Sunteți pe pagina 1din 8

Cum se dezvolta copiii ? Este una dintre intrebarile cele mai pline de mister cu privire la fiinta umana.

Parintii cauta sa induca cele mai bune obiceiuri copiilor lor si depun eforturi pentru a le insufla acestora un aport significant asupra societatii. Inteligenta este unul dintre multii factori ce se iau in calsul in stabilirea eficacitatii copilului, in ansamblu. Un copil cu un nivel ridicat de inteligenta se detaseaza de masa mijlocie prin abilitatea sa unica de a percepe si a interpreta lucruri. Dar, in ultimii ani, interpretarea eficicacitatii unei personae este indreptata spre gradul de inteligenta emotional pe care il poseda. Abilitatea de a fi costient de emotii, cum si de ce afecteaza comportamentul, bunele relatii interpersonal, eliminarea stress-ului si gestionarea propriilor sentimente si ale celorlalti ating un nivel egal de importanta. Aceste abilitati sunt premise ale unui trai eficace. Toti parintii ar trebui sa fie constienti de modul in care aceste lucruri contribuie la o inteligenta emotionala avansata. Acest articol se doreste a fi un ghid care sa indice parintilor caile si mijloacele prin care pot hrani inteligenta emotionala a copiilor lor pentru a le oferi o viata eficace si constructive. Conceptele de Inteligenta emotionala si Coeficient emotional au fost fost folosite pentru prima data de catre Peter Salovey si John Mayer in 1990. Mai tarziu, Daniel Goleman a studiat fenomenul si a demonstrat ca, coeficientul emotional si de inteligenta constituie ansamblul de personalitate al unui individ. Inteligenta emotional is unica abilitate al fiintelor umane pentru a-si gestiona propriile sentimente. Folosirea emotiilor este universala. Emotiile noastre joaca un rol semnificativ in ghidarea si conturarea comportamentului si personalitatii noastre (Alam, 2010). O persoana experimenteaza fluctuatii in legatura cu emotiile sale si este de preferat sa le gestioneze intr-o maniera sanatoasa si constructiva. Acest lucru presupune o importanta si mai mare atunci cand avem de-a face cu copiii. Atitudinile si obiceiurile sunt formate ca un rezultat ale unor experiente diferite ale copilului. Invata sa se simta iubit, suparat sau trist raportat la ceea ce experimenteaza. Parintii au rol foarte important de jucat in aceasta privinta. Ei trebuie sa isi asume responsabilitatea asupra dezvoltarii copilului ca un individ eficace.

Pentru acest lucru, ar trebui ca parintii sa cunoasca ce este inteligenta emotional si cum sa iihraneasca pe copii astfel incat sa dezvolte in ei un nivel ridicat de IQ. Se asteapta de la parinti ca ei sa ii invete pe copiii lor cum sa isi exprime sentimentele in cea mai buna modalitate posibila. Intelegerea emotiilor unui copil reprezinta primul pas. Eficacitatea unui copil nu se masoara doar prin note sau prin p;rocentul pe care il obtine la examinari ci si este de asemenea evaluata din prisma reprezentarii sale generale cu toate eforturile necesare. Copiii sunt viitorul natiunii (Dey, Gihar & Saxena, 2005) si trebui crescuti avand inoculate acest aspect. Exista cateva abilitati necesare in imaginea de ansamblu a eficacitatii unei personae. Gradul in care aceste abilitati sunt dezvoltate variaza de la un elev la altul (Aggarwal & Manocha, 2009). Una dintre aceste abilitati este eficacitatea in gestionarea emotiilor. De aceea, inteligenta emotionala a castigat multa atentie ca fiind un factor care este necesar in intelegerea si preconizarea performanta unui individ la serviciu, acasa, la scoala, etc. (Neetu & Kaur, 2010) De c ear trebui sa fie parintii constienti de inteligenta emotionala a copilului ? Inteligenta emotionala semnifica masura in care un copil este constient de el insusi, limitarile si punctele sale forte. Acest lucru permite copilului sa inteleaga de ce si cum simte simte ceea ce simte. Il face de asemenea capabil sa gestioneze emotiile, stress-ul, depresiile si conflictele in cea mai buna maniera posibila. Pe parcursul perioadei adolescentei, copilul este supus unui volum enorm de schimbari emotionale si acest lucru necesita motivatie personala, empatie si alte abilitati sociale pe care sa le gestioneze efficient. Cunoasterea inteligentei emotionale ii ofera aceasta oportunitate. Parintii ar trebui sa fie constienti ca un copil care are un grad ridicat de inteligenta emotional este predispus sa devina un cetatean mai responsabil si mai respectuos. Ei dezvolta abilitati unice precum atitudinea empatica si flexibilitatea care sunt necesare pentru o viata fructuoasa. Ei pot gestiona furia si stress-ul intr-o maniera mult mai buna. Sunt mai optimisti in procesul de gandire si de luare a deciziilor. Pe de alta parte, un copil care are un nivel scazut de inteligenta emotional este predispus sa nu fie constient de modul in care sa gestioneze fluctuatiile emotionale in

mod efficient. El se poate simti neglijat si poate trai izolat. El poate sa nu fie capabil sa gestioneze relatii in mod efficient, devenind afectat de shimbari emotionale frecvente precum dezgustul, teama, supararea, etc. Suportul emotional adecvat primit acasa are un aport considerabil in reducerea efectele distructive ale grijilor si anxietatii. Pentru a mentine un copil motivat si pragmatic, parintii trebuie s ail consilieze pe copil, intelegandu-i emotiile. Capacitatile inteligentei emotionale contribuie in mod unic la performanta si unele capacitate pot interactiona puternic. Un copil petrece o mare parte a zilei cu colegii. De-a lungul acestui timp, are de-a face cu diverse situatii in care inteligenta lui emotionala este testata. Pentru ca un copil sa nu devina instabil din punct de vedere emotional, este necesar ca parintii sa invete modurile prin care ei pot dezvolta un nivel emotional crescut la un copil. Ei trebuie sa inteleaga ca atat inteligenta cat si emotiile sunt importante in egala masura.Un copil nu trebuie neglijat daca are o inteligenta redusa. Nu exista nicio legatura intre capacitatea mental si alte abilitati emotionale cum sunt observarea, recunoasterea, gestionarea si coordonarea sentimentelor (Aggarwal & Saxena, 2009) Rolul parintilor in dezvoltarea inteligentei emotionale a copiilor - Comportamentul copiilor reprezinta un indicator important asupra felului in care emotiile capata forma pe parcursul dezvoltarii lor. Este nevoie ca parintii sa manifeste o vigilenta asupra comportamentului copilului si sa inteleaga sentimentele din spatele lui. Parintii ar trebui sa isi ajute copiii sa isi explice si sa inteleaga ceea ce simt. Trebuie ca parintii sa ii invete pe copii cum sa se dezvolta procesul intelegerii. - pentru a dezvolta inteligenta emotionala la copii, parintii ar trebui sa urmeze urmatorii pasi: Sa petreaca timp in mod special cu copiii in zilele noastre se remarca peste tot ca parintii sunt adesea foarte ocupati sa comunice cu copiii, considerandu-i neimportanti. Oferirea unui timp de calitate copiilor este un lucru foarte important. Parintii ar trebui sa le permita sa se exprime sentimental si emotional si sa fie atenti la ceea ce spun ei. Trebuie oferite raspunsuri adecvate copiilor, incat acestia sa aiba sentimental ca sunt important pentru parintii lor si ca acestia le sunt alaturi. Parintii

esueaza in a gasi 20-30 minute pe zi in care sa-i lase pe copii sa-si tina discursul, sa preia initiativa situatiei, sa initieze discutii si sa exprime liber ceea ce simt. Cand copiii observa ca parintii asculta si reactioneaza cu grija in mod active, ajung sa practice acelasi lucru si ei in societate. Acest lucru ii ajuta sa construiasca relatii interpersonal sanatoase, conducand de asemenea la un coefficient IQ mai ridicat. - Mediu sanatos familial de la o persoana instabilia emotional nu se poate astepta sa poata oferi stabilitate emotionala cuiva cu care are de-a face. Parintii trebuie sa manifeste grija pentru mentinerea unui mediu familial echilibrat. O familie calda, sanatoasa si suportiva creaza un impact pozitiv asupra procesului de gandire al unui copil. Si el devine astfel eficace in gestionarea unor situatii tensionante atat in interiorul cat si in exteriorul familiei. Parintii trebuie sa se comporte ca niste modele de rabdare si perseverenta. Ei trebuie sa ofere demonstratia a ceea ce inseamna reactionarea in diverse situatii. Daca acestia actioneaza violent in fata copiilor, acest lucru ii poate determina pe copii sa adopte acelasi comportament. - Controlul comportamentului cand copiii reactioneaza cel mai rau nivelul de inteligenta emotionala al unei personae determina de asemenea abilitatea de a raspunde cu success la conflicte si la situatiile de incercare emotionala (Murphy, 2006). Identificarea emotiilor se refera la abilitatea de a recunoaste cum simte o persoana si cum simt cei din jurul lui (Coeteze & Schaap, 2005). Acest lucru se intampla atunci cand copiii sunt in starea lor cea mai rea, iar parintii isi pierd de asemenea cumpatul si se comporta cel mai rau cu ei. Situatia ar trebui sa fie altfel. De cate ori copiii sunt supusi la schimbari serioase din punct de vedere emotional, parintii ar trebui sa aiba un comportament tip tampon si nu unul de catalizator. Dificultatile emotionale apar atunci cand parintii pierd controlul situatiei si incep sa tipe la copii. Poate parea dificil, dar rabdarea si temperamental sunt doua virtuti care ar trebui practicate de catre parintii astfel incat copiii lor sa rezoneze din punct de vedere emotional. Ei ar trebui sa realizeze ca devin parte din problema aratandu-le un comportament neadecvat. Exagerarea reactiilor vis a vis de greseli trebuie evitate pe cat posibil. - Crearea sentimentului de apartenenta si delegarea autoritatii cercetarile si teoriile realizate recent asupra inteligentei emotionaleconduc catre o interdependent intre

emotii si cognitie in cadrul procesului de luarea a deciziei (Bhatia, 2010). Copiii ar trebui sa fie tratati ca fiind o parte importanta si integrala a familiei. Ei trebuie sa fie investiti cu sarcini ce presupun responsabilitate. EI ar trebui sa fie implicate in activitatile casnice, ceea ce creaza un sentiment de apartenenta pentru copil. Ar trebui sa le fie acordata autoritatea necesara pentru a lua decizii in mod independent. In absenta acestui sentiment de incredere in familie, copiii sunt predispusi sa caute sentimental de apartenenta in afara familiei. Ei incep sa dezvolte atitudine negative fata de familie si prefera sa stea deoparte fata de colegi. Problemele emotionale apar atunci cand parintii reactioneaza la aceasta atitudine negative iar copiii se razbuna. - Oferirea consilierii de gestionare a emotiilor - cand copiii se confrunta cu emotii negative precum furia, depresie, frustrare, gelozie, etc, rolul parintilor devine chiar mai vital. Ei trebuie sa-i invete pe copii cum sa obtina energie pozitiva din asemenea sentimente negative si cum sa considere aceste situatii ca fiind oportunitati de imbunatatire. Parintii ar trebui sa observe cum copiii isi elimina furia sau cand sunt suparati dintr-un motiv anume. Parintii trebuie sa dea dovada de empatie si sa demonstreze ca sunt alaturi de copil. Aprobarea din cap, aratarea unor expresii faciale de atentie, oferirea unor raspunsuri in cunostinta de cauza sunt unele dintre metodele in care copiii pot fi determinate sa depaseasca situatiile de tip test. Copiii devin inteligenti din punct de vedere emotional atunci cand simt ca au acces la parintii lor care ii ghideaza in sensul dezvoltarii flexibilitatii. - Bazarea pe consolidarea verbal eficienta- In caz ca un copil face o greseala neasteptata, parintii ar trebui sa stie ce atitudine sa adopte astfel incat copilul sa nu o repete. Ar trebui ca parintii sa evite ranirea copilului din punct de vedere psihic sau sa-l faca sa se simta inferior. Copilul ar trebui sa fie invatat ca greselile fac viata eficace daca fata de ele se dezvolta o atitudine potrivita. Daca un copil este pedepsit sau batut, s-ar putea sa dezvolte o notiune falsa ca greselile sa corecteaza prin bataie. Este posibil sa practice acest lucru atunci cand se joaca cu colegii lui si se confrunta cu aceeasi situatie. Emotiile unui copil sunt foarte delicate si trebuie sa fie tratate ca atare. Doar gandeste-te la nivelul de inteligenta emotionala pe care il are un copil care aude cuvinte abuzive si care se detaseaza diplomat fara a se lasa influentat negativ

Expunerea in fata unor situatii care presupun divergente de gandire teoriile curente referitoare la procesul invatarii subliniaza ca invatatul este process active, constructive, cumulativ, orientat catre un obiectiv care presupune rezolvarea problemei (Shuell, 1986). Parintii trebuie sa cunoasca abilitatile de a devein copii cand sunt in preajma copiilor lor. Comportarea parintilor asemeni copiilor este o arta. Are drept scop invatarea copiilor a cum sa se bucure de timpul liber, de fericire, de rezolvarea unor probleme de creativitate. Puzzle simple, jocurile de provocare intelectuala maresc creativitatea unui copil si-l fac multumit de el insusi. Cand se confrunta cu situatii de testare in viata reala, utilizeaza aceste abilitati pentru a lua decizii eficiente. Acesti parinti ar trebui sa acorde atentie gandurilor divergente ale copilului si sa fie un model pentru el. Neevidentirea obiceiurilor negative. Fiecare copil are obiceiuri care pot sa nu fie pe placul parintilor. In acest caz ar trebui ca parintii sa considere ca nimeni nu e perfect si ca greselile fac parte in viata. A-l face pe copil sa se simta ca fiind un ansamblu de obiceiuri negative il va face pe copil sa se simta suparat din punct de vedere emotional. Accentuarea obiceiurilor negative il va face pe copil sa dezvolte un complex de inferioritate. Se poate considera incapabil si incomplet. La schimb, parintii ar trebui sa lucreze cu trasaturile pozitive ale copilului si sa-l faca pe acesta sa simta ca obiceiurile lui pozitive le depasesc pe cele negative. Fiecare copil este minunat in felul sau propriu. Chiar si o singura calitate poate crea perspectiva minunata a unei vieti fructuoase a copilului. Parintii ar trebui sa stie cum sa minimizeze efectul obiceiurilor negative si sa nu le evidentieze, aducand practic un plus de stress in viata copilului. Copiii trebuie determinati sa gandeasca la faptul ca sunt mult mai multe lucruri semnificative pe care ar trebui sa le exploateze. Purtarea de discutii prietenoase despre emotii Este nevoie ca parintii sa interactioneze cu copiii pe baza sentimentelor pe care acestia le au. Trebuie sa ii ajute pe copii sa vorbeasca despre dorintele pe care le au, temerile si aspiratiile lor.Pentru aceasta, un mediu prietenos si comfortabil trebuie creat, astfel incat copiii sa nu ezite sa vorbeasca despre sentimentele lor. Acest lucru va produce un impact util asupra gradului de constientizare a emotiilor pentru copii si asupra modalitatilor si intelesurilor pe care le aplica emotiilor cu

care au de-a face. Comportamentul prietenos ajuta pe copii sa-si impartaseasca ideile in mod liber. Importanta acestui lucru devine cu atat mai semnificativa atunci cand ne referim la adolescenta. Copiii experimenteaza emotii legate dragoste, depresii, visare si ezita sa adreseze intrebari legate de probleme specifice vietii de adult. Parintii trebuie sa puna intrebari care sa evidentieze exprimarea libera a acestor sentimente. Acordarea importantei asupra umorului and recreatiei Cele mai

provocatoare si epuizante situatii pot fi depasite in viata prin folosirea unui simt al umorului adecvat. Parintii ar trebui sa ii invete pe copii cum sa sa ia lucrurile mai usor in viata. Sesiunile periodice de ras pot ajuta in eliminarea stress-ului si a depresiei. Copiii devin mult mai pregatiti sa gestioneze emotiile si circumstantele negative. In mod similar, activitatile de recreere, precum calatoriile se dovedesc a fi instrumente sanatoase de abordare a esecurile emotionale. Atunci cand copiii rad, uita suferinta si durerea si castiga energie pozitiva de care sa se foloseasca mai tarziu. Acest lucru ii maturizeaza din punct de vedere emotional. Actiunile productive se intampla doar atunci cand copiii se simt energizati si uita constrangerile emotionale in obtinerea unei performante eficace. Invatarea importantei comunicarii non-verbale Atunci cand copiii intalnesc dificultati, au tendinta sa reactioneze diferit la ele. Parintii ar trebui sa le spuna ca un zambet este mult mai eficient decat o izbucnire abuziva. Copiii cu inteligenta emotionala nu reactioneaza cu furie sau negativ atunci vand ego-ul lor este provocat. Mai degraba, acestia raman calmi si actioneaza cu intelepciune. Parintii ar trebui sa practice acest lucru acasa, lasandu-i pe copii sa le observe comportamentul, astfel incat si ei sa il practice in viata de zi cu zi. Fiind increzator si avand o atitudine pozitiva in incercarea de rezolvare a problemelor este factorul cheie pentru o dezvoltare emotionala si o adaptare eficienta la viata. Asumarea responsabilitatii asupra emotiilor in locul invinovatirii - Multi oameni au convingerea ca propria constientizare este componenta principala a inteligentei emotionale (Murthy & Varalakshmi,2011). Fiecare ar trebui sa isi asume responsabilitatea asupra propriilor sentimente. Daca cineva se simte

gelos sau furios, nu ar trebui sa fie intrebat de motivul acestei stari. Acest lucru va ajuta la prevenirea izbucnirilor negative, cresterii tensiunii si a disputenelor inutile. De exemplu, copilul ar trebui invatat sa spuna M-am simtit rau mai degraba decat M-a facut sa ma simt groaznic. Parintii ar trebui sa foloseasca ei insisi asemenea tehnici de incurajare a inteligentei emotionale la copii. Copiii trebuie invatati sa nu gandeasca la intentiile celorlalti. Ei trebuie sa analizeze diferitele emotii pe care le experimenteaza si sa gaseasca modalitati de satisfacere a nevoilor emotionale in cea mai buna maniera.