Toata taina unei lectii bune sta in caldura sufletului.

Trebuie sa zbarnie sufletul dascalului ca sa rasune strunele din sufletul scolarului . G.C.Longinescu Nu tiu cum fac alii, dar eu m ntreb frecvent cum a putea s ncep fiecare zi de gradinita altfel...dect pe cea precedent. Desigur c nu pot gsi soluii pentru fiecare zi i pentru fiecare copil, dar pot ncerca. Introducerea noului curriculum in organizarea si desfasurarea activitatilor din cadrul gradinitei de copii a adus cu el multe noutati, modificari, unele mai interesante decat altele, precum si schimbari in modul de concepere si desfasurare a activitatilor instructiv - educative comune, adica activitatile integrate. Studierea integrat a realitii i permite copilului explorarea n mod global a mai multor domenii de cunoatere, iar abordarea interdisciplinar a coninuturilor educaiei timpurii permite luarea n considerare a nevoilor de cunoatere a copiilor mici i abordarea unor subiecte de interes. Acesta este i motivul pentru care actualul curriculum promoveaz activitile tematice, integrate, proiectele tematice. Fiecare moment al zilei reprezint o oportunitate de nvare i cu ct contextele de nvare sunt mai diverse cu att sunt mai valoroase experienele trite i achiziiile dobndite n urma lor. nvarea are loc fie prin sarcini individuale, fie prin sarcini n perechi sau n grupuri mici, fie cu ntreaga grup, dar eficiena nvrii este dat de utilizarea lor n momentul oportun n funcie de particularitile de vrst i individuale, de obiective, coninuturi, momentul zilei. n grdini, toate activitile care se desfoar mpreun cu copiii reprezint experiene de nvare pentru copil, pornind de la activitile integrate (centrate pe anumite obiective i coninuturi), pn la momentele de rutin sau tranziie, care consolideaz anumite deprinderi, abiliti ce contribuie la

autonomia copilului, convieuirea social, sntatea, igiena i protecia lui, dar i pot extinde cunotinele i experienele acumulate prin activitile integrate. Unii ar spune, si pe buna dreptate ca acest nou curriculum nu este chiar atat de plin de noutati. De ce? Raspunsul cred ca este destul de simplu, pe de o parte activitatile integrate, care presupun asocierea a cel putin doua domenii de activitate si trecerea de la unul la altul in cadrul aceleasi activitati este o practica, daca pot spune asa, pe care cred ca o foloseam si inainte chiar daca nu o numeam asa, atunci cand pe parcursul unei activitati, cum ar fi de exemplu o lectura dupa imagini depre iarna, la inceput sau la final cantam un cantec cu acelasi subiect, recitam o poezie despre iarna, numaram cati copii au iesit la sanius sau desenam un om de zapada si toate acestea fara a o numi activitate integrata. Pe de alta parte, rutinele si tranzitiile aveau loc in fiecare zi fara a fi numite astfel, insotite chiar de rime, cantece, miscare si framantari de limba, folosite pentru a-i putea organiza mai usor pe copii. Pot sa spun astfel ca toate aceste noutati au o practica mai veche, dar mai frumos denumite. Tranzitiile, pornind de la definitia data in noul curriculum, sunt activitati de scurta durata, care fac trecerea de la momentele de rutina, la alte tipuri/ categorii de activitati de invatare, de la o activitate de invatare la alta, in diverse momente ale zilei. Acest tip de activitate se poate realiza in diferite moduri, in functie de varsta copilului, de contextul momentului si de calitatile adultului cu rol de cadru didactic. In acest sens, ele pot lua forma unei activitati desfasurate in mers ritmat:Dupa mine-n pas vioi, a unei activitati care se desfasoara pe muzica : In poiana verde, Cate unul pe carare, Scaunele muzicale, sau in ritmul dat de recitarea unei numaratori sau a unei framantari de limba, a unei activitati in care se executa concomitent cu momentul tranzitiei, respectiv un joc cu text si cant, cu anumite miscari cunoscute deja de copii. Tranziiile linitesc, relaxeaz copiii si i bine dispun pentru a se concentra mai uor asupra activitii ce urmeaz. Tranziiile asigur o mbinare armonioasa ntre elementele componente ale procesului instructiv-educativ, care stimuleaz sau mentine activ interesul copiilor, le determin implicarea afectiv i i antreneaz in aciuni dinamice.Datorit structurii lor deosebite, asigur o participare activ, atractiv i stimulatoare a copiilor, introdus scenaristic i plcut ,cu o atmosfer de bun dispoziie. Utilizarea tranziiilor contribuie la evoluia personal a copiilor asigurnd coeziunea grupurilor, fcnd trecerea mai plcut i atractiv de la o activitate la alta, nlesnind att copiilor, ct i educatoarei parcurgerea coninuturilor planificate.

Tranzitiile sunt niste momente de pauza, prin urmare trebuie tratate ca atare, adica sa se desfasoare in asa fel incat copiii sa nu se simta constransi ca fac ceva ci, dimpotriva, sa le faca din placere, relaxandu-se, detasandu-se de ceea ce tocmai au terminat de facut. Aceste scurte pauze fac ca trecerea de la o etap la alta s fie ordonat, episoadele unei zile s decurg armonios, avnd totodat i rolul de a stimula interesul copiilor pentru ceea ce va urma. Rolul educatoarei este acela de a cauta si insera n programul zilnic acele tranziii care se armonizeaz cu celelalte activiti i creeaz mpreun scenariul zilei, dar care in acelasi timp se potrivesc cu specificul si nevoile grupei. Utilizarea zinica a tranzitiilior sub forma de versuri, cantece, jocuri de miscare ii determina pe copii sa treaca in mod organizat de la o etapa la alta, ii ajuta sa isi dea seama ce urmeaza sa faca, fara sa mai fie necesare indicatiile monotone si plictisitoare de genul : Acum adunam jucariile si ne asezam pe scaunele sau Facem randul cate doi etc, iar pe de alta parte frumusetea versurilor si a rimelor, a melodiilor ii incanta pe copii, astfel ca ajungi sa ai impresia ca anumite sarcini care erau indeplinite fara tragere de inima din partea copiilor acum sunt finalizate chiar cu placere, avand surpriza de multe ori ca acestia sa ceara repetarea poeziei, cantecului, versurilor ritmate. Asa cum am mentionat anterior, atat rutinele cat si tranzitiile au fost mereu prezente in activitatea din gradinita si inainte de a fi astfel denumite si specificate in noul curriculum. Totusi impactul lor se pare a fi mai puternic acum, poate datorita faptului ca fiind specificate clar in curriculum li se acorda o importanta mai mare si nu sunt neglijate, recurgandu-se mai des la ele, iar pe de alta parte pentru ca sunt mai frumos realizate, devenind chiar un moment de atractie pentru copii, asteptandu-l si intampinandu-l de fiecare data cu pla cere. Tranzitiile: sunt activiti care fac trecerea de la o etap a zilei la alta,de la o activitate de nvare la alt tip,de la un moment la altul; pot fi folosite pe tot parcursul unei zile, fiind incluse n scenariul didactic conceput de educatoare,ca parte absolut necesar; asigur o tranziie dinamic i plcut de la un moment la altul, nefiind activiti de sine stttoare,ci momente scurte i foarte concentrate; pot fi incluse n scenariul didactic cu rolul de pauze active,amuzante i stimuloare,att pentru copii ct i pentru educatoare,sau ca momente de relaxare,de deconectare i de pregtire mobilizatoare pentru demersul urmtor; sunt activiti scurte,limitate n timp; - au caracter dinamic,ritmic,recitativ sau muzical; - se aleg n funcie de tema proiectului derulat;

Mijloacele de realizare a tranziiilor sunt diverse i variaz n funcie de mai multi factori: - Contextul momentului; - Nivelul de vrst; - Dimanica grupurilor; - Caracteristicile activitilor ce dercurg una din cealat:statice, dinamice, de nvare, evaluative; - Inventivitatea i creativitatea educatoarei Mijloacele de realizare a tranziiilor sunt variate, dar nu trebuie s uitm c jocul este activitatea fundamental la varsta precolar. Pentru copil aproape orice activitate este joc, prin joc el anticipeaz conduitele superioare. Pentru copil jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieii. Jocul este sintagma, atmosfera n care fiina sa psihologic poate s respire i, n consecin, poate s acioneze (Ed. Claparede,1936). Nu ne putem imagina copilria fr rsetele i jocurile sale. Un copil care nu tie s se joace, un mic btrn, este un adult care nu va ti s gandeasca. Veselia omului e ca mirosul florilor: ea nu se inalta din suflete vestede! (N. Iorga) Avnd n vedere c jocul este activitatea dominant la vrsta precolar, tranziiile trebuie s reprezinte pentru copii o perioad de joac i relaxare. Astfel, ele se pot realiza prin: versuri improvizate, fragmente din poezii cunoscute, versuri sau proz rimat sau ritmat, cntece, jocuri cu text i cnt, jocuri muzicale i imitative, dansuri ritmice cunoscute de copii,mers/alergare/srituri nsoite de micri/recitri, jocuri linititoare, recitative, numrtori. Rutinele si tranzitiile, printr-o gestionare zilnica atenta si eficienta din partea cadrului didactic, contribuie la mentinerea unui climat sanatos, armonios, nestresant in sala de grupa, a tonusului copiilor si a eficientei parcursului invatarii pe durata intregii zile. Crearea unei atmosfere destinse la inceputul zilei asigura o participare mai activa la activitati ,le stimuleaza curiozitatea, ii incurajeaza sa-si exprime propriile ganduri ,sa ia atitudine,sa-si ajute aproapele si,de ce nu,sa fie mai toleranti, sa invete,sa asculte si sa-si respecte partenerul de activitate. Sentimentul de siguran, ncredere i acceptare pe care i le confer contextul jocului, permit copilului s i exprime emoiile, s-i asume riscuri, s ncerce s experimenteze, s descopere lucruri noi, s treac peste dezamgiri, nereuite. Dar pentru a se intampla toate acestea, trebuie sa stim Cum s vorbim cu copiii? Putem spune c metodele noi, vzute dintr-un unghi al didacticii, pot cpta noi aplicaii. Calitatea activitii noastre la clas este o carte de vizit din care

banalul i rutina trebuie terse din prima carte a copilrieiGrdinia. Reeta este s avem mereu curaj, dorin, ncredere n noi, nebunie, nepsare fa de sceptici,. Schimb - m schimb - v schimb reuesc! Suntem pionieri ntr-o societate democratic, european, fr frontiere i educaia modern s o facem prin regndirea educaiei formale, schimbnd relaia cu copiii i ntre copii. Educaia modern rspunde la ntrebarea: pentru ce nvei? iar rspunsul este s tim ce s facem cu ceea ce am nvat. Noul curriculum d posibilitatea educatoarelor s-i valorifice toate cunotinele, ntreaga lor creativitate, dar mai cu seam valoarea propriilor atitudini ,sentimente i competene, astfel nct s poat rspunde tuturor provocrilor care nu sunt deloc simple, dup cum recunosc toi cei ce ne cunosc ct de puin activitatea i pentru care ne fac cu sinceritate aprecieri: Ne scoatem plria n faa voastr, a celor ce mbriai aceast profesie cu adevrat... ... vou, care avei un imens soare n piept i-l mprii zi de zi cu ceilali, ... vou, care recunoatei puterea picturilor de ploaie, ... vou, care supunei timpul, prin intensitatea folosirii lui, ... vou, care tii ce vrei i apoi vrei ce tii i care, mai presus de orice, nu uitai c suntei pn la ultima suflare copii i jucai, mcar n zilele de var, OTRON. (Maria Gheorghiu i Daniela Stoicescu- Asociaia Ovidiu Ron) Sa tii in palmele tale sufletul unui copil, este, cu siguranta un privilegiu;sa fii important in viata lui este, poate, un dar divin! Noi, cei carora Dumnezeu le-a insuflat dorinta de a fi dascali, avem acest privilegiu si aceasta onoare de care nu trebuie sa uitam nici o clipa. Sfantul Ioan Gura de Aur spunea : Nu exista arta mai frumoasa decat arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar figuri , fara viata, dar educatorul creeaza un chip viu ; uitandu-se la el , se bucura si oamenii si Dumnezeu. Exist dou daruri nemuritoare pe care le oferim copiilor notri

RADACINI i apoi ARIPI!

EDUCATOARE, TURCULET MARILENA Gradinita cu P.P. nr. 12 Husi, jud. Vaslui

Cteva EXEMPLE DE TRANZITII ce se pot realiza n diferite momente ale zilei: MOTTO ul zilnic: Suntem veseli si cantam, Nu e greu sa invatam; Dar noi vrem sa ne jucam Si din joaca sa-nvatam! NTLNIREA DE DIMINEA Bun dimineaa, salutm i voioi ne aezm ntr-un cerc frumos i mare S-ascultm copilul care Azi vrea s ne povesteasc i s ne uimeasc. PREGATIREA ACTIVITATI PENTRU .

Vremea s o studiem i-n calendar s notm De e ploaie sau e soare i putem merge la plimbare.

1.Astazi noi vom numara Si multimi noi vom forma. Cu jetoanele lucram, In perechi le asezam. 2. Cel mai mult, aici la gradi, Noi am vrea sa ne jucam,

La masute ne-asezam, Cu creionul desenam.

3. 1, 2, 1, 2, Cate doi in pas vioi. Bratele le ridicam, Mainile le fluturam. Stanga, dreapta 1, 2, Faceti si voi ca si noi.

D activiti matematice 1,2,3,4,5,6,7,8,9 Tata face o cas nou. Cte cuie i trebuie lui?

Haidei s nvm S le numrm.

DLC Eu spun una, tu spui multe. Cine vrea s ne asculte Poezii cum recitm i poveti cum repetm? DPM Noi suntem indieni vestii i tim a merge-n ir. Cu noi de vrei i voi venii i suntem ca un fir. 1,2 facei toi la fel ca noi! DEC Cu creionul ne jucm i frumos noi desenm Lucruri multe, minunate Lucrri frumos realizate. Uite o floare i un pom, O cas i un om. Lor versuri le dedicm Cntece le intonm. Voiniceii Ca sa fim copii voinici Facem sport inca de mici: Alergam ca iepurasii Si zburam ca fluturasii; Facem tumbe fel de fel Ca si ursul Martinel; Sarim cum ne e pe plac Ca broscutele pe lac. Insa cel mai bine-i ca, Facem si gimnastica: 1,2-1,2- faceti toti la fel ca noi!

DOS Mi s-a mbolnvit pisica, Am dus-o la dispensar. Doctorul mi-a dat reeta S o car cu bicicleta. Bicicleta s-a stricat,

Iar pisica a strnutat: Hap-ciu! Sntate! PREGATIREA PENTRU MASA

1.Jucariile adunam, Mainile ni le spalam, Vasele le aranjam, La masa ne asezam Sala noi o pregatim, Si la masa noi pornim. Si mancarea o servim. Pofta buna, multumim! 2.Imi ud mainile cu apa, Iau putin sapun si-apoi Il pun iarasi inapoi; Mainile le spal indata Cate una si-amandoua, In chiuveta parca ploua Picaturi adevarate Peste mainile-mi curate! ( versurile se canta pe meoldia cantecului Bate vantul frunzele)

3. Haideti cu totii, de graba neadunam, Sala de grupa frumos o aranjam. Fetele fac ordine, la bucatarie, Iar baietii strang de zori tru-sele. 4. Masa ne-asteapta doar cu bunatati, Mancarea-i gustoasa, miroase sio poftesti, Fetele se aseaza-n rand, una dupa alta, Iar baietii vin in graba chiar acum. (versurile se intoneaza pe melodia cantecului Toamna ne-mbie)

PREGATIREA PENTRU SOMN 1. Ora 1 a sosit, noi ne punem la dormit, Pijamaua o mbracam, Hainele le ordonam, Capul pe perna l culcam, Pe Mos Ene il chemam. TREZIRE 1. Ne-mbracam, ne-mbracam, Hainele de graba pe noi le luam, Pijamaua jos o dam, Plapuma o aranjam. Ne-mbracam, ne-mbracam, Hainele de graba pe noi le luam, (versurile se intoneaza pe melodia cantecului Ne jucam cu degetele) Alte mijloace de realizare: JOCURI CU TEXT SI CANT: Soro draga, Cercul mare, Luati seama bine- pentru a-i strange in cerc la intalnirea de dimineata; RECITATIVE RITMICE: Melcul( se executa mersul in pozitia ghemuit cu mainile pe genunchi, in cerc): Incet, incet si mai incet, Iese melcul din casuta. Incet, incet si mai incet, De la pat pana la masuta. Incet, incet si mai incet Luneca prin iarba deasa; Daca as fi si eu un melc, Repede as ajunge acasa.( copiii se ridica si isi aleg repede locurile de joaca); JOCURI DE DEGETE( se pot executa inainte si dupa activitati care solicita musculatura fina): Pic, pic, pic, Ploua intr-una, ploua ( miscari ritmice ale degetelor pe podea); Pic, pic, pic, Cum ne place noua; Pic, pic, pic,

Ploua cu bulboace, Pic, pic, pic, Si se fac baltoace. Pleosc!(imita saritura in baltoaca) Pic, pic, pic, Ploaia se-ntetest e(miscari repezi si zgomotoase), Pic, pic, pic, Si furtuna creste; Vaj, vaj, vaj (miscari ale bratelor ridicate stanga-dreapta) Bate vantul bate; Bum, bum, bum (batai ale pumnilor pe podea) Tunetul razbate. NUMARATORI: ( se pot folosi pentru a alege copiii care vor face anumite activitati de autogospodarire, ordine inainte de a ne aseza la masa, impartirea materialului la activitati): Cu-cu-ri-gu! Cu-cu-rig! Baba dardaie de frig Si tot roade un covrig, Nu aude , oricat strig; Sade cu covrigu-n tolba Si nu poate scoate-o vorba! Mosu-ngheata in cojoc, Treci mai iute la mijloc!(Constantin Dragomir); FRAMANTARI DE LIMBA: (se folosesc in functie de tulburarile de vorbire intalnite la copiii din grupa; pentru corectarea pronuntiei e necesar sa se repete zilnic cate un exercitiu): Car, car, car, Car, car, car, Striga sus pe horn O cioara, Brr, brr, brr Brr, brr, brr, Tare-i frig Si vant afara!(Passionaria Stoicescu) Aceste texte si miscari pot fi invatate daca sunt repetate frecvent in acelasi context

.BIBLIOGRAFIE: *** Curriculum pentru nvmntul precolar 3 6/7 ani; *** PRET, Noi repere ale educaiei timpurii n grdini (Modulul 3), Editura Educaia 2000+, Bucureti, 2008; Revista nvmntului precolar, nr. 3 -4 /2009.

EDUCATOARE, TURCULET MARILENA GRADINITA CU P.P.NR.12 HUSI