UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI FACULTATEA: STIINTA SI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA:MASURATORI TERESTRE SI CADASTRU DISCIPLINA: PRACTICA ANUL III,

SEM2, 2011-2012

INDESIREA RETELEI TOPO-GEODEZICE DE SPRIJIN SI INTOCMIREA PLANULUI TOPOGRAFIC AL UNUI CVARTAL DE LOCUINTE, NECESAR PENTRU APLICATII ULTERIOARE

NUME STRUDENT: Bceanu Luana Carmen Anul III, grupa 2, 2011-2012

TEMA LUCRARII
INDESIREA RETELEI TOPO-GEODEZICE DE SPRIJIN SI INTOCMIREA PLANULUI TOPOGRAFIC AL UNUI CVARTAL DE LOCUINTE, NECESAR PENTRU APLICATII ULTERIOARE

LUCRAREA VA CUPRINDE:
I. II. III. IV. Documentarea si organizarea. Efectuarea masuratorilor terestre de planimetrie si nivelment, pe teren. Calcule topografice. Intocmirea planului topografic.

Prin nivelment geometric se realizeaza ridicari de nivelment de precizie si de inalta precizie. Corespunzator fiecarui nivel de ridicare, se folosesc nivele si mire de nivelment, cu caracteristici care sa asigure precizia ceruta. In continuare, se prezinta principalele instrumente de nivelment geometric intalnite in practica efectuate in scopuri stiintifice. Nivelele cu luneta realizeaza cat mai sigur orizontalizarea axei de vizare a lunetei. Aceasta orizontalizare se efectueaza fie cu ajutorul nivelei torice, fie cu ajutorul compensatorului optic. Nivele cu luneta si compensator optic Aceste nivele, numite si nivele compensatoare sau automate, simplifica procesul de masurare ducand la sporirea randamentului lucrarilor de teren. La aceste nivele, orizontalizarea axei de vizare se realizeaza automat cu ajutorul unui compensator, dupa ce in prealabil au fost calate aproximativ cu ajutorul unei nivele sferice. Dupa modul de constructie, compensatoarele pot fi : cu pendul, cu nivela si cu lichid. Este un nivel folosit in nivelmentul tehnic si de santier, in special la nivelmentul suprafetelor si la executarea profilelor longitudinale si transversle. Spre deosebire de ambazele clasiece, intalnite in teodolite si la nivele, la acest nivel ambaza are o constructie speciala; in locul suruburilor de calare se gasesc doua pene circulare care asigura o calare rapida. Principalele parti componente sunt: surubul de focusare, surubul de miscare fina in plan orizontal, parghie de calare ; oculatorul lunetei si vizorul pentru citirea valorilor unghiulare directiilor orizontale. Nivelul este mic, are o amplitudine de functionare a compensatorului de 5 mm/Km de nivelment dublu.

Descrierea nivelelor de nivelment La executarea nivelmentului geometric , in afara aparatului propriu-zis, care este nivelul, mai sunt niste rigle gradate, numite mire. Functie de precizia pe care o asigura masuratorilor nivelitice, mirele sunt de doua feluri :mire topografice si mire de precizie.

Mirele topografice, numite si mire centimetrice, sunt rigle confectionate

din lemn uscat, cu lungimea de 2,3 sau 4 m, latimea 10...14 cm si o grosime de 2...3 cm. Mirele de 2 m sunt, de obicei, dintr-o singura bucata, iar cele de 3 si 4 m sunt construite din doua bucati, putandu-se plia in timpul transportului. Capetele mirelor sunt protejate de rame metalice. La o inaltime de 1,25 m de la baza, mirele sunt prevazute cu unul sau doua manere. Pe o fata, sau mai rar, pe ambele fete, se traseaza diviziuni centimetrice. Pentru a usura efectuarea citirilor pe mira, primii sau ultimii cinci centimetri ai fiecarui decimetru sunt grupati sub forma de E. Pe mira sunt notati metrii si decimetrii. Scrierea numerelor se face drept sau rasturnat, in functie de felul imaginii data de luneta nivelului (terestra sau astronomica). Tinerea mirei in pozitie verticala se face din ochi, cu ajutorul firului cu plumb sau cu ajutorul unei nivele sferice fixata in spatele mirei, in dreptul manerelor.

Fig.8.12 Mirele topografice

Asezarea nivelului in statie si efectuare citirilor pe mira Asezarea in statie a nivelului comporta doua faze de lucru si anume: -calarea aproximativa a aparatului cu nivela sferica, odata cu instalarea trepiedului in punctul de statie; -definirea calarii. Definitivarea calarii, de fapt calarea propriu-zisa, se face in functie de felul nivelului. La nivelul cu compensator optic se face mai intati calarea nivelei sferice, folosindu-se suruburile de calre dupa care, definitivarea calarii se executa automat cu ajutorul compensatorului optic pendulat. Efectuarea citirilor pe mira topografica se face dupa ce mai intati se se vizeaza mira, aducandu-se firul reticular vertical peste imaginea clara a mirei. Se efectueaza citirile la cele trei fire, la firul nivelar, L
0

si la firele

stadimetrice, L 1 si L 2 . Pentru fiecare fir, pe mira se citesc direct metrii si centimetrii si se estimeaza, din ochi, milimetrii. Corectitudinea citirilor pe mira se verifica facandu-se: L = ( L1 + L2 ) 2 sau L 2 =L -L 1 , abaterea admisibila fiinda de 1...2 mm.
0

Fig. 8.14 Efectuarea citirilor pe mira topografica

Determinarea cotei unui punct, B, in raport cu cota cunoscuta a unui punct, A, prin nivelment geometric de mijloc

Se instaleaza nivelul aproximativ la mijlocul distantei dintre cele doua puncte, pe aliniament, sau cand acest lucru nu este posibil, lateral fata de acesta, pastrand insa egalitatea vizelor. Distanta de la aparat pana la mira se numeste portee, iar distanta dintre mire, niveleu. Se caleaza nivelul, se indreapta luneta spre mirele tinute vertical in cele doua puncte, A si B, facandu-se citirile corespunzatoare la cele trei fire: A B A B B L 1A , L 0 si L 2 si respectiv L 1 , L0 si L 2 . In fiecare punct se verifica corectitudinea citirilor pe mira.

Fig 8.15 Nivelmentul geometric de mijloc

De exemplu, citirile pe mira sunt:

L1A = 1497m A Punctul A L0 = 1517m A L2 = 1536m

L1B = 0857m B Punctul B L0 = 0875m B L2 = 0893m

Cota punctului B se poate calcula in raport cu cota cunoscuta a punctului A, in doua feluri: a) Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte, data de diferenta citirilor la firul nivelelor.
A Z AB = L0 LB 0 = 1517 0875 = 0642mm = 0,642

Cota punctului B va fi egala cu cota cunoscuta a punctului A, la care se adauga algebric diferenta de nivel dintre puncte Z
B

=Z A +

Z AB =100,000+0,642=100,642 m

b) Cu ajutorul cotei planului de viza. Se calculeaza cota punctului de viza, aducandu-se la cota cunoscuta a punctului A, citirea pe mira la firul nivelelor din acest punct.
A Z =Z A +L 0 =10,000+1,517=101,517 m Cota punctului B va fi egala cu cota planului de viza din care se scade citirea pe mira din punctul B, a carui cota trebuie determinata.
pv

B Z B =Z -L 0 =101,517-0,875=100,642 m Calculul cotelor cu ajutorul diferentelor de nivel se foloseste, in mod curent, la calculul drumurilor de nivelment geometric iar calculul folosind cota
pv

planului de viza (orizontal instrumentului) se foloseste la calculul cotelor punctelor de radiere si a punctelor de pe profilele transversale. In continuare, se calculeaza lungimile porteelor in functie de constanta stadimetrica (k=100) a aparatului si de citirile pe mira la firele stadimetrice (L 1 ,L 2 ). d d
S A S B

A =k(L 2 -L 1A )=100(1,536-1,497)=3,9 m B B =k(L 2 -L 1 )=100(0,893-0,857)=3,6 m

Deoarece s-a stationat cu aparatul pe aliniament, lungimea niveleului se obtine prin insumarea lungimilor porteelor. d AB =d
S A

+d

S B

=3,9+3,6=7,5 m

Cand se stationeaza cu aparatul lateral fata de aliniament este necesar sa se masoare si unghiul orizontal ( ) dintre cele doua portee, lungimea niveleului obtinandu-se cu teoria cosinusurilor:
2 2 2 2 d2 B -2 d S A d S B cos A B =d S A + d S

Controlul determinarii cotei punctului B, se face repetandu0se operatia de masurare, cu un nou orizont al instrumentului, facandu-se un nivelment dublu.

L1A = 1657m A Punctul A L0 = 1674m A L2 = 1691m

L1B = 1014m B Punctul B L0 = 1034m B L2 = 1054m

Cota punctului B va fi: -cu ajutorul diferentei de nivel:

A Z AB = L0 LB 0 =1674+1034=0640 mm=0,640 m

=Z A +

Z AB =100,000+0,640 m=100,640 m

-cu ajutorul cotei planului de viza: A Z =Z A +L 0 =100,000+1,674=101,674 m B Z B =Z -L 0 =101,674-1,034=100,640 m

pv pv

Diferenta dintre cota punctului B, obtinuta cu primul orizont si cota aceluiasi punct, obtinuta cu al doilea orizont, este de 2 mm. Deoarece se admit diferente de 1..3 mm, inseamna ca masuratorile facute se incadreaza in prescriptiile instructiunilor tehnice.