creterii economice, avnd n vedere o distribuie mai echilibrat a resurselor punnd accentul pe aspectul calitativ al produciei eliminarea srciei n condiiile satisfacerii nevolilor eseniale loc de munc, hran, ap, energie, locuin, sntate creterea demografic controlat conservarea i sporirea resurselor naturale ntreinerea divesitii ecosistemelor supravegherea impactului activitilor economice asupra mediului promovarea tehnologiilor curate i controlul riscurilor descentralizarea formelor de guvernare, creterea gradului de participare a populaiei la luarea i coroborarea deciziilor privind mediul i dezvoltarea pe plan naional i internaional. ETIMOLOGIA NOIUNII DE POLUARE I CLASIFICAREA POLURII 15

Cuvntul poluare provine din latinescul polluere, care nseamn a murdri, a pngri, a profana. Poluarea desemneaz aciunile omului de murdrire a propiului su mediu de via. Curirea mediului de via este o lege natural, care permite continuarea activitii, a vieii nsi. Poluarea n general este definit ca orice introducere de ctre om n mediu, direct sau indirect a unor substane sau energie, cu efecte vtmtoare, de natur s pun n pericolsntatea omului, s prejudicieze resursele biologice, ecosistemele i proprietatea marerial, s diminueze binefacerile sau s mpiedice alte utilizri legitime ale mediului. Poluarea poate fi natural i artificial. Rolul principal l are poluarea artificial generat de activitatea omului, n consecin , a evoluat o dat cu dezvoltarea civilizaiei. Sunt descrise ase tipuri de poluare A. Poluarea microbiologic este consecina diseminrii in mediul ambiant a germenilor patogeni sau condiionat patogeni, a elementelor infestate de ctre subiecii umani sau animali, bolnavi sau purttori. Aceasta are drept consecin apariia i evoluia zoozonelor, a bolilor telurice, hidrice, aerogene, etc. i este caracteristic rilor n curs de dezvoltare . B. Poluarea chimic este consecina dezvoltrii industriei, agiculturii de tip intensiv, transporturilor, urbanizrii, etc. Substanele chimice naturale sau de sintez se folosesc din ce n ce mai mult, n toate domeniile activitii umane. C. Poluarea fizic s-a extins n paralel cu poluarea chimic i este sonor (zgomote i vibraii) , termic, radioactiv i electromagnetic. D. Poluarea psihic i informaional (cultural i spiritual) este nregistrat la om n ultimele decenii, ca o consecin a folosirii excesive a mijloacelor mass-media. E. Poluarea electromagnetic apare n locurile n care anterior au fost pduri care au fost defriate. n zonele defriate se nregistreaz o stagnare a cmpului electromagnetic al Terrei n absena copacilor care joac rol de antene. REVOLUIILE DIN SOCIETATEA UMAN I IMPACTUL ACESTORA ASUPRA MEDIULUI Revoluia industrial a condus la creterea numrului de fabrici, uzine i platforme industriale gigant, care au ocupat suprafeele de teren agricol din ce n ce mai mari, afectnd peisajul natural. n aceste fabrici i uzine, s-a realizat i se realizeaz o producie de bunuri manufacturate din ce n ce mai mare, consumnd importante resurse de materii prime i energie, cu implicaii n economia ecosistemelor. Procesul de manufacturare a generat, de asemenea, emisia unor cantiti din ce n ce mai mare de poluani n aer, ap i sol. Revoluia agrar a condus la apariia i dezvoltarea agriculturii intensive, bazate pe mecanizare, chimizare, irigaii i monocultur zootehniei intensiv-infdustriale, organizat n complexe mari, cu tehnologii energofage medicinei veterinare, care folosete curent pentru controlul bolilor substane chimico-farmaceutice i produse biologice vii. Revoluia n transporturi s-a concretizat n apariia de noi tipuri de vehicule, n numr din ce n ce mai mare. Pentru folosirea vehiculelor a fost necesar scoaterea din circuitul agricol a unor suprafee de teren din ce n ce mai ntinse, consumarea unor cantiti impresionante de carburani, prin a cror ardere s-a contribuit din plin la poluarea chimic a aerului. De 16

asemenea, folosirea vehiculelor a condus la poluarea fizic a aerului, iar igienizarea lor, la poluarea chimic a apei i solului n zonele n care s-a efectuat aciunea. Urbanizarea a condus la apariia de aglomerri de oameni i de materiale din ce n ce mai numeroase i mai mari. Aceasta a avut drept consecin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafee de teren din ce n ce mai mari i poluarea fizic i chimic a aerului, apei i solului. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII ATMOSFEREI Zonele critice sub raportul polurii atmosferei sunt Copa Mic, Zlatna, Biaa Mare (poluate n special cu metale grele cadmiu, cupru, plumb), dioxid de sulf i pulberi n suspensie provenite du industria metalurgic neferoas Clan, Hunedoara, Galai (poluate n special cu oxizi de fier, metale feroase i pulberi sedimentabile provenite din siderurgie) - Oneti, Ploieti, Rmnicu Vlcea, Svineti, Stolnicei (poluate n special cu acid clorhidric, clor i compui organici volatili provenii din industria chimic i petrochimic) Tg. Mure (poluat cu amoniac i oxizi de azot provenii din industria de ngrminte chimice) Brila, Borzeti, Dej i Suceava (poluate n special cu dioxis de sulf, sulfur de carbon, idrogen sulfurat, mercaptani provenii din industria de celuloz, hrtie i fibre sintetice) Obiectivele industriale care, n prezent produc, nc, frecvente depiri ale concentraiilor maxime admise la indicatorii de calitate a atmosferei sunt amplasate n 45 localiti i sunt reprezentate de platforme chimice, petrochimice, siderurgice, cocserii, centrale electrice i de termoficare, fabrici de hrtie, de ciment, de maini, de metale neferoase, de medicamente, de produse fitosanitare, de alumin, de ngrminte chimice, de colorani, de explozibili, etc. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE Zonele critice sub aspectul polurii apelor subterane sunt Moreni, Ploieti, icleni, Videle (poluate cu ap de zcmnt i produse petroliere) Cacica, Ocna Mures (poluate cu ap srat) Bozna Baia Mare, Ribia Brad, SC Phoenix SA Baia Mare (poluate cu ioni metale grele) Valea Clugreasc Prahova, SC Sofest SA Bacu (poluate fosfogips, ioni metale grele, fosfai, etc) SC Oltchim SA, SC Uzinele Sodice SA Govora (poluate cu carbonai, cloruri, substane organice, etc) Agricola Internaional Bacu, Comtim Timioara, Comtom Iai (poluate cu azotai, azotii, fosfai) Bazinele hidrografice cele mai expuse polurii sunt cele 3 Criuri, Someul, Mureul, Timiul Bega, Jiul, Oltul, Argeul, Ialomia Buzul, Siretul, Prutul i Dunrea. Sursele de poluare din bazinele hidrografice menionate sunt ageni economici de toate domeniile de producie. Se menioneaz c ntre acestea sunt i exploataii zootehnice i ageni economici din sfera industriei agroalimentare. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORRII SOLURILOR Detereriorarea Solurilor este consecina unei diversiti mari de factori dintre care se menioneaz seceta, excesul de ap, eroziunea, alunecrile de teren din zonele de deal i de munte, colmatarea zonelor de terase i lunci, deradarea strii fizice i chimice i poluarea de impact.

17

Suprafee importante de teren agricol se degradeaz datorit deteriorrii amenajrilor de combatere a eroziunilor, alunecrilor de teren, colmatrii zonelor de teren i lunci, din lips de fonduri i preocupare, deopotriv a organelor statului, dar i a proprietarilor. O problem major, foarte greu de remediat este aceea a zonelor poluate ca de exemplu Baia Mare, Copa Mic i Zlatna. n aceste zone, coninutul de cupru, plumb, zinc i cadamiu depesc, pentru ecosistemele sensibile, pragul de alert i chiar pe cel de intervenie de cteva ori. n acest context metalele grele acumulate n sol sunt trasferate n vegetaie. Astfel valorile medii ale cuprului depesc de circa 3 ori coninutul normal din ierburi, ale plumbului de circa 5 ori, ale cadamiului de circa 4 ori, iar cele maxime sunt de 20 de ori mai mari la cupru, de 38 de ori mai mari la plumb, de 3,5 ori mai mari la zinc i de 2,5 ori mai mari la cadamiu. n aceste zone se impun restricii privind folosirea produciei de mas verde n hrana animalelor, pentru protecia lor dar i a omului, ca beneficiar al produselor animaliere. Studiile efectuate n zona Copa mic i Zlatna, dar i n zone din sudul rii (Bucureti zona Neferal i Acumulatorul, Turnu Mgurele SA, Slatina Alro) evideniaz aspecte asemntoare cu cele meionate n zona Baia Mare. Fa de cele menionate este necesar consituirea perimetrelor de ameliorare a solurilor din zonele afectate, cu schimbarea domeniului de folosin, nlocuindu-se unele din ele cu culturi care nu intr n alimentaia uman sau animal, dup luarea, n prealabil, a unor msuri de reducere a polurii i a efectelor sale. Avnd n vedere complexitatea problematicii intervenia statului n acest domeniu este absolu necesar i obligatorie. Progresele nregistrate, dup 1989, n domeniul calitii mediului n ara noastr este consecina n rimul rnd a reducerii drastice a produciei industriale i agricole, inclusiv zootehnice i n al doilea rnd a msurilor ntreprinse n domeniul sub aspect legislativ i tehnologic. Apreciem c cele mai reduse progrese privind protecia i importana calitii mediului pentru viaa pe Terra au fost nregistrate sub raportul educaiei, contiinei, civilizaiei i responsabilitii individuale i colective fa de natur. Dureros este faptul c unii absolveni, nu puini la numr, dei au urmat cursul de protecie a mediului nu au reinut c respectul fa de mediu, nseam respectul fa de sine, de semenii si, indiferent de gradul de rudenie i c au obligaia civic i moral de a promova protecia mediului n familie, la locul de munc, n comunitatea n care treaite, ca urmare a statului social intelectual. PROBLEMELE MAJORE ALE MEDIULUI LA NIVEL GLOBAL Pe plan mondial au fost identificate 50 de probleme majore de mediu, iar pentru continentul european un numar de 12 probleme majore dup cum urmeaz schimbrile climatice, reducerea stratului de ozon din atmosfera inferioar ozonosfera-(cu pn la 7% n ultimul deceniu al secolului XX), reducerea biodiversitii, accidentele majore, acumularea ozonului troposferic i a altor fotooxidani, managementul apelor dulci, degradarea forestier, tratarea i managementul zonelor de coast, reducerea i managementul deeurilor, stresul urban i riscul chimic. n vederea controlului problemelor majore menionate pentru rile europene sunt necesare aceleai politici, i etape de parcurs dintre care se menioneaz monitorizarea evoluiei fenomenelor, delimitarea zonelor afectate i evaluarea pagubelor, crearea cadrului legislativ corespunztor la nivel naional i regional, adaptarea de tehnologii de nalt eficien, curate cu consumuri reduse de energie, formarea de personal de specialitate n probleme de mediu, 18

contientizarea ntregii populaii, indiferent de vrst, privind starea grav a mediului la nivel planetar i naional, dup caz, etc. n acest context ingineriei mediului i revine importantul rol de a gsi soluiile tehnice care s asigure minimizarea efectelor negative a activitilot umane asupra mediului. ORGANIZAREA PROTECIEI MEDIULUI N ROMNIA Protecia i mbuntirea mediului constituie o problem de interes public, naional, particular i local. ntreaga activitate de prevenire, depoluare, reconstrucie ecologic i mbuntire a condiiilor de dezvoltare a mediului este organizat i coordonat de stat. Sistemul organelor prin care statul realizeaz dezideratele menionate este constituit din Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice.(fost Ministerul Mediului i Pdurilor). Ministerul Mediului are urmtoarele uniti n subordine: Agenia Naional pentru Protecia Mediului (ANPM) Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii Garda Naional de Mediu Uniti n coordonare: Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecia Mediului - ICIM Bucureti Institutul Naional de Cercetare i Dezvoltare "Delta Dunrii" - INCDDD Tulcea Institutul Naional de Cercetare - Dezvoltare "Grigore Antipa" - INCDM Constana Administraia Fondului pentru Mediu - AFM Bucureti Uniti sub autoritate: Administraia Naional Apele Romne (ANAR) Administraia Naional de Meteorologie (ANM) Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Guvernului. Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice este organizat i funcioneaz potrivit prevederilor Hotrrii Guvernului Romniei nr. 1635/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice, cu modificrile i completrile ulterioare. Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Guvernului, avnd sediul n municipiul Bucureti, Bd. Libertii nr. 12, sectorul 5. Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice i desfoar activitatea n domeniile: planificare strategic, dezvoltare durabil, infrastructura de mediu i gospodrirea apelor, meteorologie, hidrologie, hidrogeologie, schimbri climatice, arii naturale protejate, gestionarea deeurilor, gestionare substanelor i preparatelor periculoase, conservarea biodiversitii, biosecuritii, gestionarea calitii aerului i zgomotului ambiental, administrarea managementului silvic. Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice exercit urmtoarele funcii: a) de strategie; b) de reglementare i avizare; 19

c) de reprezentare; d) de autoritate de stat n domeniile sale de activitate; e) de administrare; f) de implementare i coordonare a asistenei financiare neramburasabile acordate Romniei de Uniunea European n domeniul mediului i a programelor finanate din fonduri comunitare, naionale, precum i de gestionare a creditelor externe, altele dect cele comunitare, n domeniile sale de activitate; g) de monitorizare, inspecie i control. n realizarea funciilor sale, Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice ndeplinete urmtoarele atribuii specifice: I. funcia de strategie: 1. asigur implementarea politicilor guvernamentale n domeniile sale de activitate, potrivit reglementrilor n vigoare; 2. elaboreaz strategii i politici n domeniile mediului, gospodririi apelor i dezvoltrii durabile i silviculturii, pe care le supune Guvernului spre adoptare 3. coordoneaz elaborarea i supune aprobrii Guvernului Planul naional de aciune pentru protecia mediului; 4. elaboreaz studii, analize, planuri i fundamenteaz programe de amenajare a teritoriului i de dezvoltare a zonelor cu risc de eroziune a solului; 5. elaboreaz Planul naional de aciune pentru extinderea suprafeelor de pduri n Romnia; 6.stabilete coninutul-cadru al planurilor de management i al regulamentelor ariilor naturale protejate; 7. elaboreaz Strategia naional n domeniul silviculturii i acioneaz pentru aprarea, conservarea i dezvoltarea durabil a fondului forestier proprietate public a statului, pe care l administreaz, precum i pentru gospodrirea fondurilor de vntoare atribuite, potrivit legii; 8. elaboreaz Programul naional de ameliorare genetic a cabalinelor, conservarea patrimoniului genetic naional, constituit din totalitatea populaiilor de cabaline cu valoare genetic ridicat, cretere, ameliorare, calificare i perfecionare a efectivelor de cabaline n ras pur; 9. elaboreaz, actualizeaz i urmrete aplicarea strategiilor, planurilor i programelor naionale sectoriale n domeniile proteciei mediului i gospodririi apelor i silviculturii, dup cum urmeaz: a) Strategia naional i Planul naional de aciune privind protecia atmosferei; b) Strategia naional i Planul naional de aciune n domeniul schimbrilor climatice; c) Strategia naional i Planul naional de gestiune a deeurilor; d) Strategiile i planurile naionale privind gestionarea substanelor i preparatelor periculoase; e) Strategia naional i Planul naional pentru conservarea biodiversitii; f) Strategia naional i Planul naional privind biosecuritatea; g) Strategia naional de management al riscului la inundaii; h) Strategia naional i Planul naional de aciune pentru gospodrirea resurselor de ap i)Strategia de management integrat al zonei costiere i Planul strategic de aciune pentru reabilitarea i protecia Mrii Negre; j)Programul naional de reducere progresiv a emisiilor de SO(2), NO(x), COV i NH(3); 20

k) Programul naional de reducere a emisiilor de SO(2), NO(x) i pulberi provenite din instalaiile mari de ardere; l)Programul operaional sectorial mediu; m) Strategia naional i Planul de aciune n domeniul silviculturii; II. funcia de reglementare i avizare: 1. elaboreaz documentele de politic public n domeniile sale de activitate; 2. elaboreaz proiecte de acte normative n domeniile sale de activitate i avizeaz proiecte de acte normative elaborate de alte ministere i autoriti ale administraiei publice centrale i locale, care privesc sfera sa de competen; 3. emite acte de reglementare n domeniul su de activitate, potrivit prevederilor legale; 4. fundamenteaz i elaboreaz programe privind protecia mediului i gospodrirea apelor, n scopul asigurrii dezvoltrii durabile n conformitate cu prevederile legale n vigoare; 5. asigur, n condiiile legii, elaborarea de studii i cercetri necesare domeniilor sale de activitate i acioneaz pentru valorificarea rezultatelor acestora; 6. identific i propune indicatori privind dezvoltarea durabil, mediul i gospodrirea apelor i colaboreaz cu Institutul Naional de Statistic n scopul adaptrii continue a statisticii la cerinele naionale i al corelrii cu datele statistice internaionale; 7. iniiaz, negociaz i asigur punerea n aplicare a prevederilor tratatelor internaionale din sfera sa de competen, reprezint interesele statului n diferite instituii i organisme bilaterale i internaionale i dezvolt relaii de cooperare cu instituii i organizaii similare din alte state, n condiiile legii; 8. ntreprinde aciuni i iniiative, potrivit competenelor stabilite de lege, pentru participarea Romniei la aciunile de cooperare bilateral i multilateral, la nivel subregional, regional i global, pentru valorificarea oportunitilor i facilitilor de asisten financiar, tehnic, tehnologic i tiinific; 9. exercit i alte responsabiliti, n conformitate cu prevederile legislaiei naionale i ale actelor juridice internaionale la care Romnia este parte; 10. asigur cadrul juridic i instituional pentru facilitarea i stimularea dialogului asupra politicilor, strategiilor i deciziilor privind mediul i dezvoltarea durabil; 11. coordoneaz elaborarea formei finale a poziiei Romniei n promovarea noului acquis de mediu la nivelul Uniunii Europene; 12. aprob instruciuni privind elaborarea planurilor locale i regionale de aciune pentru protecia mediului; 13. elaboreaz i promoveaz acte normative necesare punerii n aplicare a prevederilor procedurii de organizare i coordonare a Schemei de management i audit de mediu (EMAS), care permite participarea voluntar a organizaiilor la aceast schem; 14. asigur elaborarea de cercetri, studii, prognoze, politici i strategii n domeniul proteciei mediului, n scopul obinerii datelor i informaiilor necesare n vederea fundamentrii deciziilor privind mediul i dezvoltarea durabil, precum i al promovrii programelor de dezvoltare n domeniul mediului; 15. avizeaz programele de exploatare a resurselor naturale, corelate cu capacitatea de suport a ecosistemelor, n raport cu obiectivele dezvoltrii durabile; 16. asigur cadrul naional privind biosecuritatea; 17. organizeaz sistemul naional de monitorizare integrat a calitii i radioactivitii mediului, coordoneaz activitatea acestuia i aprob raportul anual privind starea mediului;

21

18. elaboreaz i promoveaz, potrivit legii, proiecte de acte normative, regulamente, instruciuni i norme tehnice specifice domeniilor meteorologiei, hidrologiei, hidrogeologiei, gospodririi apelor i siguranei n exploatare a barajelor; 19. avizeaz planurile de management i regulamentele ariilor naturale protejate i propune aprobarea acestora conform legislaiei n vigoare; 20. actualizeaz, pe baza informaiilor primite din partea autoritilor i instituiilor din cadrul administraiei publice centrale, Strategia naional de dezvoltare durabil n acord cu politica european n materie, pe care o supune Guvernului spre adoptare; 21. stabilete metodologia de fundamentare a sistemului de pli n domeniul apelor, precum i procedura de elaborare a acesteia; 22. elaboreaz i urmrete aplicarea programului de eliminare treptat emisiilor i pierderilor de substane periculoase n ape; III. funcia de reprezentare: 1. reprezint Guvernul n relaiile cu organisme interne i internaionale din domeniile mediului, gospodririi apelor i dezvoltrii durabile i silviculturii; 2. colaboreaz cu celelalte autoriti ale administraiei publice centrale i locale pentru amenajarea complex a bazinelor hidrografice, valorificarea de noi surse de ap n concordan cu dezvoltarea economico-social a rii, protecia apelor mpotriva epuizrii i degradrii, precum i pentru aprarea mpotriva efectelor distructive ale apelor; 3. coopereaz n domeniul su de activitate cu alte autoriti la nivel central, cu Academia Romn, cu instituii tiinifice specializate, cu instituii de nvmnt, cultur, educaie i turism, cu organizaii economice, organizaii neguvernamentale, precum i cu autoritile administraiei publice locale; IV. funcia de autoritate de stat n domeniile sale de activitate: 1. ntreprinde aciuni i iniiative, potrivit competenelor stabilite de lege, pentru participarea Romniei la aciunile de cooperare bilateral i multilateral, la nivel subregional, regional i global, pentru valorificarea oportunitilor i facilitilor de asisten financiar, tehnic, tehnologic i tiinific; 2. propune autoritilor competente sau, dup caz, stabilete, n condiiile legii, instrumentele juridice, instituionale, administrative i economico-financiare pentru stimularea i accelerarea integrrii principiilor i obiectivelor de mediu n celelalte politici sectoriale; 3. propune i recomand autoritilor competente sau, dup caz, stabilete msuri care s asigure conformarea politicilor i programelor de dezvoltare regional i local cu Strategia naional de dezvoltare durabil i cu obiectivele stabilite prin strategiile pentru protecia mediului i gospodrirea apelor; 4. propune i recomand autoritilor competente i, dup caz, stabilete msuri care s asigure conformarea cu legislaia comunitar de mediu; 5. coordoneaz activitatea de avizare, promovare, realizare i monitorizare a investiiilor de protecie a mediului i de gospodrire a apelor i silvicultur; 6. asigur, la nivel naional, controlul respectrii de ctre persoanele juridice i fizice a reglementrilor din domeniile mediului i gospodririi apelor i silviculturii

22

7. asigur organizarea i dezvoltarea activitii de cercetare tiinific i inginerie tehnologic i stabilete coninutul i prioritile programelor de dezvoltare i cercetare n domeniile sale de activitate; 8. organizeaz i coordoneaz elaborarea de studii i proiecte pentru investiii n domeniile mediului, gospodririi apelor, meteorologiei, hidrologiei, hidrogeologiei i silviculturii; 9. iniiaz, direct sau prin unitile aflate n coordonarea ori sub autoritatea sa, proiecte de parteneriat public-privat, negociaz, semneaz i realizeaz contractele de parteneriat publicprivat, n conformitate cu prevederile legale n domeniu; 10. iniiaz i dezvolt programe de educaie i de instruire a specialitilor n domeniul su de activitate, colaboreaz cu ministerele, cu celelalte autoriti ale administraiei publice centrale i locale, cu instituiile de nvmnt, tiin i cultur, cu reprezentanii mijloacelor de informare a publicului; 11. coordoneaz activitatea administratorilor i custozilor ariilor naturale protejate crora li s-au ncredinat administrarea i/sau custodia; 12. reprezint domeniul ariilor naturale protejate n relaiile interne i externe; 13. solicit autoritilor i instituiilor din cadrul administraiei publice centrale informaii necesare elaborrii Strategiei naionale de dezvoltare durabil n acord cu politica european n materie, elaboreaz strategia, pe care o supune Guvernului spre adoptare; 14. solicit autoritilor administraiei publice centrale rapoarte cu privire la realizarea obiectivelor Strategiei naionale de dezvoltare durabil pe domeniile de responsabilitate ale acestora i propune, dup caz, revizuirea planurilor de aciune n scopul atingerii intelor stabilite prin strategie; 15. asigur raportarea indicatorilor de mediu din sistemul indicatorilor de dezvoltare durabil la organismele internaionale, pe baza datelor furnizate de celelalte autoriti responsabile de implementarea strategiilor sectoriale; 16. coordoneaz activitile n domeniul schimbrilor climatice n ceea ce privete reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser i adaptarea la efectele schimbrilor climatice; 17. coordoneaz actualizarea anual a Registrului naional privind inventarul instalaiilor care intr sub incidena prevederilor legale privind prevenirea i controlul integrat al polurii i elaboreaz raportrile solicitate de instituiile europene i internaionale; 18. ndeplinete funciile de secretariat tehnic i administrativ pentru tratatele, conveniile i acordurile internaionale din domeniile sale de responsabilitate, precum i de punct focal naional i/sau de autoritate naional competent pentru activitile aflate n coordonarea unor instituii, organisme i organizaii internaionale, n conformitate cu prevederile tratatelor internaionale la care Romnia este parte; 19. asigur secretariatele comisiilor mixte n domeniul mediului i gospodririi apelor, nfiinate pentru implementarea acordurilor i conveniilor bilaterale; 20. coordoneaz activitile privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental; 21. coordoneaz activitile privind evaluarea i gestionarea calitii aerului; 22. coordoneaz i supravegheaz respectarea prevederilor privind substanele i preparatele periculoase, n colaborare cu celelalte autoriti competente, potrivit legii; 23. coordoneaz i supravegheaz respectarea prevederilor privind solul, subsolul i gestionarea deeurilor, n colaborare cu celelalte autoriti competente, potrivit legii; 24. organizeaz i coordoneaz activitatea referitoare la protecia naturii i conservarea diversitii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flor i faun slbatic, n scopul utilizrii durabile a acestora, dezvoltarea i buna administrare a reelei naionale de arii protejate, n acord cu politicile i practicile specifice aplicate la nivel european i global, prin 23

crearea structurilor de administrare proprii pentru ariile protejate care necesit constituirea acestora, aprob regimul de administrare a tuturor ariilor naturale protejate i executarea controlului privind respectarea legislaiei specifice; 25. asigur, prin compartimentele proprii, prin unitile subordonate sau prin cele aflate sub autoritatea sa, secretariatele tehnice specifice activitilor de protecie a mediului i gospodrire a apelor i silviculturii; 26. stabilete regimul de utilizare a resurselor de ap i asigur elaborarea de cercetri, studii, prognoze i strategii pentru domeniul gospodririi cantitative i calitative a apelor, precum i elaborarea programelor de dezvoltare a lucrrilor, instalaiilor i amenajrilor de gospodrire a apelor; 27. coordoneaz elaborarea i reactualizarea schemelor directoare de management i amenajare a bazinelor hidrografice i desfurarea activitilor de interes public din domeniul meteorologiei i hidrologiei; 28. coordoneaz aplicarea prevederilor legale n domeniul gospodririi apelor; 29. asigur baza metodologic i atest persoanele juridice i fizice pentru ntocmirea studiilor de meteorologie, hidrologie i hidrogeologie, a studiilor i proiectelor de gospodrire a apelor, pentru evaluarea strii de siguran n exploatare a barajelor i a altor lucrri hidrotehnice; 30. coordoneaz activitatea de avizare i de autorizare, din punctul de vedere al gospodririi apelor, a lucrrilor care se construiesc pe ape sau n legtur cu apele, activitatea de avizare a documentaiilor de evaluare a strii de siguran n exploatare a barajelor existente i a proiectelor barajelor noi, precum i activitatea de emitere a autorizaiilor de funcionare n condiii de siguran a barajelor aflate n exploatare i a acordurilor de funcionare n siguran pentru barajele noi; 31. stabilete strategia organizrii la nivel naional a activitilor de meteorologie, hidrologie i hidrogeologie, a sistemului de informare, prognoz i avertizare asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase i a sistemului de avertizare n caz de accident la construciile hidrotehnice; 32. coordoneaz realizarea Planului de management al fluviului Dunrea pentru teritoriul Romniei; 33. dispune msuri de instituire a unui regim de supraveghere special sau de oprire a activitii poluatorului ori a instalaiei care provoac poluarea apelor; 34. coordoneaz activitatea de elaborare a planurilor de aprare mpotriva inundaiilor; 35. organizeaz i certific corpul de experi pentru evaluarea strii de siguran n exploatare a barajelor ncadrate n categoriile de importan A i B, precum i activitatea de avizare a specialitilor pentru asigurarea strii de siguran n exploatare a barajelor ncadrate n categoriile de importan C i D; 36. aprob lista definitiv a barajelor, cu declararea public a caracteristicilor generale, a categoriei de importan i a gradului de risc asociat acestora, lista barajelor cu risc sporit i a celor din categoria de importan major, precum i fiele de eviden a barajelor administrate de deintorii cu orice titlu; 37. certific personalul de conducere i coordonare a activitii de urmrire n timp a barajelor i controleaz activitatea acestuia; 38. elaboreaz lista de specificaii tehnice i metode standardizate pentru analiza i monitorizarea strii apelor; 39. coordoneaz activitatea comitetelor de bazin;

24

40. coordoneaz activitatea de elaborare a politicilor publice n domeniul proteciei mediului i gospodririi apelor i silviculturii; 41. asigur administrarea ariilor naturale protejate din reeaua naional i controlul activitilor desfurate n interiorul acestora, prin administraii aflate n subordinea i/sau n coordonarea sa metodologic; 42. dezvolt i actualizeaz bazele de date privind Reeaua naional de arii naturale protejate, delimiteaz pe hrile topografice limitele ariilor naturale protejate din cadrul reelei naionale, actualizeaz lista naional a ariilor protejate; 43. sprijin din punct de vedere tehnic dezvoltarea de politici i strategii privind educaia ecologic i contientizarea publicului n domeniul ariilor protejate; 44. iniiaz, realizeaz i sprijin instruirea i pregtirea personalului aparinnd administraiilor ariilor naturale protejate, pe baza unui program aprobat anual; 45. stabilete uniforma i nsemnele specifice obligatorii pentru administraiile din subordinea sa i elibereaz legitimaiile de control; 46. constituie, n conformitate cu prevederile art. 20 alin. (6) din Legea nr. 555/2004 privind unele msuri pentru privatizarea Societii Naionale a Petrolului "Petrom - S.A." Bucureti, un organism specializat care s elaboreze documentele pe baza crora se gestioneaz contul din care se vor suporta cheltuielile pentru preteniile de contaminare istoric, prevzut la art. 20 alin. (1) din aceeai lege; 47. urmrete realizarea obiectivelor Strategiei naionale de dezvoltare durabil, pe baza rapoartelor primite din partea autoritilor administraiei publice centrale pentru domeniile de responsabilitate ale acestora, i propune, dup caz, revizuirea planurilor de aciune n scopul atingerii intelor stabilite prin strategie; 48. asigur baza metodologic i ntocmete Registrul naional al persoanelor fizice i juridice care elaboreaz Raportul de mediu, Raportul privind impactul asupra mediului, Bilanul de mediu, Raportul de amplasament, Raportul de securitate i Studiul de evaluare adecvat; 49. organizeaz periodic aciuni de verificare a strii tehnice i funcionale a lucrrilor hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva inundaiilor, indiferent de deintor, i stabilete msurile ce se impun; V. funcia de administrare: 1. nchiriaz, n condiiile legii, bunurile imobile proprietate a statului, pe care le are n administrare. Sumele obinute din chirii constituie venituri la bugetul de stat; 2. poate nchiria sau primi n administrare, n condiiile legii, n vederea desfurrii activitii proprii, bunuri mobile i imobile proprietate public sau privat; 3. coordoneaz activitatea de administrare a patrimoniului unitilor aflate n subordinea, n coordonarea sau sub autoritatea sa; 4. programeaz, coordoneaz i monitorizeaz utilizarea asistenei financiare nerambursabile acordate Romniei de Uniunea European n domeniile sale de activitate; 5. asigur documentaiile necesare pentru concesionarea resurselor de ap i a lucrrilor de gospodrire a apelor care aparin domeniului public sau, dup caz,pentru darea n administrare a acestora i urmrete ndeplinirea de ctre concesionar, respectiv administrator a sarcinilor ce i revin; 6. atribuie administrarea ariilor naturale protejate pe baz de contracte de administrare sau convenii de custodie, conform legislaiei n vigoare; 25

VI. funcia de implementare i coordonare a asistenei financiare neramburasabile acordate Romniei de Uniunea European n domeniul mediului i a programelor finanate din fonduri comunitare, naionale, precum i din alte surse legal constituite: 1. iniiaz, finaneaz i gestioneaz, n condiiile legii, programe i proiecte de dezvoltare durabil n domeniile sale de activitate, precum i n alte domenii stabilite prin lege sau prin acte administrative ale autoritilor administraiei publice centrale; 2. elaboreaz prioritile, criteriile de eligibilitate i procedurile necesare finanrii, implementrii i monitorizrii programelor i proiectelor din domeniile sale de activitate; 3.raporteaz sau, dup caz, informeaz Comisia European asupra msurilor legislative adoptate n domeniile reglementate de acquis-ul comunitar de mediu, potrivit domeniilor sale de responsabilitate, suplimentar fa de procesul de notificare a msurilor naionale care transpun acest acquis; 4. coordoneaz i urmrete implementarea legislaiei naionale armonizate cu prevederile i cerinele legislaiei comunitare de mediu i silviculturii; 5. urmrete implementarea Planului naional de aciune pentru protecia mediului; 6. organizeaz sistemul informaional specific domeniului gospodririi apelor i evidenei dreptului de folosire cantitativ i calitativ a apelor; 7.stabilete metodologia de fundamentare a sistemului de pli n domeniul apelor, precum i procedura de elaborare a acesteia; 8. elaboreaz i urmrete aplicarea Programului de eliminare treptat a emisiilor i pierderilor de substane periculoase n ape; 9. dispune expertizarea lucrrilor hidrotehnice cu risc crescut de avarie i stabilete, mpreun cu autoritatea public central din domeniul lucrrilor publice, msurile operative imediate i de perspectiv pentru evitarea accidentelor; 10. elaboreaz i promoveaz normele de calitate a resurselor de ap legate de funciile apei privind calitatea apei brute pentru apa potabil, calitatea apei necesare susinerii vieii petilor i crustaceelor; 11. evalueaz anual ndeplinirea obligaiilor asumate de pri prin contractele de administrare i conveniile de custodie; 12. ntiineaz deintorii i administratorii de terenuri cu privire la propunerile de declarare de noi arii naturale protejate i organizeaz consultri cu toi factorii interesai; 13. coordoneaz activitile privind introducerea pe pia a substanelor amestecurilor i articolelor i coopereaz n acest sens cu Agenia pentru Produse Chimice de la Helsinki; 14. ntreprinde demersurile i ia msurile necesare pentru a avea acces la baza de date i informaii cu caracter confidenial a Ageniei pentru Produse Chimice de la Helsinki; 15. stabilete, n condiiile legii, proceduri prin care Ministerul i institutele din subordinea, de sub autoritatea i din coordonarea acestuia pot desfura activitile solicitate de ctre Agenia pentru Produse Chimice de la Helsinki, inclusiv activiti remunerate de ctre aceast instituie; VII. funcia de monitorizare, inspecie i control: 1. efectueaz controlul i inspecia activitilor i serviciilor din domeniul su de activitate; 2. avizeaz i urmrete realizarea programelor i proiectelor de infrastructur din domeniile sale de activitate; 26

3. exercit activiti de audit intern i control, att la nivelul aparatului propriu, ct i la nivelul celorlalte entiti implicate n gestionarea i utilizarea fondurilor comunitare, alocate pentru programele i proiectele de dezvoltare durabil; 4. colaboreaz cu structurile implicate n activitatea de combatere a infraciunilor mpotriva intereselor financiare ale Comunitilor Europene i asigur comunicarea cu acestea; 5. asigur controlul utilizrii resurselor financiare alocate prin bugetul de stat i a resurselor din credite interne i externe, n conformitate cu prevederile Ordonanei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul i recuperarea fondurilor comunitare, precum i a fondurilor de cofinanare aferente, utilizate necorespunztor, aprobat cu modificri prin Legea nr. 529/2003, cu modificrile i completrile ulterioare; 6. asigur ndrumarea metodologic i procedural a activitii structurilor cu atribuii viznd implementarea programelor din domeniile sale de activitate; 7. asigur, prin compartimentele proprii sau unitile subordonate, controlul respectrii legislaiei n domeniile proteciei mediului, gospodririi apelor i siguranei n exploatare a barajelor i constat contraveniile pentru nerespectarea acesteia, aplic sanciunile i, dup caz, sesizeaz organele de urmrire penal, potrivit prevederilor legale; 8. organizeaz periodic aciuni de verificare a strii tehnice i funcionale a lucrrilor hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva inundaiilor, indiferent de deintor, i stabilete msurile ce se impun; 9. coordoneaz i monitorizeaz procesul de implementare a Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser; 10. propune i coordoneaz programe de cercetare pentru evaluarea strii de conservare a habitatelor naturale, a diversitii biologice i a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul rii, ce urmeaz a fi finanate din bugetul de stat sau din alte surse, i analizeaz i promoveaz rezultatele obinute. Agenia Naional pentru Protecia Mediului (ANPM) - este instituia de specialitate a administraiei publice centrale cu competene n implementarea politicilor i legislaiei din domeniul proteciei mediului. ANPM este menita sa acioneze pentru a asigura populaiei un mediu sntos n armonie cu dezvoltarea economic i cu progresul social al Romniei. Misiunea ANPM este de a asigura un mediu mai bun n Romnia pentru generaiile prezente i viitoare i realizarea unor mbuntiri majore i continue ale calitii aerului, solului i apelor. Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD) - este o instituie din Romnia care are ca scop administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naiona al Rezervaiei Biosfera Delta Dunrii (RBDD), precum i refacerea i protecia unitilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD. ARBDD a fost nfiinat n anul 1990 i este o instituie public aflat n subordinea Ministerului Mediului. Garda Naional de Mediu (GNM) controleaz activitile cu impact asupra mediului nconjurtor, i aplic sanciuni contravenionale prevzute de legislaia n domeniul proteciei mediului. n iulie 2009, GNM dispunea de un efectiv de 540 de comisari dintre care 18 acionau n Bucureti. CURS 2 - UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV 27

Facultatea Alimentaie i Turism CURS 2 REGIMUL NGRMINTELOR CHIMICE I AL PRODUSELOR DE PROTECTIE A PLANTELOR Ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislatie specifica in domeniul chimicalelor. Regimul special de reglementare a ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor se aplica activitatilor privind fabricarea, plasarea pe piata, utilizarea, precum si importul si exportul acestora. Autoritatile publice centrale competente conform legislatiei specifice din domeniul chimicalelor, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, au urmatoarele obligatii: a) sa reglementeze regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor; b) sa organizeze, la nivel teritorial, reteaua de laboratoare pentru controlul calitatii ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor; c) sa verifice, prin reteaua de laboratoare, concentratiile reziduurilor de produse de protectie a plantelor in sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale si animale. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, impreuna cu autoritatile publice centrale pentru agricultura, silvicultura, sanatate si cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora, dupa caz, supravegheaza si controleaza aplicarea reglementarilor privind ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor, astfel incat sa se evite poluarea mediului de catre acestea. Persoanele juridice care produc, stocheaza, comercializeaza si/sau utilizeaza ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor, au urmatoarele obligatii: a) sa produca, stocheze, comercializeze si sa utilizeze produse de protectia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale in vigoare; b) sa nu foloseasca ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie; c) sa administreze produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice, numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului, autoritatilor competente in domeniul sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral, potrivit reglementarilor in vigoare, dupa o prealabila instiintare prin massmedia; d) sa aplice, in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare; e) sa livreze, sa manipuleze, sa transporte si sa comercializeze ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare, avertizare, prescriptii de siguranta si folosire, in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si/sau a mediului, dupa caz; f) sa stocheze temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate, bine aerisite. Persoanele juridice interesate in fabricarea si/sau plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor si ingrasamintelor chimice au obligatia sa solicite si sa obtina, in cazul in care legislatia specifica prevede aceasta, avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru 28

autorizarea ingrasamintelor chimice, in vederea producerii, comercializarii si utilizarii acestora in agricultura si silvicultura. REGIMUL ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC, OBINUTE PRIN TEHNICILE BIOTEHNOLOGIEI MODERNE Activitile care implic organisme modificate genetic obinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, sunt supuse unui regim special de reglementare, autorizare i administrare, conform dispoziiilor prezentei ordonane de urgen, a legislaiei specifice i conveniilor i acordurilor internaionale la care Romnia este parte. Activitile includ: a) utilizarea n condiii de izolare a microorganismelor modificate genetic; b) introducerea deliberat n mediu i pe pia a organismelor modificate genetic vii; c) importul organismelor/microorganismelor modificate genetic. - care se desfoar numai n condiiile asigurrii proteciei mediului, precum i a sntii oamenilor i animalelor, n baza actelor de reglementare, emise de autoritatea competent. Autoritatea public central pentru protecia mediului emite autorizaiile i acordurile de import privind activitile cu organisme modificate genetic. n procesul decizional privind activitile b) i c), autoritatea public central pentru protecia mediului solicit avizele autoritilor publice centrale pentru agricultura, sntate, sigurana alimentelor, protecia consumatorului, precum i ale altor instituii implicate, conform legislaiei specifice, consult Comisia pentru Securitate Biologic i asigur informarea i participarea publicului. n procesul decizional privind activitile prevzute la lit. a), autoritatea public central pentru protecia mediului aplic procedura stabilit prin legislaia specific privind microorganismele modificate genetic. Autorizaiile privind introducerea deliberat n mediu i pe pia a organismelor modificate genetic vii i privind utilizarea n condiii de izolare a microorganismelor modificate genetic se emit numai persoanelor juridice, conform prevederilor legislaiei specifice. Importul pe teritoriul Romniei i exportul unui organism modificat genetic se realizeaz numai de ctre persoane juridice, conform prevederilor legislaiei specifice n vigoare. Transportul internaional al organismelor modificate genetic se realizeaz conform legislaiei naionale, acordurilor i conveniilor privind transportul internaional de mrfuri/mrfuri periculoase, dup caz, la care Romnia este parte. Autoritatea vamal permite importul/exportul organismelor modificate genetic i colaboreaz cu autoritile publice centrale pentru protecia mediului, agricultur, sigurana alimentelor, sntate i alte autoriti implicate, n conformitate cu legislaia specific. Titularii acordurilor de import pentru organisme modificate genetic i ai autorizaiilor privind activitile cu organisme modificate genetic au obligaia s se conformeze cerinelor legale privind asigurarea trasabilitii, etichetrii, monitorizrii i s raporteze autoritii publice centrale pentru protecia mediului i altor autoriti, dup caz, rezultatele activitii, conform legislaiei specifice n vigoare. Persoanele juridice care desfoar activiti care implic organisme modificate genetic au urmtoarele obligaii: a) s solicite i s obin acordul de import pentru organisme modificate genetic i/sau autorizaiile privind activitile cu organisme modificate genetic, dup caz; b) s respecte prevederile acordurilor de import pentru organisme modificate genetic i/sau ale autorizaiilor privind activitile cu organisme modificate genetic, dup caz; 29

c) s opreasc activitatea sau s schimbe condiiile de desfurare, la solicitarea autoritii competente, dac apar informaii noi, privind riscurile asupra mediului i sntii umane i animale; d) s rspund, potrivit prezentei ordonane de urgen i a legislaiei specifice n vigoare, pentru prejudiciile rezultate din aceste activiti; e) s acopere costurile msurilor necesare pentru prevenirea i/sau reducerea consecinelor efectelor adverse ale acestor activiti; f) s aplice msurile de eliminare a deeurilor rezultate din activitile care implic organisme/microorganisme modificate genetic, n conformitate cu prevederile legale n vigoare. CONSERVAREA BIODIVERSITII I ARII NATURALE PROTEJATE Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice centrale si locale, dupa caz, elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum si monitorizarea de catre structurile de administrare, pana la indeplinirea acestora. Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste lista siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistica, pe care o transmite Comisiei Europene la data aderarii, impreuna cu Formularele standard Natura 2000, completate pentru fiecare sit in parte. Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeana se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Siturile de interes comunitar se declara prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, iar dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana devin arii speciale de conservare si se declara prin hotarare a Guvernului. Managementul siturilor de interes comunitar necesita planuri de management adecvate specifice sau integrate in alte planuri de management si masuri legale, administrative sau contractuale in scopul evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor ca si perturbarea speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta intr-un mod semnificativ, face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, tinand cont de obiectivele de conservare a ariei si cu consultarea publicului. Nu sunt acceptate planuri sau proiecte in siturile respective care afecteaza aria. Respectarea prevederilor din regulamentele si planurile de management ale ariilor naturale protejate, aprobate conform prevederilor legale, este obligatorie. In ariile naturale protejate sunt interzise: a) desfasurarea programelor, proiectelor si activitatilor care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate; b) schimbarea destinatiei terenurilor fara aprobarea structurilor de administrare; 30

c) pasunatul si amplasarea de stane si locuri de tarlire fara aprobarea structurilor de administrare; d) activitati comerciale de tip comert ambulant, fara aprobarea structurilor de administrare. Pe teritoriul ariilor naturale protejate, pe langa interdictiile prevazute in planurile de management si regulamente, sunt interzise: a) distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare, constructiile, imprejmuirile, barierele, placile, stalpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajari aflate in inventarul ariilor naturale protejate; b) aprinderea si folosirea focului deschis in afara vetrelor special amenajate si semnalizate in acest scop de catre administratorii sau custozii ariilor naturale protejate; c) abandonarea deseurilor in afara locurilor special amenajate si semnalizate pentru colectare daca exista; d) accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili pe suprafata ariilor naturale protejate, in scopul practicarii de sporturi, in afara drumurilor permise accesului public si a terenurilor special amenajate; e) exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale, rezervatiile naturale, rezervatiile stiintifice, monumentele naturii si din zonele de conservare speciala ale parcurilor naturale. In parcurile naturale in afara zonelor de conservare speciala, exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile este permisa numai daca acest lucru este prevazut in mod explicit in planurile de management si regulamentele acestora. Pentru orice proiect finantat din fonduri comunitare este necesara obtinerea avizului Natura 2000. Competentele si procedura de emitere a avizului Natura 2000 se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Introducerea pe teritoriul tarii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, de culturi de microorganisme, a exemplarelor de plante si animale salbatice vii, fara acordul pentru import al speciilor non-CITES sau, respectiv, permisului CITES pentru celelalte specii, este interzisa. Exportul speciilor de plante si animale din flora si fauna salbatica se realizeaza pe baza acordului pentru export al speciilor non-CITES si, respectiv, permisul CITES, pentru celelalte specii. Competentele si procedura de emitere a acordului de import/export plante si/sau animale salbatice non-CITES si ale permisului CITES sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Activitatile de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata interna a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, terestra si acvatica, sau a unor parti ori produse ale acestora, in stare vie, proaspata ori semiprelucrata, se pot organiza si desfasura numai de persoane fizice sau juridice autorizate de autoritatile publice judetene pentru protectia mediului. De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in Romania se interzice cultivarea plantelor superioare modificate genetic, altele decat cele acceptate in Uniunea Europeana. Distanta minima fata de ariile naturale protejate, in care activitatea de cultivare si/sau de testare a plantelor superioare modificate genetic este interzisa, se stabileste prin ordin comun al conducatorilor autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si gospodaririi apelor si autoritatii publice centrale pentru agricultura, paduri si dezvoltare rurala. PROTECTIA APELOR SI ECOSISTEMELE ACVATICE

31

Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. Conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii apelor costiere si maritime urmareste reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase in scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate in Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti la 21 aprilie 1992, ratificata prin Legea nr. 98/1992. Activitatile de gospodarire si protectie a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. Reglementarea activitatilor din punct de vedere al gospodaririi apelor si controlul respectarii prevederilor privind protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se realizeaza de catre autoritatile competente pentru protectia mediului, de gospodarire a apelor si de sanatate. Autorizatia de gospodarire a apelor pentru activitatile supuse legislatiei din domeniul prevenirii si controlului integrat al poluarii se emite in conformitate cu prevederile legale din acest domeniu si se include in autorizatia integrata de mediu. Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor, precum si in autorizatia de mediu, si sa monitorizeze zona de impact; b) sa se doteze, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare; c) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta; d) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri; e) sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata; f) sa nu deverseze in apele de suprafata, subterane si maritime ape uzate, fecaloid menajere, substante petroliere, substante prioritare/prioritar periculoase; g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase. PROTECIA SOLULUI, SUBSOLULUI I A ECOSISTEMELOR TERESTRE Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toti detinatorii, cu orice titlu. Reglementarile privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, remedierea in zonele in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate si cele referitoare la protectia calitatii solului, subsolului si a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu consultarea celorlalte autoritati publice centrale competente, stabileste sistemul de monitorizare a calitatii mediului geologic in scopul evaluarii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia. 32

Controlul respectarii reglementarilor legale privind protectia, conservarea, amenajarea si folosirea judicioasa a solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile competente pentru protectia mediului, precum si, dupa caz, de alte autoritati ale administratiei publice competente, potrivit dispozitiilor legale. Detinatorii de terenuri, cu orice titlu, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii: a) sa previna, pe baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii mediului geologic; b) sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere, feroviare si de navigatie; c) sa respecte orice alte obligatii prevazute de reglementarile legale in domeniu. Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii: a) sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier, a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor si pajistilor existente, fiind interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; b) sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii precum si sa ia masuri de reimpadurire si, respectiv de completare a regenerarilor naturale; c) sa gestioneze corespunzator deseurile de exploatare rezultate, in conditiile prevazute de lege; d) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic; e) sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul silviculturii si protectiei mediului; f) sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functii speciale de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare si eroziune, pe grohotisuri, stancarii, la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere, precum si pentru alte asemenea paduri; g) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa; h) sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, in functie de capacitatea de refacere a acestora; i) sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, potrivit prevederilor legale in domeniu; j) sa exploateze pajistile, in limitele bonitatii, cu numarul si speciile de animale si in perioada stabilita, in baza studiilor de specialitate si a prevederilor legale specifice; k) sa protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate, in termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice; l) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. Autoritatea publica centrala in domeniul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale are urmatoarele atributii si raspunderi: a) asigura protectia si conservarea solurilor si mentinerea patrimoniului funciar; b) initiaza proiecte de acte normative privind volumul de masa lemnoasa ce se recolteaza anual din fondul forestier national, pe baza avizului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, conform legislatiei in vigoare; 33

c) asigura autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic; d) aproba locatiile si suprafetele pe care urmeaza sa fie cultivate plante superioare modificate genetic, in vederea autorizarii de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului; e) colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului in autorizarea si controlul activitatilor - a) utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic; b) introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic vii; c) importul organismelor/microorganismelor modificate genetic. f) asigura, prin registrul national, evidenta suprafetelor cultivate si a cultivatorilor de plante superioare modificate genetic; g) aplica principiul coexistentei culturilor de plante superioare modificate genetic cu celelalte tipuri de culturi agricole; h) asigura informarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii si raspunderi: a) aplica prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta; b) urmaresc respectarea legislatiei de protectia mediului de catre operatorii economici care presteaza servicii publice de gospodarie comunala; c) adopta programe si proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii localitatilor, cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta; d) sa aiba personal specializat pentru protectia mediului si sa colaboreze in acest scop cu autoritatile pentru protectia mediului; e) promoveaza o atitudine corespunzatoare a comunitatilor locale in legatura cu importanta protectiei mediului; f) asigura, prin serviciile publice si operatorii economici responsabili, luarea masurilor de salubrizare a localitatilor, de intretinere si gospodarire a spatiilor verzi, a pietelor si a parcurilor publice; g) conserva si protejeaza spatiile verzi urbane si/sau rurale, astfel incat sa se asigure suprafata optima stabilita de reglementarile in vigoare. In localitatile in care nu exista posibilitatea asigurarii acesteia, conservarea spatiilor verzi existente este prioritara; h) supravegheaza operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si dezvoltarea sistemelor de colectare a deseurilor refolosibile; Autoritatea nationala in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei alimentelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, reglementari in domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane, sanatatii si bunastarii animalelor; b) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor; c) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in stabilirea unor proceduri armonizate, eficiente si transparente privind evaluarea riscului si autorizarea organismelor modificate genetic, precum si a unor criterii pentru evaluarea potentialelor riscuri care rezulta din utilizarea alimentelor si hranei modificate genetic, pentru animale; 34

d) informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, reglementari in domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane, sanatatii si bunastarii animale, protectiei mediului si intereselor consumatorilor; b) elaboreaza, impreuna cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului, pentru agricultura, silvicultura si cu autoritatea sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor, reglementarile referitoare la produsele biocide, ingrasaminte chimice, produsele de protectie a plantelor, organismele modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne si asigura controlul aplicarii acestora in domeniul sau de competenta; c) controleaza trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic in toate etapele introducerii lor pe piata; d) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor si comunica autoritatii centrale pentru protectia mediului rezultatele controlului. Obligaiile persoanelor fizice i juridice Protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice, in care scop: a) solicita si obtin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei subsecvente; b) respecta conditiile din actele de reglementare obtinute; c) nu pun in exploatare instalatii ale caror emisii depasesc valorile limita stabilite prin actele de reglementare; d) persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului organizeaza structuri proprii specializate pentru protectia mediului; e) asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control, punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante si le faciliteaza controlul activitatilor ai caror titulari sunt, precum si prelevarea de probe; f) asigura accesul persoanelor imputernicite pentru verificare, inspectie si control la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului, precum si in spatiile sau in zonele aferente acestora; g) realizeaza, in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control; h) se supun dispozitiei scrise de incetare a activitatii; i) suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste"; j) asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice si pentru automonitorizarea emisiilor poluante; k) asigura evidenta rezultatelor si raporteaza autoritatii competente pentru protectia mediului rezultatele automonitorizarii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare; l) informeaza autoritatile competente, in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major; 35

m) depoziteaza deseurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate in acest sens; n) nu ard miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta; o) aplica masurile de conservare stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului pe suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestioneaza precum si pentru refacerea ecologica a acestora; p) nu folosesc momeli periculoase in activitatile de pescuit si vanatoare, cu exceptia cazurilor special autorizate: q) asigura conditii optime de viata, in conformitate cu prevederile legale, animalelor salbatice tinute in captivitate legal, sub diferite forme; r) asigura luarea masurilor de salubrizare a terenurilor detinute cu orice titlu, neocupate productiv sau functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatie rutiere, feroviare si de navigatie; s) sa se legitimeze la solicitarea expresa a personalului de inspectie si control prevazut in prezenta ordonanta de urgenta. Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza, exploreaza ori exploateaza resursele solului si subsolului au urmatoarele obligatii: a) sa efectueze remedierea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate; b) sa anunte autoritatile pentru protectia mediului sau, dupa caz, celelalte autoritati competente, potrivit legii, despre orice situatii accidentale care pun in pericol mediul si sa actioneze pentru refacerea acestuia. Persoanele fizice si juridice care cultiva plante superioare modificate genetic au urmatoarele obligatii: a) sa solicite si sa obtina autorizatia din partea autoritatii publice competente pentru agricultura; Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in vederea respectarii regimului ariilor naturale protejate: a) sa respecte prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor naturale protejate; b) sa nu desfasoare activitati care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate, precum si prevederilor prezentei ordonante de urgenta; c) sa permita accesul in aria naturala protejata a administratorilor sau custozilor precum si a imputernicitilor acestora pe terenurile detinute cu orice titlu. - Exemple Sanciuni Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea urmatoarelor prevederi legale: - obligatiile detinatorilor cu orice titlu ai suprafetelor de teren de a proteja flora si fauna salbatica existente pe acestea, in sensul mentinerii echilibrului ecologic si conservarii 36

biodiversitatii, precum si exploatarii durabile a resurselor in baza prevederilor legale in vigoare, pentru a nu crea prejudicii mediului inconjurator si sanatatii umane; - obligatia autoritatilor administratiei publice locale, precum si a persoanelor fizice si juridice, dupa caz, de a nu degrada mediul prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel; - obligatia de a nu abandona deseuri pe teritoriul ariilor naturale protejate si de a le evacua de pe suprafata ariei naturale protejate sau de a le depozita doar in locuri special amenajate si semnalizate pentru colectare daca exista; Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea urmatoarelor prevederi legale: - obligatia persoanelor fizice si juridice de solicitare si obtinere a actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum si a acordului de import/export si a autorizatiilor privind organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, in termenele stabilite de autoritate; - obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a supraveghea operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si de a dezvolta sisteme de colectare a deseurilor refolosibile; - obligatiile persoanelor fizice si juridice de a livra, manipula, transporta si de comercializa ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare, avertizare, prescriptii de siguranta si folosire, in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si a mediului; - obligatiile persoanelor juridice de a stoca temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri unde s-au prevazut toate masurile de securitate; - obligatiile persoanelor fizice si juridice de a efectua evaluarea impactului asupra mediului la proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate, si de avansare a solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de ocrotire a organismelor vegetale si animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin actul de reglementare, precum si monitorizarea proprie pana la indeplinirea acestora; Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea urmatoarelor prevederi legale: - obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asigura accesul persoanelor imputernicite la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului, precum si in spatiile sau in zonele potential generatoare de impact asupra mediului; - obligatiile persoanelor fizice si juridice de a produce ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor numai prin tehnologii si biotehnologii autorizate, potrivit prevederilor legale; - obligatiile persoanelor fizice si juridice de a suporta costul pentru repararea unui prejudiciu si de a inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste". PROCEDURA DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU 37

ACORD DE MEDIU - actul administrativ emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, prin care sunt stabilite condiiile i, dup caz, msurile pentru protecia mediului, care trebuie respectate n cazul realizrii unui proiect Procedura de emitere a acordului de mediu se desfasoara in conformitate cu prevederile Ordinului M.M.P. nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private. Acordul de mediu se solicita pentru proiecte de investitii noi sau la modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente activitatilor si/sau instalatiilor cu impact asupra mediului. Toate solicitarile de acorduri de mediu ( Notificrile privind intenia de realizare a proiectului), certificatul de urbanism emis de autoritatea competent, plan de situaie i plan de ncadrare n zon, plan de amplasament i delimitare a corpului de proprietate vizat OCPI cu coordonatele amplasamentului n sistem de proiecie Stereo 1970, dovada de plat a tarifului de evaluare iniial a investiiei, se depun la autoritatea publica pentru protectia mediului pe raza careia se afla amplasamentul ales al proiectului. LEGISLAIE - OUG 195/2005 privind Protecia Mediului, cu modificrile i completrile ulterioare. - HG nr. 445 / 2009 privind evaluare a impactului impactul anumitor proiecte publice si private asupra mediului. - Ordinului M.M.P nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private - Ordinul M.A.P.M. nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. PROCEDURA DE EMITERE A AUTORIZAIEI DE MEDIU Autorizaia de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, prin care sunt stabilite condiiile i/sau parametrii de funcionare ai unei activiti existente sau ai unei activiti noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea n funciune conform prevederilor art.2 din Ordonana de Urgen a Guvernului nr.195/2005 privind Protecia Mediului aprobat cu modificri prin Legea nr. 265/2006 cu modificrile i completrile ulterioare. Solicitarea i obinerea autorizaiei de mediu sunt obligatorii att pentru desfurarea activitilor existente, ct i pentru nceperea activitilor noi, conform prevederilor art.5 din Ordinul nr.1798/2007al Ministrului Mediului i Dezvoltrii Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei de mediu. Lista activitilor cu impact semnificativ asupra mediului este conform Anexei nr. 1 din Ordinul nr. 1798/2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltrii Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei de mediu. Procedura de emitere a autorizaiei de mediu este reglementat de urmtoarele acte normative: Ordinul nr.1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei de mediu; H.G. nr.1635/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Mediului si Pdurilor; Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice; OUG nr.152/2005privind prevenirea i controlul integrat al polurii; Legea apelor nr.107/1996 cu modificrile si completrile ulterioare. 38

Acte necesare la depunerea solicitrii pentru emiterea autorizaiei de mediu Cerere pentru eliberarea autorizaiei de mediu; Fi de prezentare i declaraie avnd coninutul cuprins n Ordinul M.M.D.D. nr.1798/2007; Dovada c s-a fcut public solicitarea prin cel puin una dintre metodele de informare specificate n anexa nr.3 (publicarea n ziarele de tiraj solicitate de populaie, prezentarea prin posturile de radio i televiziune); Planul de situaie i planul de ncadrare n zon a obiectivului; Procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectrii tuturor condiiilor impuse prin acordul de mediu ntocmit conform Ordinului Ministrului Apelor i Proteciei mediului nr.860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu sau nota privind stadiul de realizare a programului de conformare existent, dup caz; Certificat constatator emis n temeiul art.17 alin.(1) din Legea nr.359/2004 sau anex la certificatul de nregistrare n cazul reautorizrii; Dovad achitare tarif (500 RON). ACPM verific amplasamentul, analizeaz documentele prezentate la alin. (1), stabilete dac sunt necesare informaii, acte sau documente suplimentare i le solicit n scris titularului activitii. Pentru activitile grdinilor zoologice, acvariilor publice i centrelor de reabilitare i/sau ngrijire, ACPM completeaz, la verificarea n teren, formularul de verificare a criteriilor necesare autorizrii din tabelul nr. 2 i raportul din tabelul nr. 3, prevzute n anexa nr. 5. Pentru activiti noi pentru care a fost emis acordul de mediu, ACPM, dup derularea etapelor prevzute la alin. (2) i (3), face public decizia de emitere a autorizaiei de mediu, precum i programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afiare la sediul propriu i postare pe pagina proprie de internet. Decizia prevzut la alin. (4) poate fi contestat n termen de 15 zile lucrtoare de la data publicrii. - ORDIN Nr. 1798 din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei de mediu. http://apmcl.anpm.ro/ AUTORITATEA SANITAR VETERINAR Autoritatea sanitar veterinar, prin personalul su de specialitate, verific condiiile sanitar veterinare de funcionare a obiectivelor i pentru activitile solicitate, n conformitate cu prevederile legislaiei sanitar veterinare n vigoare, cu referire la: * amplasarea obiectivului, vecinti, noxe; * caracteristicile constructive: materiale de construcie, sisteme de aprovizionare cu ap, canalizare; * condiiile de microclimat: ventilaie, temperatur, umiditate, luminozitate i altele asemenea; * fluxul tehnologic: dotarea tehnic cu utilaje, circulaia materiilor prime, a produselor finite i a personalului, spaii de producie, spaii de depozitare pentru materii prime, produse finite, produse necomestibile, confiscate, spaii pentru Venena i Separanda pentru unitile de profil; * capacitile de producie, depozitare i desfacere a produselor, asigurarea lanului frigorific; * dotarea cu aparatur de msur i control i sisteme de nregistrare a temperaturii, umiditii etc.; 39

* funcionarea vestiarelor filtru i a grupurilor sanitare; * spaii de depozitare pentru ambalaje, containere pentru produse sechestrate i confiscate, spaii pentru substane toxice n cazul produselor farmaceutice cu acest regim; * sisteme de evacuare a produselor confiscate, deeurilor, ambalajelor i altor materiale nefolosibile; * contractul cu o unitate specializat pentru colectarea n vederea prelucrrii a deeurilor, confiscatelor, altor produse necomestibile; * dotarea cu echipamente, substane i materiale pentru operaiunile de dezinfecie, dezinsecie i deratizare n unitate, spaii pentru pstrarea substanelor necesare; * starea tehnic i igienic a mijloacelor pentru transport animale, produse de origine animal, produse de uz veterinar, asigurarea lanului frigorific, amenajarea spaiilor pentru splare i dezinfecie; * organizarea i funcionarea laboratorului uzinal, dotarea i ncadrarea cu personal, atestarea acestuia; * implementarea n unitate a procedurilor operaionale standard de sanitaie (SSOP), a planului pentru analiza riscului (HACCP), a programului de autocontrol i a regulilor de bun practic (GMP); * igiena personalului, echipamente de protecie, utiliti pentru igiena personal; * ncadrarea cu personal, pregtirea, instruirea sau atestarea acestuia, controlul strii de sntate; * supravegherea sanitar veterinar a unitii conform prevederilor legale. Obiectivele si activitatile pentru care se emit autorizatii sanitare veterinare, precum si cuantumul taxelor aferente 1.Statie de incubatie tip gospodaresc Tabara de vara pentru animale Stana Stupina Menajerie 2.Punct de insamantari artificiale la animale 3.Genoteca de animale Expozitie de animale si gradina zoologicaMagazin pentru comercializare animale de companie, pasari si pesti exotici si/sau hrana, momeli si alte asemenea4.Ferma de animale Targ de animale Statiune de monta naturala la animale Institute sanitare veterinare de referinta Punct farmaceutic veterinar| Cabinet medical veterinar Laborator de control furaje Laborator sanitar veterinar Dispensar sanitar veterinar Canisa, adapost pentru caini Scoala pentru dresaj caini Clinici veterinare universitare 5.Bazine piscicole pentru cresterea materialului piscicol Statie (punct) de spalare si dezinfectie mijloace de transport 6.Statie de incubatie tip industrial Bazine piscicole pentru material biologic Farmacie veterinara 40

Unitati de tehnica medicala veterinara Herghelie Depozit de material seminal Baze de achizitie a animalelor Clinica veterinara sau spital veterinar Pensiune pentru animale de companie Frizerie pentru animalele de companie Depozit de produse de uz veterinar Ferma de carantina, centre colectare animale Unitati de dezinfectie, dezinsectie si deratizare Unitati de reproductie si de selectie animalaFabrica pentru hrana animalelorUnitati de cercetare stiintifica, inclusiv cele care utilizeaza animale de experienta Unitati specializate pentru producerea unor biostimulatori, premixuri si nutreturi medicamentate Unitati pentru producerea unor biopreparate sau medicamente de uz veterinar Unitati de recoltare material seminal 7.Fabrica de nutreturi combinate Fabrica producatoare de medicamente, biopreparate si alte produse de uz veterinar 8.Puturi seci, cimitire de animale, crematorii 9.Centru colectare lapte Centru colectare oua Centru colectare miere Cantina 10.Unitati prelucrare industriala a cadavrelor, produse de origine animala confiscate, subproduse necomestibile Incineratoare pentru produse de origine animala confiscate, subproduse necomestibile

11.Centru de taiere Depozit subproduse necomestibile Centru colectare pesteCentru colectare batracieni, gasteropode, crustacee, fructe de mare Centru colectare, prelucrare lapte Carmangerie, macelarie Unitati portionare, preambalare carne si produse din carne Atelier prelucrare peste, produse din peste Unitati portionare, preambalare produse lactate Unitati colectare depozitare oua Unitati de colectare si prelucrare miere, alte produse apicole 12.Atelier preparate carne Catering 13.Depozit alimentar, depozit frigorific Restaurant, indiferent de specific Hala pentru desfacere produse de origine animala 14.Fabrica inghetataLaborator cofetarie si/sau laborator patiserie Unitati prelucrare batracieni, gasteropode, crustacee, fructe de mare 15.Fabrica produse din carne: conserve, semiconserve, preparate din carne, salamuri crude Fabrica semipreparate culinare din carne si mixte Unitati de transare carne 41

Unitati prelucrare membrane naturale Unitati fabricatie membrane artificiale Fabrica conserve, semiconserve peste Fabrica produse lactate Fabrica produse din oua 16.Abator Antrepozit frigorificSupermarket 17.Combinat de carne Obiectivele si activitatile care fac obiectul controlului sanitar veterinar si care nu sunt cuprinse in prezenta anexa se supun inspectiei sanitare veterinare conform reglementarilor sanitare veterinare in vigoare si functioneaza pe baza declaratiei pe propria raspundere a comerciantului. Activiti supuse autorizrii sanitare veterinare |CLASA| ACTIVITATEA |CAEN | |0121 |Cresterea bovinelor |0122 |Cresterea ovinelor si caprinelor |0123 |Cresterea porcinelor |0124 |Cresterea cabalinelor, magarilor si catarilor |0125 |Cresterea pasarilor |0126 |Apicultura |0127 |Sericicultura |0128 |Cresterea animalelor pentru blana si a altor specii |0130 |Activitati mixte (cultura vegetala si cresterea animalelor) |0142 |Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor |0230 |Economia vanatului |0501 |Pescuitul |0502 |Piscicultura |1511 |Productia, prelucrarea si conservarea carnii |1512 |Productia, prelucrarea si conservarea carnii de pasare si de alte animale |1513 |Produse pe baza de carne |1520 |Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste |1551 |Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor |1552 |Fabricarea inghetatei |1570 |Fabricarea produselor pentru hrana animalelor |1589 |Fabricarea altor produse alimentare |2441 |Fabricarea produselor farmaceutice de baza |2442 |Fabricarea preparatelor farmaceutice |2462 |Fabricarea cleiurilor si gelatinelor 5123 |Comert cu ridicata al animalelor vii |5124 |Comert cu ridicata al pieilor brute si al pieilor prelucrate |5132 |Comert cu ridicata al carnii si mezelurilor |5133 |Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile | |5138 |Comert cu ridicata specializat al altor produse alimentare |5146 |Comert cu ridicata al produselor farmaceutice |5222 |Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din came |5530 |Restaurante 42

|5551 |Cantine |7310 |Cercetare si dezvoltare in stiinte fizice si naturale |8520 |Activitati veterinare DEFINIREA I OBIECTUL DE STUDIU AL ECOLOGIEI AGRICOLE Termenul de ecologie a fost introdus n tiin de ctre zoologul german Ernst Haeckel n anul 1866 i i are originea n cuvintele greceti oikos cu nelesul de cas, adpost, loc de trai i logos cu nelesul de cuvnt, tiin, nvtur. ntr-o prim formulare s-ar nelege c ecologia este tiina sau nvtura despre locul de trai al vieuitoarelor. Mai concret, Haeckel a definit la nceput (1866) ecologia drept tiina general a relaiilor dintre organisme i mediul nconjurtor, ca mai apoi (n 1868) s arate c ecologia nu este altceva dect o economie a naturii n nelesul de studiere a proceselor generale care au loc n natur (mediu nconjurtor). O definire atotcuprinztoare a ecologiei dat de ctre Haeckel n anul 1869 arat astfel: Prin ecologie (oikos = cas, habitat, reedin, sediu, adpost, refugiu, azil) noi nelegem tiina economic a organizrii organismelor animale. Ea studiaz relaiile generale ale animalelor att cu mediul lor anorganic ct i cu cel organic, relaiile lor de prietenie i de dumnie cu alte animale i plante cu care ele intr n contact sau indirect, toate acele mterrelaii foarte complicate pe care Darwin le-a denumit prin expresia - lupt pentru existen. Fiindc, iniial, n viziunea lui Haeckel, ecologia se referea mai ales la animale, a fost, evident, necesar i o ecologie a plantelor i apoi, o ecologie a microorganismelor. Ecologia s-a dezvoltat de-a lungul anilor cu semnificaia pe care o are astzi prin contribuia unui numr mare de oameni de tiin ntr-un efort continuu de lrgire a domeniilor i de precizare a conceptelor i metodelor de cercetare (Clemente 1905, 1949), Scheiford (1937),E. P. Odum (1958,1959, 1971), Hutchinson (1948, 1978 .a.). n consecin acceptm urmtoarea definire: ecologia este o ramur a biologiei care se ocup cu studiul relaiilor care leag ntre ele sistemele biologice individuale, populaionaie i biocenotice de mediui lor de via abiotic i biotic realiznd structuri i funcii bazate pe interconexiunile i fluxurile de substane, energetice i informaionale. Ct privete ecologia agricol (agroecologia) ea este o ramu aplicat a ecologiei nscut din interferena acesteia cu tiinele agricole. Ea i propune s studieze (I. Puia i colab. 1975, 1984, 1988, I. Coste i colab. 2001): influena factorilor de mediu asupra funciilor i productivitii plantelor agricole i animalelor domestice; interaciunile ce se stabilesc ntre componentele ecosistemelor create de om sau influenate de ctre acesta n scopul producerii unei cantiti sporite de hran sau alte produse pe de o parte i tehnologiile agricole pe de alt parte; metodele de ridicare a productivitii agroecosistemelor fr afectarea echilibrelor naturale i n condiii de durabilitate; necesitile de hran a oamenilor, modalitile de optimizare a lanurilor trofice i a reelei agroalimentare; efectul impactului om-natur i metodele de conservare a biodiversitii naturale i agricole; Drept urmare, metodele de cercetare ale ecologiei agricole sunt cele utilizate de ctre ecologia general, transpuse la obiectivele pe care aceast ramur i le propune. La baza tuturor 43

acestor metode st concepia sistemic sau holist despre relaiile din natur. Potrivit demersului sistemic, trebuie examinate laolalt toate aspectele unei probleme i nu concentrat atenia asupra unui fenomen izolat ca i n cazul manierei analitice. Ignorarea unui aspect, aparent minor sau izolat n raport cu problema abordat, creaz o imagine incomplet sau nereal despre aceasta, determinnd n practic decizii eronate. De exemplu, defriarea jnepeniurilor din golurile alpine las teoretic loc unor pajti pe seama crora se poate mbunti balana furajer a unor regiuni i, n consecin, se poate extinde zootehnia. Un astfel de proiect ignor ns funciile climatice i antierozionale ale jnepeniunlor precum i fenomenele de dinamic a covorului vegetal de pe suprafeele defriate, rezultatele aplicrii sale n practic s-au dovedit negative att sub aspect ecologic ct i economic (V. Preda i colab., 1978). Ecosistemele agricole ca i ntreaga activitate de producere i utilizare a hranei sunt pri constitutive ale unor activiti economice, fapt pentru care ecologia agricol utilizeaz frecvent metode ale analizei economice i ale organizrii activitii agricole de la diferite niveluri. n concluzie, ecologia agricol se definete ca fiind acea ramur sau disciplin aplicat a ecologiei generale care se ocup cu studiul multilateral, n mod deosebit sub raport productiv, a influenelor exercitate de factorii de mediu asupra plantelor cultivate i animalelor domestice, precum i de cercetarea ecologic a sistemelor agricole. RECONSTRUCIA ECOLOGIC Ingineria mediului, n ultimele decenii se confrunt cu o nou provocare, respectiv reconstrucia ecologic, a zonelor grav afectate de poluare, care prezint un risc apreciabil pentru sntatea oamenilor, animalelor i a mediului. Reconstrucia ecologic este abordat, n prezent, ca o strategie cu caracter regional sau naional menit s asigure refacerea zonelor deteriorate ecologic ca pri ale unui ntreg. n viziune modern reconstrucia ecologic se bazeaz pe teoria celor 5R, respectiv - reducerea - retehnologizarea - recircularea sau reciclarea - reamplasarea - remedierea Reducerea se refer la scderea consumui de materii prime i utiliti si prin aceasta presiunea asupra resurselor naturale, evitarea pe cat posibil a deseurilor si a pierderilor tehnologice, datorit uzurii fizice si morale a utilajelor.etc. Acest deziderat este posibil de obinut prin aplicarea conceptului de management de mediu (ISO 14001) si pe baza implementarii indicatorilor de performanta de mediu (ISO 14031). Retehnologizarea este necesara pentru a inlocui tehnologiile bazate pe un consum excesiv de resurse, care nu tin seama de calitatea mediului si de necesitatea protejarii acestuia, cu tehnologii curate, din categoria celor mai bune ale momentului sau a celor mai bune practici de mediu ale momentului. Aceasta trebuie sa fie o component a Strategiei Economiei Nationale. Mentinerea calitatii mediului poate constitui un criteriu de renuntare la anumite activitati, deosebit de agresive pentru mediu (industria extractiv, industria siderurgic, industria chimic, cresterea si exploatarea animalelor in sistem industrial intensiv pe platforme mari, agricultura chimica, etc.) Retehnologizarea trebuie sa vizeze prevenirea poluarii, retinerea poluantilor la sursa si inceperea actiunilor de reconstructie ecologica. Recircularea sau reciclarea nu reprezinta actiuni cu caracter de noutate, fiind practicate de mai multa vreme, mai mult sau mai putin, in diferite tari ale lumii. Caracteristic pentru etapa actuala este necesitatea generalizarii actiunilor de recirculare si reciclare si de corelare a acestora cu 44

colectarea pe sortimente, in cazul deseurilor solide colectare selectata a deseurilor uzate orasenesti, prin sortarea in pubele separate a obiectelor de sticla, de plastic, de hartie, de metal, etc., reducand considerabil volumul de deseuri ce urmeaza a fi procesat(depozitare, incinerare, compostare), crearea a numeroase locuri de munca si reducerea presiunii asupra resurselor naturale. In unele tari s-a ajuns la o proportie de recirculare a apei uzate de 80-90% in industria chimica, de participare a hartiei recirculate in proportie de 50% in productia de hartie, de reducere a volumului deseurilor menajere orasenesti cu 70%,etc. Recircularea sau reciclarea impune un nou mod de concepere, de proiectare a tehnologiilor de productie, a ciclului de viata al produselor, a modului cum poate fi recuperat, cum poate fi reutilizat in alt scop, sau cum poate fi reintegrat in natura fara a afecta calitatea mediului. Reamplasarea se refera la necesitatea corelarii amplasarii activitatilor socio-economice cu specificul zonei, cu capacitatea de suport a ecosistemului, cu valoarea zonei din punct de vedere ecologic (sensibilitate, arie protejata, etc) Amplasarea obiectivelor economico-sociale intr-o economie de piata concurentiala trebuie facuta in functie de o serie de cerinte: sociale, economice, financiare, sanitare, dar si de suportabilitate pentru mediu, pentru a deschide drumul pentru reconstructie ecologica sau prevenirea dupa caz. Remedierea constituie o actiune complex prin care se reda unui ecosistem proprietatile initiale sau apropiate de acestea, in conditiile in care ecosistemul respectiv a fost grav afectat de o activitate economica. Obiectivele remedierii sunt printre altele stabilizarea terenurilor, prin controlul torentilor, refacerea ecosistemelor silvice prin reimpaduriri, imbunatatirea calitatii apei prin sporirea capacitatii de autoepurare a raurilor, refacerea solurilor si a apelor subterane afectate de poluare, efectuarea sistematica a actiunilor de inspectie a activitatilor mentionate. Reconstructia ecologica se bazeaza pe evaluarea aplasamentelor poluate in doua etape, respectiv de izolare initiala si de depoluare finala. Izolarea initiala trebuie sa asigure ca substantele periculoase din sol si apa subterana de pe un amplasament poluat ca nu prezinta risc pentru sanatatea, bunastarea si siguranta umana si pentru mediu nu depasesc nivelul de alerta de risc pana la depoluarea finala.Dintre masurile de izolare initiala se mentioneaza indepartarea sau repararea tuturor rezervoarelor, recipientilor si retelelor de conducte aferente care polueaza solul sau sursele de aoa subterana, ventilarea tuturor structurilor in care concentratia de vapori de substante periculoase inflamabile depaseste cu 25% limita inferioara de explozie, recuperarea lichidelor in faza neapoasa (LFNA-substanta periculoasa prezenta in mediu ca faze separate, continue si mobile, conform masuratorilor dintr-un put de monitorizare a apei subterane ori observat in conducte sau canalizari pluviale subterane, devenind sursa de vapori toxici sau provocand degradarea semnificativa a calitatii apei subterane, recuperarea si/sau izolarea hidraulica a apelor subterane poluate, daca aceasta actiune este necesara pentru a preveni migrarea substantelor periculoase in puturile de apa potabila sau in puturile utilizate pentru prelevari de apa pentru irigatii, copertarea, incapsularea, indepartarea sau tratarea deseurilor sau solurilor poluate acolo unde aceste materiale reprezinta o sursa continua si semnificativa de contaminare a apei subetarane. Monitorizarea eficientei fazei de izolare initiala este obligatorie pana se realizeaza depoluarea finala. Depoluarea finala trebuie sa asigure ca substantele periculoase din sol si din apa subetarana de pe un amplasament poluat sunt reduse sau controlate de asemenea maniera incat sa realizeze si sa mentina un nivel de risc acceptabil. In cazul in care conditiile de amplasament permit, depoluarea finala a amplasamentelor poluate presupune inregistrarea unei note ce se va atasa titlului de proprietate referitoare la amplasamentul 45

poluat in care sa se descrie conditiile de pe amplasament notarea controalelor tehnice sau insitutionale necesare si posibilele restrictii de utilizare a proprietatii sau proprietatilor necesare pentru a mentine masurile de control tehnic sau institutional. Deseurile rezultate din activitatea de remediere indepartate de pe amplasamentul poluat vor fi gospodarite si transportate in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. Publicul are dreptul de a fi informat de evaluarea si activitatile de remediere ce au loc pe amplasamentul poluat. Autoritatile de protectie a mediului trebuie sa tina evidenta (registru) amplasamentelor poluate peste limita concentratiilor generale de alerta in functie de risc. GESTIONAREA DEEURILOR SOLIDE Principalele obiective ale gestionarii rationale a deseurilor solide sunt : protejarea sanatatii oamenilor si a mediului ; mentinerea curateniei publice ; conservarea resurselor naturale. Gestionarea deseurilor solide poate fi de tip vechi, neintegrata si de tip modern, integrata. GESTIONAREA NEINTEGRATA A DESEURILOR SOLIDE Gestionarea neintegrata a deseurilor solide presupune: colectarea, transportul si depozitarea acestora. Colectarea deseurilor menajere poate fi neselectata si preselectata. A. Colectarea neselectata primara a deseurilor solide, in cea mai mare parte, se poate face in: recipienti-pubele care sun periodic golite, containere de schimb cu preluare fara golire, saci din material de plastic. Aceasta presupune existenta unor spatii de depozitare provizorie in interiorul cladirilor si incarcarea deschisa, in vehicule inchise de transport cu poluarea mediului (gaze odorante, praf, vectori animati-insecte, etc.) sau incarcarea inchisa, in vehicule de transport inchise. Colectarea si stocarea provizorie in interiorul imobilelor, precum si igienizarea recipientilor, a spatiului de stocare si de incarcare este sarcina administratiei acestora, iar golirea recipientilor, preluarea containerelor sau incarcarea sacilor apartine organizatiei de salubritate. Recipientii (pubele sau containere) pot fi de capacitati diferite (35-60l, 90-110l, 11001500l) cu descarcaresau de schimb. Acestia trebuie transportati si corelati cu instalatiile vehiculelor de transport. Sacii de hartie sau plastic pentru colectarea reziduurilor menajere prezinta fata dde recipienti avantajul ca se manipuleaza mai usor, nu trebuie decontaminati, necesita spatii de stocare mai simple, etc. Spatiile de stocare provizorie trebuie sa fie construite de asemenea maniera incat sa se preteze decontaminarii, sa aiba un iluminat si o ventilatie adecvata. B.Colectarea preselectata primara presupune depunerea deseurilor refolosibile de catre posesorii acestora sau de catre colectori specializati la punctele de colectare sau la centrele de recuperare. Deseurile de hartie se pot colecta in microcontainere amplasate la intrarea in blocuri, iar deseurile de sticla la unitatile comerciale. Containerele cu deseuri refolosibile sunt transportate de municipalitati la punctele de selectare, unde se face trierea si livrarea la uzinele de prelucrare(hartie, material plastic, sticla si metale) aducand importante venituri acestora.

46

C. Transportul deseurilor se face cu ajutorul vehiculelor. Vehiculele pentru transport deseuri in statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa corecpunda directivei 89-392/CEE care dupa o perioada de tranzitie a intrat in vigoare la 01.01.1995. Masinile de colectare si transport al deseurilor urbane trebuie sa satisfaca conform directivei si normelor europene, urmatoarele exigente fundamentala de performanta: -pornire-oprire; functionare; pericole de avarii reduse; securitatea muncii operatorilor; protectia mediului. D. Depozitarea pe rampele de gunoi, amenajate pe terenuri neproductive este cea mai raspandita metoda folosita pana in prezent in tara noastra pentru inactivarea deseurilor menajere. Conform normelor in vigoare rampele de gunoi trebuie sa fie amplasate la minimum 150m de apele de suprafata, instalatiile de alimentare cu apa.Nivelul inferior al ramei trebuie sa fie deasupra nivelului apei freatice. Platformele pentru depozitarea deseurilor industriale solide ridica probleme deosebite de etansare. Pentru etansarea depozitelor se folosesc geomembrane si materiale geotextile. GESTIONAREA INTEGRATA A DESEURILOR In prezent, in tarile dezoltate din punct de vedere economic, s-a implementat sistemul de gospodarire integrata a deseurilor (GID). Elementele componente ale sistemului de Gospodrire Integrat a Deeurilor (GID) sunt: minimalizare deeuri - reciclare - compostare - incinerare (energie i reducere de volum) depozitare controlat. Procesul de proiectare a sistemului GID permite identificarea oportunitilor i selectarea de opiuni corespunztoare intereselor i nevoilor pe termen lung ale comunitii. Reducerea cantitatii de deseuri pentru obtinerea produselor finite se poate realiza prin tehnogii imbunatatite; reducerea ambalajelor, prelungirea vietii produselor, reproiectarea produselor, schimbari in obiceiurilor de cumparare, compostarea in gradini (elimina costurile de colectare, procesare, depozitare). Reciclarea deseurilor vizeaza urmatoarele obiective principale: promovarea tehnologiilor curate si a ecoproduselor, valorificarea superioara complexa a reziduurilor menajere, eliminarea finala a deseurilor care nu si-au gasit o solutie de valorificare. Compostarea resturilor menajere este un procedeu prin care substantele organice din acestea, sub actiunea microorganismelor sunt transformate in compost, ingrasamant organic, cu dezvoltare de temperaturi de peste 50grade Celsius. Se realizeaza in locuri special amenajate, uzini de compostare, care se amplaseaza la cel putin 500m de asezarile umane. Tehnologia de compostare poate fi deschisa sau inchisa. Activitatea se face cu respectarea stricta a masurilor de protectia muncii si de filtrul sanitar. Se practica obisnuit pentru asezari umane mai mici de 100mii locuitori. Compostul obtinut la nivelul asezarilor urbane, din resturile menajere, constituie un concurent serios pentru dejectiile de origine animala obtinute in mediul rural, de catre crescatorii de animale. Incinerarea gunoaielor se practica obisnuit pentru asezarile umane cu peste 100mii de locuitori si este considerat ca cel mai bun procedeu de neutralizare din punct de vedere igienic. Arderea se poate face cu sau fara adaos de combustibil (carbune, gaze naturale, pacura, etc) Arderea deseurilor la temperaturi inalte prezinta o serie de avantaje, datorita faptului ca: este rapida, completa si nepoluanta, necesita un spatiu redus pentru amplasarea statiei pentru ardere (incineratoare), reduce costurile cu transportul deoarece se poate amplasa in apropierea asezarilor umane. 47

Dezavantajele incinerarii sunt legate de valoarea investitiei si a cheltuielilor de exploatare. De asemenea necesita instalatii de utilizare a zgurii si cenusii pentru amenajarea de drumuri sau pentru prefabricate destinate constructiilor. Costurile cu incinerarea deseurilor sunt de aproximativ 8ori mai mari ca cele pentru depozitarea sanitara controlata a acestora. Energia rezultata in urma incinerarii deseurilor se poate recupera si transforma in energie electrica sau folosi pentru alte destinatii. O statie de incinerare este compusa din mai multe linii paralele constituite din: buncar de deseuri, camera de uscare, cuptor vertical cu gratar basculant, transportor cu racleti pentru zgura si cenusa, separator electromagnetic pentru fier, instalatii de recuperare a energiei tehnice, instalatii de desprafuire a gazelor de ardere. CURS 3 POLUAREA ATMOSFERICA Poluarea fizica a atmosferei consecinta a adaosului de energie Poluarea sonoraoscilatii sonore ale aerului percepute de organul auditiv ca zgomote sivibratii Zgomotele pot fi armonice(tonale), nearmonice(atonale), neplacuteauzului(datorita vi bratiilor) Intensitatea sunetului se masoara cu sonometru, se exprima in decibeli (dB) Animalele din adaposturi pot fi supuse zgomotelor si vibratiilor produse deutilaje

Poluarea termica Directa degajare in atmosfera a unei cantitati mari de energie calorica rezultatadin activitat i umane activitati casnice, industriale, agricole, transport; Indirecta consecinta efectului de sera are loc in troposfera Gazele de sera : dioxid de carbon, metan, amoniac, ozon, clorofluorocarbonii(freonii), bromofluorocarbonii(halonii) Poluarea cu radiatii penetrante Radiatii electromagnetice (x si gama)- campuri electromagnetice variabile in timp sispatiu ca re se propaga sub forma de radiatii electromagnetice, insotite de un transport de energie, radianta Radiatii corpusculare, radioactive fluxuri de particule atomice (alfa, beta,pozitroni, neutroni) Pot genera efecte direct 48

Poluarea chimica Sursele de poluare chimica naturala sunt reprezentate de eroziunea solului, eruptiile vulcanice, descompunerile substantelor organice , incendiile parurilor, etc. Sursele de poluare chimica artificiala sunt mult mai numeroase si in crestere ca pondere, afectand zone din ce in ce mai intinse. Poluarea chimica artificiala a atmosferei nu are granite, fiind transnationala. Aceasta se realizeaza din surse stationare si mobile, incalzitul locuintelor, preparatul hranei si fumat. PRINCIPALII POLUANTI AI ATMOSFEREI Principalele substante toxice emise in aer de sursele de poluare sau formate in aer prin combinarea sau transformarea substantelor poluante. Ozonul Hidrocarburile Oxidul de carbon Dioxidul de sulf Oxizii de azot Hidrogenul sulfurat Amoniacul Substantele toxice aeropurtante Peulberile sedimentabile si in suspensie Substantele radioactive OZONUL Este forma alotropica a oxigenului, cu molecula formata din trei atomi. Aceasta este un puternic oxidant, cu miros caracteristic, de culoare albastruie si foarte toxic. In atmosfera se poate forma pe cale naturala, in urma descarcarilor electrice si sub actiunea razelor solare, iar pe cale artificiala ca urmare a reactiilor dintre unele substante nocive, provenite din sursele de poluare terestre. Ozonul care se formeaza in partea inferioara a troposferei constituie poluantul principal in tarile si orasele puternic industrializate. Se mentioneaza ca, in timp ce ozonul troposferic este daunator vietii pe pamant, ozonul din straturile inalte (ozonosfera) protejeaza viata pe pamant. COMPUSII ORGANICI VOLATILI - rezulta din prelucrarea titeiului si a produselor petroliere, de la vehicule si din compostarea reziduurilor menajere, industriale si agricole, etc. Cei mai reprezentativi compusi organici volatili sunt Benzina Eterii de petrol Benzenul Acetona Cloroformul Esterii 49

Fenolii Sulfura de carbon MONOXIDUL DE CARBON Este cel mai raspandit si comun poluant al aerului. Emisiile totale de monoxid de carbon in atmosfera le depasesc pe cele ale tuturor celorlalti poluanti la un loc. Rezulta , in principal, din arderile incomplete ale carburantilor in motoarele cu combustie interna, dar si din arderea combustibililor fosili, indiferent de destinatie. Acesta este un gaz incolor si inodor, putin mai usor ca aerul, cu mare filie pentru hemoglobina, cu care formeaza un compus stabil numit carboxihemoglobina. Efectele de scurta durata la concentratii reduse produce modificari in sistemul nervos central, vascular si respirator. La niveluri de fixare a hemoglobinei de 80% induce moartea. OXIZII DE SULF (Dioxidul si trioxidul de sulf) rezulta in proportie de 2/3 din surse naturale si 1/3 din activitati umane. Sursele artificiale sunt reprezentate in principal de arderea combustibilor fosili in surse stationare si mobile. Sursele artificiale reprezentate de sursele stationare, inclusiv sobele pentru uz casnic, care au o pondere de 96% din totalul emisiilor de dioxid de sulf si de sursele mobile, care au o pondere de numai 4%. Dioxidul de sulf gaz incolor, cu miros inabusitor, patrunzator. Acesta este usor transportat la distante mari datorita faptului ca se fixeaza usor pe particulele de praf. Prin combinare cu vaporii de apa se transforma in acid sulfuric, stand la baza ploilor acide. Emisiile de dioxid de sulf sunt estimate la 330 milioane tone/an. Trioxidul de sulf lichid are o temperatura de fierbere scazuta, transformandu-se in vapori, chiar la temperatura camerei este mult mai toxic decat dioxidul de sulf, producand aceleasi efecte ca acesta asupra plantelor, animalelor si omului, dar la concentratii mult mai reduse. In plus trioxidul de sulf este foarte coroziv. AGENTI FRIGORIFICI / FREONI Pentru a permite funcionarea ciclic a instalaiilor frigorifice i a pompelor de cldur, agenii termodinamici de lucru din acestea, preiau cldur prin vaporizare i cedeaz cldur prin condensare,la temperaturi sczute sau apropiate de ale mediului ambiant, deci trebuie s fie caracterizate de uneleproprieti particulare, care i deosebesc de agenii termodinamici din alte tipuri de instalaii. Acestaeste motivul pentru care agenii de lucru din instalaiile frigorifice i pompele de cldur, poartdenumirea de ageni frigorifici. Proprietile agenilor frigorifici sunt impuse de schema i tipul instalaiei, precum i de nivelurile de temperatur ale celor dou surse de cldur. Cteva dintre aceste proprieti sunt urmtoarele: - presiunea de vaporizare trebuie s fie apropiat de presiunea atmosferic i uor superioar acesteia, pentru a nu apare vidul n instalaie; - presiunea de condensare trebuie s fie ct mai redus, pentru a nu apare pierderi de agent frigorific i pentru a se realiza consumuri energetice mici n procesele de comprimare impuse de funcionarea acestor instalaii; 50

- cldura preluat de un kilogram de agent, prin vaporizare, trebuie s fie ct mai mare, pentru a se asigura debite masice reduse; - cldura specific n stare lichid trebuie s fie ct mai mic, pentru a nu apare pierderi mari prin ireversibiliti interne, n procesele de laminare adiabatic; - volumul specific al vaporilor trebuie s fie ct mai redus, pentru a se obine dimensiuni de gabarit reduse, ale compresoarelor; s nu prezinte pericol de inflamabilitate, explozie i toxicitate; - s nu fie poluani (este cunoscut faptul c unii ageni frigorifici clasici i anume cteva tipuri de freoni, contribuie la distrugerea stratului de ozon al stratosferei terestre); - s prezinte o contribuie ct mai sczut la nclzirea global (este conoscut c o serie de substane utilizate n tehnic odat ajunse n atmosfer, contribuie la nclzirea global a planetei, fenomen denumit i efect de ser). Pentru a nu se utiliza denumirile chimice complicate ale acestor substane, agenii frigorifici au fost denumii freoni, sunt simbolizai prin majuscula R, (de la denumirea n limba englez - Refrigerant) i li s-a asociat un numr determinat n funcie de compoziia chimic. Unii dintre cei mai cunoscui ageni frigorifici sunt prezentai n tabelul 1, mpreun cu temperatura normal de vaporizare i indicele transformrii adiabatice. Din punct de vedere al compoziiei chimice, freonii, care sunt hidrocarburi fluorurate, pot fi mprii n trei mari categorii: CFC (clorofluorocarburi), freonii clasici, care conin Cl foarte instabil n molecul; HCFC (hidroclorofluorocarburi), freoni denumii de tranziie, care conin n molecul i hidrogen, datorit cruia Cl este mult mai stabil i nu se descompune att de uor sub aciunea radiaiilor ultraviolete; HFC (hidrofluorocarburi), considerai freoni de substituie definitiv, care nu conin de loc n molecul atomi de Cl. Legtura dintre freoni i stratul de ozon Poluarea produs de freoni, o problem att de mediatizat i discutat n ultimii ani, reprezint la ora actual unul din motivele care explic numrul foarte mare de ageni frigorifici ntlnii n diverse aplicaii ale tehnicii frigului. La nceputul anilor 80, msurtori ale grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii, au evideniat c grosimea acestuia devenise mult mai redus dect n mod normal. Stratul de ozon, avnd un rol extrem de benefic, deoarece filtreaz radiaiile ultraviolete, se gsete n stratosfera atmosferei terestre, aproximativ ntre 12 50 km altitudine. Dac nu ar exista stratul de ozon, intensitatea radiaiei ultraviolete, provenite de la Soare, ar fi mult prea puternic pentru numeroase forme de via de pe Pmnt. n acest context, este evident importana monitorizrii att a grosimii stratului de ozon, ct i a impactului pe care l au diveri factori naturali, sau artificiali, asupra acestei grosimi. n aceeai perioad de nceput a anilor 80, s-a constatat de asemenea c iarna i primvara, grosimea stratului de ozon este cu cca 20% mai redus dect vara i toamna, ceea ce a determinat studierea atent a fenomenului. Astfel s-a constatat c sub aciunea radiaiilor ultraviolete avnd intensiti diferite n anotimpuri diferite, moleculele de ozon (O3) se transform n mod natural iarna i primvara n molecule de oxigen (O2), iar moleculele de oxgen (O2) se transform n mod natural 51

vara i toamna n molecule de ozon (O3). Acest fenomen natural explic pe de-o parte variaia grosimii stratului de ozon, dar pe de alt parte, n perioada efectuarii acestor msurtori, grosimea acestui strat, devenise mult mai subire dect ar fi fost normal, n urma desfurrii procesului natural descris anterior. Astfel a aprut ipoteza c subierea stratuluii de ozon este posibil s fie datorat aciunii unor substane produse de om. Din acest moment nu a mai fost dect un pas pn la includerea freonilor, pe lista substanelor nocive pentru stratul de ozon, deci poluante. n prezent exist n ntreaga lume, numeroase instalaii de puteri frigorifice mici i mijlocii ncrcate cu ageni frigorifici poluani (n sensul pericolului pentru stratul de ozon), care pun n continuare probleme legate de posibila lor "scpare" n atmosfer. Totodat se pune problema gsirii unor ageni de substituie care s fie utilizai n instalaiile frigorifice noi. n urma dovedirii tiinifice a efectelor nocive asupra stratului de ozon, produse de freoni, comunitatea internaional a luat numeroase msuri de reducere pn la zero a utilizrii acestora. De exemplu, n SUA una dintre primele msuri luate, a fost interzicerea spray-urile de orice tip, care utilizeaz ca agent propulsor CFC-urile. n 1987, Protocolul de la Montreal, revizuit n iunie 1990, de Reuniunea de la Londra, a ngheat pentru civa ani utilizarea CFC-urilor nainte de interdicia definitiv a acestora. Ulterior, n 1992, Reuniunea sub egida ONU, desfurat la Copenhaga, ntrzierile programate la Londra, privind utilizarea CFC, au fost reduse. Reglementrile internaionale pentru CFC i HCFC, stipuleaz n prezent urmtoarele: - Pentru CFC: - oprirea produciei ncepnd din 31.12.1994; - interzicerea comercializrii i utilizrii, ncepnd din 1.01.1999, cu o derogare pentru meninerea n funciune a instalaiilor existente, pn n 31.12.1999. - Pentru HCFC: - producia este autorizat pn n 31.12.2014; - utilizarea n echipamente noi este interzis din 1.01.1996 n frigidere, congelatoare, aparate de condiionarea aerului de pe automobile particulare, transport public i rutier, iar din 1.01.1998 i pe trenuri; - utilizarea este interzis din 1.01.2000 n echipamente noi ale antrepozitelor frigorifice i ncepnd din 1.01.2001 n toate echipamentele frigorifice i de climatizare (cu unele excepii); - utilizarea va fi interzis i pentru meninerea n funciune a instalaiilor existente, ncepnd din 1.01.2008. AMONIACUL Sursele de amoniac atmosferic naturale si artificiale Dintre sursele artificiale, cea mai importanta este agricultura, iar in cadrul acesteia zootehnia de tip intensiv-industrial prin productia de dejectii. Cele mai mari emisii de amoniac se inregistreaza la ecuator si tropice. Sursele de poluare industriala cele mai mari sunt fabricile de amoniac (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitica) si fabricile de acid azotic, de azotat de amoniu si de uree. Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, intepator care se percepe la o concentratie de 20ppm, fiind mai usor decat aerul si foarte solubil in apa. Acesta are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, motiv pentru care depistarea organoleptica este valabila numai pentru o perioada scurta de la intrarea in contact cu el. 52

SUBSTANTE RADIOACTIVE Substantele radioactive se gasesc in atmosfera sub forma de gaze sau pulberi care provin din diferite surse naturale si artificiale. Cel mai important poluant radioactiv natural este radonul, recunoscut ca deosebit de daunator pentru sanatatea omului in Colorado (SUA-1960). Radonul a fost depistat in apa potabila, in aerul locuintelor si materialele de constructii. POLUAREA BIOLOGICA Atmosfera, desi nu dispune de o microflora proprie, care sa se dezvolte in aer, contine permanent microorganisme. Microflora aerului este reprezentata de virusuri, bacterii si fungi, de origine umana, animala si din natura. Microorganismele de origine umana sau animala sunt grupate in - Saprofite - Conditionat patogene - Patogene Microorganismele nu se gasesc in aer sub forma de corpi microbieni izolati, ci, in general, sunt inglobate sau aderente la particule de praf, fum sau vapori de apa, existand in aer sub 3 forme - Picaturi de secretie - Nucleii de picaturi - Praf bacterian INFLUENTA MICROORGANISMELOR DIN AER ASUPRA ANIMALELOR Indiferent de formele sub care se gasesc in aer, sedimentabile sau nesedimentabile, microorganismele patogene sau conditionat patogene sau conditionat patogene, pot provoca imbolnaviri la animale. In cazul in care microorganismele sunt inhalate, pot declansa boli respiratorii, iar in cazul in care sunt ingerate, o data cu furajele si/sau cu apa poluata cu acestea, pot induce boli digestive. Prin sedimentare de plagi, microorganismele din aer pot declansa supurarea acestora. Intre bacterii si ciuperci este un raport invers proportional, in functie de sezon. Bacteriile predomina primavara si vara, iar ciupercile toamna si iarna. MASURI DE PREVENIRE A POLUARII ATMOSFEREI Prevenirea poluarii atmosferei presupune un complex de metode si mijloace, dintre care amintim dreptul atmosferei si tehnologiile de retinere si inactivare a poluantilor din activitati industriale sau de alta natura , altele decat cele care intra in sfera de influenta a medicinei veterinare. Metodele si mijloacele de colectare, evacuare si prelucrare a poluantilor din unitatile zootehnice cad in sarcina tuturor celor implicati in activitatea de crestere si exploatare a animalelor, inclusiv a medicului veterinar. Trebuie avut in vedere purinul, dejectiile, indiferent de forma, apele reziduale, cadavrele si alte materii de origine organica, actiunile de decontaminare, de igiena corporala, modul de exploatare a sistemului de ventilatie si de elaborare a recepturilor de furajare, sistemul de exploatare, etc. POLUAREA SOLULUI SURSELE DE POLUARE SI DEGRADARE INTERIOARA A SOLULUI 53

Sursele de poluare si degradare interioara a solului isi au originea in natura si evolutia suprafetei in cauza. Printre cele mai importante surse interioare de poluare se mentioneaza Excesul de apa Lipsa de apa Stratul de nisip Formele cele mai importante de degradare a solului, ca urmare a actiunii apei, vantului si poluarii, sunt Eroziunea, Desertificarea, Saraturarea Tasarea Eroziunea solului, desi este un proces natural, in mare masura este intensificata de activitatile umane, respectiv de pasunatul excesiv, de defrisarea padurilor, de practicarea unei agriculturi intensive chimice. Aceasta consta in pierderea humusului din sol, fapt care conduce, printre altele, la pierderea fertilitatii solului si la desertificare. In Romania pierderea de sol prin eroziune este estimata la 16,3t sol/ha/an, raportata la o pierdere tolerabila pe plan mondial de 5t sol/ha/an. Desertificarea este rezultatul eroziunii solului si consta in pierderea structurii granulare si aparitia stratului de nisip. Se apreciaza ca circa 70% din suprafetele mondiale de teren agricol sunt afectate, mai mult sau mai putin de desertificare. Saraturarea reprezinta denumirea generica folosita pentru soluri cu un anumit continut de saruri solubile sau sodiu in complexul absorbativ. Aceasta se prezinta sub forma de salinizare sau solonetizare. Tasarea solului este consecinta folosirii unor utilaje prea grele pentru munci agricole, care distrug structura granulara a acestuia. SURSELE DE POLUARE EXTERIOARA A SOLULUI Sursele de poluare exterioare detinand cea mai mare pondere in degradarea solurilor, sunt reprezentate in principal de deversarea apelor reziduale, depunerea pulberilor si gazelor emise de industrie, depozitarea deseurilor si de tehnicile agricole aplicate inadecvat: administrarea pesticidelor, excesul de ingrasaminte, lucrarile mecanice necorespunzatoare, sistemele de irigatii, monocultura, deversarile de produse reziduale din crescatorii. Efectele actiunilor simultane a surselor mentionate duc la un singur rezultat si anime la poluarea alimentelor. POLUAREA CU REZIDURI SOLIDE este cea vizibila si in continua extindere. Poate fi menajera, stradala, industriala, radioactiva, agrozootehnica, speciala. Poluarea cu reziduuri menajere Reziduurile menajere, desi de secompun relativ usor in sol, prezinta cu toate acestea , un risc potential ridicat datorita cantitatii si incarcaturii infectioase mari, care se poate transmite prin contact direct si indirect. Poluarea cu reziduuri stradale(din parcuri, piete) Poluarea cu reziduuri industriale sunt in cantitati mari deoarece aproximativ 50% din totalul materiilor prime ajung in aceasta forma, din care circa 15% sunt apreciate a fi nocive. Fiind incorporate in sol, modifica structura acestuia. In timp, reziduurile industriale se regasesc concentrate in plante si apoi in animale si in ultima instanta in om. Fiecare lant trofic accentueaza concentrarea reziduurilor. 54

Poluarea cu reziduuri agrozootehnice in sepcial in medciul rural. - reziduurile rezulta din productia vegetala si zootehnica, sub forma de biomasa vegetala, gunoi de grajd, dejectii pastoase semilichide, resturi furajere, cadavre, etc. Desi acestea sunt usor biodegradabile, genereaza in procesul de descompunere diferite gaze si subtante, constituind in acelasi timp surse de boli pentru plante, animale, om, Pesticidele au fost cecelate in locurile in care ele nu au fost aplicate niciodata, fapt care dovedeste o impurificare secundara a atmosferei si apoi a solului, precum si posibilitatea de migrare a acestora dintr-un mediu in altul, integrandu-se in diversi compusi. Folosirea nerationala a ingrasamintelor in special a celor cu azot a condus deja la fenomene severe de poluare a solului si apei, cu nitrati, afectand serios starea de sanatate a animalelor din acele zone, manifestate prin reducerea indicatorilor de productie si reproductie. SE IMPUNE NECESITATEA STABILIRII CONCENTRATIILOR MAXIME ADMISE ALE POLUANTILOR SI IN SOL DUPA MODELUL DE LA APA SI AER. Reziduurile solide datorita cantitatilor mari si a compozitiei chimice bogata in germeni, substante chimice si radioactive reprezinta unul dintre poluantii cei mai importanti, motiv pentru care colectarea, evacuarea si prelucrarea prin depozitare, compostare, tratare in camere biotermice , incinerare/coincinerare, reprezinta actiuni de mare insemnatate si responsabilitate civica. POLUAREA CU REZIDUURI LICHIDE Apele reziduale fecaloid menajere provin din locuinte si institutii publice. Volumul lor este apreciat a fi egal cu cel al apei potabile distribuite. Ritmul producerii nu este constant, avand un maxim dimineata si dupa revenirea oamenilor de serviciu. Potentialul poluant al apelor fecaloid menajere este determinat de continutul in substante organice, microorganisme, inclusiv patogene, de dejectii, secretii, sputa si substante chimice. Apele reziduale zootehnice provin din unitatile de crestere si ingrasare a animalelor. Compozitia este asemanatoare cu cea a apelor fecaloid menajere comunale, dar au o concentratie de poluanti mult mai mare. AUTOPURIFICAREA SI ASANAREA SOLULUI POLUAT Datorita, in special, microorganismelor prezente in sol, acesta are o putere de autoepurare mult mai mare decat aerul sau apa. Autopurificarea solului se realizeaza in mod diferit, in functie de natura poluantilor, respectiv anorganica sau organica. Poluantii anorganici sunt integrati in natura solului prin procese fizice (dizolvare si difuzie), chimice si bilogice. Solurile puterbic poluate se pot folosi pentru agricultura numai dupa efectuarea unor lucrari de ameliorare. Poluantii organici sunt dezintegrati in compusi simpli si integrati apoi in structura solului prin procese fizice, chimice si biologice. In solurile cu permeabilitate mare, bine aerate si cu umiditate redusa, autoepurarea este mai rapida. Autoepurearea se bazeaza pe procesele biologice aerobe, oxidative, din care rezzulta o mineralizare integrala a substantelor organice cu producerea dew CO2,N2 si H2O. In cazul solurilor compacte, reci, cu umiditate redusa si deficit de aerare, se desfasoara procese biochimice anaerobe de reducere. Produsii finali, in acest ultim caz, sunt NH3, CH4, H2S, acizii grasi inferiori, aldehidele, mercaptanii, etc., care nu pot fi folositi direct de catre plante, fapt care conduce la acumularea lor in sol, difuzarea in apa sau degajarea in atmosfera. 55

Autoepurarea conduce la mineralizarea substantelor organice, in produsi intermediari si finali, sub actiunea microflorei heterotrofe si in acelasi timp la autosterilizarea de germeni patogeni. Autosterilizarea este generata de lipsa echipamentelorenzimatice pentru o viata saprofita a germenilor patogeni si de antagonismul biologic. Fenomenul este cu atat mai intens cu cat procesele biochimice sunt mai intense. INFLUENTA SOLULUI POLUAT ASUPRA APEI Poluarea apelor subterane, respectiv a apelor freatice si de adancime, ca urmare a practicarii agriculturii chimice, este cel mai frecvent inregistrata in Romania. Apa in pocesul de traversare a padurilor scoartei terestre inglobeaza in compozitia sa produsi rezultati din procesele de autopurificare, dar si de poluare, devenind agresiva pentru sanatatea mediului, plantelor, animalelor si omului. INFLUENTA SOLULUI POLUAT ASUPRA PLANTELOR In tara noastra poluarea cu nitrati este cea mai importanta, fiind consecinta folosirii irationale a ingrasamintelor chimice dar si a celor organice, in special in zonele limitrofe unitatilor zootehnice de tip intensiv, industrial. Excesul de azot la plante produce o serie de modificari , dintre care unele nefavorabile, asa cum sunt cresterea luxurianta a organelor verzi, intarzierea maturarii fructelor, exacerbarea sensibilitatii, scuturarea florilor, coloratia neuniforma si timpurie a fructelor, scurtarea perioadei apte pentru conservare. Modificarile nefavorabile induse in plante de poluarea solului se repercuteaza negativ asupra starii de sanatate a consumatorilor acestora, fie ca este vorba despre animale, fie ca este vorba despre om. INFLUENTA SOLULUI POLUAT ASUPRA ANIMALELOR Influenta directa poate genera aparitiaa unor boli infectocontagioase si parazitare sau a unor intoxicatii. Cele mai poluate biologic sunt padocurile, incintele fermelor, pasunile, targurile, locurile de imbarcare a animalelor, terenurile fertilizate cu gunoi de grajd, dejectii, pastoase, semilichide si lichide sau irigate cu ape reziduale neprelucrate printr-o metoda acceptata, si zonele limitrofe unitatilor zootehnice. Pe cale aerogena, infectia animalelor se realizeaza prin inhalarea de praf, care se formeaza prin uscarea solului poluat si in special a aceluia cu structura distrusa. Infectiile telurice sunt conditionate de numarul de germeni patrunsi in organism, de virulenta lor si de receptivitatea animalelor. In mod natural, poligastricele sunt mai rezistente la infectiile telurice decat monogastricele. Influenta indirecta este consecinta inetgrarii din acestea, de catre animale, prin intermediul biomasei vegetale, de elemente straine compozitiei obisnuite sau de elemente normale, in cantitati excesive sau insuficiente. PREVENIREA POLUARII-DEGRADARII SOLULUI - mentinerea salubritatii si productivitatii acestuia printr-o serie de masuri specificie pentru fiecare tip de sursa.

56

Erozinea solului cea mai dificila problema de ameliorare a calitatii solului. Se poate preveni printr-o exploatare judicioasa a solului sub raportul irigarii, fertilizarii, tratarii cu pesticide, alternarii culturilor, folosirii unor sisteme de masini adecvate. Sraturarea solului se va preveni prin lucrari de desecare/drenaj si prin irigari care impiedica eroziunea acestuia. Excesul de umiditate a solului se previne prin lucrari de hidroamelioerare corespunzatoare, iar lipsa de apa prin irigari rationale. Tasarea solului se previne prin folosirea de tehnologii avansate de cultura, bazate pe asolamente, folosirea avioanelor pentru diferite tratamente, fertilizari, etc. OBIECTIVELE AGRICULTURII BIOLOGICE ,Agricultur ecologic, termen protejat i atribuit de U.E Romniei pentru definirea acestui sistem de agricultur este similar cu termenii ,,agricultur organic sau ,,agricultur biologic utilizai n alte state membre. Rolul sistemului de agricultur ecologic este de a produce hran mai curat, mai potrivit metabolismului uman, n deplin corelaie cu conservarea i dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole i alimentare proaspete i autentice, prin procese create s respecte natura i sistemele acesteia. In etapa de producie la ferm se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri i derivatele acestora) a fertilizanilor i pesticidelor de sintez, a stimulatorilor i regulatorilor de cretere, hormonilor, antibioticelor. n etapa de procesare a alimentelor se restricioneaz folosirea aditivilor, a substanelor complementare i a substanelor chimice de sintez folosite la prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologic are o contribuie major la dezvoltarea durabil, la creterea activitilor economice cu o important valoare adugat i la sporirea interesului pentru spaiul rural. Obiectivele, principiile i normele aplicabile produciei ecologice sunt cuprinse n legislaia comunitar i naional din acest domeniu. Aceste norme, alturi de definirea metodei de producie n sectorul de producie vegetal, animalier i de acvacultur reglementeaz i urmtoarele aspecte legate de sistemul de agricultur ecologic: procesarea, etichetarea, comerul, importul, inspecia i certificarea. Prevederile privind etichetarea produselor obinute din agricultura ecologic, stabilite n Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice i n Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 sunt foarte precise i au n vedere oferirea ncrederii depline a consumatorilor n produsele ecologice, ca produse obinute i certificate n conformitate cu reguli stricte de producie, procesare, inspecie i certificare. Pentru obinerea i comercializarea produselor ecologice care poart etichetele i siglele specifice, productorii trebuie s parcurg un proces strict ce trebuie urmat ntocmai. Astfel, nainte de a obine produse agricole ce pot fi comercializate cu meniunea ,,produs ecologic exploataia trebuie s parcurg o perioad de conversie, de minimum doi ani. 57

Pe durata ntregului lan de obinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie s respecte permanent regulile stabilite n legislaia comunitar i naional. Ei trebuie s-i supun activitatea unor vizite de inspecie, realizate de organisme de inspecie i certificare, n scopul controlului conformitii cu prevederile legislaiei n vigoare privind producia ecologic. n Romnia, controlul i certificarea produselor ecologice este asigurat n prezent deorganisme de inspecie i certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, pe baza criteriilor de independen, imparialitate i competen stabilite n Ordinul nr. 65/2010 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspecie i certificare, de aprobare a organismelor de inspecie i certificare i de supraveghere a activitii organismelor de control. Aprobarea de ctre M.A.D.R a organismelor de inspcie i certificare este precedat, n mod obligatoriu, de acreditarea acestora, n conformitate cu norma european EN ISO 45011:1998, emis de un organism abilitat n acest scop. n urma controalelor efectuate de organismele de inspecie i certificare, operatorii care au respectat regulile de producie vor primi certificatul de produs ecologic i i vor putea eticheta produsele cu meniunea ,,ecologic. Pe eticheta aplicat unui produs ecologic sunt obligatorii urmtoarele meniuni: referire la producia ecologic, siglele, numele i codul organismului de inspecie i certificare care a efectuat inspecia i a eliberat certificatul de produs ecologic. COMPOSTUL fertilizatorul de baza al agriculturii biologice. Un compost de buna calitate trebuie sa fie omogen, cu aspect fizic convenabil, miros dezagreabil, bogat in materii organice, bine fermentat, liber de agenti patogeni pentru plante, animale si om, liber de seminte de buruieni, de sticla si material plastic. Prin compost se nelege un produs obinut printr-un proces aerob, termofil, de descompunere i sintez microbian a substanelor organice din produsele reziduale, care conine peste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomas microbian i care n continuare este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se renclzi ori determina probleme de miros sau de nmulire a insectelor. Indiferent de originea i natura ei, materia organic, n funcie de condiiile de aeraie i umiditate, evolueaz ctre o stare calitativ nou, relativ stabil fa de biodegradare. Compostarea poate fi deci definit ca o metod de management al procesului de oxidare biologic care convertete materiile organice heterogene n altele mai omogene, cu particule fine asemntoare humusului. Prin compostare se nelege totalitatea transformrilor microbiene, biochimice, chimice i fizice pe care le sufer deeurile organice, vegetale i animale, de la starea lor iniial i pn ajung n diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebit de cea iniial, caracteristic produsului nou format, denumit compost. Pentru fermierii ce nu dispun de suprafee suficiente pentru distribuirea produselor reziduale compostarea constituie una din metodele de tratare i degajare a dejeciilor n condiiile protejrii mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie s opteze pentru un sistem intensiv de aerare a grmezii i s dispun de echipamentele necesare pentru amestecul grmezii PENTRU PREPARAREA COMPOSTURILOR se pot folosi reziduuri din agricultura, industria alimentara, prelucrarea legumelor, industria berii si alcoolului si din vinificatie, industria lemnului, reziduuri de canalizare, resturi menajere, resturi vegetale din parcuri si ierburi marine. COMPOSTAREA poate fi facuta In ferme - In centre de reciclare Se foloseste faina de roca, calcar sau betonita, pentru evitarea gazelor odorante. 58

In scopul grabirii procesului de descompunere in compost se folosesc doua tipuri de activatori pe baza de ierburi, de culturi de bacterii, fungi sau alte microorganisme. Pentru ameliorarea valorii nutritive si a structurii compostului, se pot folosi o serie de alti aditivi, asa cum sunt produse pe baza de alge, turba, coaja de copac, rumegus, pamant argilos. In afara de compostarea in platforme, in gospodariile mici se practica compostarea in recipienti metalici sau din material de plastic de 200l cu capac. Recipientii prezinta orificii de 10mm pe fund si pe pereti si se suspenda la 10-15 cm de sol pentru a favoriza aerarea. COMPOSTAREA IN GRAMEZI presupune adaugarea de reziduuri menajere, agricole, din spatii verzi, stradale, cu sau fara aditivi. Dupa incheierea gramezii, acesta se acopera cu paie sau ian, pentru a impiedica deshidratarea brusca a materialului. In zonele ploioase, gramezile se acopera cu folie de material plastic. Din loc in loc, pentru asigurarea conditiilor de aerobioza, se introduc in sira tuburi de PVC. Produsele agricole obtinute prin tehnologii biologice sunt, de regula, mai scumpe decat cele obtinute prin tehnologii chimice, dar sunt de calitate superioara, mentinand sanatatea si fertilitatea solului, a plantelor, a animalelor si a omului. METODE DE COMPOSTARE compostarea pasiv, realizat n grmad deschis; compostarea pe platform, n ire sau grmezi, folosind un ncrctor pentru ntoarcere, amestecare i manevrare; compostrarea pe platform, folosind echipamente speciale de remaniere a grmezii; sisteme de grmezi statice aerate folosind conducte perforate sistem de compostare n container. Compostarea pasiv n grmad deschis implic formarea grmezii de material organic rezidual i pstrarea pn n momentul n care materia organic este descompus n produse finale stabile. Acest tip de grmezi, avnd dimensiuni mici, au avantajul fluxului de aer n mod natural. Datorit fermentarii active, materialul rezidual se nclzete, se degaj cldur, care este eliminat pe la suprafaa grmezii i nlocuit ulterior cu aer rece, care ptrunde pe la partea inferioar i lateral a grmezii, realizndu-se astfel o aerare permanent n interiorul acesteia. n funcie de mrimea grmezii, intensitatea fluxului de aer n interiorul acesteia este mai mic sau mai mare, influennd n mod direct procesul de fermentaie Pentru aerarea optim a materialului compostat, n perioada calduroas se recomand ca nlimea grmezii s fie de numai 0,9-1,2 metri. Avantajul acestei metode este c sunt evitate costurile mari n ceea ce privete fora de munc i echipamentul de lucru necesare amestecrii grmezii de material organic rezidual. Dezavantajul acestei metode const n faptul c, prin neamestecare, nivelul umiditii poate atinge valori nedorite, prea mici sau prea mari, aprnd astfel probleme privind compactarea i este posibil apariia condiiilor anaerobe i a mirosurilor neplcute. Compostarea pe platform, n ire sau grmezi, este cea mai rspndit form de compostare. irele i grmezile sunt ntoarse sau remaniate cu graiferul sau cu ajutorul unui echipament special, care impiedic compactarea grmezii i mbuntete fluxul de aer n interior. Prin ntoarcere sau remaniere, seminele de buruieni, agenii patogeni i larvele de mute sunt distruse, ca urmare a introducerii acestora n interiorul grmezii, unde temperatura este foarte mare. ntorcnd i amestecnd din nou, cu materialele reziduale supuse compostrii, are loc fragmentarea acestora n particule mai mici, prin urmare crete suprafaa specific la nivelul creia se desfoar activitatea biologic. ntoarcerea repetat a grmezii poate conduce la reducerea porozitii, datorit fragmentrii n exces i a micorrii particulelor componente. 59

Mrimea grmezii (a irei) este determinat de caracteristicile echipamentului utilizat pentru efectuarea operaiunii de ntoarcere sau remaniere. Este recomandat amenajarea de anuri pentru colectarea scurgerilor, iar acestea trebuie s nconjoare platforma de compostare. Lichidul colectat poate fi ulterior utilizat pentru umectarea grmezii n timpul remanierii, dac este necesar aceast operaiune, sau se poate aplica pe terenul agricol ca fertilizant lichid. Compostarea pe platform folosind echipamente de remaniere specializate se practic n staiile productoare de compost de capacitate mare. Modul de organizare a acestui procedeu este similar cu cel prezentat anterior - compostare pe platform n ire sau grmezi - cu obligativitatea prezenei unui echipament specializat de remaniere. Sistemul de grmezi statice aerate folosind conducte perforate este realizat n spaii deschise sau nchise. n grmad, sunt ncorporate la baz conducte perforate pentru aerare. Gazele calde din interiorul grmezii se degaj, ridicndu-se la suprafa, iar aerul rece ptrunde prin conducte n interiorul grmezii. Se poate folosi i aerarea forat, cu ajutorul unui sufltor de aer n conductele de la baza grmezii, care permite intensificarea fluxului aerului n interior. Sistemul de aerare forat permite realizarea unei gramezi de dimensiuni mai mari i n acelai timp un control mai bun al procesului de compostare. Reglarea unei presiuni negative (n interiorul conductelor perforate) permite eliminarea aerului direct prin filtrele biologice, n cazul apariiei mirosurilor neplcute. Grmezile statice aerate au la baz materiale de tipul achiilor de lemn, paielor tocate i a altor materiale poroase. Materialul poros de la baz ncorporeaz i conductele perforate pentru aerare. Sortarea i amestecarea iniial a materialului organic rezidual supus compostrii sunt operaii obligatorii, deoarece au ca efect realizarea unei compoziii structurale optime, capabil s menina porozitatea pe toat perioada de compostare. Aceast condiie este asigurat prin utilizarea unor ageni de meninere a densitii aparente i a porozitii, cum sunt paiele sau achiile de lemn. nlimea iniial a grmezii statice aerate este de 1,5-2,5 m. n perioadele reci, grmezile de dimensiuni mai mari permit meninerea unor temperaturi mai ridicate n interior. De asemenea, grmezile de acest tip prezint un strat de compost finisat care le acoper. Lungimea grmezii statice aerate este limitat de distribuirea aerului prin conductele de aerare. Pentru grmezile statice aerate este obligatorie amestecarea prealabil a materialului supus compostrii, deoarece acestea se formeaz o singur dat. Amestecarea gramezii se face cu ajutorul unui minincrctor frontal. Se realizeaz astfel amestecarea ntr-o alt grmad, dup care materialul rezidual se depune n grmada final, pentru compostare. Se recomand ca amestecarea i formarea grmezii s se realizeze pe o suprafa betonat. Sistemul de compostare n container (vas) Implic nchiderea materialelor reziduale pentru compostarea activ ntr-un container, ntr-un spaiu nchis etc. Sistemul n container (vas) are cel mai activ management i, n general, necesit cea mai mare investiie. Avantajul const ns n faptul c permite cel mai bun control al procesului de compostare. Metodele de compostare n container utilizeaz o varietate larg de sisteme de aerare forat i tehnici de ntoarcere mecanic, conducnd la intensificarea procesului de compostare. Unele sisteme de compostare n containere nu permit efectuarea operaiunilor de ntoarcere sau remaniere a materialelor organice reziduale de compostat. Sistemul de compostare n containere de capacitate mic este foarte rspndit, fiind ntlnit ntr-o varietate de forme. Acest tip de containere sunt utilizate, de regul, pe perioada unui an. 60

Multe dintre aceste sisteme combin caracteristici ale sistemului platformei cu echipament specializat de ntoarcere i pe cele ale metodei grmezii statice aerate. CURS 4 POLUAREA SURSELOR DE APA Poluarea apei consta in modificarea calitatilor sale naturale in urma inglobarii in aceasta, a unor elemente straine, rezultate din o serie de fenomene naturale sau artificiale, care o fac improprie scopurilor in care era folosita anterior. Dupa origine, poluarea poate fi: Naturala sau artificiala

Dupa dinamica de realizare: Permanenta, intermitenta si accidentala POLUAREA NATURALA

- de amploare mai redusa ca poluarea artificiala, intermitenta sau accidentala si se exercita asupra tuturor surselor de apa, respectiv, apele meteorice, de suprafata si subterane. Apele meteorice se polueaza in trei etape: 1. Poluarea se produce in momentul condensarii vaporilor de apa din atmosfera pe nucleii de condensare. 2. Se inregistreaza pe parcursul spalarii atmosferei de catre precipitatii, respectiv a caderii acestora de la locul de formare pe suprafata Terrei. In procesul de spalare a atmosferei, apa meteorica inglobeaza in compozitia ei gaze, pulberi si microorganisme, poluandu-se. 3. Inglobarea in compozitia sa a poluantilor, intalniti dupa caderea pe suprafata Terrei, asa cum sunt: dejectiile, apele reziduale, resturile vegetale, ingrasamintele chimice, pesticidele, pulberile depuse pe sol, etc. POLUAREA ARTIFICIALA

Nivelul poluarii artifiale este determinat de gradul de dezvoltare demografica, urbanistica, industriala si agrozootehnica. Cele mai importante surse de poluare artificiala reduurile menajere, industriale si agrozootehnice Poluarea artificiala se poate clasifica dupa modul de emisie a poluantilor si dupa natura acestora: 1. Dupa modul de emisie al poluantilor : Poluare permanenta si accidentala Poluarea permanenta poate fi, la randul ei, continua si intermitenta Poluarea accidentala se poate inregistra in cazul indepartarii necontrolate a diferitilor poluanti sau in situatia accidentelor propriu zise. 2. Dupa natura poluantilor : poluarea poate fi fizica, chimica si biologica 61

POLUAREA ARTIFICIALA FIZICA poate fi : Termica consecinta deversarii in receptori, in special a apelor de suprafata, a apelor de racire, cu temperaturi ridicate, chiar pana la 100 grade C, din diverse ramuri industriale, in special de la centralele atomoelectrice. Poluarea cu substante cu densitate redusa cel mai nou tip de poluare. Poluantii pot fi plutitori (detergenti), ramanand la suprafata apei si reducand astfel procesele de autoepurare, sau sedimentabili, in timp, dupa intrarea in combinatie sau absorbirea de catre alte substante. Poluarea radioactiva este consecinta depozitelor naturale de roci radioactive din scoarta terestra si respectiv a radionuclizilor proveniti din diverse activitati umane (explozii nucleare, reactoare atomice, prelucrarea minereurilor radioactive, etc) POLUAREA ARTIFICIALA CHIMICA se inregistreaza cel mai frecvent si se realizeaza cu o mare varietate de substante organice, de regula usor degradabile, sau anorganice, din care o mare parte cu persistenta indelungata.

Subtantele chimice anorganice pot avea un potential toxic, ridicat, conducand la aparitia unei patologii de poluare caracteristica, patologia chimica de natura hidrica. Aceasta patologie se poate exprima, la consumatori, prin intoxicatii acute, subacute sau cronice, sau prin efecte potentiale in timp. Poluarea cu substante chimice poate modifica caracterele organoleptice si fizice ale apei si declansa reactii de respingere a acesteia , ca urmare a disconfortului si reactiilor senzoriale dezagreabile pe care le genereaza. De asemenea poluarea apei poate avea efecte ecologice si economice. POLUAREA CU SUBSTANTE TOXICE Poluarea cu nitrati s-a extins si s-a accentuat odata cu folosirea sistematica a ingrasamintelor azotate, in scopul cresterii productiei agricole. Nitratii s-au depistat in concentratii peste limitele normale in apele de suprafata si adancime, in unele produse se origine vegetala, animala si in organismul uman. In zonele in care se practica agricultura intensiva, continutul in nitrati al apei ajunge sau chiar depaseste 100 mg/dm3, concentraii care genereaza stari morbide caracteristice. Concentratia maxima admisa de nitrati pentru apa potabila este de 50 mg/dm3 apa, iar pentru apele de suprafata de categoria I, 10 mg nitrati/dm3 si, pentru apele de categoria a II-a, 3 0mg nitrati/dm3. Pentru apele de categoria a III a nu s-au stabilit limite. Intoxicatiile se produc in conditii de crestere a PH-ului la peste 4. Poluarea cu cianuri se realizeaza prin apele reziduale industriale. Toxicitatea apei poluate cu cianuri este dependenta de factorii care favorizeaza disocierea acestora in acid cianhidric liber, respectiv de PH-ul, temperatura si concentratia maxim admisa pentru cianuri totale este de 0.05 mg/dm3 apa. Poluarea cu arsen Sursele de poluare sunt reprezentate de apele reziduale industriale si pesticidele cu arsen, Arsenul are actiune toxica si cancerigena. 62

Poluarea cu mercur s-a extins continuu si provine: - Industria de extractie si prelucrare - Agricultura - Domeniile care folosesc combustibili fosili Fondul normal de mercur este de 0,05-1 mg/l POLUAREA CU PESTICIDE Ingrasamintele si pesticidele din agricultura produc poluari difuze in apele de suprafata si in cele subterane. Ele pot produce degradarea totala a surselor naturale de apa. apele de irigatii aduc in sol poluanti proveniti din orase si industrii. La evacuarea lor de pe campuri antreneaza ingrasamintele, pesticidele, germenii patogeni, ouale de paraziti, reziduurile organice, etc. Un mare pericol ce vine din partea agriculturii pentru poluarea apelor naturale sunt pesticidele. In cadrul lor, insecticidele, acaricidele, ierbicidele, fungicidele, algicidele sunt in majoritate compusi organici cu fosfor, sulf, clor, iod, brom etc. aplicate, ele distrug sau imputineaza micozele bacteriozele, virozele si daunatorii, dar au un efect extrem de nociv asupra vietii in general. Aceste substante antrenate de apa de siroire a precipitatiilor ajung in rauri, fluvii, mari. Ele au effect toxic asupra fondului piscicol, asupra vanatului sau asupra animalelor domestice care se adapa cu apa si in final asupra omului, prin concentrarea substantelor in cadrul lantului trofic. Din toata gama de pesticide, cele mai periculoase s-au aratat a fi cele organoclorurate, care au proprietatea de a se cumula in organism, in special in tesutul adipos. Se apreciaza ca pesticidele organoclorurate pot avea o actiune mutagena si cancerigena. Este acceptata la aceasta data ideea ca, in cazul unor boli cronice, pesticidele organoclorurate incorporate in organism se mobilizeaza in circulatie, realizand o concentratie nociva pentru organism. PREVENIREA EFECTELOR NOCIVE ALE POLUARII CU PESTICIDE se poate face prin mentinerea unor concentratii sub acelea maxime admise in aer, apa, produse alimentare, tratarea rationala a terenurilor agricole, asigurarea si respectarea protectiei sanitare a surselor de apa, respectarea tehnologiei de prelucrare a apei in instalatiile centrale de aprovizionare cu apa sio controlul sistematic al gradului de poluare a factorilor de mediu ambiant, a furajelor si a organismului animal. Concentratia maxima admisa in apa potabila pentru toate pesticidele dintr-o clasa este de 0.0001 mg/dm3 apa, iar pentru pesticide total 0.0005 mg/dm3 iar in apele de suprafata trebuie sa lipseasca pesticidele organofosforice, organometalice si nitroderivati. Pentru organoclorurate sunt prevazute concentratii admise de 0.0001 mg/dm3 apa, iar pentru erbicide sunt prevazute concentratii admise de 0.001 mg/dm3 apa. AUTOEPURAREA APELOR Autoepurarea este un proces natural complex (fizic, chimic, biologic i biochimic) prin care impurificarea unei ape de suprafa receptoare, curgtoare sau stttoare, se reduce treptat odat cu ndeprtarea de sursa de impurificare. ndiferent de receptor i de natura impurificrii, procesele de autoepurare sunt asemntoare, ns difer desfurarea lor ca durat, ca amploare, ca ordine de succesiune sau ca msur n care iau parte toate felurile de procese specifice, sau numai unele dintre acestea, depind de caracteristicile 63

receptorului i ale poluanilor introdui n acestea. Capacitatea de autoepurare a apelor receptoare nu este nelimitat, aceasta putnd varia n timp chiar daccaracteristicile apelor receptoare rmn relativ constante. Procesul de autoepurare se realizeaz, n esen, prin ndeprtarea din masa de ap supusprocesului a materiilor solide n stare de suspensie, sau prin transformarea pe cale chimic sau biochimic a unor substane poluatoare. AUTOEPURAREA FIZICA se inregistreaza in situatia in care poluarea este produsa de substante in suspensie. Aceasta este consecinta unor procese care actioneaza direct sau indirect si se realizeaza prin amestec, dilutie, sedimentare, radiatii solare si temperatura. Amestecul si dilutia se realizeaza simultan dupa deversarea apelor poluate in receptori (ape curgatoare sau statatoare). Viteza de amestecare si diluare este direct proportionala cu viteza apei curgatoare si este mai mare in apele curgatoare decat in cele statatoare. Gradul de diluare este conditionat de raportul dintre debitul receptorului si a emisarului de ape poluate. Cu cat acest raport este mai mare, cu atat se inregistreaza dilutii mai putin agresive sub raportul toxicitatii si a capacitatii infectante sau infestante, datorita neatingerii pragului toxic sau a dozei minime infectante sau infestante. Sedimentarea depunerea particulelor in suspensie din apa, ceea ce conduce la limpezirea acesteia. Intensitatea si viteza de sedimentare este determinata de marimea si forma particulelelor, de adancimea, de duritatea si temperatura apei. Viteza de sedimentare este direct proportionala cu dimensiunea si greutatea particulelor, precum si cu marimea temperaturii apei. Microorganismele, parazitii si elementele parazitare din apa sedimenteaza o data cu particulele in suspensie de care sunt absorbite sau sub actiunea propriei greutati. Radiatiile solare actioneaza direct, prin razele ultraviolete sau indirect, prin razele infrarosii si luminoase, care actioneaza prin cresterea temperaturii apei, respectiv prin stimularea unor reactii fotochimice si activitati a organismelor acvatice. Temperatura apei favorizeaza cand este mai ridicata viteza de sedimentare, intensitatea reactiilor chimice si proceselor biologice si biochimice. AUTOEPURAREA CHIMICA Se inregistreaza in situatia in care poluarea este produsa cu substante anorganice dizolvate in apa si joaca, in general, un rol secundar. Se realizeaza prin reactii de oxidare, reducere, precipitare intre poluanti sau intre acestia si substantele naturale din apa, avand drept consecinta reducerea gradului de toxicitate si imbunatatirea calitatii apei. AUTOEPURAREA BIOCHIMICA SI BIOLOGICA -Predomina cand poluarea este consecinta substantelor organice si se realizeaza de catre organismele acvatice (biocenoza) si joaca rolul principal in salubrizarea apelor poluate, in special cu substante organice. Biocenoza este mentinuta de existenta unor lanturi trofice, constituite pe baza resurselor de substante nutritive din apa, care conduc la succesiunea unor anumite tipuri de organisme in aceasta. Poluarea cu produsi anorganici bacterii aututrofe 64

Poluarea cu substante organice cinci etape mai multe tipuri de organisme bacterii heterotrofe si autotrofe, organisme bacterivore, consumatorii de ciliate si consumatorii de macronevertebrate. Etapa 1 procese de oxido reducere Etapa 2 procese de sinteza organica Etapa 3 multiplicarea organismelor bacterivore Etapa 4 apar si se multiplica macronevertebratele Etapa 5 apar si se dezvolta plante cu clorofila METODE SI MIJLOACE DE REDUCERE A EMISIILOR DE POLUANTI DIN UNITATILE ZOOTEHNICE Poluarea indusa de dejectiile de origine animala poate fi de natura chimica si biologica Poluarea chimica se poate produce cu gaze toxice sau odorante, cu diversi alti compusi ai azotului, fosforului, cuprului. Dejectiile provenite de la animale cu forme clinice sau subclinice de boala pot constitui importante surse de poluare biologica, in cazul in care nu se respecta regulile sanitare veterinare de prelucrare a acestora, stand la baza unor boli hidrice si telurice, la om si animale. In anumite conditii de mediu, dejectiile se pot transforma in praf cu continut ridicat de microorganisme, care pot sta la baza unor boli aerogene si de endotoxine, care la concentratii de 0.1 0.5 mg/m3 pot produce reactii semnificative la unii indivizi. NOTIUNEA DE MANAGEMENT AL DEJECTIILOR DE ORIGINE ANIMALA Managementul dejectiilor de origine animala trebuie inteles ca un complex de actiuni privind pe de o parte, colectarea, evacuarea, transportul de la adapost la locul de stocare, stocarea, prelucrarea, transportul de la locul de stocare-prelucrare la locul de utilizare si modul de utilizare, iar, pe de alta parte, stabilirea unor relatii bune cu vecinii, popularizarea prin mass-media a tehnologiei de crestere si exploatare folosita, importanta pentru societate a activitatii desfasurate, nivelul impactului activitatii, inclusiv a dejectiilor asupra mediului, imbunatatirea continua a calitatii dejectiilor sub raportul cantitatii si raportului intre principii nutritivi, a inactivarii noxelor biotice (seminte de buruieni germeni patogeni responsabili de boli la animale sau zoozone, etc) Managementul rational al dejectiilor de origine animala presupune efectuarea intregului complex de actiuni aratat in conceptul managementului general, in scopul maximizarii profitului si minimalizarii impactului nefavorabil asupra mediului. Rezolvarea economica si ecologica a problemei dejectiilor de origine animala este o necesitate stringenta a intregii societati, nu numai a crescatorilor de animale. Crescatorii de animale prin rezolvarea problemei dejectiilor de origine animala isi asigura de fapt conditiile pentru continuarea activitatii de productie. Fermierii cultivatori de cereale si plante tehnice nu sunt interesati in a folosi ingrasaminte organice, chiar daca sunt oferite gratuit datorita - Dificultatilor de aplicare 65

Contaminarii cu seminte de buruieni si alte noxe, proportiei in substante nutritive, care nu este optima pentru toate culturile Cheltuielilor ocazionate de analize de laborator pentru determinarea parametrilor fizico chimici Conflictelor cu vecinii nefermieri, pe care le pot genera disconfortul cu gaze odorante consecutiv fertilizarii Compactarii pamantului cu ocazia aplicarii

SOCIETATEA SI PROBLEMA MANAGEMENTULUI DEJECTIILOR DE ORIGINE ANIMALA Problema managementului dejectiilor de origine animala se pune acut, in special in acele zone in care se practica cresterea si exploatarea animalelor in sistem, intensiv-industrial. Existenta si tendinta tot mai accentuata de dezvoltare de exploatatii mari, in special in tarile puternic dezvoltate din Europa de Vest si America de Nord, au generat in ultima vreme o reactie vehementa a opiniei publice legata de poluarea cu dejectii de origine animala. In tarile din Europa Centrala si de Est si in Asia de Sud-Vest, unde s-a dezvoltat, cu sprijinul organismelor financiare internationale, un sistem de crestere si exploatare a animalelor bazat pe unitati mari de tip intensiv-industrial, inaintea tarilor din Europa de Vest si America de Nord, problema poluarii cu dejectii de origine animala s-a pus pana la urma cu cativa ani mai putin taios a in tarile avansate. In ultimul timp, ca urmare a schimbarilor economico-sociale din tarile Europei Centrale si de Est, in mod deosebit, si a emanciparii tarilor din Asia de Sud-Vest problema poluarii prin dejectii animaliere capata alte valente. Dorinta poporului roman de integrare in structurile Uniunii Europene este imposibil de realizat fara producerea unor mutatii de fond si problema protectiei mediului in tara noastra.

CONTRADICTIILE DE INTERESE DIN SOCIETATEA MODERNA LEGATE DE DEJECTIILE DE ORIGINE ANIMALA In ultimele decenii, cand poluarea mediului a devenit evidenta si grava, ajungand la niveluri care pun in pericol insasi baza existentei vietii pe pamant, respectiv procesele de productie vitale, societatea a ridicat stacheta exigentei pentru agricultura, obligand-o prin diverse acte normative sa-si curete activitatea. In tarile puteni dezvoltate se inregistreaza un fenomen evident, in continua extindere, de urbanizare a zonelor rurale. Familiile de oraseni in numar cat mai mare, doresc sa schimbe resedinta temporara de week-end cu resedinta permanenta in mediul rural. In paralel cu tendinta de urbanizare a zonelor rurale se extinde numarul crescatorilor de animale de tip intensiv industrial, cu deficit de pamant propriu pentru reciclarea dejectiilor, respctiv cu excedent de dejectii. Urbanizarea zonelor rurale, dezvoltarea dupa noile concepte a oraselor, explozia demografica si continuarea revolutiei agro-industriale si in transporturi reduc suprafetele de teren pentru reciclarea deseurilor. 66

O alta consecinta a urbanizarii zonelor rurale reprezinta aparitia conflictelor acute intre comunitatea crescatorilor de animale, pe de o parte, si comunitatea rezidentilor permanenti sau temporari, pe de alta parte, care obisnuit se rezolva prin sentinte judecatoresti. Rezolvarea problemei dejectiilor de origine animala impune cresterea rolului managementului si marketingului acestora. APLICAREA DEJECTIILOR DE ORIGINE ANIMALA Modul de aplicare a evoluat de la o stiinta macroscopica in trecut, la o stiinta precisa, in prezent. Aplicarea dejectiilor de origine animala se bazeaza pe principii economice si ecologice. Stiinta aplicarii dejectiilor de origine animala se bazeaza pe programe asistate de computer privind cantitatile necesare si pe echipamente perfectionate de aplicare uniforma a acestora. Programele asistate de computer se realizeaza cu sprijinul unor experti platiti de stat. Stabilirea corecta a cantitatii de fertilizant se bazeaza pe aparatura de mare performanta si operativitate privind: - Determinarea compozitiei chimice a dejectiilor si a substantelor nutritive disponibile din acestea - Nevoile nutritive ale plantelor cultivate pentru realizarea parametrilor vizati - Interactiunile dintre sol si planta si structura solului PERSPECTIVE IN MANAGEMENTUL DEJECTIILOR DE ORIGINE ANIMALA Imbunatatirea calitatii dejectiilor de origine animala Fermentarea aeroba Fermentarea anaeroba Fermentarea mixta Terenurile umede artificiale Statiile biotehnologice orizontale si verticale de tip piramidal Reducerea concentratiei in substante minerale a dejectiilor de origine animala Incorporarea in ratia porcilor de aminoacizi cristalizati Adaugarea in ratia porcilor si pasarilor de fitaza, mareste gradul de asimilabilitate a resurelor de fosfor Reducerea emisiei de gaze din dejectii Emisiile de amoniac se pot reduce prin divese mijloace, ce difera in functie de specia de animale crescute si exploatate. La pasari inlocuirea treptata a bacteriilor de custi clasice cu celeecologice - Introducerea sistemului de crestere si exploatare pe asternut ventilat Pentru o reduere completa este necesara o crestere a proportiei de substanta uscata in dejectii la 85%.

67

La porcine folosirea ratiilor cu nivel mai redus de proteina bruta si praticarea sistemului de evacuare completa si frecventa a dejectiilor La bovine folosirea de acid azotc pentru reducerea PH-ului dejectiilor semilichide si lichide. Cresterea eficientei programelor de fertilizare Stimularea fermelor vegetale pentru folosirea la fertilizare a dejectiilor de origine animala Aceasta problema imbraca mai multe aspecte, unele de ordin psihologic, iar altele de ordin economic. Barierele de ordin psihologic Impedimentele de ordin economic dificultatile di cheltuielile suplimentare de stabilire a cantitatilor optime la hectar si de aplicare uniforma, compactarea solului, etc. Sisteme alternative de folosire a dejectiilor Refurajarea Acvacultura Incinerarea Mustele Biocaramizile INACTIVAREA PURINULUI Purinul este constituit dintr-un amestec de urina, lichide din fecale, apa tehnologica si, dupa caz, pluviala. Se formeaza in adaposturi in care se pratica sistemul de crestere si exploatare gospodaresc a cabalinelor, bovinelor si porcinelor, dar si in adaposturi in care se practica cresterea si exploatarea bovinelor in sistem intensiv, in stabulatie libera. Purinul este un fertilizant natural valoros, inclusiv pentru culturile furajere. Purinul rezultat de la efective afectate de boli declarabile si carantinabile se poate folosi ca fertilizant numai duoa inactivare, sub raport microbiologic, fie prin stocare prelungita, fie prin decontaminare cu substante chimice cunoscute ca eficacitate, prevazute in normele sanitare veterinare. Inactivarea purinului prin stocare prelungita presupune mentinerea acestuia in bazinele de colectare el putin 6 luni. Decontaminarea prin substante chimice are modifca PH-ul acestuia in sesnul reducerii nivelului sau sub 2 sau al cresterii lui la valori de peste 12. INACTIVAREA DEJECTIILOR In functie de compozitie si consistenta dejectiile se impart in 4 categorii: - Paioase - Pastoase - Semilichide - Lichide Inactivarea sub raport micobiologic se poate realizaprin metode si mijloace diferite. Se recomanda folosirea substantelor chimice pentru inactivitatea microbiologica a dejectiilor, in cazuri bine justificate, cand alte solutii nu sunt accesibile sau acceptabile. 68

Atitudinea rezervata fata de folosirea decontaminantilor pentru inactivitatea microbiologica a dejectiilor este generata de efiienta destul de redusa a acesteia, in special pentru dejectiile paioase si de nivelul insuficient de cunostinte privind impactul decontaminantilor asupra mediului. INACTIVAREA DEJECTIILOR PAIOASE Dejectiile paioase sunt formate din fecale, urina, apa de spalare si pluviala in cantitati reduse, asternut si resturi de furaje. Contin un numar mare de microorganisme, din care unele, in anumite cazuri pot fi patogene. In decursul unui an se obtin in medie 10-12t de balegar/vaca, 8-10t balegar/cal, 1,5t balegar/porc, 0,5t balegar/oaie, 50,60kg balegar/pasare. Gunoiul de grajd intereseaza sub raportul potentialului poluant direct, prin gaze nocive si odorante, pulberi si microorganisme patogene si conditionat patogene, si indirect prin: favorizarea multiplicarii insectelor si rozatoarelor, ca vectori. Depozitare dejectii paioase Este necesara depozitarea controlata si biosterilizarea dejectiilor paioase in locuri special amenajate, numite platforme de gunoi. Depozitarea se face pe platforme speciale, amplasate in incinta fermelor mici sau in afara acestora, in cazul fermelor mari. La alegerea amplasamentului pentru platformele de dejectii paioase aferent fermelor mari trebuie sa tinem cont de potentialul poluant al acestora, motiv pentru care terenul va trebui sa fie: - Mai ridicat - Sa aibe apele freatice la o adancime cat mai mare - Sa fie astfel situat, incat directia vanturilor dominante sa nu bata dinspre unitatea zootehnica, spre asezarile umane - Sa aiba drumuri de acces proprii - Sa fie la 100 m de adaposturi, la 50m fata de sursele de apa si la 300-400 m fata de locuinte. La amplasarea in cazul fermelor mici se va avea in vedere distanta fata de sursele de apa. Platformele pentru depozitarea si fermentarea dejectiilor paioase: Platforme de gunoi dreptunghiulare betonate Platforma tip Sergent Platforma tip capcana

Fermentarea dejectiilor paioase poate fi dirijata, in functie de modul de depozitare a acestuia, fiind: - Aeroba - Anaeroba - Mixta Descompunerea dejectiilor paioase se realizeazaprin interventia microorganismelor psichrofile, mezofile si termofile. Dejectiile paioase, provenite de la animale cu boli infetocontagioase in anumite sitatuatii, se supun unor actiuni de inactivare prin incinerare, ingropare sau decontaminare chimica. INACTIVAREA DEJECTIILOR PASTOASE Dejectiile pastoase sunt constituite din fecale, urina si cantitati reduse de apa. Se obtin in adaposturile in are se practica cresterea si exploatarea fara asternut, prin depunerea de catre animale a fecalelor si urinei pe pardoseala continua sau discontinua. 69

Inactivarea dejectiilor pastoase, presupune biofermentarea fazei solide pe paturile de uscare si a fazei lichide in treapta biologica. Paturile de uscare sunt reprezentate de bazine impermeabile, care au in pardoseala mai multe canale colectoare aoperite cu filtre, prin care se scurge faza lichida din dejectii in acestea. In vederea imbunatatirii valorii nutritive si a reducerii potentialului poluant a fertilizantului rezultat din dejectiile pastoase, se practica cu bune rezultate compostarea. Compostarea consta in amestecul partii solide a dejectiilor pastoase in raport de 1/3 cu resturi vegetale uscate tocate. INACTIVAREA DEJECTIILOR LICHIDE SI SEMILICHIDE Dejectiile semilichide si lichide sunt constituite din fecale, urina, cantitati reduse de furaj combinat si asternut in diferite cantitati de apa de dilutie, adaugata pentru a facilita transportul acestora din canalele colectoare in fosele colectoare si acestea in statiile de epurare. Acestea se obtin in adaposturile pentru bovine cu sistem de evacuare hidraulica a dejectiilor sau de colectare a dejectiilor pe perna de apa si pentru porcine cu sistem de colectare a dejectiilor in canale si cu evacuare rapida sau lenta. Dejectiile semilichide si lichide nu se sterilizeaza biotermic de agentii patogeni pe care pot sa-I contina, in anumite situatii, in timp scurt, motiv pentru care trebuie decontaminate. Decontaminarea prin folosirea substantelor chimice este considerata a fi o actiune dificila, dupa unii, si imposibila, dupa altii. Dintre metodele eficiente de inactivare elaborate, dar care nu s-au extins din cauza pretului de cost ridicat, se mentioneaza pasteurizarea, oligoliza si sterilizarea cu microunde. Pasteurizarea tratarea termica la temperaturi cuprinse intre 65-100 gr C, timp de 30 min. Oligoliza se bazeaza pe efectul cid al ionilor de cupru asupra microorganismelor. Sterilizarea efectul cid al radiatiilor cu lungime de unda, cuprinse intre 1 si 10mm asupra microorganismelor. Dinre metodele de inactivare in productie se mentioneaza: - Stocarea pe termen lung - Epurarea in statii cu una pana la trei trepte - Epurarea in statii de biogaz si epurarea in statii biotehnologice orizontale si verticale, de tip piramidal STOCAREA PE TERMEN LUNG presupune mentinerea aestora cel putin 6 luni in bazine de diverse marimi, in functie de efectivul cauzat, inainte de a fi solosite pentru fertilizare. PRELUCRAREA DEJECTIILOR LICHIDE SI SEMILICHIDE - Potential poluant deosebit de ridicat - Inactivarea potentialului poluant (fizico-chimic si microbiologic), a fazei solide si lichide. - Prelucrarea dejectiilor lichide si semilichide numai prin statiile de epurare clasice este insuficienta, neasigurand o depoluare completa. Prelucrarea in statii de epurare clasice Statiile de epurare pot avea o treapta (mecanica), doua trepte (mcanica si biologica) sau trei trepte (mecanica, biologica si chimica) 70

TREAPTA MECANICA asigura separarea dejectiilor semilichide si lichide intr-o faza solid, reprezentata de particule mari in suspensie si una lichida, reprezentata de amestecul de apa de dilutie, urina, numeroase particule fine in suspensie, diferitele substante dizolvate, microorganisme si elemente infestante parazitare. Statia de epurare este formata din: Camin cu gratar si site Elevator Statie de pompare a dejectiilor Paturi de uscare Iazuri biologice

Are rolul de a impinge dejectiile semilichide si lichide, ce urmeaza a fi epurate, prin conducta principala in decantoarele orizontale. TREAPTA BIOLOGICA asigura depoluarea fazei lichide, in principal prin descompunere. Aceasta se poate realiza prin intermediul: - bazinelor de stocare - iazurilor biologice - bazinelor de epurare cu namol activ. TREAPTA CHIMICA a fost conceputa pentru asigurarea inactivarii tuturor germenilor, inclusiv a celor patogeni din afluentul rezultat din treapta biologica. Acest deziderat se prvede a se realiza prin decontaminare cu clor gazos sau substante clorigene. Pe plan international pentru decontaminarea fazei lichide se foloseste, in special: - Varul stins - Soda caustica - Formaldehida - Acidul paracetic Statiile pentru producerea de biogaz sau biomasa se pot adapta si la staiile de epurare existente. PRELUCRAREA PRIN PORODUCEREA DE BIOGAZ Cea mai eficienta metoda de prelucrare a deseurilor organice s-a dovedit a fi, pana in prezent, fermentarea anaeroba, prin intermediul statiilor de biogaz. Statiile de biogaz se compun din: - Reactor impartit in doua compartimente suprapuse - Gazometru - Centrala termica Procesul tehnologic al unei statii de biogaz urmareste asigurarea conditiilor necesare pentru crearea unui raport optim intre cele doua specii de microorganisme, care realizeaza fermentarea anaeroba. Conditiile care determina procesul de fermentare anaeroba se refera la: - Temperatura namolului - Amestecul biomasei - Concentratia biomasei in substante organice PRELUCRAREA PRIN PRODUCEREA DE MASA VEGETALA 71

Masa vegetala se obtine in statii de epurare : Statia biotehnologica verticala de tip piramidal Statia biotehnologica orizontala PRELUCRAREA APELOR REZIDUALE In afara dejectiilor, in unitatile zootehnice, se produc importante cantitati de ape reziduale, in special in urma lucrarilor de igienizare, care se pot colecta si prelucra separat sau impreuna cu dejectiile semilichide si lichide. Cantitati mai mari sau mici de ape reziduale rezulta, insa, si din activitatea unitatilor de industrie alimentara, a fabricilor de produse biologice si medicamente de uz veterinar, a institutelor de cercetari, de diagnostic veterinar, de control al produselor de uz veterinar si al produselor de origine animala. Apele reziduale din unitatile enumerate se pot prelucra separat sau impreuna cu apele orasenesti. Epurarea ecologica a apelor reziduale de poate face folosind un sistem complex bazat pe mijloace mecanice, biologice si chimice sau pe statii de biogaz. Solutiile neecologice pot folosi numai una sau doua din cele trei mijloace. EPURAREA MECANICA A APELOR REZIDUALE Se realizeaza prin folosirea mai multor tipuri de constructii si amenajari, asa cum sunt: - Gratarele si sitele - Deznisipatoarele - Separatoarele de grasimi - Decantoarele Mijloacele biologice de epurare care pot fi naturale si artificiale, au drept scop neutralizarea substantelor organice si a microorganismelor, ramase dupa epurarea mecanica. Mijloacele biologice naturale sunt reprezentate de campurile de irigare si de infiltrare, care folosesc capacitatea de autoepurare a solului si de iazurile biologice, care se bazeaza pe capacitatea de autoepurare a apei. Campurile de irigatie, Campurile de infiltrare, Iazurile biologice Mijloacele biologice artificiale sunt reprezentate de: - Filtrele intermitente cu nisip - Biofiltre - Bazine de epurare cu namol activ EPURAREA CHIMICA Mijloacele chimice de epurare sunt folosite in acelasi scop si au la baza aceleasi principii de functionare ca a dejectiilor semilichide. Namolurile rezultate din decantarea apelor reziduale pot fi folosite pentru fermentatia anaeroba cu formare de biogaz. Epurarea apelor reziduale, in special din unitatile de prelucrare a sfeclei de zahar, prin folosirea statiilor de biogaz este solutia cea mai eficienta sub raport economic si de protectie a mediului. INACTIVAREA DESEURILOR DE ORIGINE ANIMALA 72

Deseurile de origine animala rezultate din cresterea si exploatarea animalelor, care nu intra in alimentatia omului, sunt reprezentate, in special de cadavre, placente, avortoni, deseuri de incubatie, pui de o zi supranumerari. Activitatea de prelucrare a carnii, a altor produse de origine animala, a laptelui si a oualor, a pestelui si a altor vietuitoare terestre si acvatice, care intra in alimentatia omului, pot constitui surse de desuri. O pondere importanta in cadrul deseurilor de origine animala o au si grasimile recuperate din apele reziduale si materii organice de la diverse industrii prelucratoare. Neutralizarea deseurilor de origine animala prezinta o importanta deosebita, pe de o parte, din punct de vedere economic, iar, pe de alta parte, sub raportul prevenirii si combaterii bolilor transmisibile si al poluarii mediului. Desurile de origine animala reprezinta riscuri: - Epidemiologic - Direct - Indirect Neutralizarea deseurilor de origine animala se poate face prin prelucrarea industriala sau compostare, incinerare/coincinerare si inhumare. CURS 5 APE REZIDUALE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA Surse principale (majore): Prelucrarea carnii Prelucrarea laptelui Prelucrarea pestelui/fructelor de mare Prelucrarea legumelor si fructelor Obtinerea amidonului si glutenului Fabricarea zaharului Fabricarea bauturilor alcoolice/nealcoolice

Caracteristici generale ale apelor reziduale din industria alimentara Turbiditate ridicata Concentratii mari de: CBO5 - consumul biochimic de oxigen la cinci zile, in mg/l, necesar pentru oxidarea biochimica a materiilor organice la o temperatura de 20C si in conditii de intuneric; FOG (fats, oils and grease) - grasimi Contin uzual P si N fosfori si azot Continut de chimicale periculoase in general redus Caracteristici generale ale apelor reziduale din ind. alim. Variatie sezoniera mare a debitelor Variatii orare mari si variatii mari de concentratie de-a lungul zilei Majoritatea unitatilor de productie sunt de talie mica sau medie Raport uneori neechilibrat CBO:P:N (conduce la cresterea volumului de namol) 73

Efluent colorat. Clasificarea apelor reziduale din industria alimentara Ape reziduale de concentratie: Ridicata: Sunt supuse unei concentrari avansate urmata de tratare si reciclare sau dispunere ca deseu solid. Medie: Sunt tratate pe loc sau deversate in canalizarea municipala. Scazuta: Se pot descarca direct in emisar, fara tratare (apa de racire indirecta, de ex.) Scaderea incarcarii poluante a apei necesita: Reducerea consumului atat de apa cat si de poluanti Reducerea posibilitatii interactiunii intre apa si poluanti Masuri posibile de luat: (a) reducerea cantitatii de apa de spalare a materiilor prime si reutilizarea acesteia; (b) separarea mecanica cu obtinerea de apa reziduala concentrata; (c) minimizarea pierderilor in timpul procesului de imbuteliere; (d) reducerea cantitatii de apa utilizate pentru spalarea rezervoarelor si containerelor dupa operare. PRELUCRAREA LAPTELUI Industria produselor lactate sursa majora de ape reziduale in multe tari. Desi nu pune probleme majore de mediu, trebuie avut in permanenta in vedere impactul asupra mediului datorita faptului ca poluantii din aceasta industrie sunt in special de natura organica. Toate etapele: Productie Procesare Ambalare Transport Depozitare Distributie Comercializare

Au un impact important asupra mediului.

74

In general, reziduurile de la prelucrarea laptelui contin: Concentratii ridicate de materii organice: proteine, zaharuri, lipide; Concentratii ridicate de suspensii solide Consumuri ridicate de oxigen (CBO si CCO) Concentratii ridicate de azot Concentratii ridicate de uleiuri/grasimi in suspensie Variatii importante de pH Necesita tratamente speciale in vederea reducerii impactului asupra mediului ambiant. Tratarea apelor reziduale se confrunta cu una din urmatoarele probleme: (a) taxe ridicate percepute de catre autoritatile locale pentru tratarea apelor reziduale industriale; (b) pot aparea probleme de poluare cand apele reziduale sunt descarcate direct in mediu sau sunt folosite pentru irigatii; (c) fabricile care au deja instalate sisteme biologide de tratare aeroba se confrunta cu problema depozitarii namolului. Valori tipice ale CBO si CCO ale efluentilor de la prelucrarea laptelui Volumul, concentratia si compozita efluentilor proveniti dintr-o unitate de prelucrare a laptelui sunt functie de: tipul produsului procesat; programul de productie; modul de operare; configuratia unitatii de prelucrare; gradul de management al apei; cantitatea de apa care se conserva.

Ape reziduale de la prelucrarea laptelui: Ape de procesare (utilizate in procesele de racire/incalzire) uzual libere de poluanti, pot fi reutilizate sau deversate in canalizarea pluviala. Ape de spalare (utilizate in curatirea recipientilor, conductelor, instalatiilor, spatiilor, etc.) pot contine: lapte, iaurt, branza, zer, smantana, culturi starter, etc. Ape reziduale de la grupurile sanitare. Sunt de regula dirijate spre canalizarea menajera. Apele de spalare mai pot contine: Agenti de sterilizare (hipoclorit de sodiu) Detergenti Substante alcaline (NaOH) sau acide (HNO3, H3PO4) utilizate pentru CIP. Acestea influenteaza: 75

pH-ul apelor reziduale Continutul de fosfor CBO si CCO (uzual contribuie cu sub 10%) (CCO consum chimic de oxigen, in mg/l, pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile si a substantelor organice, bazat pe bicromat sau permanganat de potasiu; intre cei doi indicatori exista urmatoarele corelatii CCO=CBO 21, CCO=1,46 CBO 5, iar pentru prezenta in apa a substantelor organice nebiodegradabile CCO > CBO21; ) Optiuni de tratare a apelor reziduale: (a) descarcarea urmata de tratare ulterioara intr-o statie de epurare aflata in apropiere; (b) indepartarea deseurilor semisolide si speciale la fata locului prin firme specializate; (c) tratarea apelor reziduale on-site intr-o statie de epurare proprie. Optiunile (a) si (b) necesita costuri din ce in ce mai mari, pe masura ce reglementarile la descarcare (CBO, CCO, SS, etc.) devin din ce in ce mai putin permisive. Etapele fluxului de epurare Pretratare: Sitarea/Filtrarea Reglarea pH-ului: La curatirea alcalina: pH = 10 14 La curatirea acida: pH = 1,5 6 Optimul pentru tratarea biologica: pH = 6,5 8,5 Se face cu: H2SO4 - Acidul sulfuric , HNO3 Acidul azotic, NaOH Hidroxid de sodiu, CO2 Dioxid de carbon , var Indepartarea grasimilor Cu capcane gravitationale Prin flotatie cu aer Prin flotatie cu aer dizolvat Hidroliza enzimatica a FOG (grasimi) cu ajutorul lipazelor Tratarea propriu-zisa: Tratarea biologica Sisteme aerobe 76

Procesul conventional cu namol activat Filtre aerobe Contactoare biologice rotative Reactor discontinuu secvential Lagune sau iazuri de aerare (necesita spatiu mare) Sisteme anaerobe Lagune anaerobe Reactoare cu agitare Contactoare anaerobe Filtre anaerobe Reactoare in strat expandat sau fluidizat Filtru aerob

Lagune sau iazuri de tratare

77

Fermentator anaerob conventional

78

Fermentator de contact

Fermentator cu strat fix

79

INDUSTRIA CARNII Prima etapa: abatorizarea Receptia si pregatirea animalelor Asomarea Suprimarea vietii Sangerarea Indepartarea parului, jupuirea Eviscerarea Indepartarea organelor interne Spalarea carcaselor Transarea Pregatirea carcaselor

Alte operatii secundare: Taiere Dezosare Tocare Procesare Etc.

80

Materii prime obtinute din bovine (450 kg in viu)

81

Deseuri asociate cu abatorizarea Oaie 50% Vaca 50% Porc- 25% Consumuri tipice de apa la abatorizarea porcinelor

Compozitia apelor reziduale Efluentii de la abatoare sunt puternic incarcati cu: Solide Materii plutitoare (grasimi) 82

Sange Dejectii Compusi organici derivati din proteine. Compozitia efluentilor depinde mult de: Tipul productiei Configuratia abatorului Surse principale de ape reziduale Principalele zone de contaminare a apei: Adaposturile pentru animale Asomarea si sangerarea Jupuirea/indepartarea parului Manipularea intestinelor si organelor interne Spalarea carcaselor Renderizarea Transarea Operatiile de curatire a spatiilor.

Compozitii tipice de ape reziduale - pH

Compozitii tipice de ape reziduale CBO [mg/L] Biochemical Oxygen Demand (BOD)

83

Compozitii tipice de ape reziduale SS [mg/L]

Compozitii tipice de ape reziduale azot [mg/L]

84

Compozitii tipice de ape reziduale fosfor [mg/L]

Ape reziduale tipice

Reducerea volumului de ape reziduale Reducerea timpului de stationare a animalelor vii in abator Indepartarea uscata a dejectiilor Eficientizarea colectarii sangelui (400000 mg/L CCO) reducere cu 40% a volumului apelor reziduale Eficientizarea curatirii stomacelor de rumegatoare (evacuare pneumatica uscata a continutului stomacal + spalare cu cantitati minime de apa) Spalarea intestinelor in 2 trepte: Spalare primara in baie cu filtrare si recirculare continua a apei Clatire finala cu apa potabila curata Minimizarea cantitatilor de carne si grasime cazute pe podeaua salilor de taiere 85

Minimizarea consumurilor de apa: efluenti de volum mic si conc. Mare, care se preteaza la prelucrarea prin digestie anaeroba. TRATAREA APELOR REZIDUALE TRATAMENTUL PRIMAR Indepartarea grasimilor DAF DAF Flotaie cu aer dizolvat TRATAMENTUL SECUNDAR Reducerea CBO al apelor reziduale prin indepartarea materiei organice ramase dupa tratamentul primar Consta in: Procese fizice de tratare Procese chimice de tratare Procese biochimice de tratare (pot atinge o eficienta a tratarii de 90%) Sistem tipic de tratare chimica

TRATAREA BIOLOGICA SECUNDARA Procedee utilizate: Lagune (aerobe, anaerobe) Namol activat conventional Aerare extinsa 86

Santuri de oxidare Reactoare discontinue secventiale Digestie anaeroba Combinatie de secvente anaerobe si aerobe

Indepartarea aeroba a CBO = furnizare de aer in sistem Un sistem cu un consum redus de apa un efluent de volum redus cu valoare CBO mare necesar ridicat de aer consum ridicat de energie pentru aerare Se prefera in aceste sisteme tratarea anaeroba, in paralel obtinandu-se si BIOGAZ Fazele microbiene ale digestiei anaerobe

Filtre biologice tipice (aerobe)

87

Namol activat amestecare completa continua

DEEURI N INDUSTRIA ALIMENTAR I BIOTEHNOLOGII 1. Definirea i clasificarea deeurilor, 2. Metode generale de reutilizare i/sau tratare a deeurilor din industria alimentar i biotehnologii OBIECTIVE

88

De a stabili CE sunt deseurile. De a stabili CARE sunt sursele de provenienta ale acestor deseuri. De a stabili CUM pot fi minimizate deseurile din industria alimentara si din biotehnologii. PROBLEMELE CRUCIALE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE Managementul energiei Producerea alimentelor = consum energetic ridicat Managementul deseurilor Desuri conexe industriei alimentare: Deseuri rezultate din procesele de productie; Produse alimentare si resturi de produse alimentare (= deseuri municipale solide); Ambalaje: De la ambalarea primara (pentru consumatori) De la ambalarea secundara (in supermarket, magazin, ) DEEURILE INDUSTRIEI ALIMENTARE (EuroStat)

DEFINITII Deeu - orice substan, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaia specific privind regimul deeurilor, pe care deintorul l arunc, are intenia sau are obligaia de a-l arunca; 89

Deeu reciclabil - deeu care poate constitui materie prim ntr-un proces de producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte scopuri; Deeuri periculoase - deeurile ncadrate generic, conform legislaiei specifice privind regimul deeurilor, n aceste tipuri sau categorii de deeuri i care au cel puin un constituent sau o proprietate care face ca acestea s fie periculoase; DEEURILE INDUSTRIEI ALIMENTARE

Deseuri nespecifice: Cantitatea si calitatea lor este practic independenta de tipul si calitatea produsului finit; Ex: containere pt. chimicalele utilizate in curatirea si dezinfectia instalatiilor Deseuri specifice: Cantitatea generata raportata la nivelul productiei nu poate fi modificata decat prin mijloace tehnice; Modificarea cantitatii de deseuri specifice duce, de regula, la modificarea calitatii produselor. Ex. de deseuri specifice : boabele de orz epuizate de la fabricarea berii, subprodusele de abatorizare din producia de carne, cojile de cartofi sau de citrice, pinea nvechit, etc.

Deeurile specifice se acumuleaz n mod inevitabil ca urmare a prelucrrii materiilor prime. 90

Ele sunt produse n diverse etape ale procesului tehnologic, etape in care din materia prim sunt extrase produsele dorite. Dup extragerea acestora, deseori n deeuri mai rmn componente potenial utile. Deeurile din industria alimentar = valoare ridicat a raportului: cantiti de deeuri specifice / cantiti de produse finite Aceasta nseamn c: generarea deeurilor specifice este inevitabil; cantitatea i tipul lor (resturi organice ale materiei prime prelucrate) este dificil de modificat cu meninerea intact a calitii produsului finit. DEEURILE INDUSTRIEI ALIMENTARE Metodele tradiionale de utilizare a deeurilor (soluii agricole): ca hran pentru animale (boabele de cereale epuizate, frunzele i coletele de sfecl, de ex.) ca ngrmnt (nmolul de la filtrare sau de la carbonatare din industria zahrului, de ex.). Majoritatea soluiilor agricole pentru depozitarea deeurilor reprezint un echilibru ntre reglementrile legislative i cele mai bune soluii ecologice i economice. INDICELE DESEURILOR SPECIFICE
I DS = masa deseurilor acumulate masa produsului comercializabil

91

Metoda traditionala de a scapa de deseurile industriei alimentare: UTILIZAREA IN HRANA ANIMALELOR Deseuri utilizate in hrana animalelor si compozitia acestora

Deseuri utilizate in hrana animalelor si compozitia acestora

92

Pe lng deeurile solide, industria alimentar produce i poluani aeropurtai (gaze, particule solide sau lichide) ape reziduale. Toi aceti poluani pot provoca probleme grave de poluare, fiind subiectul unor reglementri legale din ce n ce mai severe n majoritatea rilor. Apele reziduale = cel mai ntlnit deeu al industriei alimentare, ntruct multe operaii unitare ale tehnologiilor produselor alimentare (splare, evaporare, filtrare, extracie, etc.) se desfoar n mediu apos sau necesit cantiti importante de ap. Apele reziduale provenite din aceste procese conin uzual cantiti importante de solide n suspensie, compui organici dizolvai (glucide, proteine, lipide), punnd probleme dificile n ceea ce privete deversarea. Compozitia apelor reziduale si provenienta acestora

METODE GENERALE DE REUTILIZARE I/SAU TRATARE A DEEURILOR INDUSTRIEI ALIMENTARE

93

DEEURI SOLIDE: valorificarea n agricultur sau zootehnie incinerarea fermentarea anaerob compostarea

DEEURI LICHIDE: aplicarea pe sol a deeurilor netratate sau tratate parial, sedimentarea, decantarea i precipitarea chimic, flotaia cu aer dizolvat, tratarea n iazuri de stabilizare, tratarea n lagune aerate / neaerate,

DEEURI LICHIDE: tratarea prin alte procese de fermentaie anaerobe; tratarea prin procedeul cu nmol activat; tratarea prin procese de membran, tratarea prin procedee chimice, tratarea n filtre cu biomembran, tratarea n filtre biologice rotative. CURS 6 Rspunderea juridic daun rspundere civil, raspundere contravenional, rspundere penal, prejudiciu,

Rspunderea juridic n condiiile Ordonanei de urgen a Guvernului privind protecia mediului. nr. 195/2005. Legea-cadru are n vedere protecia mediului ca obiectiv de interes public major i asigurarea dezvoltrii durabile a societii.. Legea instituie drepturi i obligaii pentru autoritile publice, persoanele fizice i juridice i sanciunile corespunztoare n caz de neconformare. Rspunderea contravenional rspunderea contravenional ocup un loc important n sistemul reglementrilor, datorit rolului economic i n acelai timp ca mijloc de prevenire De aceea, art. 3 alin. 2 din Ordonana Guvernului nr. 2/2001 dispune c persoana juridic rspunde contravenional, dar numai n cazurile i n condiiile prevzute de actele normative prin care se stabilesc i sancioneaz contravenii 94

Sunt acte normative care prevd c amenda (ori sanciunea) contravenional se aplic (ori se poate aplica) i persoanei juridice (Legea nr. 18/1991 a fondului funciar - art. 90 alin. 1) Alte acte normative dispun c sanciunile se aplic att persoanelor fizice ct i juridice (Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii-art. 34; Legea nr. 7/1996 a cadastrului i publicitii imobiliare, republicat n anul 2006 art. 64 alin. 4; Ordonana de urgen a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase, modificat ulterior - art. 25, art. 26; Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosii la fabricarea ilicit a drogurilor (art. 27); Ordonan de urgen a Guvernului nr.139/2005 privind administrarea pdurilor din Romnia art. 12 etc.); Legea nr.307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor (art. 45 alin. 1); Constatarea contraveniilor reprezint prima faz procedural privind rspunderea contravenional; ea este dat n competena anumitor persoane prevzute n chiar actul normativ care reglementeaz contraveniile ntr-un anumit domeniu de activitate. Aceste persoane sunt denumite generic ageni constatatori. Potrivit art. 15 alin. 2 i 3 din Ordonana Guvernului nr. 2/2001 ,,pot fi ageni constatatori: primarii, ofierii i subofierii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitai, persoanele mputernicite n acest scop de minitri i de ali conductori ai autoritilor administraiei publice centrale, de prefeci, preedini ai consiliilor judeene, primari, de primarul general al municipiului Bucureti, precum i de alte persoane prevzute n legi speciale. Ordonana Guvernului nr. 2/2001 stabilete drept cauz de nlturare a rspunderii contravenionale i prescripia; sunt reglementate dou categorii de prescripii: cea a aplicrii sanciunii i cea a executrii ei. Categorii de sanciuni Potrivit art. 5 din Ordonan, sanciunile contravenionale principale sunt: avertismentul; amenda contravenional; obligarea contravenientului la prestarea unei activiti n folosul comunitii; Rspunderea contravenional Sanciunile contravenionale complementare sunt: confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenii; suspendarea sau anularea, dup caz, a avizului, acordului sau a autorizaiei de exercitare a unei activiti; nchiderea unitii; blocarea contului bancar; suspendarea activitii agentului economic; retragerea licenei sau a avizului pentru anumite operaiuni ori pentru activiti de comer exterior, temporar sau definitiv; desfiinarea lucrrilor i aducerea terenului n starea iniial. Rspunderea penal Infraciunile sunt reglementate de: Codul penal, OUG nr. 195/2005 privind protecia, legi speciale: Legea 26/1996 - Codul silvic, protecia i asigurarea calitii apelor - Legea nr.107/1996, Legea 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul i acvacultura, Legea 95

152/2005 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii, Legea vntorii i a proteciei fondului cinegetic nr. 407/2006 privind fondul cinegetic i protecia vnatului Rspunderea penal n Codul penal a fost introdus un capitol -CRIME I DELICTE CONTRA MEDIULUI NCONJURTOR care incrimineaz nerespectarea dispoziiilor legale n domeniul proteciei atmosferei, apei, solului, proteciei pdurilor, proteciei fonice i polurile accidentale. Tentativa se pedepsete. Structuri naionale i internaionale specializate sau cu atribuii n domeniul proteciei mediului Cuvinte cheie: organizaii interguvernamentale, ONG, instituii regionale, autoriti naionale n domeniul proteciei naionale Organizaii interguvernamentale Organizaia Naiunilor Unite este cea mai important organizaie internaional din lume. Este nfiinat n anul 1945 i are 192 de state membre. ONU are misiunea de a asigura pacea mondial, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaional i respectarea dreptului internaional. Sediul central al organizaiei este situat n New York. Organismele ONU sunt: Adunarea General - reprezentai ai fiecrui stat membru care au drepturi egale de vot. Rezoluiile Adunrii nu sunt legi, ci doar recomandri. Consiliul de Securitate - 15 membri, din care 5 permaneni (China, Rusia, Frana, Regatul Unit i SUA) i restul alei pentru un mandat de 2 ani. n fiecare an sunt alei cinci noi membri. Deciziile importante ale Consiliului de Securitate trebuie s fie votate de 9 membri. Consiliului Economic i Social i sunt subordonate multe din organizaiile speciale. Curtea Internaional de Justiie decide dispute internaionale - are sediul la Haga. Secretariatul Naiunilor Unite. Romnia este membru din anul 1955. Sistemul ONU cuprinde 15 agenii specializate: 1. Organizaia Internaional a Muncii (OIM) - a luat fiin n anul 1919, are sediul la Geneva, elaboreaz politicile i programele destinate ameliorrii condiiilor de munc i posibilitilor de angajare, fixnd totodat normele internaionale utilizate n toate rile lumii n domeniul forei de munc. Organizaia pentru Alimentaie i Agricultur (FAO) - a fost nfiinat la 16 octombrie1945 i are sediul la Roma. Romnia este membr din anul 1962. F.A.O. are ca scop: ridicarea condiiilor de trai ale popoarelor i statelor membre; mbuntirea randamentului produciei i repartiia tuturor produselor agricole i alimentare; mbuntirea condiiilor de via ale populaiei rurale; eradicarea srciei. Organizaia Mondial a Sntii (OMS) - cu sediul la Geneva. Romnia este membr din anul 1962. 96

Scopul Organizaiei este de a conduce popoarele la nivelul cel mai ridicat posibil de sntate. O.M.S. conduce studii cu privire la poluarea zonelor de litoral, la poluarea aezrilor omeneti, de combatere a zgomotului etc. Organizaia Mondial a Sntii colecteaz i difuzeaz informaii, ncurajeaz cercetarea cu privire la tehnologiile proprii, sub toate aspectele sntii, mai ales n domenii ca: nutriie, protecia copiilor, igiena mediului, combaterea unor boli grave sau epidemice, ngrijiri medicale i recuperri etc n domeniul protejrii mediului nconjurtor, Organizaia i-a propus urmtoarele prioriti: evaluarea efectelor pe care le produc condiiile de mediu asupra sntii, aprovizionarea cu ap salubr; elaborarea de sisteme pentru detecia i supravegherea poluanilor i a altor factori duntori pentru sntatea oamenilor .a. Grupul Bncii Mondiale (BM) - cu sediul la Washington DC, ofer rilor n curs de dezvoltare mprumuturi i asisten tehnic n vederea reducerii srciei i a promovrii unei creteri economice durabile. Fondul Monetar Internaional (FMI) - cu sediul la Washington DC, faciliteaz cooperarea n domeniul monetar i al stabilitii financiare internaionale i ofer un cadru permanent de consultare, de consiliere i asisten n domeniul financiar Organizaia Aviaiei Civile Internaionale (OACI) - creat la 4 aprilie 1947, cu sediul la Montreal. Romnia este membr din anul 1966. Organizaia urmrete dezvoltarea principiilor i tehnicilor navigaiei aeriene internaionale, promovarea planificrii i dezvoltrii transporturilor aeriene internaionale, asigurarea condiiilor de securitate a zborurilor, crearea i exploatarea aeronavelor n scopuri panice, precum i amenajarea liniilor aeriene, a aeroporturilor i instalaiilor de navigaie aerian. Organizaia Maritim Internaional (OMI) - cu sediul la Londra. Este singura agenie specializat n cadrul O.N.U. care i dedic activitatea problemelor maritime i dezvoltrii unei strategii tiinifice i tehnice la nivel mondial n ceea ce privete protecia mediului marin fa de polurile provocate de nave i de depozitrile de deeuri n mare. Organizaia Internaional a Telecomunicaiilor (UIT) - cu sediul la Geneva, favorizeaz cooperarea internaional n vederea ameliorrii mijloacelor de comunicaie, coordoneaz utilizarea frecvenelor de radio i televiziune, ncurajeaz adoptarea de msuri de securitate. 11. Organizaia Meteorologic Mondial (OMM) - a fost fondat la 11 octombrie 1947, cu sediul la Geneva. Numr 151 de state membre. Romnia este membr din 1948. Organizaia Meteorologic Mondial are ca scop, stabilirea unei colaborri la nivel mondial n domeniul operaiunilor i al serviciilor meteorologice; difuzarea de informaii meteorologice; stimularea cercetrii tiinifice; favorizarea aplicrii meteorologiei n navigaie, agricultur i alte activiti umane. 12. Organizaia Internaional a Proprietii Intelectuale (OMPI) - cu sediul la Geneva, ncurajeaz protecia internaional n domeniul proprietii intelectuale i faciliteaz cooperarea n materia drepturilor de autor, mrcilor, planurilor industriale i a brevetelor. 13. Fondul Internaional pentru Dezvoltarea Agricola (FIDA) - cu sediul la Roma, mobilizeaz resursele financiare n vederea creterii produciei agricole i ameliorarea nivelului nutriional al colectivitilor celor mai srace din rile n curs de dezvoltare 14. Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial (ONUDI) - cu sediul la Viena, ncurajeaz progresul industrial n rile n curs de dezvoltare n domeniul asistenei tehnice, al serviciilor consultative i al activitilor de formare. 15. Agenia Internaional a Energiei Atomice (AIEA) - a fost creat la 29 mai 1957, cu sediul la Viena, avnd 133 state membre. Romnia este membr fondatoare, ratificnd statutul Ageniei la 21 aprilie 1957. Organizaia ncurajeaz i orienteaz punerea la punct a 97

modalitilor de utilizare panic a energiei nucleare, ajut rile membre i favorizeaz schimbul de informaii tiinifice i tehnice n domeniul energiei nucleare. 16. Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.)- creat n anul 1965, n urma fuzionrii Programului Lrgit de Asisten Tehnic cu Fondul Special O.N.U. Cea mai important component a structurii sale o constituie Biroul politicilor de sprijin al programelor care, n prezent, are patru direcii ce urmresc patru scopuri eseniale: direcia de dezvoltare social i de eliminare a srciei; direcia de ntrire a gestiunii i a conducerii afacerilor publice; direcia de gestiune durabil a energiei i a mediului; direcia de tiin i tehnologie. Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare finaneaz activitile ce privesc promovarea proteciei mediului din Fondul pentru Mediu nconjurtor Mondial (F.E.M.), administrat i folosit mpreun cu Banca Mondial. P.N.U.D. a participat la elaborarea conveniilor Conferinei O.N.U. de la Rio, 1992 17. Programul Naiunilor Unite pentru Mediul nconjurtor (P.N.U.E.) a fost creat n decembrie 1972, cu sediul la Nayrobi. Este o organizaie specializat O.N.U. n problemele mediului ambiant, fiind urmarea imediat i direct a Conferinei Mondiale asupra mediului de la Stockholm. Organizaia are ca scop principal, coordonarea i ncurajarea aplicrii msurilor privind protecia componentelor de mediu i a mediului nconjurtor n ansamblul su. P.N.U.E. asigur condiiile pentru realizarea urmtoarelor activiti: evaluarea mediului, punnd bazele i urmrind funcionarea Sistemului Mondial de Supraveghere a Mediului (G.E.M.S.), ndeosebi a aerului, a mrilor i oceanelor, a degradrii resurselor naturale rennoibile, a sntii populaiei, precum i a consecinelor unor importante catastrofe naturale; schimbul de informaii asupra strii acestor factori i procese este facilitat de crearea Sistemului Informaional de Referin (S.I.R.); elaborarea i punerea n aplicare a unor strategii de gospodrire durabil a mediului; dezvoltarea dreptului internaional al mediului, lund n consideraie aplicarea principiilor din Declaraia de la Stockholm i din Declaraia de la Rio de Janeiro; impulsionarea msurilor de sprijinire, n special prin informarea n mas, educaie i pregtire profesional n domeniul proteciei mediului nconjurtor. Programul Naiunilor Unite pentru Mediul nconjurtor mparte problematica mediului, n mai multe domenii: apa, atmosfera, protecia stratului de ozon, clima, ecosistemele terestre, sistemele insulare sau de coast, oceanele, litosfera, energia, industria, transporturile, pacea, securitatea i mediul. P.N.U.E. a organizat i organizeaz conferine zonale pentru protecia mediului nconjurtor, ca de exemplu, Conferina de la Barcelorna din 1976 pentru stvilirea procesului de poluare a Mrii Mediterane, pentru protecia Mrii Caraibilor, pentru combaterea polurii n regiunea Golfului, n Asia de Sud-Est etc. Dintre documentele importante adoptate de P.N.U.E. menionm: Convenia de la Lausane asupra comerului internaional cu specii de flor i faun ameninate cu dispariia; Convenia de la Bonn asupra speciilor migratoare; Programul System-Wide Medium-Term" pentru perioada 1990-1995; 98

Convenia de la Bale cu privire la controlul msurilor transfrontiere a deeuri lor periculoase, 1989; Raportul grupului interguvernamental cu privire la schimbrile de clim, 1990; Programul Mondial de Aciune pentru stratul de ozon, care s-a finalizat prin adoptarea Conveniei de la Viena, 22 martie 1985, privind protecia stratului de ozon; Protocolul de la Montreal, 1987, privind substanele care epuizeaz stratul de ozon .a. Organisme specializate n domeniul proteciei mediului Consiliul de Legtur pentru Mediul nconjurtor, organ independent, cu sediul la Nairobi, creat n 1975, pentru a se putea colabora n mod efectiv cu Programul Naiunilor unite pentru Mediul nconjurtor. Scopul su, l constituie stimularea i dezvoltarea relaiilor dintre P.N.U.E. i organizaiile neguvernamentale, precum i relaiile dintre acestea din urm. Organizaii internaionale neguvernamentale Sunt numeroase ONG care acioneaz n domeniul proteciei i conservrii mediului, ns, dintre cele cu o activitate deosebit de bogat n materie enumerm Organisme specializate n domeniul proteciei mediului Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii (U.I.C.N.) care a fost nfiinat n 1948, avnd sediul la Morges (Elveia) i reunete 29 de naiuni i un numr mare de organizaii nepolitice din aproape 80 de ri. Are ca scop promovarea conservrii i utilizrii durabile a resurselor vii, ndeplinind n acest sens un rol consultativ pe lng guverne i diferite instituii de conservare, colectare i difuzare de informaii pertinente. Obiectivele organizaiei sunt: evaluarea strii resurselor naturale care pot fi rennoite; ncurajarea i pregtirea de msuri de conservare, propaganda pentru a se lua cunotin de msurile conservrii i informarea membrilor si i a diferitelor reele cu care colaboreaz O important iniiativ a U.I.C.N. este elaborarea lucrrii intitulate Strategia Mondial a Conservrii", publicat n 1980, n care se pune accentul pe probleme cum sunt: diminuarea terenurilor agricole, eroziunea, despduririle, deertificarea, modificrile de clim, extinderea spaiilor locuibile, srcirea patrimoniului genetic, poluarea Fondul Mondial pentru Protecia Naturii (F.M.P.N.), creat n 1961, cu sediul la Morges. Este o organizaie neguvernamental, al crui obiectiv l constituie procurarea, gestionarea i utilizarea de fonduri pentru conservarea mediului nconjurtor natural la scar mondial, a faunei, florei, peisajelor, apei, solului, aerului i altor resurse naturale". Greenpeace i-a nceput activitatea n anul 1971. Ea realizeaz numeroase campanii regionale mpotriva atingerilor aduse mediului. Cooperare instituional regional Agenia European pentru Mediu, creat n 1990, cu sediul la Copenhaga. Agenia i cantoneaz activitatea pe domeniile ce privesc calitatea mediului, sub aspectul calitii aerului i a emisiilor atmosferice; calitatea apei, poluani i resursele de ap; substanele chimice i periculoase pentru mediu; protecia zonelor de coast .a. Informaiile furnizate de Agenie sunt folosite la implementarea politicilor de mediu ale Comunitii.

99

Comisia Economic a Naiunilor Unite pentru Europa (C.E.E.) este un organism cu vocaie general n domeniul dezvoltrii economice i sociale i, n acelai timp, unul din pionierii cercetrii modalitilor de combatere a polurii pe plan regional. Metoda sa de lucru este reuniunea de experi, de pregtire i publicare de analize, statistici, precum i organizarea de schimburi de informaii i elaborarea de texte ce conin principii de aciune sau proiecte de conversie. Consiliul Europei - prima instituie de cooperare n Europa, Sediul Consiliului Europei este Palatul Europei din Strasbourg. Are 46 state membre (Romnia 1993). A adoptat o serie de documente: Carta apei, 1968; Declaraia de principii asupra luptei contra polurii aerului, 1968; Carta solurilor, 1972; Convenia european asupra proteciei animalelor n transportul internaional, 1968; Convenia relativ la conservarea vieii slbatice i a mediului natural al Europei, 1979; Carta animalelor, 1986 Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (O.C.D.E.), ca organizaie interguvernamental cu caracter economic, a fost nfiinat la 30 decembrie 1961, nlocuind Organizaia European pentru Cooperare Economic fondat n 1948, pentru administrarea Planului Marshall, n vederea reconstruciei n Europa. O.C.D.E. a pregtit studii aprofundate asupra unui mare numr de probleme privind mediul nconjurtor, ca i n ceea ce privete aspectele juridice ale polurii atmosferice transfrontiere, gestionarea substanelor chimice i a deeurilor toxice periculoase, coninutul obligaiei de a informa i consulta .a. Liga Statelor Arabe (L.S.A.), creat la 22 martie 1945. Scopul acestei organizaii este de a favoriza cooperarea ntre statele arabe membre pe plan politic, economic, militar, social i cultural, aplanarea unor eventuale diferende ntre acestea i asigurarea condiiilor de colaborare cu alte state. n cadrul activitii desfurate n domeniul economic, Liga Statelor Arabe, prin Consiliul su Economic, face recomandri i cu privire la folosirea i protejarea resurselor naturale ale mediului. Organizaia Unitii Africane - organizaie interguvernamental creat la 2-5 mai 1963 i are sediul la Addis Abeba. Organizaia urmrete promovarea unitii i solidaritii statelor membre; coordonarea eforturilor i cooperarea pentru mbuntirea condiiilor de via ale popoarelor africane; aprarea integritii teritoriale i independenei statelor africane, cooperarea internaional Organizaia Statelor Americane (OSA) - nfiinat la 30 aprilie 1948. n domeniul proteciei mediului, OSA a elaborat i a pus n practic o serie de proiecte privind valorificarea apelor i a pdurilor continentale, cu sprijinul P.N.U.E. De asemenea, a contribuit la elaborarea i aplicarea Conveniei relative la protecia naturii i conservarea vieii slbatice n emisfera vestic. Organizaii subregionale Comisia Dunrii pentru navigaie - alctuit din reprezentanii statelor riverane. Are sediul la Budapesta. Atribuiile Comisiei se refer exclusiv la navigaie. Cooperare instituional regional Comisia Rinului privind navigaia i poluarea apelor interioare. Este vorba de dou organisme internaionale distincte, a cror competen se completeaz n domeniul apelor i anume:

100

Comisia Central pentru Navigaia pe Rin (C.C.N.R.), creat n 1968, cu sediul ia Strasbourg, care are n competen i probleme privind poluarea produs de navigaie. Comisia Internaional pentru Protecia Rinului mpotriva Polurii (C.I.R.P.), cu sediul la Koblenz, a crei activitatea fost reglementat prin Convenia de la Berna din 29 aprilie 1963. Comisia cerceteaz natura, originea i intensitatea polurii Rinului, putnd propune statelor riverane msuri de protejare a fluviului mpotriva polurii. Comisia subregional pentru aplicarea Conveniei de la Oslo, din 1972. Comisia urmrete prevenirea polurii marine cauzate de operaiunile de imersare efectuate de nave i aeronave n zona Atlanticului de Nord-Est. Orice imersare, fie c este permis n baza unei autorizaii, fie c s-a datorat unui caz de for major, trebuie comunicat imediat, prin rapoarte adresate Comisiei Oslo, n vederea nregistrrii Comisia subregional pentru aplicarea Conveniei de la Helsinki, 1974. Comisia are n vedere prevenirea polurii mediului marin n zona Mrii Baltice. Spre deosebire de Comisia de la Oslo, aceast Comisie constituie un mecanism permanent, deservit de un Secretariat. Consiliul de Minitri (Consiliul membrilor UE) Consiliul are urmtoarele atribuii: asigur coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre; dispune de puterea de decizie; prin actele pe care le adopt, confer Comisiei atribuiile de executare a normelor stabilite de Consiliu. In Romania Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului a stabilit ca autoritate public central n domeniul mediului Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice Romania Agenia Naional pentru Protecia Mediului (ANPM). ANPM exercit atribuii privind planificarea strategic, monitorizarea factorilor de mediu, autorizarea activitilor cu impact asupra mediului, implementarea legislaiei i politicilor de mediu la nivel naional, regional si local, stabilite de ctre MMGA prin regulamentele de organizare si funcionare a ageniilor de mediu. Garda Naional de Mediu (GNM); este instituie public de inspecie i control, are n subordine 8 comisariate regionale ale Grzii Naionale de Mediu, instituii cu personalitate juridic a cror structur organizatoric include 41 de comisariate judeene, Comisariatul Municipiului Bucureti i Comisariatul Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii", organizate ca servicii fr personalitate juridic n cadrul comisariatelor regionale de care aparin. Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii. MMGA a re totodat n subordine uniti cu finanare extern i de la bugetul de stat: - Uniti de management al proiectului - Uniti de implementare a proiectului [1]Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii", publicat in Monitorul Oficial, nr. 283 din 07/12/1993, Hotrrea Guvernului nr. 367/2002 privind aprobarea Statutului de organizare i funcionare a Administraiei Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii" i a componenei nominale a Consiliului tiinific, publicat in Monitorul Oficial nr. 282 din 25/04/2002, modificat ulterior. 101

Administraia Naional de Meteorologie funcioneaz sub autoritatea Min n coordonarea Min funcioneaz uniti finanate din venituri proprii: - Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecia Mediului Bucureti - Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunrii Tulcea - Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare Marin Grigore Antipa Constana Tot n coordonarea Min este i Administraia Naional Apele Romne[1], unitate finanat att din venituri proprii ct i de la bugetul de stat, care se ocup cu gospodrirea unitar, cantitativ i calitativ a apelor, pe bazine hidrografice [1] Ordonan de urgen nr. 107/2002 privind nfiinarea Administraiei Naionale "Apele Romne", publicat in Monitorul Oficial nr. 691 din 20/09/2002. ADMINISTRAIA FONDULUI PENTRU MEDIU instituie public cu personalitate juridic, finanat integral din venituri proprii, n coordonarea Min, rspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, n conformitate cu prevederile Ordonanei de Urgen (OUG) nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (publicat n M.Of. nr. 1193/30 decembrie 2005), aprobat prin Legea nr. 105/2006 (publicat n M.Of. nr. 393/08 mai 2006). OUG nr. 195/2005 n art. 81-93 stabilete obligaiile diverselor autoriti n domeniul proteciei mediului. Autoritatea public central pentru sntate Autoritatea public central pentru educaie i cercetare Autoritatea public central n domeniile economiei i comerului Autoritatea public central n domeniul agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale Autoritatea public central n domeniul transporturilor, construciilor i turismului Autoritile administraiei publice locale Autoritatea naional n domeniul sanitar-veterinar i al siguranei alimentelor Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor Poliia, Jandarmeria, Inspectoratele pentru Situaii de Urgen i Garda financiar Comitetul regional pentru protecia mediului

Reciclarea Ambalajelor din Industria Alimentara RECICLAREA Introducere Recuperarea i reutilizarea resurselor reciclabile reprezint mijloace de soluionare a contradiciei dintre cerinele procesului de cretere economic i caracterul restrictiv al resurselor. Reciclarea este un concept al secolului xx i a aprut ca una din posibilittile de a limita risipa i de a utiliza mai eficient resursele. A devenit din ce n ce mai clar c industrializarea i creterea susinut a populaiei au condus la consumarea unor cantiti de resurse din ce n ce mai mari. Efectele reciclrii sunt: reducerea cantitii de energie i de materii prime necesare fabricrii de noi produse; red circuitului economic importante cantiti de materie prim; reduce cantitile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare ; reduce riscurile asupra sntii noastre i a mediului , cauzate de deversarea improprie a unor deeuri periculoase ; 102

reduce poluarea aerului i a apei . Durata de degradare natural a diferitelor categorii de deeuri se prezint astfel: cotor mr 3 luni deeuri de hrtie 3 luni ziare 3-12 luni chibrituri 6 luni filtru de igar 1-2 ani guma de mestecat 5 ani cutii de aluminiu 10-100 ani sticle din plastic 100-1000 ani pungi din plastic 100-1000 ani cri de credit 1000 ani recipiente din sticl 4000 ani Ce nu se poate recicla : materiale ceramice ; spray-uri ; ambalajele materialelor toxice ; abibildurile , erveelele , hrtia cerat , hrtia de fax ; prile metalice ataate magneilor AMBALAJUL Odat cu dezvoltarea i diversificarea produciei de bunuri, asistm la evoluii spectaculoase i n domeniul produciei de ambalaje, cruia i se impun cerine din ce n ce mai complexe.Din punct de vedere tehnic, ambalajul este definit ca un ansamblu de materiale, destinat proteciei calitii i integritii produselor i facilitrii operaiilor de circulaie tehnic a mrfurilor. Din punct de vedere economic,ambalajul poate fi apreciat ca un produs finit oarecare, obinut n urma unor eforturi materiale, financiare etc. Corespunztor STAS 5845/1-1986, ambalajul este considerat "un mijloc (sau ansamblu de mijloace) destinat s cuprind sau s nveleasc un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecia temporar din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic n scopul meninerii calitii i integritii acestora n starea de livrare, n decursul manipulrii, transportului, depozitrii i desfacerii pn la consumator sau pn la expirarea termenului de valabilitate"; aceeai surs, definete ambalarea ca fiind "operaie, procedeu sau metod, prin care se asigur cu ajutorul ambalajului, protecia temporar a produsului, n decursul manipulrii, transportului, depozitrii, vnzrii, contribuind i la nlesnirea acestora pn la consumare sau pn la expirarea termenului de valabilitate " Definiii asemntoare, sunt propuse i de Institutul Francez al Ambalajului i Ambalrii, astfel, 103

ambalajul constituie "obiectul destinat s nveleasc sau s conin temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrrii, transportului, depozitrii sau prezentrii, n vederea protejrii acestora sau facilitrii acestor operaii , iar ambalarea "operaia de obinere a primului nveli aflat n contact direct cu produsul". Institutul de Ambalare din Anglia are o viziune mai cuprinztoare asupra definirii ambalajului, conturnd n acest sens trei direcii. sistem coordonat de pregtire a bunurilor pentru transport, distribuie, depozitare, vnzare cu amnuntul i consum; cale de asigurare a distribuiei la consumatorul final, n condiii optime i cu costuri minime; funcie tehnico - economic care urmrete minimizarea costurilor la livrare. n ceea ce privete clasificarea ambalajelor utilizate pentru produsele alimentare, aceasta poate fi fcut dup mai multe criterii : dup natura materialului din care sunt realizate :ambalaje din hrtie i carton; ambalaje din lemn; ambalaje din metal; ambalaje din materiale plastice; ambalaje din materiale textile; ambalaje din materiale complexe; dup forma de prezentare : lzi, cutii, pungi, saci, borcane, butelii, flacoane, tuburi, bidoane, butoaie, canistre, caserole; dup domeniul de utilizare : ambalaje de transport terestru, maritim sau aerian; ambalaje de prezentare i desfacere; dup modul de circulaie: ambalaje refolosibile; ambalaje nerefolosibile; dup relaia cu mediul ambiant: ambalaje biodegradabile; ambalaje care nu sunt biodegradabile. Tipuri de ambalaje Ambalajele pentru produsele alimentare pot fi realizate din mai multe tipuri de materiale acestea difereniindu-se ntre ele prin eficiena proteciei pe care o ofer produselor i costurile de obinere.Productorii aleg cel mai potrivit tip de ambalaj pentru produs innd cont de urmtoarele aspecte: proprietile produsului care trebuie ambalat condiii de transport, manipulare i depozitare metoda de ambalare, tipul i funciile ambalajelor valorificarea economic a ambalajului n funcie de materialele din care sunt realizate se disting urmtoarele tipuri de ambalaje pentru produse alimentare: A. Ambalaje din materiale celulozice (hrtie carton): 104

hrtia kraft, h rtia albit, hrtia pergament, hrtia cerat, hrtia parafinat; pungii de hrtie; Se utilizez la ambalarea produselor de panificaie, fast -food, fin, mlai, gri, pesmet. cutii din carton ; Se utilizeaz la ambalarea produselor alimentare ca pizza, produse de patiserie, torturi, cereale etc. cutii din carton caerat cu folie de polietilen asociat cu folie de aluminiu este utilizat cu succes la ambalarea produsele alimentare lichide ce necesit a fi nchise ermetic i sterilizate la temperturi foarte nalte (ex: sistemul Tetra-Pak) lzii din carton. Se utilizeaz ca ambalaje pentru transportul legumelor i fructelor. B. Ambalaje din materiale plastice: pungi, sacoe, saci din material plastic; Se utilizeaz la ambalarea produselor alimentare (cereale, semine, zahr, poduse de panifica ie ). butelii i flacoane din materiale plastice; S e folosesc pentru mbutelierea laptelui pasteurizat. tuburi deformabile din material plastic; Acestea se utilizeaz pentru ambalarea mutarului, maionezei, piureurilor, pastei tomate etc. recipiente de capacitate mic din materiale plastice; Acestea se utilizeaz la ambalarea produselor semipstoase: produse lactate (iaurt, creme, brnz proaspt, ngheat etc.), semipreparate (maionez), mezeluri. bidoane si butoaie din material plastic. Acestea se folosesc pentru transportul laptelui i produselor lactate (smntn, branz proaspt, ngheat fric etc.). C. Ambalaje din sticl: butelii de sticl Sunt utilizate ca ambalaje pentru sucuri, buturi rcoritoare, ap mineral, lapte i derivatele laptelui, buturi alcoolice i lichioruri, bere, ampanie, ulei etc. borcane de sticl Se folosesc p entru ambalarea produselor alimentare conservate prin sterilizare, pentru miere, iaurt, bomboane. D. Ambalaje din metal: foliile de aliminiu; Se folosesc pentru ambalarea untului, ciocolatei, nuga, drajeurilor, bomboanelor fine, a biscuiilor. cutii conserve metalice; Se folosesc pentru ambalarea i conservarea produselor din carne, compoturi, ciuperci, fasole, mazre etc. doze de aluminiu ; Sunt ambalaje folositep entru bere, btuturi rcoritoare, sucuri, unele buturi,alcoolice tuburile deformabile; Sunt ambalaje folosite la produsele pstoase, creme cum ar fi: maioneza, mutarul, paste condimentate. butoaie metalice; Este foarte folosit pentru ambalarea sortimentelor de bere dar i pentru transportu vinului. ambalaje de tip aerosol (spray). Sunt folosite la ambalarea de substane aromatizante, creme, fric, sosuri. E. Ambalaje din lemn: lzi din lemn; Se folosesc ca ambalaje de transport pentru legume i fructe. 105

butoaie din lemn. Se folosesc pentru producerea/prelucrarea, transportarea i depozitarea vinului i abuturilor alcoolice distilate, pentru pete srat, etc. Funciile ambalajelor n epoca modern circulaia mrfurilor fr ambalaj este aproape de neconceput, discutndu-se tot mai mult de sistemul bicomponent produs-ambalaj (la nivel mondial aproximativ 99% din producia de mrfuri este ambalat) i rolul su n economia modern. Ambalajul, ca nsoitor al mrfii pe tot circuitul productor-consumator, trebuie s ndeplineasc o multitudine de cerine, grupate n literatura de specialitate n trei funcii principale: conservarea i protecie a calitii produselor; manipularea, transportul i depozitarea; promovare produselor. 1. Funcia de conservare i protecie a calitii produselor alimentare Rolul primordial al ambalajelor este cel de protecie a produselor i de asigurare a celor mai bune condiii pentru meninerea valabilitii lor. Aceast funcie vizeaz: a) Conservarea produsului prin protecie fa de factorii externi, aflai n mediul nconjurtor, cum sunt: factorii fizici (umiditatea relativa a aerului, particulele de praf din atmosfer, lumina, temperatura etc.), factorii chimici i fizico-chimici (aer, ap, oxigen, CO2 etc.), factorii biologici(microorganisme, insecte etc.). Din punct de vedere fizic, ambalajul trebuie s protejeze produsul de ocurile mecanice care l-ar putea deforma, comprima, etc.De asemenea, el trebuie s acioneze ca o barier, stopnd sau diminund la limite normale ptrunderea luminii, a temperaturii sau a altor ageni fizici care ar putea conduce la deteriorarea nsuirilor calitative ale produselor. Din punct de vedere chimic i fizico-chimic este foarte important ca produsul s nu intre n contact cu substane chimice agresive cum sunt H2, NH3, SO2, CO2, prin intermediul vaporilor, gazelor produse de substanele volatile (hidrocarburi, fum, parfumuri etc). Protecia biologic vizeaz meninerea calitii igienice i microbiologice a produselor alimentare. n acest scop,ambalajele trebuie s mpiedice att ptrunderea microorganismelor existente n atmosfer sau care pot fi preluate la contactul cu anumite suprafee, persoane etc., ct i crearea condiiilor favorabile apariiei i dezvoltrii germenilor patogeni. b) Pstrarea intact a calitii i cantitii produselor ambalate. Unii compui din structura produselor pot intra n reacii chimice nedorite cu diferite substane dincompoziia ambalajelor. De aceea, alegerea materialelor din care sunt confecionate ambalajele aflate n contact direct cu produsul prezint o deosebit importan n cazul produselor alimentare. Ea trebuie s in cont de tipul produsului (starea de agregare, coeziune etc.), de chimismul propriu (se aleg materiale inerte chimic fa de produs i mediu) i de tehnologia de conservare aplicat nainte sau dup ambalare (pasteurizare, sterilizare, congelare). Legislaia european i naional conine prevederi concrete referitoare la proprietile ambalajelor care vin n contact cu alimentele. Materialele din care sunt confecionate acestea trebuie s fie stabile din punct de vedere fizico-chimic, nepermind eliberarea unor molecule care pot trece n produs.De asemenea, ambalajul nu trebuie s influeneze caracteristicile organoleptice ale produsului alimentar. Tot n scopul evitrii formrii substanelor nedorite, aplicarea desenelor pe ambalaje se face pe partea care nu intr n contact cu produsele. Ambalajul trebuie s protejeze produsul i mpotriva pierderilor cantitative produse prin evaporare, pulverizare, frecare etc. 2. Funcia de promovare a produselor alimentare 106

Ambalajul este o interfa, un mediu, ntre produs i utilizator. Rolul su nu se limiteaz numai la acela de a conine i proteja produsul, ci i de a facilita vnzarea acestuia prin declanarea actului de cumprare.Ambalajul prezint produsul i contribuie substanial la vnzarea acestuia. Ambalajul modern nu se mai limiteaz doar la protejarea produsului, ci constituie un mijloc de comunicare ntre produs i client, devenind un element strategic al ntreprinderii pentru comercializarea produselor proprii. Pentru a ndeplini acest rol de intermediar, ambalajul trebuie s asigure o informare ct mai complet asupra produsului respectiv, contribuind la creterea sentimentului de ncredere n calitatea oferit de productor. Un ambalaj estetic i care este purttorul unor informaii utile despre produs (caracteristici, mod de utilizare, termen de valabilitate etc.) atrage atenia cumprtorilor i favorizeaz luarea deciziei de cumprare. n condiiile comercializrii prin autoservire, ambalajul individual (de prezentare), specific celor mai multe produse alimentare, este expus pe rafturi i gondole prelund arta vnztorului ("vnzator mut") i acionnd ca factor psihologic asupra cumprtorilor poteniali prin stimularea vnzrilor ctre acetia. Aa cum se spune c "haina face pe om" i ambalajul contribuie la formarea primei impresii despre produs, transformndu-se ntr-un suport al publicitii la locul de vnzare. Mai mult, exist destul de multe persoane, care, atunci cnd achiziioneaz un produs au n vedere i posibila reutilizare a ambalajului, deci un dublu beneficiu pentru aceeai sum de bani. Elementele definitorii ale funciei de promovare a produsului, cuprind: identificarea i prezentarea produsului; informarea cumprtorilor; crearea unei atitudini pozitive fa de produs; modificri n mentalitatea i obiceiurile cumprtorului; comunicarea cu clientul.

Elementele prin care un ambalaj poate atrage atenia cumprtorului asupra unui produs, sunt: modul de realizare al ambalajului, eticheta, marca de fabric sau de comer, estetica ambalajului. n concluzie, forma de prezentare a mrfii are aproape aceeai importan ca i produsul n sine, caracteristicile estetice ale ambalajuluireprezentnd elemente strategice ale ntreprinderilor productoare, cu o importan din ce n ce mai mare n realizarea funciilor de marketing. 3. Funcia de manipulare, depozitare i transport Aceast funcie este legat de protecie deoarece pe parcursul operaiilor de manipularedepozitare-transport, produsele ambalate sunt supuse unor solicitri mecanice, care le pot deteriora. Funcia de manipulare- Ambalajul secundar faciliteaz manevrarea produsului prin forma sa, volumul, greutatea, prezena unor orificii n scopul prinderii sale cu mna sau cu un utilaj. trebuie s asigure o securitate maxim pentru operatori, garantnd n acelai timp o bun stabilitate a ncrcturii.

107

Funcia de depozitare- n timpul depozitrii, ambalajul este acela care preia presiunea rezultat n urma operaiei de stivuire a produselor. De aceea, cerinele fa de ambalaj in seama de urmtorii factori: ambalajul s fie uor de aranjat n stiv; s fie precizate condiiile n care poate fi depozitat i eventualele precauii n manipulare; s reziste la variaii de temperatur i umiditate atunci cnd depozitarea are loc n spaii deschise. Funcia de transport-Transportul este prezent n toate etapele vieii ambalajului. Produsele sunt transportate pe ci rutiere, feroviare, pe calea aerului sau pe mare. Fiecare mod de transport are un impact mai mult sau mai puin important asupra mediului, prin tipul de combustibil utilizat i necesitatea existenei unei infrastructuri. Cerinele fa de ambalajul de transport sunt axate pe: necesitatea adaptrii ambalajului la normele de transport; optimizarea raportului volum/greutate: produsul trebuie s fie coninut ntr-un volum standard pentru a beneficia de un tarif avantajos i condiii mai bune de transport; greutatea mai mic a ambalajului corespunde unei taxe mai mici; posibilitatea de adaptare a ambalajului la unitile de ncrcare utilizate uzual n transportul principal i secundar (palete, vagoane de cale ferat, camioane)a Folosirea hrtiei la fabricarea ambalajelor are urmtoarele avantaje: au mas proprie mic; se pot modela la forma i dimensiunile dorite; se pot inscripiona uor, direct, fr s mai fie necesar ataarea etichetei; au costuri reduse; sunt biodegradabile sau se pot recicla; unele pot fi rezistente la penetrarea uleiurilor i grsimilor.

Reciclarea hartiei si a cartonului Ambalaje din hartie Ambalajul din hrtie este un mod civilizat i eficient de a ambala diferite produse alimentare i totodat un excelent suport pentru a promova produsele. Hrtia este ideal pentru ambalat, datorit flexibilitii i abilitii de a se plia perfect pe produse. Ambalaje din carton Cartonul reprezint o aglomerare de fibre celulozice rezultate din prelucrarea materiilor prime vegetale cum ar fi: paie de cereale, coceni de porumb, stuf, lemn de brad, pin, fag, plop etc. El este o hrtie groas, compact i foarte puin flexibil. In ziua de azi exist o varietate foarte mare de productori de carton, iar inovaiile n domeniu mbuntesc constant utilizarea la confecionarea ambalajelor i ajut n acelai timp la protejarea mediului nconjurtor. Tipuri de cartoane utilizate la confectionarea ambalajelor : -plat, duplex, triplex, ondulat, microondulat Ambalajele din carton prezint urmtoarele avantaje n utilizare: 108

sunt materiale ecologice, reciclabile i netoxice; cartonul ondulat este unul dintre cele mai ecologice i solide materiale de ambalare, care nu este depit din punctul de vedere al performanelor economice i ecologice de nici un alt material; sunt flexibile, uoare, igienice, apte pentru a veni n contact cu alimentele; se caracterizeaz prin rigiditate i rezisten foarte bun; sunt rezistente la grasimi, gaze, hidrocarburi, acizi (hrtia tratat prin acoperire i laminare); pot fi tiprite. Cutiile din carton sunt cele mai utilizate ambalaje din carton i sunt disponibile ntr-un numr foarte mare de forme i dimensiuni, cu multe utilizri de la cutii de cereale pentru micul dejun la cutii pentru pantofi, cutii pentru sucuri de fructe i pn la cutii pentru cele mai sofisticate aparate electronice ca telefoanele mobile sau pentru electrocasnice de mari dimensiuni ca frigidere, maini de splat, aragazuri. Principalele tipuri de deseuri din hartie si carton reciclabile: Hrtii poligrafice (hrtii pentru imprimanta i de ziar) ; Hrtii i cartoane de mpachetat ; Hrtie igienica i de uz casnic; Carton gofrat Hrtii i cartoane tehnice speciale Agenii de salubritate colecteaz deja separat acest tip de deeuri, n special de la agenii economici i mai puin de la populaie.Aceast colectare separat trebuie s se extind i la nivelul populaiei,deoarece o foarte mare cantitate de hrtie i carton poate fi recuperat din acest sector.In prezent exist pubele de capaciti de 1,1 m i chiar mai mici aezate n diferite zone de ctre agenii de salubritate. Acolo unde pubelelespeciale pentru hrtie nu conineau i alte tipuri de deeu menajer, acestepubele au rmas n continuare, iar n celelalte zone au fost ridicate. De ex. prin utilizarea hrtiei vechi la fabricarea hrtiei noi, atat consumul de lemn cat si cheltuielile in energie pentrutransportul lemnului si pentru productie se reduc. se reduc si efectele negative asupra climei, ca urmare a defrisariisuprafetelor forestiere (ce diminueaza procesul transformariidioxidului de carbon in oxigen), si asupra solului (cresterea risculuide eroziune). Hartia fabricata pe baza hartiei vechi are de asemenea o nevoie mai scazuta de apa si o incarcatura in ape reziduale mai micadecat hartia fabricata numai din material lemnos. Potentialul de contaminare Reciclarea hrtiei depinde foarte mult de calitatea deseurilor de hartie colectate. Hrtia i cartonul pot fi foarte usor contaminate cu alte tipuri de deseurimenajere, in special cu lichide. De aceea este indicata colectarea deseurilor de hartie si carton incontainere special amenajate cu o deschizatura mai ingusta, care saingreuneze introducerea si altor tipuri de deseuri menajere. Oportunitati de reutilizare si reciclare Toate fabricile de hartie din tara noastra accepta deseuri de hartie sicarton in vederea reciclarii, in functie de capacitatile existente.Principalele utilizari ale hartiei reciclate: 109

n industria hartiei ca materie prima fibroasa(substituirea pastei de hartie): fabricarea din nou a hrtiei (valorificare optim), a cartoanelor sau mucavalelor (valorificare inferioar) Reciclarea hrtiei se poate face de cel mult 6-10 ori, deoarece lafiecare reciclare lungimea fibrei de celuloz scade, ceea ce duce ladiminuarea rezistenei mecanice i a calitii (aspect, culoare)hrtiei nou fabricate, la reducerea productivitii muncii i lacreterea pierderilor tehnologice Dup atingerea acestui numr de cicluri, hrtia inferioar calitativ,poate fi utilizat n alte domenii n industria materialelor de construcii: ca izolant termic n panourile de prefabricate la producerea de placi fibroase (peretii din carton cu gips), ca material de umplere a ambalajului combustibili obinui din deeuri(n amestec cu cele din plastic i lemn). Utilizarea ecologica a valorificarii hartiei vechi este, din punctul de vedere al managementului deseurilor, cea mai importanta cale in reducerea cantitatilor de deseuri. Astfel, este diminuata poluarea mediului prin: Economisirea cantitatilor de materii prime si de energie; Diminuarea emisiilor de gaze si ape reziduale. Putem reduce cantitatea de hartie pe care o folosim zilnic asigurandu-ne ca atunci cand scriem folosim ambele fete ale unei pagini, ca nu incepem o pagina noua fara a o termina pe cea de dinainte, ca nu rupem foi doar ca sa ne jucam si sa le aruncam pe jos. De ce ar trebui sa reciclam hartia? *Economisim energie. O fabrica producatoare de hartie foloseste cu 40% mai putina energie daca foloseste hartie reciclabila, decat fibra noua. *Poluam mediul mai putin. Pentru a produce hartie reciclata se folosesc mai putine chimicale si inalbitori decat in cazul in care se produce hartie noua. *Protejam padurea. Daca hartia este reciclata se vor taia si se vor folosi mai putini copaci. Reciclarea materialelor plastice Ambalaje din plastic Materialele plastice au o pondere de folosire pentru confec ionare ambalaje foarte mare, datorit avantajelor pe care acestea le prezint: izoleaz bine produsele att alimentare ct i cele nealimentare; sunt nealterabile; sunt uoare; 110

sunt rezistente la rupere; impermiabile la ap, aer i gaz; rele conductoare de cldura; au rezisten termic att la temparaturi nalte ct i la temperature joase; au un aspect de prezentare superior, atrgtor pentru toate formele i culorile realizabile; pre sczut. Cele mai utilizate materiale plastice pentru confecionarea ambalajelor sunt: polietilena, polipropilena ,polistirenul, clorura de vinil.Ambalajele din materiale plastice sunt dintre cele mai variate, prezentndu-se n nenumarate variante constructive cum ar fi: pungi, sacoe i saci din material plastic;Sunt destinate pentru ambalarea si transportul unei game foarte largi de produse alimentare, farmaceutice, chimice, textile etc. butelii i flacoane din materiale plastice;Se folosesc pentru produse lichidele alimentare (ap , bauturi racoritoare, lapte i produse lactate, vin, ulei, sosuri etc,) produse cosmetic, solui chimice, detergeni etc tuburi deformabile din material plastic;Se utilizeaz pentru ambalarea produselor pstoase in industria alimentar (mutar, maionez, piureuri, past tomate) a cremelor i unguentelor n industria farmaceutic i cosmetic. caserole din polistiren;Sunt utilizate ca ambalaje pentru diverse produse, cum ar fi: carnea i preparatele din carne, produse de patiserie i cofetrie, semipreparate alimentare, pretndu-se la nclzirea n cuptorul cu microunde. cutii i recipiente de capacitate mic din materiale plastice;Acestea se utilizeaz la ambalarea produselor semipstoase: produse lactate (iaurt, creme, brnz proaspt, ngheat etc.), semipreparate (maionez), mezeluri si pentru prduse cosmetice, vopseluri.etc. lzi din material plastic;Navetele (lzile) din plastic au diferite forme i dimensiuni i sunt utilizabile ca ambalaje pentru sticle de bere de 0,5 si 1 litru, pentru legume fructe, pentru carne i mezeluri, pentru paine si produse de panificatie. Navetele (lzile) sunt rezistente la oc i la temperaturi sczute, adecvate pentru pastrarea produselor refrigerate. bidoane, canistre i butoaie din materiale plastice;Acestea se folosesc pentru transportul laptelui i produselor lactate (smntn, branz proaspt, ngheat fric etc.) precum si pentru toate produsele lichide. Infrastrucura Infrastructura de colectare si prelucrare pentru plastice nu trebuie stabilita la nivel national.In general, aceasta este limitata la zone locale.Insa, multi consumatori care doresc sa recicleze deseurile din plastic constata canu exista centre specializate de preluare a acestor deseuri.Pentru 1 ton polietilen recuperat se economisesc 8t petrol i se potfabrica 6000 m2folie netransparent sau 3000 recipieni de ambalatPlasticul , prezent n deeuri, se mparte n urmatoarele grupe:Cea mai mare parte din producia de materiale plastice este constituite de PE,PVC, PP si PS. In domeniul ambalajelor sunt utilizate mai ales tipurile demateriale plastice PE si PP. Potenialul de contaminare Deeurile din plastic aduse la unitile de procesare sunt, n general contaminate cu materiale strine.Materialele strine, cum ar fi alimentele cauzeaz uzarea granulatorilor ia altor echipamente utilizate n sortarea i reciclarea acestor materiale. Recuperarea maselor plastice 111

Prezint dificulti att n privina sortrii lor pe categorii n funcie dedensitate, ct i n ceea ce privete aplicarea tehnologiilor de valorificare, carenu sunt complet puse la punct i astfel produsele obinute sunt de o calitateinferioar celor realizate direct din materii prime Oportuniti de reutilizare i reciclare Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie s urmreasc cerinelepieei, astfel nct valoarea materialelor valorificate s poat acoperi costurile decolectare, prelucrare i transport.Centrele de colectare pot asigura: o compactare i balotare a deeurilor din plastic n vedereareducerii costurilor de transport n cazul mai multor tipuri de deseuri din plastic cu destinatii diferitepentru fiecare, o sortare a acestor deseuri in functie de cerinteleunitatilor de procesare si apoi o compactare i balotare a deseurilor gata sortate. Astfel de prelucrari pot fi dezvoltate in functie de evolutia pietei dedesfacere a produselor din materiale reciclate.Unitatile de procesare ale materialelor reciclabile i stabilesc n generalinstalaiile de prelucrare n zone dens populate, n care se genereaz cantitimari de materiale valorificabile. Reciclatorii trebuie s plteasc costurile de transport la unitilecentralizate.Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de fabricaie mai ieftinfa de cele realizate din materii prime. n prezent , exist aproximativ 40 de tipuri de plastic , fiecare cu ocompoziie chimic i proprieti diferite , care le fac potrivite pentru oanumit utilizare . Plasticul este fabricat din petrol , benzin i crbune .Cea mai mare parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin dinreziduurile rafinrii petrolului. Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i serealizeaz ntr-o gam larg n multe ri . n loc s polueze apa rurilor sau suprafee mari de sol prin acumularea lor, PET-urile pot fi foarteuor colectate i reciclate , acest lucru se poate face foarte uor cuajutorul containerelor speciale amplasate n multe zone ale oraului .Recuperarea ambalajelor de plastic reprezint o mare provocare ,datorat n primul rnd numrului mare de PET-uri folosit cu foarte mareeficien ca recipient pentru buturi . Avantajul reciclrii ambalajelor PET este enorm , dat fiind numrulmare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil.Dei nu exist dateconcrete n acest sens , estimrile spun c descompunerea plasticului poate dura sute i chiar mii de ani , astfel c , dac aruncm o sticl de plastic la ntmplare i nimeni nu o va ridica n urma noastr , putem fisiguri c va fi gsit acolo i de multe generaii dup noi. Dintre toate materialele reciclabile, plasticul poate fi reciclat cu efortul cel mai puin.Majoritatea supermarketurilor au nceput s introduc pungi biodegradabile. Acestea sunt fabricate din plastic ce se biodegradeaz nanumite condiii i dup o anumit perioad de timp.Exist dou tipuri de pungi de acest fel. Exist pungi din plastic biodegradabil, care conine un mic procent de material care nu estefabricat pe baz de petrol, i pungi din plastic foto-degradabil, care se vadegrada atunci cnd va fi expus la soare. Proprietile mecanice ale maselor plastice pot fi schimbate ntimpul reciclrii i de aceea nu este posibil reciclarea unei cantiti mari din acelai material dup care acesta s fie supus unui nou procesde reciclare. De ce ar trebui sa reciclam plasticul? 112

*Economisim resurse naturale. Productia de plastic utilizeaza 8% din productia de petrol a globului. *Reducem consumul de energie. Prin reciclarea unei singure sticle din plastic salvam energia care ar putea tine aprins un bec timp de 6 ore. *Reducem cantitatea de gunoi solid care ajunge la gropile de gunoi. *Reducem emisiile de substante chimice nocive in aer. Reciclarea sticlei Ambalaje din sticl Sticla naturala este formata din anumite tipuri de roca topite in urma unor fenomene naturale ce au dus la temperaturi inalte ,apoi racite si solidificate rapid. Sticla poate fi reciclata la nesfarsit fara sa isi piarda din calitati. Sticla este considerat materialul ideal pentru ambalaje datorit caracteristicilor sale i a avantajelor pe care le ofer ca ambalaj.Sticla este utilizat cu precdere la ambalarea produselor lichide sau vscoase n domeniul alimentar, dar i n industria farmaceutic, la ambalarea produselor chimice etc. Avantajele utilizrii sticlei ca material de ambalare sunt urmtoarele: este impermeabil la gaze, vapori, lichide; este inert din punct de vedere chimic fa de produsele alimentare i nu pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalat; este un material igienic, uor de splat i care suport sterilizarea; nu transmite i nu modific gustul alimentelor; este transparent, permind vizualizarea produselor; poate fi colorat, aducnd astfel o protecie suplimentar a produsului mpotriva radiaiilor ultraviolete; este un material rigid care poate fii realizat n forme variate; are o bun rezisten la presiuni interne ridicate, fiind utilizat la ambalarea unor buturi ca: ampanie, cidru etc.; este reciclabil, nu polueaz mediul; se poate inscripiona uor prin ataarea de etichete. Utilizarea sticlei ca material de ambalaj prezint i dezavantaje legate de: rezistent la oc mecanic, rezultnd dificulti n transport i depozitare; rezisten sczut la oc termic; mas proprie mare. Din sticl sunt realizate ambalajelor sub form de pahare, borcane, butelii, flacoane etc, pentru produsele alimentare lichide, pstoase i chiar pentru cele solide. Motivele cele mai importante pentru care sticla este reciclata sunt urmatoarele: -reciclarea sticlei necesita mai putina energie decat fabricarea acesteia. 113

-reducerea costurilor legate de deseurile menajere. Un procent de 8% din acestea poate fi recuperat prin reciclarea sticlei. -pentru fiecare tona de deseuri de sticla retopite se economisesc 1.2 tone de materie prima, ajutand astfel la protejarea mediului De ce ar trebui sa reciclaam sticla? *Economisim energie *Reducem emisiile de gaze nocive din atmosfera. Reciclarea ambalajelor din metal Ambalaje din metal Ambalajele din metal sunt confecionate din oel sau din aluminiu. Oelul se utilizeaz n producerea de recipiente pentru ambalarea unei game largi de produse, cum sunt produsele alimentare, vopselele, etc. Ambalajele din aluminiul se utilizeaz pentru realizarea de recipiente pentru alimente i buturi, folii i laminate. Ambalajele din metal i aliaje sunt folosite cu precdere n industria alimentar la ambalarea conservelor de carne, pete, fructe i legume, buturilor alcoolice i nealcoolice. Opinia consumatorilor este mai puin favorabil metalelor deoarece acestea pot influena gustul produselor ambalate. Ambalajele metalice se realizeaz din tabla de oel cositorit, aluminiu si materiale combinate (materiale plastice, carton si metal). n ultima perioad a crescut ponderea ambalajelor din aluminiu i aliaje din aluminiu datorit unor avantaje pe care le ofer aceste materiale. Avantajele utilizrii ambalrii n materiale metalice sunt considerate a fi urmtoarele: au proprieti de barier foarte bune; nu sunt toxice i pot veni n contact cu produse i buturi alimentare; se pot inscripiona uor; se pot utiliza n combinaii cu alte materiale pentru ambalare. Din material metalice se confecioneaz urmtoarele ambalaje: cutii metalice; doze de aluminiu; bidoane i butoaie metalice; ambalaje tip aerosol (spray); tuburi deformabile.

114

Cutiile din metal sunt folosite n industria alimentar pentru ambalarea i conservarea alimentelor. Sistemul de ambalare, materialul folosit i tipul de ambalaj trebuie s asigure stabilitatea alimentului, s nu permit transferul unor substane toxice din materialul de ambalare sau n timpul procesului ambalrii ctre aliment, s evite schimbul de umiditate cu mediul, impurificarea cu substane nedorite din mediu, contaminarea cu microorganisme i favorizarea unor reacii fotochimice sau determinate de contaminarea microbiologic.Cutiile metalice ofer avantajul rigiditii, evitnd riscurile de spargere n timpul transportului.

Bidoanele i butoaiele metalice-Bidoanele metalice se folosesc n industria alimentar pentru cantiti mai mari de produse transportate precum lapte, smntn etc.Butoaiele metalice se confectioneaz din aluminiu, oel inoxidabil sau tabl decapat. Pot fi cilindrice sau bombate, situaie n care sunt prevzute cu dou inele din cauciuc, pentru a uura rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentru vin precum i pentru produse petroliere. Ambalaje de tip aerosol (spray) sunt folosite la ambalarea de: creme, fric, ngheat, sosuri, maionez, brnz topit, mutar etc.Produsul este ambalat i se evacueaz sub presiune. Tuburi deformabile Sunt ambalaje folosite la produsele pstoase, creme, geluri cum ar fi: maioneza, mutarul, paste condimentate, past de dini.Evacuarea coninutului se face prin mrirea presiunii interioare la deformarea manual a ambalajului. Dac capacul ambalajului este deschis, coninutul se revars n exterior. Reciclarea aluminiului In momentul de fata cutia de aluminiu este unul dintre cele mai reciclate ambalaje din lume datorita caracteristicii de baza a aluminiului, versatilitatea, care permite metalului si aliajelor sale utilizarea intr-o gama larga de sectoare, de la transport la constructii, electronica, ambalaje, mobilier si instalatii industriale. Cu exceptia ambalajelor, pentru toate celelalte finalitati aluminiul este folosit in productia de bunuri durabile. Din perspectiva reciclarii, aluminiul si aliajele sale sunt materiale ideale, intrucat numarul reciclarilor fara deteriorari semnificative ale calitatii este unul indefinit. In conditiile in care datele oficiale ne arata ca pentru fabricarea unui produs se economiseste intre 74% si 95% din energia necesara realizarii aceluiasi produs din resurse primare, retopirea aluminiului ne ajuta sa reducem cu 95% mai putina energie decat productia primara a metalului, adica procentul maxim.

Cu alte cuvinte, reciclarea aluminiului nu poate decat sa aduca beneficii imense sociatatii scazand costul de productie pentru un numar imens de produse pe care le folosim zi de zi. Poate ca oamenii ar fi incurajati sa reutilizeze acest material daca ar cunoaste cateva date statistice de baza: o cutie de aluminiu dispare natural in 100 de ani, dar prin reciclarea sa am putea economisi energie pentru producerea a 20 de doze reciclate; minereul din care se obtine aluminiul este bauxita - rezervele actuale de bauxita sunt suficiente pentru inca 400 de ani, dar recicland 1 kg de aluminiu am putea salva 8 kg de bauxita, 4 kg de chimicale si 14 kwh de

115

electricitate; din pacate 3 din 4 conserve pe care le gasim la supermarket sunt facute din otel, care daca ar fi reciclat ar putea reduce semnificativ costurile in numeroase ramuri economice. In concluzie reciclarea dozelor nu este numai o afacere profitabila ci si o sarcina esentiala pentru salvarea mediului. Care este situatia in Romania? In urmatorii ani trebuie sa ajungem sa reciclam 50% din cantitatea de aluminiu introdusa pe piata. Pentru a satisface consumul necesar, in Romania se produc anual aproximativ 350 de milioane de doze de aluminiu si sunt importate alte 100 de milioane de doze dar la ora actuala, sunt reciclate doar 3% din dozele existente pe piata, iar la gunoi ajung peste 10.000 de tone de aluminiu de inalta puritate. De ce ar trebui sa reciclaam aluminiul? *Economisim materii prime, energie si reducem emisiile de gaze nocive in atmosfera. Reciclarea otelului Otel este un termen folosit pentru fierul ce contine cantitati mici de carbon, mangan, calcar, carbune, otel vechi. Otelul poate fi folosit la fabricarea unei game variate de produse, intrucat proprietatile sale variaza in functie de cum este fabricat si ce ingrediente se folosesc. Noi tipuri de otel sunt create in mod continuu, astfel incat produsele sa poata fi mai usoare, mai rezistente, mai subtiri si cu un impact mai redus asupra mediului. Proprietatile otelului sunt schimbate prin adaugarea de elemente chimice. Manganul este adaugat pentru a creste duritatea, tungstenul si cobaltul sunt adaugate pentru a-i da rezistenta otelului, iar carbonul este adaugat pentru a-l face tare, dar nu usor de casat. Cutiile de otel-Cutiile de otel sunt folosite la ambalarea a peste 1500 de tipuri de alimente de la mere, la dovlecei.Cutiile de otel au deseori un strat subtire de folie, pentru a proteja mancarea din interior si pentru a preveni rugina, in exterior. Cutiile de otel contin un minim de 25% materiale reciclate si sunt reciclabile 100%. De ce sa reciclam otelul? *Economisim energie. Folosirea otelului reciclat salveaza pana la 74% din energia necesara producerii otelului din materii prime. *Economisim resurse naturale. Reciclarea unei tone de otel inseamna economisirea unei tone si jumatate de minereu de fier, a unei jumatati de tone de cocs si a 1,28 tone de gunoi solid. *Reducem poluarea. Reciclarea unei tone de otel reduce cu 86% emisiile de gaze in aer si cu 76% poluarea apei Ambalaje din lemn Lemnul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbusti, copaci, etc, fiind compus in majoritate din celuloza si lingina, avand in compozitia sa si o mica parte din gume si rasini sau materii colorante. Utilizarea lemnului ca material de ambalare este redusa la ambalajele exterioare de mari dimensiuni, iar ca ambalaje de mici dimensiuni sunt folosite laditele de lemn. In ultima perioada, ponderea acestui material este din ce in ce mai mica in cadrul materialelor de ambalare, el fiind inlocuit treptat cu materialele plastice. Lemnul este utilizat in special la confectionarea ambalajului de transport, dar este utilizat mai eficient in alte domenii, cum ar fi fabricarea hartiei, etc. 116

Recuperarea materialelor din lemn uzate, este inca la inceput. Si firmele care se ocupa de reciclarea deseurilor de ambalaje de lemn produc din acestea panouri pentru cofrare, panouri de gard, sisteme de dusumea, mobilier de gradina, custi de caine, etc. Exista firme specializate in productia si reciclarea paletilor si ambalajelor din lemn. Utilizarea lemnului ca material de ambalare este redus la ambalaje exterioare de mari dimensiuni. Principalele avantaje ale folosirii lemnului pentru confec ionarea ambalajelor sunt protecia ridicat ce o asigur produselor din interior i faptul c ambalajele din lemn sunt refolosibile. Principalele caracteristici ale ambalajelor din lemn sunt: rezisten bun la solicitri mecanice; rezisten bun la uzur; conductibilitate electric foarte mic; sunt ecologice.

Printre dezavantaje ambalajelor din lemn enumerm: spaiul mare ocupat de ambalaje atunci cnd nu sunt folosite, domeniul restrns de utilizare, i cantitile tot mai reduse de lemn disponibile pentru ambalaje Cele mai utilizate ambalaje din lemn lzi din lemn; cutii din lemn; palei din lemn; butoaie din lemn, couri din lemn.

Lzile din lemn se confectioneaz din ipci de lemn, din placaj sau din plci fibrolemnoase. Se folososc ca ambalaje secundare (lzile compartimentate pentru sticle, numite i navete), sau ca ambalaje primare (lzi pentru legume i fructe, lzi pentru produse grase-unt, margarin, untur). Cum ar arata un ambalaj ideal? Ambalajul reciclabil ideal necesil o cantitale mica de energie pentru a fi reciclat i nu conine componente toxice. El protejeaz produsul ambalat astfel nctpierderile acestuia sunt nule i permile distribuirea i stocarea produselor latemperatura camerei pe termen nelimitat. Cnd este ars, ambalajul respectiv elibereaza energia nmagazinata la producerea acestuia, transformand-o n electricitale cu emisle poluanta "zero", Este biodegradabil. Binenteles, un astfel de ambalaj nu exist, dar exista materiale i procese care se apropie mai mult sau mai putin de acest model ideal. Impactul deseurilor asupra mediului

117

Nici o fiinta de pe Pamant nu poate trai fara oxigen, iar oxigenulnu poate exista fara spatiile verzi. Pentru a putea trai, omul trebuie saaiba mare grija si sa acorde o importanta speciala spatiilor verzi. Zilnic,mii de metri patrati de padure sunt defrisati. Desi oamenii nu realizeazaaceste resurse se vor sfarsi intr-o zi. Acest lucru poate fi evitat prinreciclarea deseurilor biologice. Depozitarea necontrolata a deseurilor problematice, respective toxice, a dus in multe locuri la aparitia unor zone care reprezinta un pericol pentru mediu si resursele naturale, precum si pentru sanatateaumana.Pentru binele comunitatii de azi, dar mai ales in scopul protejariimediului, evacuarea monitorizata a deseurilor trebuie urmarita in Europa prin toate mijloacele. In urma unei vizite la rampa de gunoi se pot trage urmatoareleconcluzii: excesul de materiale refolosibile si o mentalitate gresita a aruncarii. Hartii, cartoane, sticle, metale, plastic, jucarii, imbracaminteintacta, ustensile gospodaresti inca folosibile si alimente-chiar painiintregi- se regasesc in amestecul de gunoi. Pentru cel sosit in rampa degunoi, totul dovedeste ca traim intr-o adevarata societate a risipei". Cantitatea si natura deseurilor sunt influentate de mai multi factori:clima, frecventa de ridicare, gradul de educare a populatiei, nivelul detrai, gradul de urbanizare si industrializare al orasului. Campioni mondiali la aruncat deseuri sunt S.U.A, cu o cantitate de720kg/persoana/an. Portughezii arunca 260kg/persoana/an, iar cehii250kg/persoana/an. Fiecare cetatean al orasului contribuie la cresterea stratului degunoi cu 350-400 kg/persoana/an. Concluzii Calamitile naturale din ultimii ani indic faptul c impactul uman asupra mediului este cu adevrat negativ, chiar distructiv. Mai mult,astzi nu se mai pune accent pe conservarea mediului natural ci pesupravieuirea speciei umane.Reciclarea este un concept modern n gestiunea deeurilor i presupune reprocesarea materialelor n produse noi. Prin reciclare este prevenit pierderea unor materiale potenial folositoare, reduceconsumul de materii prime, reduce consumul de energie i astfel producerea de gaze cu efect de ser.Materialele reciclabile pot proveni att din gospodriile particularect i din industrii: sticl, hrtie, aluminiu, fier, textile i plastic. Pentru a putea fi reciclate aceste materiale trebuie sortate pe categorii i tipuri de produse.Reciclarea presupune avantaje att din punct de vedere economic,ct i n ceea ce privete protejarea mediului nconjurtor. TIAI C HRTIE o familie folosete n medie pe an o cantitate de hrtie echivalent cu 6 copaci? este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hrtie? fiecare ton de hrtie reciclat poate salva 17 copaci? PLASTIC din 10 sticle din plastic reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru ptrat de covor? din 50 de sticle din plastic reciclat se poate face un pulover? ntr-o groap de gunoi sticlele din plastic ocup cca. 30% din volum?

118

sticlele de plastic care au coninut de uleiuri minerale, vopsele, pesticide sau alte produse toxice nu trebuie introduse n containerele pentru reciclare? STICLA sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune? sticla poate fi reciclat la infinit fr a-i pierde claritatea sau puritatea. cioburile de sticl constituie un material de nlocuire a materiilor prime? Cioburile produse de fabricile de sticl se folosesc integral n fabricaie, n industria de sticlrie. OEL cutiile de oel se folosesc pentru ambalarea a peste 1500 de sortimente de conserve alimentare? n fiecare an se recicleaz aproximativ 2 miliarde de cutii de ambalat din oel, ceea ce nseamna cam 7 milioane pe zi? ALUMINIUL peretele unei doze de aluminiu are grosimea unui fir de pr? un televizor poate merge trei ore ncontinuu cu energia economisit prin reciclarea unei cutii de aluminiu? pentru fabricarea unei tone de aluminiu sunt necesare 4 tone de minereu de bauxit? n fiecare an se folosesc peste 6 miliarde de doze de aluminiu i peste 1 ton de folie de aluminiu, cantitate suficient pentru a acoperi distana de la Pmnt la Luna i napoi?

119