Sunteți pe pagina 1din 20

INFLUENTA MODIFICARII SISTEMELOR DE PROIECTARE SI PRODUCTIE ASUPRA COSTULUI CALITATII IN INDUSTRIA PRODUCATOARE DE INCALTAMINTE

INTRODUCERE: Instrumentele principale care faciliteaz libera circulaie a mrfurilor pe marea pia european sunt directivele europene, standardele armonizate, acreditarea, evaluarea conformitii i certificarea de ter parte (a sistemului de management, a produselor, a serviciilor, etc.), testarea i metrologia. Aceste instrumente au fost concepute pentru a fi puse n aplicare i folosite n concordan cu politica economic liberal ce este deschis concurenei i presupune participarea tuturor partenerilor economici i sociali, inclusiv a autoritilor publice care au de jucat un rol important ca organism de reglementare. Transpunerea sau instituirea acestor instrumente ntr-o anumit ar nu nseamn c agenii economici ai acelei ri sunt imediat capabili s le utilizeze n mod optim. Este nevoie de o aptitudine colectiv, de mprtirea unei aceleiai culturi, pentru ca punerea n practic a instrumentelor respective s ating nivelul optim al eficienei. Implementarea i dezvoltarea sistemului calitii (i a unei politici a calitii, a crei semnificaie este bine neleas la toate nivelurile) sunt abordri concrete i recunoscute pe plan internaional, care accelereaz integrarea bunei practici i crearea noii culturi comune, ambele aspecte fiind vitale pentru eficien si competitivitate. De obicei organizaiile implementeaz un sistem de management att pentru a stabili politica i obiectivele ct i pentru a realiza acele obiective. Un asemenea sistem este chiar sistemul (de management al) calitii, adic un sistem de management prin care se orienteaz i se controleaz o organizaie n ceea ce privete calitatea. Aceste definiii sunt introduse la nivel microeconomic de standardul european EN ISO 9000:2000 dar pot fi extrapolate si la nivel macroeconomic. Vorbim despre un nivel macroeconomic deoarece orice sistem de productie sau intreprindere va avea nevoie de un climat economic corespunzator pentru a putea aplica si dezvolta un anume sistem de manegement al calitatii. In cazul industriei producatoare de incaltaminte situatia este cu atat mai complicata cu cat este mai evidenta prezenta factorului uman. Acest lucru se poate interpreta prin comparatie cu industria producatoare de autovehicule.Desi prezenta factorului uman este imperios necesara pentru functionarea ambelor sisteme in cazul industriei producatoare de autoturisme

omul este necesar in sistem pentru reglaj si control, in industria producatoare de incaltaminte, oricat de tehnologizata ar fi aceasta, factorul uman este implicat direct in procesul de productie. Iata deci de ce este mai mult decat necesara prezenta climatului economic care sa asigure din punct de vedere normativ si legislativ posibilitatea aplicarii unor schimbari in sistemele de productie care sa sporeasca nivelul calitatii concomitent cu un cost al calitatii ponderat dar cu eficienta maxima. Concret trebuie definita o intreaga infrastructura de asigurare a calitatii la nivel national. La ora actuala in romania exista o astfel de infrastructura a calitatii produselor prezentata in schema 2.1. Pentru ca un produs, in cazul nostru produsul de incaltaminte, sa poata fi acceptat de consumator el va trebui sa capete incredere ori din moment de produsul in discutie este proaspat lansat pe piata si in plus mai are in componenta sa si materiale inovatoare a caror actiune este dovedit a fi benefica dar necesita explicatii prea elaborate pentru a fi prezentate publicului larg este nevoie de un alt sistem de dobandire a increderii . Fig.1. Generarea confidenei/ncrederii n produse/servicii i furnizorii lor prin acreditarea i certificarea de ter parte. In cazul produselor de incaltaminte certificarea se poate obtine prin apartenenta la SATRA cel mai mare concern de acreditare in industria usoara.O simpla aparteneta la acest concern nu este insa de ajuns pentru a certifica produsul obtinut ca si calitativ asa ca va fi nevoie de implementarea unor metode de verificare si asigurare a calitatii care vor insoti tot procesul de proiectare si fabricatie . Asadar vom implica negresit o analiza a costurilor calitatii analiza care se va face pe marginea unui studiu de caz asupra produsului proiectat.

ORGANISM NAIONAL DE ACREDITARE

COOPERAREA EUROPEAN N DOMENIUL ACREDITRII AUTORITI NAIONALE

ORGANISME NAIONALE DE ACREDITARE

CEE +TERE RI

Fig.1

ACORDURI INTERNAIONALE/EUROPENE DE RECUNOATERE RECIPROC

ORGANISME DE CERTIFICARE PENTRU SISTEMELE CALITII (EN 45.012)

ORGANISME DE CERTIFICARE PENTRU RESURSELE UMANE (EN 45.013, ISO 10.011-2)

ORGANISME DE CERTIFICARE PENTRU PRODUSE/SERVI CII (EN 45.011)

LABORATOARE DE TESTARE I CALIBRARE (ISO/ CEI 17.025)

ORGANISME DE INSPECIE (EN 45.004)

ORGANISME DE CERTIFICARE I LABORATOARE NAIONALE I DIN ALTE RI

ORGANISME DE CERTIFICARE PENTRU SISTEMELE DE MEDIU

(ISO/ CEI 66)

FURNIZORI
PRODUSE/SERVICII

CLIENI

PIAA LIBER ORGANISME


DE CONSULTAN , EDUCARE I INSTRUIRE

IMPORTANTA SI DEFINIREA COSTURILOR CALITATII

Organizaiile i comunic o mare parte din rezultate n termeni financiari, prin intermediul nivelului vnzrilor, al balanei etc. In acest context, deciziile conducerii de iniiere i implementare a unor programe de mbuntire a calitii sau a altor eforturi ale organizaiei de orientare spre client, implementarea unui sistem de management al calitii i certificarea acestuia conform sistemului de standarde ISO 9000:2000 trebuie s conduc pe termen lung la rezultate financiare care s se reflecte n final n creterea cifrei de afaceri i n mrirea profitului. Conceptul de cost al calitii a aprut n anii '50 prin msurarea i raportarea separat a costurilor legate de inspecie i testare (Pop, 1997). Celelalte costuri erau trecute la cheltuieli generale. Unii specialiti n domeniul calitii care au studiat i costurile calitii i-au exprimat urmtoarele preri: Costurile calitii sunt cheltuielile ce apar pentru c lucrurile se fac greit. Aceste costuri cumuleaz produsele defecte, reprelucrrile, service-ul pentru garanie, inspecii, teste i alte activiti care devin necesare ca urmare a neconformanei produsului cu specificaiile interne ale firmei sau cu cerinele clienilor". Costurile calitii sunt acele costuri asociate cu nerealizarea produselor sau a serviciilor la nivelul cerinelor stabilite de companie n urma cercetrilor de pia i/sau prin contractele ncheiate cu clienii si. Deci costurile calitii sunt costurile antrenate de produsele de proast calitate", n prezent analiza costurilor calitii a fost extins i asupra msurilor pe care organizaia trebuie s le ntreprind n vederea prevenirii apariiei defectelor i neconformitilor produselor i serviciilor oferite de ctre firm. Sunt incluse costurile activitilor de prevenire i evaluare la nivelul ntregii organizaii, nu doar n sectorul care realizeaz bunurile sau serviciile care vor ajunge la client. Transformarea problemelor de calitate n limbaj financiar a atras atenia conducerii, care a nceput procesul de definire i izolare a costurilor referitoare la calitate. Analizele i studiile de caz efectuate asupra mai multor surse n ultimii 40 de ani au relevat faptul ca:

n organizaiile occidentale, costurile de asigurarea calitii reprezint ntre 5% i 40% din cifra de afaceri (Parker, 1998); costurile calitii nglobau elemente din ntreaga organizaie, nu doar din sectoarele de producie; n baza analizei structurii acestor costuri o mare parte a acestor costuri sunt evitabile; nu exist o responsabilitate clar pentru identificarea, analiza i eliminarea costurilor evitabile. Prin urmare, exist posibiliti foarte mari de a crete profitul printr-un program de reducere a costurilor asigurrii calitii. CLASIFICAREA COSTURILOR CALITATII SI SURSE ALE ACESTORA IN CADRUL ORGANIZATIEI

In conformitate cu practica economic costurile calitii se mpart n: costuri ale conformiti - sunt acele costuri care apar pentru a ne asigura c produsul realizat sau serviciul prestat este conform cu specificaiile: costurile de prevenire; costurile de evaluare; costuri ale neconformitii - sunt cheltuielile asociate cu produsele sau serviciile care nu sunt conforme cu cerinele clienilor: costurile cderilor/defectrilor interne(care apar n interiorul companiei); costurile cderilor/defectrilor externe(care apar dup ce produsul a prsit firma); Pentru a permite o identificare ct mai bun a costurilor calitii n cadrul activitilor ce exist n organizaie, este util analizarea acestora pornind de la principalele funcii ale firmei, prezentate n tabelul 1.1.

FUNCTIILE SUBSISTEMULUI CALITATII Funcia Activiti desfurate Planificarea > Promovarea necesitilor beneficiarului; calitii > Analiza evoluiei gradului de satisfacere a nevoilor i ateptrilor clienilor; > Prognoza parametrilor ecologici; > Determinarea dinamicii calitii produselor i serviciilor. Cercetarea n domeniul calitii > Realizarea de cercetri; > Realizarea de documentarii pentru prevenire; > Omologarea prototipurilor; > Colaborri i cooperri; > Organizarea fabricaiei i a controlului de conformitate; > Specificaii de aprovizionare. Asigurarea unor condiii de lucru identice cu cele prevzute n documentaie (maini, utilaje, materii prime, parametrii tehnologici prevzui n documentaie). Evaluarea nivelului de calitate, a sistemului de indicatori; > Evaluarea conceptelor (proiectelor) tehnologice, a resursei umane; > Controlul calitativ asupra intrrilor i ieirilor din sistem(trebuie motivat personalul pentru calitate, trebuie determinate greelile i nu vinovaii, trebuie dezvoltat o filozofie a calitii).

Realizarea calitii Controlul calitii

FACTORI CARE TREBUIE ANALIZATI PENTRU ASIGURAREA CALITATII IN PROIECTARE

Odata prezentate aceste elemente se poate concretiza pe un anume produs posibilitatea de implementare a unui noi system atat in proiectare cat si in executie care sa permita executia la un anume nivel de calitate impus agreat atat de producator si forurile exterioare cat si de consummator. Vom concretize cu un produs de incaltaminte destinat ciclismului de performanta ce are in componenta sa un material pe baza de celuloza cu proprietate de DDS. Clasificarea nclmintei cu destinaie sportiv Diversitatea sortimental i multitudinea disciplinelor sportive practicate la nivel de performan, omologate de forurile sportive internaionale, fac dificil clasificarea nclmintei pentru sport n condiiile n care nu se accept ca unic criteriu destinaia acestora. n ara noastr nu exist un standard specific de nclminte pentru sport, aceast grup de produse fiind menionat doar n normativul referitor la nclminte n general. Pe plan mondial au existat preocupri pentru stabilirea caracteristiciloracestor produse i pentru elaborarea unor acte normative care s pun n eviden ct mai concret cerinele specifice nclmintei sport. S-au adoptat criterii de clasificare cum ar fi: importana produsului, aspectul materialelor de baz utilizate pentru ansamblul superior i ansamblul inferior. Criteriul de baza al diferitelor metode de clasificare l constituie destinaia nclmintei. Astfel, in standardul 25189/82, se propune clasificarea conform schemei : Nr.cr Destinaie 1 SCHI Cazuri particulare -coborre n vitez -srituri cu schiurile -schi fond -artistic -vitez -hochei

PATINAJ

3 4 5

ALPINISM ODIHN ACTIV TURISM


7

6 7 8

LUPTE BOX JOCURI SPORTIVE

-libere -clasice -fotbal -rugby -handbal -baschet -volei -hochei pe iarb

9 10 11 12 13 14

15 16

CROS TENIS SCRIM ACROBAIE GIMNASTIC -sportiv -artistic ATLETISM -alergare pe distan scurt UOR -alergare pe distan medie i lung -maraton -mar -alergare cu obstacole -orientare sportiv -sritura n nlime -sritura n lungime -triplusalt -sritura cu prjina -aruncarea suliei -aruncarea discului -aruncarea ciocanului -aruncarea greutii ATLETISM GREU CICLISM -pe pist -pe osea

Biomecanica piciorului alturi de msurtorile antropometrice au reprezentat dintotdeauna punctul de plecare n proiectarea unui produs de nclminte indiferent de destinaia acestuia. Cu preponderen n cazul pantofilor sport care au ca destinaie ciclismul de performan, trebuie reinute aspectele i informaiile provenite din studiile de biomecanic a piciorului, deaoarece este evident complexul de micri la care este supus piciorul n timpul practicrii acestui sport. nclmintea nu trebuie dect s favorizeze

micarea n timpul pedalrii s nu stnjeneasc absolut deloc deplasarea sportivului. Pentru asigurarea unui nivel calitativ corespunzator vor trebui urmrite permanent anumite aspecte din proiectarea acestui tip de incaltaminte. Prima etpa este aceea de a inlocui proiectarea clasica a sistemelor de incaltaminte cu proiectarea in sisteme CAD CAM. Acest lucru permite vizualizarea computerizata 3D a produsului proiectat , posibilitatea transformarii contururilor in polilinii editabile ulterior, lucru care permite proiectantului modificarea anumitor parametric cu mult mai mare exactitate, eliminandu-se astfel erorile aparute in proiectarea clasica, manuala. Aceste sisteme CAD-CAM sunt dezvoltate si adaptate tocmai pentru a executa proiectarea 3D a produselor de incaltaminte si au incorporate in structura lor elemente de program care permit o autoverificare o data ce proiectului i s-a dat instructiunea COMPILE. De asemenea proiectarea incaltamintei implica si stabilirea unor factori de consum si a unor norme de timp pe baza calculului matematic al asezarii sabloanelor pe materia prima in vederea croirii. La aceasta etapa, daca este executata in varianta clasica, implicand in proportie de 100% prezenta factorului uman, pot aparea erori de calcul si asezare care pot genera pierderi de peste 40% sau pot atrage dupa sine prezenta unor defecte de structura a materiei prime in produsul finit, acestea nefiind observate la timp de operator. Sistemele CAD-CAM odata introduse vor obtine factori dee asezare si norme de consum de peste 90% ceea ce inseamna o utilizare mult maui eficienta a materiei prime si pe baza analizei defectoscopice nu vor permite prezenta eventualelor defecte de structura in produsul finit. Proiectarea produsului analizat, se va realiza astfel: Reperele care intr n componena unui articol de nclminte, n funcie de poziia fa de picior se grupeaz n doua ansambluri: -ansamblul superior; -ansamblul inferior. Din punct de vedere al caracteristicilor materialelor din care se structureaz,reperele componente ale ansamblului,acestea sunt materiale naturale sau nlocuitori de piele,flexibile pentru ansamblul superior, rigide n marea lor majoritate pentru ansamblul inferior. Ansamblul superior se compune din urmtoarele subansamble: -subansamblul exterior a crui repere formeaz aa numitele fee ale nclmintei: -cput-reperul din partea anterioar; -vipusc sau taif reper din partea posterioar; -carmb-reperele laterale; -limba.
9

Reperele acestui subansamblu sunt supuse att n procesul de confecionare ct i la purtare unor solicitri diferite. Astfel n procesul confecionrii, nclmintea sufer solicitri de ntindere sau traciune pentru a se trece de la forma plan a reperelor la forma spaial a produselor. Astfel materialele din care se vor realiza reperele trebuie s corespund anumitor cerine: s aib rezisten la ntindere, alungire la traciune, comportare elastic, rezisten la sfiere. Din aceste motive se recomand utilizarea ca materiale a sortimentelor de piei naturale (bovine, porcine, etc.). n timpul purtrii, reperele subansamblului, i nu numai, sunt supuse procesului de ndoiri repetate, aciunii agenilor exteriori (umiditatea, praful), aciunii transpiraiei. De aceea materialele trebuie s aib o comportare elastic, o impermeabilitate bun ct i o capacitate de absorbie. -subansamblul intermediar care cuprinde dou categorii de repere: -repere rigide: bombeul i staiful. Acestea sunt supuse unor solicitri de traciune odat cu feele,de aceea materialele trebuie s aib o capacitate de deformare plastic, folosindu-se diferite materiale textile impregnate i acoperite cu pelicule de polimeri termoplastici sau solventoplastci; -reperele flexibile: cptuelile interioare,acestea fiind supuse la aceleai solicitri ca i reperele subansamblului exterior.Materialele trebuie s aib rezisten la ntindere i s nu rigidizeze subansamblul, folosindu-se esturi tricoturi, neesute. -subansamblul interior care cuprinde un numr de repere din diferite materiale ,de forme diferite ,ce formeaz aa numitele cptueli exterioare: -cptueal exterioar-cput; -cptueal exterioar-carmb. Ansamblul inferior cuprinde urmtoarele subansambluri: -subansamblul interior ce cuprinde urmtoarele repere: -branul din sortimente de piele din gt sau poale.talpa din fibre de piele,fibrotex; -acoperiul de bran din sortimente de piele:mein sau palt; ntritura de bran din carton dur pentru nclminte; -glencul din oel; -subansamblul intermediar alctuit din reperele: -umplutura-supus unor solicitri de ndoiri repetate ceea ce implic o flexibilitate ridicat folosindu-se ca materiale deeuri din pieile pentru fee; -platforma-supus ndoirilor repetate realizat din piele sau cauciuc microporos; -rama-realizat din sortimente de piei naturale (gt sau poale),nlocuitor de piele(cauciuc,P.V.C.) -subansamblul exterior format din: talp toc.
10

Aceste repere sunt supuse unor solicitri de ndoiri repetate, frecare, aciunea distructiv a mediului, realizndu-se din piei naturale sortimentul crupon sau diveri nlocuitori de piele (poliuretani, cauciuc, P.V.C.) SISTEM DE PROIECTARE A UNUI PRODUS DE INCALTAMINTE CE UTILIZEAZA UN MATERIAL POLIMERIC CU PROPRIETATI DDS (DRUG DELIVERY SYSTEM)

Odata detaliata structura produsului care va ingloba materialul studiat este normal ca amplasarea acestuia sa se faca in asa fel incata sa se minimizeze costurile , sa se eficientizeze raportul de consum de material iar din punct de vedere topologic aplicarea materialului sa fie in concordanta cu functiile acestuia si mai mult sa avantajeze aceste functii. Asadar pentru a indeplini toate aceste conditii se va alege amplasarea unui astfel de material in urmatoarele puncte:

11

- inglobat in brant in zona degetelor pana la linia de maxima indoire - ca si captuseala intermediara a carambilor Amplasarea se va face conform schitelor din proiect :

In figura este prezentat sistemul care va ingloba acest spongii de celuloza tratati . Pentru a minimiza actiunea factorilor mecanici (frecare, frecare umeda ,etc.) se elaboreaza un sistem compatibil membrana bidirectionala care sa poata permite transferul la nivel de interfata de contact ,membrana care va fi dintr-un material textil si care va actiona ca un invelis protector pentru spongi. In plus acest asa zis invelis va avea si un puternic rol functional estetic . Din punct de vedre coloristic el va trebui asortat cu interiorul incaltamintei atunci cand solutia de amplasare il face vizibil.

STUDIUL ZONELOR DE AMPLASARE SI CLASIFICAREA SOLICITARILOR GENERALE LA CARE ESTE SUPUS MATERIALUL IN TIMPUL PROCESULUI DE PRODUCTIE SI PROCESULUI DE PURTARE. AMPLASAREA IN ZONA DEGETELOR MOTIVATIE

12

In aceasta zona principala functie a materialului va fi de absorbtie a transpiratiei si de neutralizare a Ph-ului acesteia care in timp devine acid si deasemenea de eliberare a compusilor cu rol profilactic. Zona respectiva fiind principala portiune unde dezvoltarea bacteriilor este puternic influientata de stratul subvestimentar.Principalii factori fiind temeperatura ridicata , umiditatea generata e transpiratie si lipsa luminii.Astfel un sistem compozit combinat cu o buna capacitate de transfer a materialelor din care sunt compuse fetele incaltamintei va diminua considerabil factorul de dezvoltare a florei microbiene.

Amplasarea se va face conform figurii:

CONFIGURATIE Linia de indoiri repetate uneste bazele celor cinci metatarsiene iar zona de interes se desfasoara de la aceasta line spre varful piciorului.

13

ACTIUNE PRINCIPALELOR SOLICITARI CARE INFLUENTEAZA CALITATEA PROCESULUI DE FABRICATIE

IN PROCESUL DE FORMARE 1. procesul de preformare al brantului se va aplica in zona respectiva o presiune constanta in conditii atmosferice standard asadr materialul va raspunde la solicitarea de compresiune. IN PROCESUL DE PURTARE 1. In procesul de purtare zona respectiva va raspunde solicitarilor de compresie repetata in stare uscata si in stare umeda datorita presiunii exercitate de picior in timpul mersului; 2. Deasemenea se va inregistra si forta de frecare atat in stare uscata cat si in stare umeda in procesul de incaltare descaltare; Analiza acestori factori si raspunsul materialului la solicitari va fi comparata cu standardele in vigoare valabile pentru materialele utilizate in mod curent .rezultatele obtinute vor trebui sa atnga valorile acceptate de standarde sau peste valorile medii cuprinse in documentatia de specialitate.

AMPLASAREA IN INTERMEDIARA

ZONA

CARAMBILOR

CAPTUSEALA

MOTIVATIE Prin amplasarea materialului compozit in aceasta zona se urmareste asigurarea procesului de ventilatie si transfer de umiditate pentru a asigura o buna aerisire a zonei de interior a incaltamintei.

14

CONFIGURATIE Materialul pentru fete va fi prevazut cu perforatii pentru a facilita transferul dintre sitemul compozit si mediul interior-exterior. Deasemenea un mare avantaj este acela ca materialul odata tratat cu sulfamide va function ca o bariera pentru factorii microbieni exteriori. Avand in vedere toate aceste elemente care caracterizeaza produsul analizat sistemul de proiectare si prezenta noului material celulozic, care implica raportare la un nou standard de calitate, este evident ca in sistemul de productie vor trebui integrate noi metode de asigurare a calitatii care sa eficientizeze cat mai mult intregul flux de productie si sa asigure efectul dorit: satisfactia pe deplin a clientului si generarea efectului de incredere scontat.

15

CALITATEA IMPLEMENTATA IN SITEMUL DE PRODUCTIE

Asa cum am specificat la inceput, in cazul industiei producatoare de incaltaminte, principalul factor , care poate periclita asigurarea unei bune calitati produselor confectionate este prezenta factorului uman. Personalul angajat, spre deosebire de alte industrii, in cazul de fata participa activ la creearea produsului finit. Exista o serie de etape prin care materia prima trebuie sa treaca pentru a ajunge la varianta finala. In toate aceste stadii, factorul uman este responsabil pentru deciziile luate si controlul calitatii este executat 100% pe baza de autocontrol.

ETAPELE PROCESULUI DE PRODUCTIE: 1. Receptie materie prima 2. Debitatre repere componente 3. Prelucrare repere 4. Asamblare AS( ansamblul superior) 5. Asamblare AI( ansamblul inferior)* 6. Cumulare AS+AI 7. Finisare produs 8. CTC 9. Ambalare 10.Transport in depozitul de regrupare

Schema general a procesului tehnologic n atelierele de fabricaie a nclmintei:

16

17

Dupa cum se observa din schema, grupul de operaii de pe ramura A se execut concomitent (n paralel ) cu grupul celor de pe ramura B.Decuparea reperelor flexibile se face n atelierul de decupare repere flexibile ,1,iar pregtirea i asamblarea lor n scopul obinerii ansamblului superior ,se execut n atelierul de prelucrare asamblare repere flexibile 2.n acelai timp reperele rigide sunt decupate n atelierul de decupare repere rigide ,3,dup care sunt prelucrate n atelierul de prelucrare asamblare rigide, 4. Ansamblul superior ,reperele rigide i subansamblurile componente ale ansamblului inferior ,regrupate pe comisioane n cadrul programului de fabricaie n depozitul de regrupare i continu apoi prelucrarea n atelierul 5 pentru formarea spaial ,structurare (tlpuire) i finisarea produsului obinut ,parcurgnd ramura comnun, C. Dup C.T.C.-ul efectuat la finalul procesului ,produsele finite ambalate se transport n depozitul central de produse finite de unde vor fi livrate beneficiarilor . Acest sistem de organizare al productiei , cu asigurarea specializarii pe operatii este inclus in varianta clasica tocmai pentru a mari viteza de productie. Are insa un mare dezavantaj: se bazeaza doar pe autocontrol in asigurarea calitatii . Acest lucru implica o motivatie financiara mare a angajatului . Chiar daca se respecta aceste cheltuieli salariale, defectele de fabricatie pot aparea tocmai pentru simplul fapt ca nu exista decat doua puncte de control: - la executarea operatiei (autocontrol) - controlul final al produsului finit( cand defectul poate fi acoperit de un alt reper component) Trebuie specificat ca, in cazul incaltamintei, prezenta unui defect de structura, ce nu este intr-o zona vizbila, poate influenta foarte mult una din calitatile produsului. Spre exemplu, o cusatura executata necorespunzator in zona antiglisorului poate genera un nivel maxim de disconfort la purtare. Pentru a evita aceste elemente , si pentru a asigura un nivel calitativ dorit cu costuri cat mai mici, se apeleaza la reorganizarea , din punct de vedere a asezarii a sistemului de productie, aplicandu-se asezarea operatiilor in sistemul rink. Acest sistem presupune renuntarea la executarea operatiilor specializate in ateliere separate , bazandu-se pe verificarea calitatii doar pe autocontrol . Toate operatiile se vor efectua in ordine succesiva, conditionand calitatea executiei operatiei 2 de calitattea executiei operatiei 1. Astfel , un produs la fabricarea caruia sunt necesare 10

18

operatii, va beneficia de 10 puncte de control pana va ajunge la punctul de control final. Iata deci ca defectele nu vor mai putea trece neobservate. Dezavantajul acestui sistem este acela ca timpul de executie creste cu aproximativ 25%, iar muncitorii implicati trebuie sa prezinte un inalt nivel de policalificare pentru a putea decide asupra corectitudinii executiei atat a propriei operatii cat si a operatiei precedente. Din punct de vedere al costului calitatii, investitia tinde spre minim in raport cu calitatea care se apropie de valoarea maxima.

19

CONCLUZII: 1.Instrumentele principale care faciliteaz libera circulaie a mrfurilor pe marea pia european sunt directivele europene, standardele armonizate, acreditarea, evaluarea conformitii i certificarea de ter parte (a sistemului de management, a produselor, a serviciilor, etc.), testarea i metrologia. 2.Pentru obtinerea nivelului maxim de calitate in industria producatoare de incaltaminte este necesar prezenta unui climat economic corespunzator, care sa faciliteze management-ul calitatii. 3. Schimbarile la nivelul proiectarii produselor de incaltamintei prin inlocuirea factorului uman cu sistemele computerizate CAD-CAM, permit simularea conditiilor reale la purtare si evitarea proiectarii defectuoase. 4. Renuntarea la sistemele clasice de productie si inlocuirea acestora cu sisteme noi cresc considerabil numarul punctelor de control, eliminand astfel, cu costuri minime, prezenta defectelor de executie. 5. Din punct de vedere financiar, desi volumul productiei in unitatea de timp scade, calitatea produselor creste, astfel incat balnta economica finala este in avantajul producatorului.

BIBLIOGRAFIE: 1. Graham W. Parker, Costurile Calitii, Editura Codecs, Bucureti. (1998) 2. Juran J. M. i Gryna Jr. F. M., (1973), Calitatea Produselor. Tratat practic de planificare, proiectare, realizare i control, Editura Tehnic, Bucureti. 3. Volocariu R. S., Procese de fabricaie n industria produselor din piele i nlocuitori, Ed. Gh.Asachi , Iai, (1999)

20