Sunteți pe pagina 1din 18

Cele doua zone polare ,Arctica si Antarctica ,sunt cele mai

reci de pe intreag pamantul. Rareori temperatura se ridica peste punctul de inghet,astfel ca marea si pamantul sunt inghetate aproape tot timpul anului. Vara soarele nu apune niciodata iar iarna nu rasare deloc. In ciuda acestor conditii,multe specii de animale reusesc sa supravietuiasca zonei polare.

Snow petrels - aceasta specie este,printre alte trei, singura care se gasea numai in zona antarctica,dar de curand a fost vazuta si in zona arctica.

Pinguinii - sunt

pasari de mare care nu pot sa zboare. Ei traiesc doar in jumatatea sudica a pamantului,iar sapte specii traiesc in Antarctica. Daca acestia sunt stangaci pe cand merg pe jos,in schimb,in apa sunt foarte gratiosi

Pinguinii Adlie

pentru a pastra ouale la cald,masculii si femelele Adlie stau cu randul la cuib. Cand isi schimba locurile ,obisnuiesc sa adauge pietricele in cuib. Acesti pinguini folosesc soarele pentru a-si regasi coloniile

Pinguinii Chinstrap -

acestia sunt foarte adaptati apelor reci din Antarctica. Penele scurte si dese au rolul de a pastra caldura mai mult timp si sunt si impermeabile. Principalii pradatori ai acestui pinguin sunt leoparzii de mare si skuas (pasare de prada)

Pinguinii Imperiali acestia

sunt cei mai mari din familia de pinguini ajungand pana la 1 m inaltime. Pinguinii Imperiali,fata de alte pasari,se imperecheaza iarna,pe gheata rece in bataia vanturilor din jurul Antarcticii-timp de 9 saptamani masculul pastreaza oul cald la picioarele lui,el nu mananca deloc in tot acest timp. Grupurile de masculi se inghesuie unul in altul ,pentru a se incalzi,asezandu-se cu spatele la vant. Locurile de la margine sunt ocupate cu schimbul. Prima hrana pe care o primeste puiul este de la tata,pe care acesta a pastrat o in gusa in tot acest timp.

Balena cu cocoasa

Gsita n oceanele i mrile din ntreaga lume, acestea migreaz de obicei pn la 25.000 de kilometri n fiecare an. Din cauza supravntoare, populaia a sczut cu un procent estimat de 90% n faa unui moratoriu vntorii de balene a fost introdus n 1966. Pentru a-si captura prada, Balena cu cocoasa fac deseori o retea de balonase.

Balena cu cocoasa

Boul moscat Traieste

in zona arctica tot timpul anului,fiind foarte adaptati conditiilor extreme,blana groasa tinandu-i cald. Acestia au fost pe cale de disparitie in Europa si Alaska dar au fost reintrodusi cu succes.Cand sunt in pericol de a fi atacati de lupi,boii moscat se aduna si fac un zid pentru a proteja puii.

Ursul polar - este un

mamifer mare, greutatea acestuia ajungnd pn la 1000 kg (un mascul) i 700 kg (o femel), nlimea la 1,8 m i lungimea la 3 m. Are blan de culoare alb. Ghearele mari i puternice sunt capabile s doboare adversarii naturali. Are un strat de grsime sub piele, care l ajut s se protejeze mpotriva frigului. Este un nottor excelent.

Morsele - acestea

traiesc in Arctica. Sunt inrudite cu focile. Atat femela ,cat si masculul au doi colti lunji, ascutiti si usor curbati(pot ajunge pana la 1 m lungime). Cu cat coltii sunt mai mari,cu atat el are mai mult succes in atragerea femelelor.

Focile sunt

mamifere care traiesc in apa. Au lungimea de 230 cm i ating o greutate de 300 kg. Focile au n general un cap rotunjit, o culoare foarte variat, fiind frecvent de culoare cenuiu nchis cu pete negre. Focile triesc n medie ntre 30 i 35 de ani.

Vulpea polara - este adaptata

la clima rece, avnd o blan deas, iar talpa labelor fiind acoperit cu blan. Lungimea vulpilor este ntre 65 i 90 de cm, avnd nlimea de ca. 30 cm. i o greutate de 5 kg. Femelele sunt aproape la fel de mari ca masculii. Culoarea vulpilor difer dup anotimp, vara avnd culoarea blnii neagr pe spate i picioarele fiind de culoare brun, pe cnd iarna, culoarea de camumflaj alb, alb-cenuie. Vulpile polare au botul i urechile scurte, blana deas le permite vulpilor s supravieuiasc la temperaturi sczute ce ating 80 C.

Skuas pasare de

prada,care ajunge pana la 53 cm lungime. Traieste vara in Antarctica iar iarna pleaca spre Oceanul Indian. Se hraneste cu peste si oua pe care, de cele mai multe ori, le fura. De asemenea se hraneste si cu alte pasari de mare.

Bibliografie :
www.wikispaces.com www.bbc.co.uk www.youtube.com Viata salbatica a lumii - zonele polare( Editura Aquila) Zoologia (Editura Univers Enciclopedic)

Realizat de :

Pntea Maria Marica Roxana