Arborele circulator prezinta doua mari inele vasculare, unul ce realizeaza circulatia mare ( sau sistematica, care incepe

din vetriculul stang si se continua pana in artera aorta si ramurile ei, raspindind sangele oxigenat in tot organismul) si cealalta circulatia mica ( sau pulmonara, care incepe din ventriculul drept, se continua prin artera pulmonara care duce sangele cu bioxid de carbon spre plamani; dupa oxigenare sangele este readus la inima prin venele pulmonare ce se deschid in atriul stang, capatul terminal ) Tesutul nodal are proprietatea de a genera influxurile care, propaganda-se in tot miocardul determina intrarea lui in contractie. Aceasta proprietate poarta numele de automatism. in conditii fiziologice normale, inima se contracta sub actiunea influxurilor generate de nodulul Keith Flack, cu o frecventa de 70-80 pe minut. Excitabilitatea spre deosebire de muschii striate scheletici, miocardul nu este excitabil in perioada de contractie ci numai in perioada de relaxare. El nu intra niciodata in tetanus, fapt ce asigura ritmicitatea contractiilor cardiace. Conductabilitatea este proprietatea de a transmite influxuri primate in toata masa miocardului. Viteza de conducere a undei de excitatie este mai mica in atrii si mai mare in ventricule, asigurand astfel intrarea intr-o anumita ordine in contractie a diferitelor compartimente ale inimii. Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde. Urmeaza imediat sistola ventriculara care dureaza 0,3 secunde. Sistola ventriculara incepe in momentul cand ventriculele sunt plinde sange si vavulele sigmoide de la originea arterei pulmonare si aortei sunt inchise. Rpin intrarea in contractie a miocardului ventricular, presiunea intraventriculara creste si single tinde sa se reintoarca in atrii. Valvulele atrioventriculare se inchid si opresc intoarcerea sangelui. Ventriculul este ecum o cavitate inchisa. Sistola ventriculara are 2 faze de contractie. In prima faza, muschiul este pus in tensiune fara sa aiba loc de scurtarea fibrelor (contractie izometrica) : presiunea intraventriculara creste incat reuseste sa invinga presiunea in sistemul arterial, deschizand valvulele sigmoide. In faza a doua, fibrele musculare se scurteaza (contractie izotonica) si se produce expulsiea in artera, a sangelui ventricular. Debitul systolic este de 70-90 ml sange. Debitul cardiac de la 4-5 litri poate ajunge la 20-30 litri pe minut ( depinde de felul activitatii). Urmeaza diastola ventriculara in care ventriculele relaxandu-se, presiunea intraventriculara scade. Sangele din aorta si artera pulmonara tinde sa revina in ventricule, dar vavulele sigmoide se inchid. Prin deschiderea vavulelor atrioventriculare, sangele din atrii, datorita diferentei de presiune, trece in mod pasiv in ventricule. Diastola ventriculara incepe intr-un moment in care atriile sunt relaxate, adica se gasesc in diastola atriala. Deci aproximativ 0.4 secunde inima se afla in diastola generala (relaxare totala). Valorile in timp ale sistolelor si diastolelor : sistola atriala 0.1 secunde, diastola atriala 0.7 secunde, diastola generala -0.4, sistola ventriculara 0.3 secunde, diastola ventriculara 0.5 secunde.