Sunteți pe pagina 1din 36

NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE APARATUL CARDIOVASCULAR

CIPRIAN REZU Ş MD, PhD

Anatomia cordului

inima = organul central al aparatului cardiovascular,cu rol de pomp ă are forma unei piramide triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragm; prezintă o faţă convex ă, sternocostală ş i o faţă plan ă, diafragmatică. este situată în mediastin; mărimea inimii este pu ţin mai mare decât pumnul unui adult; axul este oblic dirijat în jos, la stânga ş i înainte; greutatea = 250–300 g;

unui adult; •   axul este oblic dirijat în jos, la stânga ş i înainte ;

Structura peretelui inimii

Trei tunici:

endocardul = este stratul intern al inimii ;

miocardul = con ţine dou ă tipuri de celule musculare:

de tip adult (implicate în contracţia inimii) de tip embrionar (implicate în generarea automatismului cardiac); – epicardul = membran ă epitelio–conjuctivă subţire ce acoper ă suprafaţa cardiacă ş i constituie foiţa viscerală a pericardului; între foiţele pericardului se g ăseş te cavitatea pericardică cu o lamă sub ţire de lichid, care favorizează alunecarea în timpul activitaţii cardiace.

Miocardul embrionar:

are

rol

în

contracţie;

generarea

ş i

transmiterea

stimulilor

de

Structura peretelui inimii

Miocardul embrionar este format din:

nodulul sinoatrial (SA), prezent în peretele atriului drept (AD), în apropierea orificiului venei cave superioare (VCS);

nodulul

atrioventricular,

localizat

în

atriul

drept,

deasupra

orificiului atrioventricular drept;

fasciculul atrioventricular Hiss, prezintă singura cale de legătur ă între atrii ş i ventricule; pleacă din nodulul AV, străbate septul interventricular ş i se împarte în dou ă ramuri: dreaptă ş i stâng ă care coboar ă în ventriculele respective;

reţeaua Purkinje reprezintă ramificarea ramurilor fasciculului Hiss, realizeaz ă leg ă tura cu miocardul adult ş i transmite impulsurile de contracţie de la vârf la baz ă ş i de la endocard spre epicard.

Miocardul embrionar

Nodul sino-atrial

Nodul atrio-ventricular

Fasciculul Hiss

Reţ eaua Purkinje

–   Nodul sino-atrial –   Nodul atrio-ventricular –   Fasciculul Hiss –   Re ţ

Configura ţ ia intern ă cardiacă

Configura ţ ia intern ă cardiac ă •   structura tetracameral ă : –   atriul

structura tetracamerală:

atriul drept ş i stâng

ventriculul drept ş i stâng

Atriile:

pere ţ ii

mai

sub ţ iri,

capacitate mai mic ă , f ă r ă mu ş chi papilari; sunt separate între ele de septul interatrial ş i comunică ambele cu ventriculii omonimi prin orificiul atrioventricular; Ventriculii

au

au pereţii mai gro ş i datorită funcţiei de pomp ă pe care o îndeplinesc şi capacitate mai mare

sunt

separa ţ i

de

septul

interventricular,

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular 20-7

20-7

Anatomia inimii – valve ş i arterele coronare

20-8
20-8

Anatomia inimii – vedere radiologică anterioară

20-9
20-9

Valve cardiace

Valve cardiace Atrioventriculare: –   Tricuspid ă –   Bicuspid ă (mitral ă ) Semilunare –

Atrioventriculare:

Tricuspid ă

Bicuspid ă (mitrală)

Semilunare

Aortică

Pulmonare

Asigur ă unidirecţionarea fluxului sanguin

Valvule si valve

Valvule si valve controlul diverse compartiment e •   Valvulele pulmonare, aortice ş i tricuspid ă

controlul

diverse

compartimente Valvulele pulmonare, aortice ş i tricuspid ă au trei valve • Valvula mitrală are dou ă valve.

Valvulele

trecerii

realizeaz ă

sângelui

între

Funcţ ionarea valvelor cardiace

Func ţ ionarea valvelor cardiace

Circula ţia sângelui la nivelul inimii

Circula ţ ia sângelui la nivelul inimii

Circula ţ ia sângelui la nivelul inimii

Circula ţ ia sângelui la nivelul inimii •   Inima dreapt ă pompeaz ă sânge venos

Inima dreaptă pompează sânge venos în pl ă mân pentru a fi oxigenat = circulaţia pulmonar ă .

Inima stâng ă pompează sânge cu oxigen la ţesuturi = circulaţia sistemică .

Proprietăţ ile miocardului

Excitabilitatea (batmotropismul) = este proprietatea miocardului de a r ăspunde specific printr–o contrac ţie la un stimul adecvat (de intensitate mai mare sau egală cu pragul); Ritmicitatea (automatismul, cronotropismul) Conductibilitatea (dromotropismul) Contractilitatea (inotropismul) = proprietarea miocardului de a se contracta sub acţiunea unui stimul adecvat; Tonicitatea Stimulii cu intensitate inferioar ă pragului nu determină apari ţia unei contracţii. Inima prezintă particularitatea de a fi excitabilă numai în faza de relaxare (diastola) ş i inexcitabilă în faza de contracţie (sistola). În sistolă, inima este în perioada refractar ă absolută (indiferent de intensitatea stimulului, nu apare o contracţie).

Ciclul cardiac

Constă din succesiunea unor perioade de contracţie – sistolă perioade de relaxare – diastolă . Succesiunea acestor evenimente este identică atât pentru inima stâng ă, cât ş i pentru cea dreaptă . Diastola – pe parcursul primei faze a ciclului, sângele s ărac în oxigen intr ă în atriul drept ş i cel oxigenat în atriul stâng. Sistola atrială are loc contracţia atrială ş i sângele este impins în ventricule. Sistola ventricular ă – valvulele aortice ş i pulmonare se deschid, iar sângele este propulsat în aortă ş i artera pulmonar ă .

cu

Ciclul cardiac

20-17
20-17

Ciclul cardiac

Când atriul este în sistolă (împinge sângele):

ventriculul trebuie s ă fie în diastolă (s ă primească sângele)

valvele AV (mitrală ş i tricuspid ă) trebuie s ă fie deschise

valvele pulmonar ă ş i aortă trebuie s ă fie închise

Când ventricolul este în sistolă (împinge sângele):

valvele AV (mitrală ş i tricuspid ă) trebuie s ă fie închise

valvele pulmonar ă ş i aortă trebuie s ă fie deschise Când atriul este în diastolă (primeş te sângele):

valvele AV (mitrală ş i tricuspid ă) trebuie s ă fie închise

Ciclul cardiac

SISTOLĂ ATRIALĂ
SISTOLĂ ATRIALĂ
Ciclul cardiac SISTOLĂ ATRIALĂ drept
drept
drept

Proprietăţ ile miocardului

Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea inimii de a autogenera impulsuri nervoase care produc poten ţiale de acţiune autopropagate; suportul morfologic al ritmicităţii este sistemul excitoconductor.

conduce

Conductibilitatea

este

proprietatea

miocardului

de

a

excitaţia în toat ă masa sa;

excitaţia pleacă de la nodulul SA ş i se propag ă sub forma unui front de unde radiare ce cuprind din aproape în aproape atriile;

ajuns la nivelul nodulului AV, impulsul întârzie 0,04 secunde, timp necesar pentru realizarea sistolei atriale;

de aici unda se propag ă prin fasciculul Hiss ş i reţeaua Purkinje la ventricule, producând sistola ventricular ă;

lezarea

a re ţ elei Purkinje determin ă

întreruperea leg ăturii dintre atrii ş i ventricule, urmată de apariţia tulbur ărilor de conducere numite blocuri.

fasciculului

Hiss

sau

Vasculariza ţ ia cardiacă

este asigurată de cele dou ă artere coronare care se desprind de la originea aortei ş i se împart în ramuri care nu se anastomozează între ele; • obstrucţia unei coronare sau a ramurilor sale provoacă necroza teritoriului cardiac deservit; • 2 aa. coronare: stâng ă ş i dreaptă A. coronar ă stâng ă începe cu un „trunchi comun“ se divide în a. descendentă anterioar ă stâng ă (ADA=LAD) ş i a. circumflexă

(Cx)

ADA = ş antul interventricular anterior vârful VS (irig ă: SIV anterior + nodul SA, perete anterior VS, vârful VS) Cx = perete lateral VS A. coronar ă dreaptă merge pe ş antul atrioventricular pe partea dreaptă a inimii (irig ă: nodul sinusal~55% din populaţie, VD, nodul AV, peretele inferior/posterior VS

Vasculariza ţ ia cardiacă

Vasculariza ţ ia cardiac ă

Controlul activit ăţ ii cardiace

Controlul activit ăţ ii cardiace •   inerva ţ ia extrinsec ă a inimii este realizat

inervaţia extrinsecă a inimii este realizată prin fibre vegetative:

simpatice

parasimpatice

fibre vegetative : – simpatice – parasimpatice plexul cardiac •   fibrele simpatice provin din

plexul cardiac

fibrele simpatice provin din ganglionii paravertebrali cervicali

– exercită efecte stimulatoare asupra miocardului;

– vasodilatatoare coronariene;

fibrele parasimpatice provin din nervii vagi

inervează predominant nodulii sinoatrial ş i atrioventricular;

au ca efect diminuarea activităţii cordului (scad frecven ţa cardiac ă)

Transportul sângelui

Transportul sângelui Prin vasele sangvine: •   Artere    Structur ă : –   Adventicea

Prin vasele sangvine:

Artere

Structur ă :

Adventicea

Limitanta elastică extern ă

Media

Limitanta elastică internă

Intima

Transportă sângele oxigenat Reprezintă elemente rezistive, datorită mediei bine reprezentate

Vene Capilare (arteriale ş i venoase) Vase limfatice

Transportul sângelui

Venele

Vase capacitive Musculara mai slab reprezentată Transportă sângele s ărac în oxigen Valvule – împiedic ă reântoarcerea venoas ă, fragmentează coloana de lichid, facilitează circulaţia sanguină împotriva gravitaţiei

ă circula ţ ia sanguin ă împotriva gravita ţ iei •   Re ţ eaua de

Reţ eaua de capilare

La nivelul patului capilar, circulaţia sângelui se face mai lent, permiţând schimburi de substan ţe intre ţesuturi ş i sânge

circula ţ ia sângelui se face mai lent, permi ţ ând schimburi de substan ţ e

Depolarizare ş i Repolarizare

În repaus, cardiomiocitele sunt încărcate pozitiv pe versantul extern al membranei ş i negativ la interior

În timpul depolarizării, poten ţialul de membran ă se inversează. Negativitatea de repaus a interiorului se reduce spre 0 ş i apoi interiorul devine pozitiv ca urmare a influxului de Na + .

Poten ţ ialul de acţ iune

Poten ţ ialul de ac ţ iune

Conducerea impulsului electric în inimă

Nodul sino-atrial este format dintr-un grup de celule specializate, cu proprietatea de a descărca automat impulsuri electrice (principalul pacemaker al inimii) aflat la nivelul atriului drept

de a desc ă rca automat impulsuri electrice (principalul pacemaker al inimii) aflat la nivelul atriului

Conducerea impulsului electric în inimă

Mai multe că i internodale fac leg ătura între NSA ş i nodul atrio-ventricular (NAV)

în inim ă •   Mai multe c ă i internodale fac leg ă tura între

Conducerea impulsului electric în inimă

NAV se continuă cu fasciculul Hiss care se continu ă mai departe în peretele septului interventricular:

dup ă un scurt traiect, el se împarte în dou ă ramuri – dreapt ă ş i stâng ă

are loc o

întârziere a transmiterii impulsului electric, care permite atriilor s ă î ş i definitiveze contrac ţ ia ş i înainte de ini ţ i e r e a

la nivelul NAV

contracţiei ventriculare

i definitiveze contrac ţ ia ş i înainte de ini ţ i e r e a

Conducerea impulsului electric în inimă

Aceste fibre se continu ă apoi spre apex unde se împart în mai multe fibre Purkinje mici care se distribuie celulelor contractile ventriculare .

apoi spre apex unde se împart în mai multe fibre Purkinje mici care se distribuie celulelor

Conducerea impulsului electric în inimă

Conducerea impulsului electric în inim ă
Conducerea impulsului electric în inim ă

Conducerea impulsului electric în inimă

Conducerea impulsului electric în inim ă
Conducerea impulsului electric în inim ă

Conducerea impulsului electric în inimă

Conducerea impulsului electric în inim ă
Conducerea impulsului electric în inim ă

Conducerea impulsului electric în inimă

Conducerea impulsului electric în inim ă
Conducerea impulsului electric în inim ă

TA = DC x RVP

Tensiunea arterial ă are dou ă componente:

tensiunea arterial ă sistolică (numărul mai mare) care reprezint ă presiunea inimii generat ă pentru a pompa sângele de la inima spre celelalte organe;

tensiunea arterial ă diastolică (numărul mai mic) care reprezint ă presiunea vaselor sangvine în momentul în care inima se umple cu sânge.

ă (num ă rul mai mic) care reprezint ă presiunea vaselor sangvine în momentul în care