Schimb perechea (Share pair circles)

Este o metod interactiv, de lucru n diade. Profesorul mparte clasa n dou grupe egale ca numr; elevii din fiecare grup se aaz fa-n fa cu perechea, rezultatul fiind dou cercuri concentrice. Elevii i pot alege singuri prechea sau pot fi aezai n grupe de profesor. Elevii lucreaz doi cte doi timp de cteva minute. Apoi elevii din cercul exterior se mut n sensul acelor de ceasornic, pentru a-i schimba partenerii i pentru a realize noi perechi. Jocul continu pn cnd se epuizeaz problemele ce trebuie soluionate sau pn cnd fiecare elev i regsete partenerul iniial. n aceast etap, se analizeaz soluiile/ideile emise de toate perechile. Exemplu: La clasa a V-a, studierea basmului popular Prslea cel voinic i merele de aur poate debuta cu aceast metod; perechile de elevi pot primi urmtoarele sarcini de lucru, mai uoare, desigur, innd cont de faptul c sunt abia la nceputul analizei: 1. Ce sugereaz formula folosit la nceputul povetii? 2. Unde se desfoar ntmplrile povestite? Locurile respective se pot identifica pe hart? 3. Care personaje reprezint binele? dar rul? 4. Exist n basm personaje cu puteri miraculoase? Dai exemple! 5. Care sunt calitile eroului? 6. Cum le dovedete el? 7. Care cifr se repet cel mai des? n ce situaii?

Competena de a judeca
Nu toata invatarea se bazeaza pe un continut de cunostinte. O parte se bazeaza pe abilitati. Aceasta este o metoda foarte buna de a invata pe cineva o anumita aptitudine, ca aceea de a scrie un eseu, un raport de laborator, un program de calculator, un meniu, un plan de siguranta, o politica de marketing etc. 1. Elevii lucreaza fie cu toata clasa, fie pe grupuri pentru a gasi un criteriu de exersare a aptitudinii. Alternativ, ei pot folosi criteriul de notare al unui examen, dar lucrand la interpretarea si extinderea lui. De exemplu, ar putea adauga cateva exemple despre cum poate fi pus in practica criteriul. 2. Elevilor li se prezinta exemple de o aptitudine pe care sa le evalueze in functie de criteriile lor. (ex. eseuri exemplare). Este de preferat ca printre aceste exemple sa fie incluse si unele care la prima vedere sunt bune de exersat, dar care sunt de fapt gresite. De exemplu un eseu cu multe detalii extraordinare, dar care nu trateaza tema mentionata in titlu. 3. Elevii vor discuta exemplele date. Isi vor nota punctele slabe si pe cele forte. Pot nota lucrarea daca vor. Optional, pot lucra la imbunatatirea criteriilor lor de evaluare la acest nivel. 4. Profesorul prezinta elevilor adevaratele puncte forte si slabe, notele etc. Este bine daca aceasta socheaza elevul. De exemplu, cel mai lung eseu nu a primit nota cea mai mare ! Aceasta este o activitate instructiva apreciata de elevi.

Brainstorming
Brainstorming-ul (sau asaltul de idei) reprezint formularea a ct mai multor idei orict de fanteziste ar putea prea acestea ca rspuns la o situaie enunat, dup principiul cantitatea genereaz calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile i inedite este necesar o productivitate creativ ct mai mare. O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: 1

- implicarea activ a tuturor participanilor; - dezvoltarea capacitii de a tri anumite situaii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluiei optime; - exprimarea personalitii; - eliberarea de prejudeci; - exersarea creativitii i a unor atitudini deschise la nivelul grupului; - dezvoltarea relaiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fi ecruia (i, n consecin, prin nelegerea calitilor celor din jur); - realizarea unei ambiane pline de prospeime i de emulaie. Pentru derularea optim a unui brainstorming se pot parcurge urmtoarele etape: 1. Alegerea temei i a sarcinii de lucru. 2. Solicitarea exprimrii ntr-un mod ct mai rapid, n fraze scurte i concrete, fr cenzur, a tuturor ideilor chiar trznite, neobinuite, absurde, fanteziste, aa cum vin ele n minte legate de rezolvarea unei situaiiproblem conturate. Se pot face asociaii n legtur cu afi rmaiile celorlali, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie s fac observaii negative. 3. nregistrarea tuturor ideilor n scris (pe tabl, fl ipchart). 4. Anunarea unei pauze pentru aezarea ideilor (de la 15 minute pn la o zi). 5. Reluarea ideilor emise pe rnd i gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezint diferite criterii etc. 6. Analiza critic, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici. 7. Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluii fezabile pentru problema supus ateniei. n aceast etap se discut liber, spontan, riscurile i contradiciile care apar. 8. Afiarea ideilor rezultate n forme ct mai variate i originale: cuvinte, propoziii, colaje, imagini, desene, cntece, joc de rol etc. SINELG( Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si a Gandirii ) Pasul 1~~Citirea textului cu atentie; ~~In timpul lecturii elevii trebuie sa isi noteze intr-un tabel: a)pasajele care confirma ceea ce stiau cu v ; b)pasajele care infirma ceea ce stiau cu -- ; c)informatiile noi cu + ; d)pasajele pentru care au intrebari ,neclaritati ,confuzii cu ? ; Pasul 2~~Sustinerea elevilor in monitorizarea propriei intelegeri; Pasul 3~~Reflectie in perechi; Pasul 4~~Reflectie cu intreaga clasa. Avantaje: *schimb de idei; *stimularea gandirii critice; *dezvoltarea vocabularului / capacitatii de exprimare; *elevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte / convingeri. CADRANELE Pasul 1~~Impartirea tablei in 4 parti egale; Pasul 2~~Se propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut;

Pasul 3~~Se citeste textul; Pasul 4~~Se formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran; Pasul 5~~Se evalueaza rezultatele. Avantaje: *stimuleaza atentia si gandirea: *scoate in evidenta modul propriu de intelegere; *conduce la sintetizare/esentializare. STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT Pasul 1~~Se formeaza 3 grupe ce corespund celor 3 rubrici ale tabelului: a) ceea ce stim/credem ca stim; b) ceea ce vrem sa stim; c) ceea ce am invatat. Pasul 2~~Elevii fac o lista cu : a) ce tiu deja despre o anumit tem; b) intrebari care evidentiaza nevoile de invatare legate de tema; Pasul 3~~Se citeste textul; Pasul 4~~Se revine asupra intrebarilor (coloana a II-a) si elevii fac o lista cu: c) raspunsurile la intrebarile din coloana I ,scriindu-le in coloana a III-a; Pasul 5~~Compararea a ceea ce tiau inainte de lectur cu ceea ce au dorit sa afle si au aflat ; Pasul 6~~Discuia final va conine mesajul central. MOZAICUL Pasul 1~~Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi ; Pasul 2~~Se numara pana la 4,astfel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa aiba un numar de la 1 la 4; Pasul 3~~Se imparte tema in 4 sub-teme ; Pasul 4~~Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare (elevii cu nr.1 fisa nr.1,cei cu nr. 2 fisa nr. 2) Pasul 5~~Se da sarcina:fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie,care va fi insa predata de colegii de grup pe fragmente; Pasul 6~~Toti elevii cu nr. 1 se aduna intr-un grup,cei cu nr. 2 in alt grupsi se vor numi experti; Pasul 7~~Expertii citesc fragmentul care le revine ,discuta intre ei,hotarasc modul in care vor preda; Pasul 8~~Se refac grupele initiale si expertii predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au studiat; Pasul 9~~Invatatorul ve raspunde intrebarilor la care expertii nu au stiut sa dea raspuns si corecteaza eventualele informatii eronate. Avantaje: *anihilarea efectului Ringelmann(lenea sociala,cand individul isi imagineaza ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie); *dezvolta interdependenta dintre membrii grupului; *amelioreaza comunicarea.

CUBUL Pasul 1~~Se anunta tema pusa in discutie; Pasul 2~~Se imparte clasa in 6 grupuri; Pasul 3~~Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate; Pasul 4~~Pe fetele cubului sunt notate cuvintele: a)descrie; b)compara; c)asociaza; d)analizeaza; e)aplica; f)argumenteaza. Explicaii: Descrie! explic/definete o noiune un concept Compar! stabilete asemnri i deosebiri Asociaz! la ce te face s te gndeti? Aplic! ce aplicabilitate practic poate avea? Analizeaz! analizeaz conceptual din diferite puncte de vedere Argumenteaz pro sau contra! este bine/ru, util/nefolositor? Descrie: culori, forme, mrimi Compar: Cu ce se aseamn? Cu ce nu seamn? Asociaz: La ce te face s te gndeti? De ce i amintete? Ce asociaii poi face? Analizeaz: Spune cum e fcut? Din ce se compune? n ce se descompune? Aplicai: Ce putei face cu ele? Din ce se compun? n ce se descompun? Argumentai pro sau contra: Adopt un punct de vedere! Folosete argumentele care i se par cele mai consistente n a-i susine punctul de vedere. Pasul 5~~Se atribuie rolurile membrilor fiecarui grup #cititorul-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa pe fata de deasupra; #ascultatorul activ/cercetasul repeta sarcina,o reformuleaza pentru a fi inteleasa de fiecare membru,adreseaza intrebari invatatorului; #interogatorulsolicita idei legate de modul de rezolvare a sarcinii de la membrii grupului; #rezumatorulva fi raportorulgrupului,va trage concluziile,le va nota si le va comunica intregii clase; Pasul 6~~Elevii vor lucra pe grupe(unii la tabla,altii pe caiete,altii pe foi); Pasul 7~~ Raportorul grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat cerinta; Pasul 8~~Se aduc lamuriri,completari de catre invatatorul consultant/participant/ observator. Avantaje: *permite diferentierea sarcinilor de invatare; *stimuleaza gandirea logica;

*sporeste eficienta invatarii(elevii invata unii de la altii). Idee: se poate face un cadran cu cerintele Descrie Analizeaz Aplic Argumenteaz pro/contra INTELIGENTELE MULTIPLE Conform teoriei lui Haward Gardner,exista si se manifesta 8 tipuri de inteligente (sau 9 cu cea metafizic): a)verbala/lingvistica; b)vizuala/spatiala; c)corporala/kinestezica; d)logica/matematica; e)intrapersonala; f)interpersonala; g)muzicala/ritmica; h)naturalista. Gardner a observat ca suntem tentati sa-i numim inteligenti doar pe acei copii care sunt buni la literatura sau matematica,iar pe ceilalti ii numim talentati.Gardner considera aceste concepte inteligente si sugereaza abordari care sa fructifice fiecare tip de inteligenta. Pasul 1~~Constituirea echipelor(se pot numi in diverse feluri ,iar nr. lor poate fi mai mic decat cel dat): *actori; *cantareti; *pictori; *matematicieni; *scriitori: *avocati/acuzatori/jurati; *dansatori; Pasul 2~~Se da tema; Pasul 3~~Echipele gandesc si propun abordari ale aceleiasi teme,dar in moduri diferite(actoriiscriu roluri si le interpreteaza ,cantaretiipun versuri date pe o melodie,pictoriireprezinta printr-un desen tema,matematicienii compun probleme despre tema respectiva,scriitoriicompun un text/articol de ziar/poezie,avocatiiconstruiesc pledoaria pro/contra unui personaj al temei/fapt sugerat de tema,dansatoriipropun un dans tematic sau concep un joc pentru pauza mare legat de tema data); Pasul 4~~Fiecare echipa va prezenta intregii clase produsul muncii in echipa. Avantaje: *atmosfera ludica; *solicitarea abilitatilor fiecarui copil; *valorizarea copiilor in cadrul colectivului. CIORCHINELE Pasul 1~~Se scrie un cuvant/tema in mijlocul tablei; Pasul 2~~Se cere elevilor sa noteze toate ideile /sintagmele care le vin

in minte legate de cuvant/tema si se traseaza linii intre acestea si cuvantul/tema initiala; Avantaje: *nu se critica ideile propuse; *poate fi utilizata ca metoda libera sau cu indicare prealabila a categoriilor de informatii asteptate de la elevi. TURUL GALERIEI Pasul 1~~Se comunica sarcina de lucru; Pasul 2~~Se formeaza grupurile; Pasul 3~~Elevii lucreaza in grup,pe o foaie de format mare(afis)-produsul poate fi un desen/o caricatura/o schema/scurte propozitii; Pasul 4~~Elevii prezinta in fata clasei afisul, explicand semnificatia si raspund intrebarilor puse de colegi; Pasul 5~~Se expun afisele pe pereti, acolo unde doreste fiecare echipa; Pasul 6~~Langa fiecare afis se lipeste cate o foaie goala; Pasul 7~~Se cere grupurilor sa faca un tur ,cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze pe foaia alba anexata comentariile ,sugestiile,intrebarile lor; Pasul 8~~Fiecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde la intrebarile scrise de acestea pe foile albe. Avantaje: *elevii ofera si primesc feed-back referitor la munca lor; *sansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe si de a lucra in mod organizat si productiv. TEHNICA LOTUS-FLOAREA DE NUFR Pasul 1~~Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tablei/ plansei; Pasul 2~~Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala; Pasul 3~~Ideile copiilor se trec in cele 8 petale,de la A la H,in sensul acelor de ceasornic; Pasul 4~~Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8petale; Avantaje: *este o metoda ce poate fi desfasurata cu succes in grup; *se poate aplica excelent ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si pentru autoevaluare. EXPLOZIA STELAR Pasul 1~~Se scrie problema in centrul unei stelute cu 5 colturi ; Pasul 2~~In varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul: *ce? *cine? *unde? *de ce? *cand?

Pasul 3~~Se imparte clasa in grupuri; Pasul 4~~Se lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari multe si diverse; Pasul 5~~Se comunica intregii clase rezultatele muncii de grup. Lista de intrebari initiale poate genera altele,neasteptate; Optional, se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri. Avantaje: *usor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii; *este in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri; *obtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre concepte. METODA FRISCO Pasul 1~~Propunerea spre analiz a unei situaii-problem: Pasul 2~~Stabilirea rolurilor: *conservatorul; *exuberantul; *pesimistul; *optimistul; Pasul 3~~Dezbaterea colectiva: #conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara a exclude posibilitatea unor imbunatatiri; #exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica; #pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri; #optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant. Pasul 4~~Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise. Avantaje: *rolurile se pot inversa, participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc, dar sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca; *dezvolt competentele inteligentei lingvistice, logice, interpersonale.

METODA PLRIILOR GNDITOARE

. Conceptul deplrie este important n sensul c aceasta poate fi pus pe cap i poate fi scoas de pe cap (ideea este de a nu trimite spre stereotipii, cineva va avea un mod de manifestare, dar acest mod este dat de rolul jucat, i nu de o permanen comportamental). Acest nou tip de metod de predare nvaare este un joc n sine. Copiii se impart n ase grupe pentru ase plrii. Ei pot juca i cte ase ntr-o singur grup. mpirea elevilor depinde de materialul studiat. Pentru succesul acestei metode este important ns ca materialul didactic s fie bogat, iar cele ase plrii s fie frumos colorate, s-i atrag pe elevi. Cum trebuie s se comporte cel care poart una din cele 6 plrii gnditoare: Plria alb. Cel ce poart plria alb trebuie s-i imagineze un computer care ofer informaii i imagini atunci cnd acestea i se cer. Calculatorul este neutru i obiectiv. Nu ofer interpretri i opinii. Albul (absena culorii) indic neutralitatea.

Plria roie. Purtnd plria roie, gnditorul poate spune aa: Aa simt eu n legtur cu Aceast plrie legitimeaz emoiile i sentimentele ca parte integrant a gndirii. Ea face posibil vizualizarea, exprimare lor. Plria neagr. Este plria avertisment, concentrat n special pe aprecierea negativ a lucrurilor. Gnditorul plriei negre puncteaz ce este ru, incorect i care sunt erorile. Explic ce nu se potrivete i de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greelile demersurilor propuse. Nu este o argumentare ci o ncercare obiectiv de a evidenia elementele negative. Plria galben. Este simbolul gndirii pozitive i constructive, al optimismului. Se concentreaz asupra aprecierilor pozitive, aa cum pentru plria neagr erau specifice cele negative. Exprim sperana; are n vedere beneficiile, valoarea informaiilor I a faptelor date. Nu se refer la crearea de noi idei sau soluii, acestea fiind domeniul plriei verzi. Plria verde. Simbolizeaz gndirea creativ. Verdele exprim fertilitatea, renaterea, valoareaseminelor. Cutarea alternativelor este aspectul fundamental al gndirii sub plria verde. Este folosit pentru a ajunge la noi concepte i noi percepii, noi variante, noi posibiliti. Cere un efort de creaie. Plria albastr. Este plria responsabil cu controlul demersurilor desfurate. E gndirea despre gndirea nevoit s exploreze subiectul. Plria albastr este dirijorul orchestrei i cere ajutorul celorlalte plrii. Gnditorul plriei albastre definete problema i conduce ntrebrile, reconcentreaz informaiile pe parcursul activitii i formuleaz ideile principale i concluziile la sfrit. Monitorizeaz jocul i are n vedere respectarea regulilor. Rezolv conflictele i insist pe construirea demersului gndirii. Un exemplu de ntrebri / comportamente posibile n acest joc este: Plria Plria alb Plria roie Plria neagr Plria albastr Plria verde galben Ce Punndu-mi Pe ce se Care sunt Putem s ansa informaii plria roie, bazez aceste erorile? rezumm? succesului avem? uite idei? Ce ne Care e este dac Ce cum privesc Care sunt mpiedic? urmtorul pas? Cum poate informaii eu lucrurile avantajele? altfel La ce riscuri Care sunt fi lipsesc? atacat Sentimentul Pe ce drum ne expunem? ideile Ce meu e c o lum? principale? problema? Ne permite informaii am Nu-mi place Dac regulamentul? S nu Putem vrea s avem? felul cum s-a ncepem pierdem timpul face asta i Cum putem procedat. aa sigur i s n alt mod? obine vom ajunge ne Gsim i o informaiile? la rezultatul concentrm alt bun! asupra, nu explicaie? credei? Marele avantaj al acestei metode este acela c dezvolt competenele inteligenei lingvistice, inteligenei logice i inteligenei interpersonale.

Dezbaterea
Dezbaterea constituie una dintre metodele n care rolul cadrului didactic este foarte important ca organizator, observator, mediator i evaluator. Scopul utilizrii acestei metode este acela de a stimula

elevilor capacitatea de a-i delimita o poziie fa de un anumit subiect, de a-i exprima propriile opinii i a le argumenta n baza cunotinelor i experienei lor personale, dar i de a nva s asculte, s reacioneze i s respecte opiniile altora, care pot fi diferite de ale lor. Pentru a fi eficient, aplicarea metodei dezbaterii necesit o bun pregtire nainte de a fi utilizat. n primul rnd este important ca subiectul dezbaterii s fie unul controversat, apoi s existe o bun documentare nainte de a fi iniiat dezbaterea. Se poate desfura n dou grupuri pro i contra sau frontal, cu condiia s fie formulate reguli ale dezbaterii. Cadrul didactic sau unii elevi pot iniia/stimula dezbaterea propunnd anumite puncte de discuie (dileme) n cadrul unei teme mai largi. Rolul cadrului didactic poate fi acela de a modera discuia (sau o poate delega unui elev), dar ndeosebi acela de a asigura echitatea i corectitudinea dezbaterii sub aspectul timpului acordat, al fundamentrii poziiilor i al argumentelor invocate de fiecare parte participant. Avantaje Dezvolt capacitatea elevilor de formula un punct de vedere argumentat, pe baza documentrii i prelucrrii informaiei i a experienei acumulate Contribuie la procesul de conturare a unor opinii i convingeri; Dezvolt capacitatea de analiz i evaluare a unei opinii; Dezvolt capacitatea de reflecie personal i a gndirii divergente. Limite Necesit o bun organizare i coordonare din partea cadrului didactic pentru a evita divagaiile, consumul ineficient de timp i conflictele; Exist riscul ca nu toi elevii s fie implicai n egal msur n d

Controversa creativ
De multe ori, n situaii concrete de via, nu putem aprecia c adevrul se afl de o singur parte. De aceea, multe dintre argumente sunt mai aproape de realitate atunci cnd dezvoltm o atmosfer de cooperare, de negociere. Controversa creativ (intitulat i controversa structural ori academic) reprezint un mod de a folosi att avantajele tehnicii tradiionale de dezbatere, ct i apropierea de situaiile reale pe care le ntlnim n via prin folosirea n finalul metodei a tehnicilor de compromis. Conform promotorilor acestei tehnici (Johnson i Johnson), controversa creativ produce rezultate pozitive pentru participani, rezultate definite de trei cmpuri de cercetare: (a) realizarea - controversa creativ producnd raionamente de nalt calitate, rezolvare de probleme i luarea deciziilor, dezvoltarea creativitii i implicare, de profunzime, n rezolvarea sarcinilor etc. ; (b) relaiile interpersonale - controversa creativ determin o interrelaionare mai extins i de calitate ntre cursani; i (c) sntate psihologic - controversa creativ produce o stim de sine crescut la participani, competena social i abilitatea de a manageria stresul i confruntarea cu poziii adverse celei proprii. n literatura de specialitate pot fi remarcate dou tipuri de controvers structural: Modelul elaborat n 1992 de Johnson, Johnson i Holubee urmrete apte pai: a) problematica este propus de ctre instructor; b) cursanii sunt grupai cte doi pentru a cerceta problematica n literatura de specialitate, urmrind att perspectiva pro", ct i perspectiva contra" ; c) n al treilea rnd, echipele se ntlnesc i de pe poziii contradictorii, oferindu-i, n mod curtenitor, argumente n dezbatere, pro i contra; d) echipele i inverseaz rolurile, ncercnd s susin punctul opus de vedere ntr-un mod ct mai convingtor; e) echipele i abandoneaz rolurile de avocat al unei poziii ori al alteia i trebuie s alctuiasc, n scris, un

raport care s se bazeze pe compromis; f) fiecare persoan din colectivul de cursani participani la controversa structurat primete un test scris bazat pe materialul discutat i primete puncte bonus dac toi membrii din echipa cu care a consimit compromisul au scoruri apropiate de criteriile oferite; g) echipele primesc 10 minute pentru a face un raport oral prin care s prezinte ntregului colectiv compromisul la care au ajuns. Modelul elaborat n 1996 de ctre Barbara Watters presupune doar ase pai: a) prezentarea topicului controversat participanilor; b) fiecare cursant lucreaz singur n cercetarea literaturii de specialitate i alctuiete - n scris - un document incluznd argumentri ale celor dou perspective propuse de problematic; c) n clas, sunt formate microgrupuri de cursani, la jumtate dintre cei prezeni cerndu-li-se s desfoare un joc de rol pro, iar celeilalte jumti contra, fiecare grup alegndu-i cele mai bune trei argumente ; d) instructorul cere grupului pro s-i prezinte argumentele de top selectate, identificnd i modalitile de a le susine. Grupului contra i se cere s comenteze argumentele aduse de ctre grupul pro. Apoi, procedura se inverseaz: grupul contra i prezint argumentele, iar grupul pro se implic n dezbaterea acestora. Procesul va fi repetat, grupurile pro i contra alternndu-i argumentele; e) instructorul cere grupurilor s-i abandoneze rolurile de avocat al unei poziii ori alteia i s ncerce s ajung la un compromis. Suma soluiilor este listat pe flipchart alturi de comentariile fiecrui grup; f) instructorul ori unul dintre cursani nchide sesiunea controversei structurate printr-o analiz rezumativ.

Jocul de rol
Metoda jocului de rol este adesea utilizat prin diferite tehnici: simulare, joc, dramatizare sau sociodrama. Prin simulri sunt imitate procese reale, dramatizrile presupun redarea prin joc de rol a unei situaii date, ale crei roluri, desfurare i final sunt cunoscute, iar sociodramele presupun explorarea, n mod spontan, a unei situaii sau a unor relaii sociale (Ronald Hyman, Ways of Teaching, p.234). Cercetrile demonstreaz c jocul de rol are o mare capacitate de motivare a celor care nva (idem, p. 238). Prin joc, anumite subiecte pot deveni relevante sau accesibile pentru elevi. Mai mult, elevul are posibilitatea de a lega mai uor ceea ce nva de o situaie concret; astfel, contientizeaz mai bine utilitatea i relevana cunotinelor i capacitilor dobndite. Pe de alt parte, n cazul acestei discipline, jocul de rol ofer un context prielnic pentru a nelege c viaa nu se ghideaz ntotdeauna dup principii logice, c vorbele sau gesturile oamenilor pot fi diferit nelese i pot avea consecine diferite, c sentimentele, tririle sau ateptrile sunt diferite etc. Dar, aceasta nseamn o prelucrare didactic a jocului de rol. Jocul nu se organizeaz pentru c este amuzant, ci pentru c poate facilita nelegerea unor situaii, a unor relaii, a implicaiilor unor aciuni/ decizii etc. Organizarea unui joc de rol nu este simpl. Trebuie avute n vedere cteva elemente: scopul: de ce avem nevoie de un joc, ce urmrim prin acesta? timpul: este suficient timp pentru explicarea sarcinilor, distribuirea rolurilor, pregtirea/ intrarea n rol, jucarea rolului i analiza/ interpretarea lui; scenariul: informaiile necesare celor care vor juca (nici prea multe sau nerelevante, nici prea puine); rolurile: ce/ cte personaje apar, care sunt caracteristicile acestora, li se furnizeaz anumite indicaii despre cum s interpreteze rolul sau nu? spaiul (uneori este nevoie de un spaiu izolat n care grupul s i construiasc scenariul astfel nct ceilali elevi s nu asiste la repetiii); analiza i valorificarea jocului de rol (interpretarea, evaluarea unor decizii/ opiuni, generalizarea etc.).

10

Avantaje Este motivant pentru elevi. Faciliteaz nelegerea, analiza i interpretarea unor situaii/ procese/ relaii. Faciliteaz analiza unei situaii din mai multe perspective (oferite de diferitele personaje implicate). Stimuleaz creativitatea, gndirea critic i comunicarea ntre elevi. Amelioreaz relaia profesor-elevi, n sensul unei comunicri mai bune, mai apropiate. Limite/ precauii Alegerea unui subiect din viaa real poate genera opinii sau sentimente diferite n rndul elevilor; cei care cunosc situaia pot avea obiecii, pot fi rezervai sau dimpotriv, pot monopoliza jocul ntruct ei tiu mai bine cum a fost. Lipsa unor informaii suficiente pentru actori i poate mpiedica pe acetia s joace bine rolurile, fapt ce va ngreuna analiza i valorificarea didactic a jocului. Alegerea temei i a scenariului astfel nct s fie cu adevrat relevante pentru tema n discuie. Sugestii n cazul unui joc mai complex, se pot da elevilor materiale suplimentare cu informaii despre tema n discuie (abordri teoretice). Unii elevi sunt rezervai atunci cnd trebuie s joace un rol. Este mai bine s nu fie obligai s interpreteze, ci s li se acorde timpul necesar pentru a se familiariza cu aceast metod. Uneori sunt alocate i roluri de observatori n cadrul unui joc de rol. Observatorilor li se dau informaii despre ce sau pe cine trebuie s observe. n funcie de complexitatea jocului, li se poate da chiar o fi de observare. Analiza i valorificarea jocului de rol Dup desfurarea jocului propriu-zis, urmeaz etapa cea mai important valorificarea sa din punct de vedere didactic. Cu alte cuvinte, se ofer rspunsuri la ntrebarea ce nvm de aici?.

Metoda interaciunii observate (fishbowl) sau metoda acvariului

Metoda acvariului urmrete ca elevii implicai s fie pui, alternativ, n dubl ipostaz: pe de o parte, participani activi la dezbatere, iar pe de alt parte, de observatori ai interaciunilor care se produc. Pentru aceasta, scaunele dintr-o ncpere sunt aezate n dou cercuri concentrice (unul dintre cercuri incluzndu-l pe cellalt). Acest lucru se ntmpl n pauza dintre ore, astfel nct, n momentul n care elevii intr n clas ei i vor alege singuri scaunul pe care doresc s se aeze. Pentru aceasta, se poate utiliza un al doilea cadru didactic cu rol de observator, care se va aeza undeva n exteriorul cercurilor, urmnd s nregistreze anumite preferine comune pentru anumite scaune. El va corela aceste alegeri cu informaiile pe care le deine despre participani, va urmri modul n care vor fi rezolvate eventualele conflicte legate de acest subiect etc. Cursanii aflai n cadrul cercului interior primesc un timp de 8-10 minute pentru a discuta o problem controversat. Conversaia n cercul interior trebuie s fie animat, dup ce participanii au stabilit mpreun cu conductorul leciei cteva reguli de baz, specifice momentului respectiv al activitii. Nu trebuie omis faptul c metoda acvariului presupune utilizarea avantajelor lucrului n grupe mici de discuie, cu participarea simultan a ntregii clase; ea mai este denumit i ,,teatrul n cerc. n esen, este vorba despre un cerc de discuie i altul de observatori; Richard i Patricia Schmuck (1992) vorbesc chiar i despre existena unor scaune goale n cercul celor care discut, scaune ce pot fi ocupate oricnd de ctre persoanele care au rol de observator, dar la un moment dat vor s se implice n dezbatere. n timpul discuiei ce are loc n cercul din interior, persoanele care s-au aezat n cercul

11

exterior au de asemenea la dispoziie 8-10 minute n care ascult cele ce se discut n cercul interior, fac observaii privind modul n care se relaioneaz n acesta, gradul de stabilire a consensului, modul n care se dezvolt microclimatul, apariia conflictului i tipul de strategii adoptate de ctre colegii lor din cercul interior pentru a le rezolva. Pentru aceasta, conductorul seminarului le ofer fie/ protocoale de observare construite n acest scop. Un astfel de protocol va conine rubrici n care studenii pot s noteze modul i gradul de contribuie a celor din cerul interior la dezvoltarea cazului, a ideii respective, n care s listeze sentimente, tipuri de reacii, amploarea acestora, modul n care fiecare a ncurajat contribuia celorlali, tipul de concluzionare folosit etc. Ulterior, dup ce studenii din cercul exterior i-au expus observaiile urmeaz schimbarea locurilor ntre cele dou cercuri. Se pornete cu o alt idee controversat, pe care cei aflai acum n cercul interior trebuie s o discute; elevii care s-au mutat n cercul exterior primesc fiele de observare.

Seminarul socratic
metod de tip fishbowl, dar care urmrete o participare necompetitiv discuie centrat mai mult pe nelegerea colectiv i mai profunda materialului de studiat dect pe identificarea unui rspuns corect profesorul mparte fiecrui student cte un pasaj scurt din coninutul ce urmeaz ase dezbate nainte de or, studenii citesc i iau notie asupra textului la nceputul orei, se formeaz 2 cercuri concentrice, cei din interior discut tema,cei din exterior observ discuia dureaz 10 minute, apoi cei din cercul exterior au 10 minute pentru feed- back locurile se schimb i procesul este reluat cei din cercul exterior observ cum neleg textul cei din interior; important estemodul cum este rezolvat problema i nu doar tipul de rspuns oferit

Seminarul socratic
Autorii metodei, Mortimer Adler i Dennis Gray, subliniaz c discuia care are loc aici este centrat mai mult pe nelegerea colectiv i mai profund a materialului de studiat dect pe identificarea unui rspuns corect. Astfel, seminarul socratic pornete de la ideea c este mai important ca elevii s i pun ntrebri i s construiasc rspunsuri multiple, n loc s caute, cu obstinaie, rspunsul corect; nelegerea tinde s fie una de profunzime, participanii urmnd s ajung la acesta prin dialog. Cursanii au posibilitatea de a examina cu toii un fragment de text, moment dup care se pun ntrebri. Ele i ajut s gndeasc critic, s neleag multiplele dezvoltri ale textului. n seminarul socratic sunt ncurajate discuiile n detrimentul dezbaterilor. Acest lucru este mai bine reliefat dac cele dou pri se pun n contrapondere. Astfel, prin contrast, dac dialogul se bazeaz pe colaborare, fiind analizate multiplele fee ale problemei, dezbaterea se fundamenteaz pe opoziie, cele dou pri ncercnd s-i demonstreze una alteia c greesc. Ascultarea este util pentru ptrunderea n profunzime a nelesurilor comune, pe cnd dezbaterea urmrete s evidenieze diferenele. Dialogul permite schimbarea punctelor de vedere ale participanilor, sprijin schimbarea pe cnd dezbaterea presupune ntrirea acestor credine. n dialog, participanii caut punctele tari ale fiecrei poziii exprimate, pe cnd n dezbatere focalizarea este pe identificarea punctelor slabe ale prii adverse. De asemenea, dialogul stabilete c mai multe persoane pot poseda pri sau fragmente ale fenomenului, pe cnd dezbaterea afirm c adevrul este apanajul unei singure pri etc.

12

Cteva linii de for trebuie urmrite n seminarul socratic: a) Participanii sunt aezai n cerc, astfel nct contactul vizual s fie eficient; b) Materialul (ce trebuie s fie bogat n idei i s stimuleze dialogul) va fi citit de ctre toi participanii (n literatura de specialitate se recomand ca, dac exist cursani care nu au citit materialul, acetia s alctuiasc un alt cerc, n exteriorul celui de discuie, n genul structurii de fishbowl). Textul trebuie s genereze cu uurin ntrebri, astfel nct de cele mai multe ori, participanii s prseasc reuniunea cu mai multe ntrebri dect au avut la venire; c) Discuia, ce trebuie s aib un caracter exploratoriu ncepe cu o ntrebare de deschidere care s conduc cursanii napoi la text, pentru a specula, redefini, estima i clarifica problematica; d) Seminarul are un lider care ndeplinete att propriul rol (i ajut colegii s rmn focalizai pe text, s solicite de la acetia ntrebri care s constituie un suport pentru continuarea discuiei, i ajut s-i clarifice poziia atunci cnd posed argumente confuze etc.), ct i rolul de participant. Totodat, liderul trebuie s cunoasc foarte bine textul, suficient pentru a anticipa variatele interpretri oferite de colegi i s neleag posibilitile fiecrei luri de poziii; e) Cursanii sunt ndemnai s participe la discuie n momentul n care se simt pregtii i consider c au ceva de spus (pentru acesta, tcerea nu este un lucru ru deoarece se presupune c participanii au nevoie de timp pentru a construi ipoteze i a oferi opinii). n momentul n care un cursant i expune punctul de vedere, ceilali sunt ndemnai s fie asculttori activi. SCAUNUL AUTORULUI - dup ce elevii fac un exerciiu de redactare liber sunt invitai s ia loc pe un scaun, care devine scaunul autorului; ceilali elevi i vor pune ntrebri n privina scrierii JURNALUL CAMELEON - metod folosit n leciile de comunicare oral, prin care elevul trebuie s prezinte acelai eveniment din perspective diferite (este trist, vesel, revoltat, mulumit etc.) CVINTETUL -metod de rezumare/sistematizare;se compune din cinci versuri (1substantiv, 2adjective, 3verbe, 4cuvinte i un cuvnt concluzie BRAINWRITING (TEHNICA 6/3/5) - Tehnica 6/3/5 este asemntoare brainstorming-ului. Ideile noi ns se scriu pe foile de hrtie care circul ntre participani, i de aceea se mai numete i metoda brainwriting. Tehnica se numete 6/3/5 pentru c exist: 6 membri n grupul de lucru, care noteaz pe o foaie de hrtie cte 3 soluii fiecare, la o problem dat, timp de 5 minute (nsumnd 108 rspunsuri, n 30 de minute, n fiecare grup)

Metoda problematizrii
Este strns legat de cea a descoperirii, stimulnd i ea gndirea, curiozitatea, dorina de cunoatere, de a gsi soluii noi sau de a crea probleme noi. Metoda const n crearea unor astfel de contradicii (reale sau aparente), de situaii problem, pe care elevii s le sesizeze i s ncerce s gseasc un rspuns, o soluie. Dup opinia lui T.V. Kudreavev (1967), exist mai multe tipuri de situaii problematice, care se creeaz atunci cnd:

13

a) apare un dezacord ntre vechile cunotine ale elevului i cerinele impuse de rezolvarea unei probleme; b) elevul trebuie s aleag, dintr-un lan sau sistem de cunotine, chiar incomplete, numai pe cele care i vor fi necesare n rezolvarea acelei situaii, urmnd s completeze datele ce lipsesc; c) elevul este pus n faa unei contradicii ntre modul de rezolvare posibil, din punct de vedere teoretic, i dificultatea de aplicare a teoriei n practic; d) elevul este solicitat s vad dinamica micrii n statica unei scheme; e) i se cere elevului s aplice, n condiii noi, cunotinele anterior asimilate. Drumul spre studiul problemei n pedagogia activ este deschis de Thorndike care sugereaz urmtoarele 5 faze: a defini problema propus adic situaia dificil din care trebuie ieit, iar n cadrul situaiei, obiectivele succesive n direcia eventualei soluii; a grupa i seleciona informaia. Cutarea informaiei relevante sau pertinente este deja o faz activ, de iniiativ a subiectului. Informaia astfel primit este mai bine reinut. analizarea informaiei, prin reflectare, avndu-se n vedere o soluie. Se raioneaz asupra tuturor informaiilor n moduri diferite (inducie, deducie, analogii, reduceri la absurd, apel la diverse modele). elaborarea soluiei, dup apel la idei, sfrind printr-o decizie (...), reinndu-se o idee, considerat ca fiind cea mai potrivit (sau cea mai puin nepotrivit) punerea n aplicare a soluiei i reflectarea asupra rezultatelor. Aici, ntlnirea cu practica permite o adaptare mai bun sau trimite la una din fazele anterioare. SOCIOGRAMA - este o reprezentare vizual a relaiilor dintre personajele unui text literar; elevii pot folosi imagini, simboluri, forme, culori i linii pentru a ilustra aceste relaii, pentru a nelege caracterul fiecrui personaj i pentru a analiza ideile principale i secundare TERMENIICHEIEINIIALI - tehnic de iniiere a cunotinelor;prin discuie sau brainstorming, elevii decid ce relaie poate exista ntre aceti termeni MASA ROTUND/CERCUL - presupune trecerea din mn n mn a unei coli de hrtie i creion,n cadrul unui grup mic; cercul este forma oral a mesei rotunde: fiecare membru al grupului contribuie cu o idee la discuie n mod sistematic, de la dreapta la stnga DIAMANTUL - vizeaz caracterizarea unui personaj (1 substantiv, 2 adjective, 3 verbe, o propoziie din 4 cuvinte, un verb la gerunziu) COLAJUL (de cuvinte) - metod prin care se realizeaz fixarea i aprofundarea unei idei, citate selectate, versuri, proverbe, maxime, cuvinte semnificative

14

Partenerul de sprijin
Definitie-modalitatea de invatare prin care un copil cu dificultati de invatare este sprijinit de un alt coleg-partener Obiectiv-dezvoltarea capacitatii de a sprijini un copil cu dificultati de invatare In evaluarea initiala,continua,dar si in observarea permanenta a comportamentelor se depisteaza copii care prezinta dificultati in invatare Calitatile partenerului de sprijin -sa fie un copil recunoscut de grup,de cel care are nevoie de sprijin -sa stie sa coopereze, sa ajute,sa explice ,sa se faca inteles -sa fie expert in activitate, adica sa dispuna de tipul de inteligenta caracteristic domeniului respectiv Calitatile celui sprijinit-sa aiba curajul sa recunoasca ca are nevoie de sprijin -sa accepte sprijinul de incredere -sa solicite sprijin -sa-si aleaga partenerul de sprijin

Ghicitorile
Definitie- sunt procedee didactice de stimulare a creativitatii, in care se prezinta sub forma metaforica un obiect , o fiinta, un fenomen, cerandu-se identificarea acestuia prin asocieri logice Obiectiv: stimularea creativitatii si exersarea capacitatii de a formula descrieri sintetice ale aspectelor caracteristice,importante ale fiintelor,fenomenelor,obiectelor care intereseaza. Tipuri de ghicitori- ghicitori de descriere -ghicitori analiza - ghicitori de comparatie -ghicitori de generalizare - ghicitori literare -ghicitori muzicale ghicitori eliptice

Puzzle
Definitie- este un joc exercitiu ce consta in reconstituirea unei imagini din forme, figuripiese, a unei propozitii din cuvinte, a unui cuvant din silabe, litere Obiectiv- exersarea capacitatii de a reconstitui asambla o imagine , un cuvant, stabilirea unei relatii pozitive de comunicare intre emitator si receptor Etapele jocului 1. Organizarea pe grupuri 2. Distribuirea materialului utilizat 3. Comunicarea sarcinii de lucru 4. Activitatea in grup 5. Activitatea observatorului 6. Analiza imaginilor reconstituite

Posterul
15

 Obiectiv gasirea prin cooperare a elementelor caracteristice ale unor teme ce vizeaza situatii ,procese,fenomene,mediul inconjurator in general si relatiile dintre ele, potrivit temei de studiu Realizarea in grupuri mici a ansamblului,prin folosirea unor materiale didactice variate fotografii,desene,ilustratii Crearea unor structuri verbale adecvate versuri,ghicitori,curiozitati,mesaje,reflectii,etc. Se formeaza grupuri de 4 copii fiecare grup va primi o foaie tip A4 sau A3 si material ilustrativ adecvat copiii audiaza un text,descrierea unei situatii problema sau un mesaj copiii realizeaza un montaj de tip poster cu tema data

Jurnalul cu dubl intrare

Jurnalul cu dubl intrare este o metod prin care cititorii stabilesc o legtur strns ntre text i propria lor curiozitate i experien. Acest jurnal este deosebit de util n situaii n care elevii au de citit texte mai lungi, n afara clasei. Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie s mpart o pagin n dou, trgnd pe mijloc o linie vertical. n partea stng a paginii li se va cere s noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat n mod deosebit pentru c le-a amintit de o experien personal, pentru c i-a surprins, pentru c nu sunt de acord cu autorul sau pentru c o consider relevant pentru stilul sau tehnica autorului. n partea dreapt li, se va cere s comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a fcut s se gndeasc? Ce ntrebare au n legtur cu acel fragment? Ce i-a fcut s-l noteze? La ce i-a fcut s se gndeasc? De ce i-a intrigat? Pe msur ce citesc, elevii se opresc din lectur i noteaz n jurnal. Unii profesori cer un numr minim de fragmente comentate, n funcie de dimensiunile textului.Dup ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util n faza de refl ecie, dac profesorul revine la text, cerndu-le elevilor s spun ce comentarii au fcut n legtur cu pasaje diverse. i profesorul ar trebui s fi fcut comentarii, pentru a atrage atenia asupra unor pri din text pe care tine neaprat s le discute cu elevii.

Eseul de cinci minute

Eseul este o modalitate efi cient de a ncheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi s-i adune ideile legate de tema leciei i pentru a-i da profesorului o idee mai clar despre ceea ce s-a ntmplat, n plan intelectual, n acea or. Acest eseu le cere elevilor dou lucruri: s scrie un lucru pe care l-au nvat din lecia respectiv i s formuleze o ntrebare pe care o mai au n legtura cu aceasta. Profesorul strnge eseurile de ndat ce elevii le-au terminat de scris i le folosete pentru a-i planifi ca lecia urmtoare la respectiva clas.

Discuia
Discuia const ntr-un schimb organizat de informaii i de idei, de impresii i de preri, de critici i de propuneri n jurul unei teme sau chestiuni determinate n scopul examinrii i clarifi crii n comun a unor noiuni i idei, al consolidrii i sistematizrii datelor i conceptelor, al explorrii unor analogii, similitudini i diferene, al soluionrii unor probleme care comport alternative24. Discuia cu clasa este fundamental pentru nvarea interactiv. Din perspectiva unui participant, discuia presupune avansarea unor idei i receptarea unei multitudini de alte idei, unele n acord, altele n dezacord cu prerile proprii, dar tocmai aceast varietate este aceea care provoac gndirea la aciune.

16

Din aceast perspectiv, discuia prezint o serie de avantaje: - Crearea unei atmosfere de deschidere; - Facilitarea intercomunicriii i a acceptrii punctelor de vedere diferite; - Contientizarea complexitii situaiilor n aparen simple; - Optimizarea relaiilor profesor-elevi; - Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei; - Exersarea abilitilor de ascultare activ i de respectare a regulilor de dialog. Etapele discuiei: 1. Stabilirea regulilor discuiei i reamintirea acestor reguli (cu ocazia fi ecrei noi discuii sau pe parcursul discuiei); 2. Dispunerea elevilor n cerc sau semicerc; 3. Prezentarea subiectului discuiei cu claritate i ntr-un mod care s ncurajeze exprimarea ideilor; 4. Moderarea discuiei, facilitnd exprimarea punctelor de vedere. ntr-o discuie, rolul profesorului este de facilitare a fl uxului coerent de idei al elevilor ceea ce presupune ncurajarea lor de a se exprima adecvat i la obiect. Urmtoarele aciuni sunt de natur s faciliteze discuia: Parafrazarea astfel nct elevul s simt c a fost neles iar colegilor si s li se faciliteze nelegerea printr-un rezumat esenializat a ceea ce a fost spus pe larg; Verifi carea nelegerii prin adresarea unei ntrebri de clarifi care astfel nct elevul s reformuleze ceea ce a spus; Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent; Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara fr a critica ns un punct de vedere nerealist; Energizarea discuiei folosind o glum sau solicitnd n mod explicit luarea de poziii din partea celor tcui; Medierea divergenelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva toleranei; Evidenierea relaiilor dintre interveniile diferiilor elevi ceea ce va oferi coeren i pertinen temei de discutat i comentariilor elevilor, facilitnd nelegerea conceptelor vehiculate; Rezumarea ideilor principale. De maxim importan pentru derularea unei discuii profi tabile este maniera de a adresa ntrebri stimulative pentru elevi: ntrebri la care pot fi date mai multe rspunsuri, evitnd ntrebrile cu rspuns Da/ Nu; ntrebri de genul de ce credei asta?, de ce credei c? (pentru a aprofunda problema pus n discuie); Ce s-a ntmplat? (o astfel de ntrebare i ajut pe elevi s-i clarifi ce perspectiva asupra problemei n discuie); De ce s-a ntmplat aceasta? (se ncurajeaz nelegerea cauzelor i a efectelor, se deplaseaz accentul spre cutarea motivelor); Se putea ntmpla i altfel? Cum? (se subliniaz ideea c aciunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt infl uenate de faptul c nu s-a ales cea mai bun alternativ); Ce ai fi fcut tu ntr-o astfel de situaie? Ce crezi c a simit persoana respectiv? Ce ai fi simit tu ntr-o astfel de situaie? (elevii sunt antrenai s exprime empatie); A fost corect? De ce (sunt ntrebri eseniale pentru stimularea dezvoltrii morale la elevi).

Organizatorul grafic
17

Organizatorul presupune esenializarea unui material informativ care urmeaz s fi e exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea i vizualizarea ideilor Organizatorul grafi c poate fi structurat pe diferite domenii: - comparaia - descrierea, - structurarea pe secvene, - relaia cauz-efect, - detectarea problemei i gsirea soluiei.

Predare prin intrebari

Predarii prin intermediul discursului se prefera abordarea subiectului prin lansarea de intrebari care conduc spre ceea ce vrei sa lpredai. De exemplu : Ce metode sunt folosite in vanzarea produselor alimentare? Ganditi-va la cat mai multe. Cine l-ar fi sprijinit pe Cromwell si cine nu ? De ce ? Elevii lucreaza pe perechi sau in grupuri mici pentru a raspunde la intrebare sau la serii de intrebari bazandu-se pe bunul simt, experienta si cunostintele anterioare. Elevii pot avea toti aceleasi intrebari sau li se pot pune intrebari diferite in cadrul aceleiasi teme. Astfel de discutii in grup pot dura realmente de la mai putin de un minut pana la 20 de minute sau mai mult. Fiti siguri ca fiecare grup are o persoana care noteaza. Verificati ce au scris pentru a va da seama daca au fost atenti la sarcina data, luand in considerare astfel si calitatea muncii lor. Intrebati-i daca au nevoie de mai mult timp, iar in situatia in care au terminat cereti fiecarei echipe sa prezinte o idee, asigurandu-va ca fiecare grup isi exprima parerea. Permiteti clasei sa discute orice contradictie de idei pana cand ajung la un raspuns comun. (vezi sectiunea E pentru detalii asupra acestui aspect) In momentul in care clasa a ajuns la un raspuns comun, completati-l cu aspecte pe care clasa le-a omis si corectati greselile in cazul in care ele exista. Daca elevii au raspuns pe jumatate, munca profesorului se reduce la jumatate si in acelasi timp sunt stimulate interesul si gindirea.

Bulgare de zapada
Este acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor. In loc sa incepeti cu predarea prin discurs, lansati o intrebare care sa conduca la informatia pe care vreti sa o primeasca elevul. Apoi : 1. Fiecare elev scrie propriile ganduri, fara a tine cont de ceilalti ; 2. Elevii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor perechi sau grupuri de cate trei ; 3. Optional, perechile sau grupurile de trei se vor uni pentru a forma grupuri mai mari, in care isi vor compara raspunsurile. Ei vor cadea de comun acord asupra unui raspuns. 4. Profesorul va cere fiecarui grup in parte o idee, apoi va scrie pe tabla ideile folositoare, poate completandu-le. Exact ca in cazul predarii prin intrebari, profesorul va completa si va corecta raspunsul dat de clasa.

Experimentul Gandului (Empatia)

18

Elevilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie. Li se pun intrebari despre situatia respectiva. De exemplu, studentilor la medicina li se va cere sa joace rolul unui copil care tocmai a fost internat in spital. Studentii la jurnalism sunt intrebati despre lucrurile pe care ar dori sa le afle un ziarist.

Metoda horoscopului
poate fi utilizat doar n cazul unor lecii de studiere a textelor epice i dramatice, mai exact n secvenele didactice n care se vizeaz caracterizarea unor personaje literare. Clasa se organizeaz n grupe de 4 elevi i se desfoar urmtorii pai: citirea individual a textului, alegerea personajului pentru discuie, citirea trsturilor fiecrui semn zodiacal, opiunea fiecrei echipe pentru ncadrarea personajului n sfera unui semn zodiacal, prezentarea n faa clasei a opiunilor i a argumentelor ce le justific, urmat de discuii, descoperirea unei alte soluii mai potrivite sau mbogirea argumentrii. Exemplu: Vitoria Lipan este identificat ca aparinnd Taurului (tenace, stoic, prudent, inflexibil, convenional, ncpnat, rigid).

Invaare cooperant Echipele alctuiesc intrebari pe baza materialului

Este acelasi lucru ca in cazul predarii prin intrebari, cu exceptia faptului ca sunt asigurate diferite materiale. Elevilor li se va cere sa se foloseasca de text pentru a raspunde la intrebarea/intrebarile pregatita/e de profesor. Aceste intrebari sunt legate de punctele-cheie ale textului si de obiectivele-cheie ale lectiei. Ele trebuie sa fie provocatoare. Ex : Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ? Raspunsurile nu trebuie sa apara intr-un singur loc in text sub forma unor afirmatii simple si neinteresante. Elevii ar trebui sa fie nevoiti sa citeasca, sa inteleaga si apoi sa reformuleze (mai exact sa gandeasca din nou) textul pentru a putea raspunde la intrebari. Este nevoie ca elevii sa-si construiasca propria lor intelegere si nu doar sa reproduca textul. Ideal ar fi sa existe materiale cu grade diferite de dificultate care sa circule printre elevi. Alternativ, diferiti elevi pot avea la dispozitie resurse variate, pentru ca mai apoi sa li se ceara sa ajute la gasirea raspunsurilor. Este foarte util sa dati elevilor sarcini individuale in cadrul grupului lor, cum ar fi cea de a scrie, cea de a verifica problemele de vocabular etc, dupa cum au fost descrise in sectiunea despre modul de a conduce munca de echipa pentru o participare maxima. Elevii lucreaza in grupuri si cand termina, se poate solicita feedback-ul din partea grupurilor, ideile fiind expuse pe rand, cum se procedeaza in predarea prin intrebari

Puncte-cheie
1. Elevii sunt aranjati in grupuri. Li se da un fragment de text necunoscut sau alte resurse. Sunt rugati sa citeasca textul individual, timp de cateva minute, avand in vedere urmatoarea cerinta. 2. Grupul va identifica 5 puncte-cheie ale textului. (Ar fi util daca numarul de puncte-cheie ar fi acelasi cu numarul grupurilor)

19

3. Profesorul va cere apoi fiecarui grup sa numeasca un punct-cheie (care n-a mai fost dat inainte de catre alt grup). Clasa este de acord cu punctul sau il schimba si profesorul il va scrie pe tabla. Elevii vor putea, bineinteles, sa sublinieze sectiunile importante ale textului. Punctele-cheie pot fi transformate in Cum functioneaza? dupa cum vom arata in cele ce urmeaza.

Cum functioneaza?
Elevii primesc un fragment de text necunoscut, un exemplu lucrat, o diagrama etichetata, un set de coduri, o polita de asigurare etc. Li se cere sa studieze materialul primit si sa alcatuiasca pe scurt o explicatie a felului in care functioneaza sau modul in care poate fi folosit etc. Acest rezumat va cuprinde, sa spunem, 5 puncte-cheie. Feedback-ul : Profesorul va cere fiecarui grup sa gaseasca un punct-cheie. Pe tabla se vor scrie acele puncte asupra carora convine clasa. Elevilor li se poate cere eventual sa raspunda la anumite intrebari care sa-i determine sa explice materialul.

Intrebari pe baza textului

Elevii vor primi un fragment de text necunoscut. Dupa ce sunt aranjati pe perechi sau grupuri mici, li se va cere: 1. Sa formuleze intrebari importante la care sa se poate raspunde (sau spera sa se poata raspunda) cu ajutorul textului. 2. Sa citeasca textul si sa sublinieze punctele-cheie. 3. Sa discute pe marginea punctelor-cheie si sa cada de acord asupra raspunsurilor la intrebarile formulate la punctul 1.

Transformare
Elevii vor primi textul intr-un format si li se va cere sa-l prezinte in altul. De exemplu : un pliant din domeniul sanatatii poate fi transformat intr-un articol de ziar ; un set de instructiuni poate fi transformat intr-o declaratie despre cum functioneaza aparatul si in ce caz ar fi folositor. Un bilant cronologic poate fi reformulat sub forma unor titluri date, nearanjate cronologic etc.

Titluri
Elevii vor primi un material fara titlu sau subtitlu, dar cu spatiul liber cuvenit acestora. Elevii vor citi materialul si vor decide asupra unui titlu care sa rezume sub forma unei afirmatii ceea ce urmeaza in sectiunea sau textul respectiv. Asta va duce la titluri de genul Inima este o pompa a sangelui, Inima are patru incaperi, Arterele transporta sangele de la inima etc. Puteti adapta bineinteles materiale carora le stergeti titlul sau/si le puteti cere sa gaseasca cate un titlu pentru fiecare paragraf. Sau puteti realiza aceasta activitate invers. Adica sa dati titlurile si sa cereti elevilor sa se documenteze si sa scrie cateva rinduri despre el. Acesta este un mod foarte bun de a structura invatarea independenta.

Harti/diagrame/desene
Elevii vor primi un text pe o tema cu care nu sunt familiarizati, de exemplu sistemul de calitate al unei companii de manufacturi. Li se va cere sa studieze textul pe perechi si apoi sa realizeze o schema/diagrama care sa rezume procesul descris de text. 20

Rezumatul
Perechile de elevi vor rezuma punctele-cheie ale textului. Le vor expune cat mai pe scurt si cat mai clar cu putinta. Titlurile, Explicatiile elevilor precum si alte activitati care tocmai au fost expuse pot fi activitati introductorii de un real folos in activitatea de intocmire a unui rezumat. Aceasta este asemanatoare cu 7.Puncte-cheie de mai sus.

Hotarari - Hotarari
Elevii lucreaza in perechi ; fiecare pereche va primi un text sau va viziona o caseta video. Cei doi vor primi deasemenea : Cartonase-rezumat, care au drept scop rezumarea punctelor-cheie ale textului, unele fiind adevarate, altele false ; Ex : Ventriculul stang alimenteaza plamanul. Activitatea inimii se masoara in batai pe minut, si daca esti intr-o forma fizica foarte buna, probabil ca inima ta va bate mai incet.decat media. Cartonase-consecinta, care contin urmari ale faptelor descrise in text. Aceste consecinte nu sunt formulate propriu zis in cadrul textului. Din nou, unele sunt adevarate, altele false. Ex : Daca ventriculul stang este blocat, sangele nu mai ajunge la cap. Ingrosarea arterelor duce de obicei la cresterea tensiunii. Perechile vor hotari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. Aceasta este o activitate foarte indragita, care creeaza o atmosfera de joc.

Exemplare explicative (Caroll, 1994) pentru predarea aptitudinilor

Un exemplu este un model de exercitiu sau un exemplu lucrat. Aceasta strategie poate fi folosita in cazul majoritatii materiilor, de la matematica la lucru manual. Incercati aceasta metoda in cazul calculelor, lucrarilor scrise, testelor cu intrebari si raspunsuri, studii de caz, eseuri, lucru manual etc. 1. Oferiti perechilor sau grupurilor mici de elevi exemple de exercitii practice bune (corecte) si poate cateva mai putin bune sau chiar unele care sa contina greseli des intilnite. Ei pot avea exemple asemanatoare sau diferite. 2. Dupa corectarea si discutarea lor, fiecare grup va face o analiza critica a exemplului in fata intregii clase. Aceasta poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de exemple precum si a calitatii lor. Elevii pot nota lucrarea, fie in mod informal, fie din punctul de vedere al unui criteriu convenit de comun acord. 3. Cereti elevilor sa faca un rezumat al afirmatiilor generale despre practica buna. Exemple pe perechi : Aceasta strategie va fi explicata cu ajutorul exemplelor si poate fi aplicata in cazul oricarei materii: 1. Fiecare pereche de elevi care studiaza matematica primeste aceleasi 4 exemple rezolvate. Exemplele trateaza probleme foarte asemanatoare sau fac uz de metode foarte putin diferite, insa toate sunt corecte. 2. Fiecare elev in parte isi alege doua dintre cele 4 exemple rezolvate. Le studiaza cu atentie si se pregateste sa explice si sa justifice partenerului sau metoda respectiva. 3. Elevii explica si justifica exemplele lor in fata partenerilor lor. 4. Perechile convin asupra modului de rezolvare. 21

5. Clasa discuta in vederea punerii de comun acord asupra modului de rezolvare. 6. Elevii vor alcatui si ei intrebari asemanatoare. Le puteti da elevilor exemple rezolvate care sa includa greseli des intilnite si sa le cereti astfel sa le gaseasca. Aceasta poate fi o activitate ulterioara. Studiul de cercetare al lui Caroll asupra predarii algebrei sugereaza ca aratand elevilor un numar mare de exemple variate rezolvate eficienta este mai mare decat in cadrul stategiei mai des intilnite de a le arata cateva exemple pe tabla si a le cere ulterior sa faca ei mai multe singuri. Acest lucru este valabil chiar daca timpul alocat rezolvarii exemplelor este redus pentru a crea timp pentru corectarea exemplelor rezolvate. Exemplele care contin greseli sunt folositoare si distractive. Este de asemenea foarte eficient ca elevii sa examineze eseurile sau temele imediat dupa completarea uneia individuale cu aceleasi cerinte. Aceasta strategie este folosita mai putin decat ar trebui, desi este foarte eficienta in cazul elevilor ce folosesc mai intens jumatatea dreapta a creierului, pentru ca le da un sentiment de atractie catre caracteristicile unei lucrari bune.

Predare de catre elevi - Pentru predarea de aptitudini

Explicatie : Elevii isi vor explica reciproc modul in care au rezolvat o problema, de exemplu. S-a demonstrat faptul ca elevii care isi explica unii altora metoda lor invata matematica mai repede decat ceilalti. Prin faptul ca explica relatii conceptuale celorlati, elevul isi consolideaza propria intelegere. Perechi de intrebari: Elevii se pregatesc pentru efectuarea activitatii citind un text ales de comun acord si formuland intrebari si raspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele majore. La urmatoarea intalnire cu clasa perechile sunt desemnate aleatoriu. Partenerii isi pun intrebari alternativ, oferind feedback si corectand raspunsurile. Celule de invatare : Fiecare elev citeste diferite fragmente, prezentand apoi esentialul materialului partenerului sau desemnat aleatoriu.

Controversa academica
O metoda de invatare cooperanta http://www.clcrc.com/pages/academic.htm#what cu rezultate extraordinare :

Aceasta metoda se aplica in cazul unei teme asupra careia exista 2 sau mai multe puncte de vedere contradictorii. Metoda este descrisa aici pentru doua puncte de vedere dar poate fi adaptata cu usurinta la mai multe. Controversa poate fi minora sau chiar o schisma importanta. Ex. Sunt penitenciarele eficiente? Credeti ca aceasta politica de marketing poate fi eficienta in cazul unui hotel dintr-o tara mica ? 1. Elevii primesc o anumita perspectiva si materiale explicative daca este necesar. Ei cerceteaza si isi pregatesc punctul lor de vedere. Trebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor, pregatind cel mai convingator caz aplicabil situatiei in care se afla.

22

2. Elevii sunt aranjati pe perechi, cu puncte de vedere opuse, sau in grupuri de patru, astfel incat doi sa impartaseasca aceeasi perspectiva. Fiecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator. 3. Elevii se angajeaza intr-o discutie deschisa in care isi apara cu ferocitate pozitia, ripostand la atacuri, aducand argumente impotriva celuilalt punct de vedere. 4. Elevii isi schimba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai exact, complet si convingator. Este bine sa-i instiintati pe elevi despre acest schimb, astfel incat sa fie atenti la argumentele opozitiei. Totusi, daca simtiti ostilitate puteti sa va folositi de ea aratandu-le elevilor cat de neatenti au fost la ce s-a spus cu putin timp inainte. 5. (Facultativ) Elevii isi verifica argumentele unii altora. 6. Integrare : Elevii inceteaza de a mai juca rolul de avocati. Ei vor incerca sa ajunga la un consens in problema respectiva, sintetizand cele doua pozitii. Aceasta metoda se aplica de preferat in combinatie cu abordarea impaciuitoare. Mai multe detalii despre invatarea cooperanta veti putea gasi la : http://www.clcrc.com/

Invarea individual
1. Fiecare simplu fragment de tematica este identificat si acest lucru nu este predat. 2. In schimb, elevii primesc sarcini care descriu amanuntit ceea ce trebuie sa invete. Elevii mai experimentati in ceea ce priveste invatarea individuala ar putea sa nu mai aiba nevoie de atatea explicatii. 3. Se va lucra pe perechi sau in grupuri mici si de obicei in timpul extrascolar. Acest set de activitati da nastere la alte intrebari si nu se bazeaza in intregime pe carte. Cel putin o sarcina ii obliga pe elevi sa faca mai mult decat sa-si reaminteasca cunostinte mai vechi si sa le aplice. Asta pentru a incuraja o invatare profunda. Altfel, elevii vor aduna informatiile pur si simplu si le vor scrie automat, fara a se gandi la ele sau a le intelege. 4. Munca elevilor e monitorizata de catre un conducator numit de catre ei sau de catre profesor. 5. Cunostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu ajutorul unui test scurt. De obicei nu se pun note pe notite. Optional, elevii pot repeta testul sau si-l pot corecta, in cazul in care rezultatele sunt nesatisfacatoare. 6. Dupa terminarea acestei activitati de invatare individuala, sau chiar inainte, elevii vor primi un chestionar care ii va ajuta sa isi descopere punctele slabe in situatia in care desfasoara activitati de invatare individuala si sa isi stabileasca singuri tintele viitoarelor sarcini de invatare individuala. Vezi Geoff sau Teaching Today in legatura cu aceste chestionare sau intocmitile singuri! Aceasta nu este o metoda de predare usor de folosit, dar este foarte apreciata in randurile elevilor (daca se executa corect). Pentru mai multe detalii, vezi capitolul referitor la aceasta din Teaching Todayde Geoffrey Petty.

Comparatie si contrast
Compararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi perfecte pentru a imbunatati intelegerea temelor studiate de catre elevi. Aceasta este o metoda preferata pentru a ajuta elevii sa isi clarifice concepte ce sunt deseori incurcate sau neintelese.

23

Elevii lucreaza in perechi sau grupuri restranse; elevilor li se da o grila asemanatoare cu cea de mai jos (dar mult mai mare!)pe flip chart sau coala A3. Lucreaza la crearea unei liste de asemanari si diferente importante intre cele doua concepte. Pot avea langa ei notitele proprii sau fise cu informatii noi. De exemplu: Fractii si procentaje Relatiile lui Carol I si Carol II cu Parlamentul Osmoza si difuzare Actiuni si obligatiuni Virgula si punct si virgula Etc

Prelegerea o perspectiv modern

Prelegerea este fr ndoial cea mai frecvent alegere ntr-o abordare didactic tradiional. n acest sens, este tipic imaginea profesorului la catedr (sau la tabl), care vorbete elevilor aezai cumini n banc i (ei ascult sau scriu dup dictare). Am vzut c aceast abordare este foarte puin efi cient pentru nvare (a se vedea cercetrile menionate n cap. 1).Cu puin sare i piper prelegerea poate fi recondiionat ns, i introdus ntr-un demers didactic modern, centrat pe achiziiile elevului. Din aceast perspectiv, dasclul trebuie s se preocupe de: 1. stimularea interesului elevilor prin: intrarea n prelegere prin intermediul unei glume, poveti, imagini captivante i n deplin relaie cu ceea ce urmeaz s fi e predat prin intermediul prelegerii; prezentarea unei probleme/ unui studiu de caz pe care se focalizeaz prezentarea; lansarea unei ntrebri incitante (astfel nct elevii s fi e ateni la prelegere pentru a afl a rspunsul). 2. aprofundarea nelegerii elevilor prin: folosirea de exemple i analogii pe parcursul prezentrii (pe ct posibil, cu trimiteri la viaa real); dublarea verbalului cu alte coduri oferirea de imagini, grafi ce i alte materiale ilustrative; folosirea limbajului corporal. 3. implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin ntreruperea prelegerii: pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experiene personale; pentru a da rspunsuri la diferite ntrebri; pentru a efectua o sarcin scurt care clarifi c diverse poziii enunate. 4. evitarea unui punct fi nal la fi nal! ncheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/ aplicaii care urmeaz s fi e rezolvate de elevi; solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.

SINECTICA
Aceast metod i aparine lui W.J.J. Gordon pe care a elaborat-o n 1944. fiind mai complex este mai puin utilizat ca brainstormingul. Sinectica se individualizeaz prin urmtorele: - se aplic doar n situaie de grup; - pentru c se elaboreaz doar o singur idee (o singur soluie), este o metod calitativ;

24

- complexitatea metodei rezid prin faptul c nu se rezum doar la gsirea soluiei problemei ci merge mai departe la elaborarea modelului, experimentarea acestuia, prospectarea pieii. Are la baz dou principii: - transformarea a ceea ce este necunoscut n familiar (accesibil); - transformarea familiarului n straniu, adic distanarea de problem, reconstituirea ei dintr-o perspectiv neuzual.

STUDIUL DE CAZ
Studiul de caz reprezint o metod de confruntare direct a participanilor cu o situaie real, autentic, luat drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situaii i evenimente problematice. Regulile desfurrii metodei au n vedere n special cazul ales. Astfel, pentru ca o situaie s poat fi considerat i analizat precum un caz reprezentativ pentru un domeniu, ea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie autentic i semnificativ n raport cu obiectivele prefigurate, condensnd esenialul; s aib valoare instructiv n raport cu competenele profesionale, tiinifice i etice; s aibe un caracter incitant, motivnd participanii la soluionarea lui, corespunznd pregtirii i intereselor acestora; s solicite participarea activ a tuturor elevilor/studenilor n obinerea de soluii, asumndu-i responsabilitea rezolvrii cazului; n aplicarea metodei studiului de caz, se parcurg ase etape i anume: Etapa 1: Prezentarea cadrului general n care s-a produs evenimentul i a cazului respectiv: profesorul va alege mai nti un caz semnificativ domeniului cercetat i obiectivelor propuse, care s evidenieze aspectele general-valabile; cazul va fi prelucrat i experimentat mai nti pe un grup restrns, apoi va fi propus participanilor spre analiz; prezentarea trebuie s fie ct mai clar, precis i complet; Etapa 2: Sesizarea nuanelor cazului concomitent cu nelegerea necesitii rezolvrii lui de ctre participani: are loc stabilirea aspectelor neclare; se pun ntrebri de lmurire din partea participanilor; se solicit informaii suplimentare privitoare la modul de soluionare a cazului (surse bibliografice); Etapa 3.: Studiul individual al cazului propus: documentarea participanilor; gsirea i notarea soluiilor de ctre participani; Etapa 4.: Dezbaterea n grup a modurilor de soluionare a cazului: analiza variantelor, fie mai nti n grupuri mici (56 membri) i apoi n plen, fie direct n plen, fiecare i expune variant propus; compararea rezultatelor obinute i analiza critic a acestora printr-o dezbatere liber, moderat de profesor; ierarhizarea variantelor; Etapa 5.: Formularea concluziilor optime pe baza lurii unor decizii unanime. Etapa 6.: Evaluarea modului de rezolvare a situaiei-caz i evaluarea grupului de participani (elevi/ studeni/cursani), analizndu-se gradul de participare. Totodat se fac predicii asupra importanei reinerii modalitilor de soluionare n vederea aplicrii lor la situaii similare.

25

Rolul profesorului, n cazul apelului la metoda studiului de caz, se reduce doar la cel de incitator i de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului. Cu abilitate i discreie, el trebuie s aplaneze eventualele conflicte i s manifeste rbdare fat de greutile participanilor de a soluiona cazul, punnd accent pe participarea activ i productiv, individual i de grup. Avantajele metodei studiului de caz sunt urmtoarele: o prin faptul c situaia-caz, aleas de profesor, aparine domeniului studiat, iar elevii/studenii sunt antrenai n gsirea de soluii, se asigur o apropiere a acestora de viaa real i de eventualele probleme cu care se pot confrunta, familiarizndu-i cu o strategie de abordare a faptului real (Ioan Cerghit, 1997, p. 207) prin faptul c are un pronunat caracter activ, metoda contribuie la dezvoltarea capacitilor psihice, de analiz critic, de elaborare de decizii i de soluionare prompt a cazului, formnd abilitile de argumentare; o prin faptul c se desfoar n grup, dezvolt inteligena interpersonal, spiritul de echip, tolerana i ajutorul reciproc, specific nvrii prin cooperare; o prin confruntarea activ cu un caz practic, metoda ofer oportuniti n construirea unui pod ntre teorie i practic;

TEHNICA 6 / 3 / 5
Tehnica 6/3/5 este asemntoare branstorming-ului. Ideile noi ns se scriu pe foile de hrtie care circul ntre participani, i de aceea se mai numete i metoda brainwriting. Tehnica se numete 6/3/5 pentru c exist: 6 membri n grupul de lucru, care noteaz pe o foaie de hrtie cte 3 soluii fiecare, la o problem dat, timp de 5 minute (nsumnd 108 rspunsuri, n 30 de minute, n fiecare grup) Etapele metodei 6/3/5: I. mprirea clasei n grupe a cte 6 membri fiecare. II. Formularea problemei i explicarea modalitii de lucru. Elevii/studenii primesc fiecare cte o foaie de hrtie mprit n trei coloane. III. Desfurarea activitii n grup. n acest etap are loc o mbinare a activitii individuale cu cea colectiv. Pentru problema dat, fiecare dintre cei 6 participani, are de notat pe o foaie, 3 soluii n tabelul cu 3 coloane, ntrun timp maxim de 5 minute. Foile migreaz apoi de la stnga spre dreapta pn ajung la posesorul iniial. Cel care a primit foaia colegului din stnga, citete soluiile deja notate i ncearc s le modifice n sens creativ, prin formulri noi, adaptndu-le, mbuntindu-le i reconstruindu-le continuu. IV. Analiza soluiilor i reinerea celor mai bune. Se centralizeaz datele obinute, se discut i se apreciaz rezultatele. Avantajele aplicrii tehnicii 6/3/5 sunt urmtoarele: ofer elevilor mai puin comunicativi posibilitatea de a se exprima; similar brainstorming-ului, stimululeaz construcia de idei pe idei; ncurajeaz solidaritatea n grup i competiia ntre grupuri, mbinnd munca individual cu cea de echip; are caracter formativ-educativ, dezvoltnd att spiritul de echip ct i procesele psihice superioare (gndirea cu operaiile ei: analiza ideilor emise de ceilali, comparaia, sinteza, generalizarea i abstractizarea; dezvolt imaginaia,

26

creativitatea, calitile ateniei etc); Dezavantajele rezult din constrngerea participanilor de a rspunde ntr-un timp fix. De asemenea, pot exista fenomene de contagiune negativ ntre rspunsuri. Elevii/studenii pot fi influenai de soluiile anterioare, intrnd ntr-un blocaj creativ.

METODA PHILIPS 6 / 6
Metoda Philips 6/6 a fost elaborat de ctre profesorul de literatur J. Donald Philips (de unde provine i numele) care a testat-o la Universitatea din Michigan. Este similar brainstorming-ului i tehnicii 6/3/5, ns se individualizeaz prin limitarea discuiei celor 6 participani la 6 minute. Acest fapt are ca scop intensificarea produciei creative, ca i n cazul tehnicii 6/3/5. Etapele metodei Philips 6/6: 1. Constituirea grupurilor de cte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conductor de grup). Secretarul fiecrul grup are n plus, sarcina de a consemna ideile colegilor. Conductorul este cel care dirijeaz dezbaterea n cadrul grupului i prezint concluziile. 2. nmnarea temei/problemei ce urmeaz a fi dezbtut n particular, de ctre fiecare grup i motivarea importanei acesteia. 3. Desfurarea discuiilor pe baza temei, n cadrul grupului, timp de 6 minute. Acestea pot fi libere, n sensul c fiecare membru propune un rspuns i la sfrit se rein ideile cele mai importante sau pot fi discuii progresive n care fiecare participant expune n cadrul grupului su o variant care e analizat i apoi se trece la celelalte idei. 4. Colectarea soluiilor elaborate. Conductorii fiecrui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate n scris coordonatorului colectivului (profesorului). 5. Discuia colectiv este urmat de decizia co-lectiv n ceea ce privete soluia final, pe baza ierarhizrii variantelor pe tabl. 6. ncheierea discuiei se face n urma prezentrii din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfurarea activitii i a eficienei demersurilor ntreprinse. Avantajele metodei Philips 6/6 sunt similare braistorming-ului i tehnicii 6/3/5, n ceea ce privete facilitarea comunicrii, obinerea ntr-un timp scurt a numeroase idei, prin intensificarea demersului creativ i prin stimularea imaginaiei tuturor participanilor. Ea pemite ntrirea coeziunii grupului i angajeaz elevii/studenii n (auto)evaluare. Cooperarea din interiorul echipei se mbin cu competiia dintre grupuri. Dezavantajele apar atunci cnd numrul elevilor nu este multiplu de 6 i mai pot fi create de limita de timp impus, de 6 minute.

Metoda descoperirii
Este folosit att n nvmnt, unde, pe baza cunotinelor anterioare i sub ndrumarea profesorului, elevii redescoper alte cunotine (noi pentru ei, dar cunoscute de aduli), ct i n celelalte domenii ale activitii economico-sociale, unde, prin ncercri (fr a exclude erorile) se pot obine noi soluii la problemele cu care se confrunt specialitii sau cadrele de conducere. Pe lng o seam de avantaje evidente, cum ar fi: dezvoltarea capacitii intelectuale, a inventivitii i iniiativei, a ncrederii n resursele proprii, asigurarea triniciei cunotinelor, stimularea interesului pentru nvare i cercetare etc., metoda prezint i unele dezavantaje, dintre care menionm: nevoia mai mare de timp comparativ cu alte metode (expunerea, de exemplu), posibilitatea unor concluzii pripite sau insuficient de generalizate, tendina de extrapolare excesiv, imposibilitatea utilizrii n toate domeniile (pentru nvarea denumirilor la

27

geografie, biologie sau chimie, n predarea limbilor strine, pentru nvarea de cuvinte noi etc.). Evident, avantajele metodei sunt precumpnitoare fa de limitele ei, ceea ce pledeaz pentru folosirea pe scar mai larg n sistemul educaiei permanente. n unele lucrri se vorbete i de metoda euristic sau de procedeul euristic, ca de o modalitate de a-i conduce pe elevi s descopere adevrul printr-o succesiune de ntrebri. De regul, euristica e prezentat ca o form a metodei conversaiei, fiind ns, mai degrab o strategie sistematic incomplet de cunoatere, bazat pe raionamentul prin analogie (V. Bunescu). Cu ajutorul ei se realizeaz mai bine urmtoarele cerine ale nvmntului modern: temeinicia cunotinelor (de la nceput, nu dup repetri); gndirea productiv, creativitatea, capacitatea de a da mai multe soluii aceleiai probleme; elevul rmne nu numai cu cunotinele noi, dar i cu metodele de cunoatere folosite pentru descoperirea lor; educ trsturile morale (n condiiile efortului propriu). Italianul Giorgio Gostini, plecnd de la ideea c productivitatea trebuie sporit i n coal i considernd c lecia tradiional (...) nu a fost niciodat productiv (ntre altele pentru c deformeaz mesajul, neglijeaz interesele elevului, nu asigur individualizarea nvmntului, ignor legile ateniei .a.), propune un nou tip de lecie, denumit de el instruirea euristic prin uniti didactice. Euristic, pentru c prevede un tip de lecie care creeaz copilului condiii de a nva singur; prin uniti didactice, ntruct organizeaz materia de nvmnt sau o parte din ea pe teme complexe, cteodat, n cadrul unei singure discipline, alteori mbrind mai multe. El pledeaz pentru metoda activitii autonome planificate dup care elevul este ndrumat la nceput de profesor, iar apoi execut singur un plan determinat (G.Gostini,1975,p.84)

Metoda interpretrii rolurilor

Const n simularea unor situaii reale prin intermediul unor actori, crora li se prezint n prealabil aceste situaii i li se repartizeaz rolurile (pe parcurs sau ulterior, rolurile pot fi schimbate ntre actori). Dup interpretarea rolurilor, actorii i spectatorii discut scena, analiznd-o sub diferite aspecte, motivnd comportarea unor actori, a deciziilor acestora, sau propunnd alte atitudini, alte decizii i alte soluii. Pregtit n mod temeinic, metoda prezint o seam de avantaje, ntre care menionm: dezvoltarea independenei i a spiritului de cooperare, a spontaneitii i perspicacitii, favorizeaz participarea la aciune i, n acest context, fantezia, creativitatea, iniiativa, interesul pentru ndeplinirea sarcinilor. Dificultile utilizrii jocului de rol in, mai ales, de nvarea rolurilor i de abilitatea actorilor n interpretarea lor.

Metoda divizrii
Reprezint o tehnic de tip brainstorming, care presupune: Enunarea problemei n dou cuvinte; Spargerea/ divizarea problemei n dou atribute separate; mprirea fiecrui atribut astfel obinut n altele dou;

28

 Continuarea acestei aciuni de divizare n cte dou aciuni pn n momentul n care au produs destule; Cursantul trebuie s priveasc acum cu ateniei aceste atribute, gndindu-se cum poate s le mbunteasc; Reasamblarea acestor atribute.

Conversaia euristic
De regul, conversaia se realizeaz cu toat formaia de studiu, ceea ce nu exclude i conversaia dintre profesor/instructor i grupurile constituite n cadrul formaiei. Conversaia ca metod de instruire const n dialogul dintre profesor/ instructor i cursani, pe o tem anume. Metoda este recomandat numai dac, la expirarea timpului alocat pentru o anumit activitate de instruire, obiectivele propuse au fost atinse. Dup natura ntrebrilor care declaneaz rspunsurile, conversaia este de mai multe tipuri: bazat pe ntrebri nchise (ce presupun un singur rspuns); bazat pe ntrebri deschise (situaie n care elevii pot construi singuri rspunsul sau l pot alege pe cel corect, din mai multe rspunsuri formulate de profesor); bazat pe un lan de ntrebri nchise (cnd rspunsul la o ntrebare genereaz alte ntrebri, pn se ajunge la rezultatul ateptat de profesor); bazat pe ntrebri exploratorii i stimulatorii (cnd conversaia se desfoar ntre profesor i elevi sau ntre elevii nii). Pentru reuita conversaiei, ca metod de instruire, profesorul va ine seama de anumite cerine psihopedagogice, dintre care le menionm pe urmtoarele: ntrebrile s fie formulate clar i precis, fr ambiguiti; s se adreseze cu precdere gndirii, nu memoriei; s fie astfel formulate nct s nu-i inhibe pe elevi, ci s-i stimuleze, s discute; ntrebrile s permit rspunsuri pe baza cunotinelor i experienei elevilor; n clas (sal) s existe un climat favorabil desfurrii conversaiei; Principalele avantaje ale conversaiei sunt urmtoarele: i motiveaz pe elevi s nvee, deoarece i incit la dialog, la reflecie personal n legtur cu subiectul abordat; nvarea este mai temeinic i mai durabil. Dintre limite, menionm: este mare consumatoare de timp, att n ceea ce privete pregtirea, ct i n privina desfurrii (uneori, conversaia nu se leag din diverse motive); devine obositoare dac nu se respect cerinele psihopedagogice menionate; nu poate fi folosit n toate situaiile (de exemplu, pentru nvarea unor cunotine noi la o limb strin sau pentru aflarea unor date istorice). Cu toate aceste limite, conversaia este folosit pe scar larg n nvmntul de toate gradele, pentru avantajele ei.

ASCULT CU ATENIE
nvtoarea citete anumite texte cu modaliti de nvare bune sau rele.

29

Elevii trebuie s identifice modalitile de nvare pozitive i negative i s motiveze, s corecteze greelile.

VREI S-MI CUMPERI MAIMUA?

Juctorii vor sta n cerc. O maimu i un vnztor de maimue vor sta n centrul cercului, vnztorul de maimue ncercnd s vnd maimue celor din cerc. Vnztorul de maimue va alege un juctor pe care l va ntreba Doreti s-mi cumperi maimua?. Juctorul va trebui s rspund pe un ton serios, nu mulumesc. Vnztorul va spune: Maimua mea poate face lucruri ca. Maimua va trebui s fac lucrurile pe care vnztorul spune c le poate face (s danseze, s opie, s cnte un cntec etc.). Juctorii din cerc vor trebui s spun Nu, mulumesc fr s rd. Dac o persoan rde, ea va deveni maimua, maimua va deveni vnztorul, iar vnztorul va intra n cerc.

ACTIVITI DE TIMP LIBER

Am constatat c sunt prini care petrec mult timp cu copiii lor, cutnd activiti ct mai variate. Aceste activiti stimuleaz activitile sociale ale copilului, spiritul de iniiativ, dezvolt sentimentul de apartenen al acestuia. V propunem cteva sugestii pentru petrecerea n comun a timpului liber: 1. Pictatul pe fa i corp. Folosind vopseluri speciale, v putei bucura alturi de copii de imaginaia i creativitatea lor. 2. n grdin. Pentru cei care beneficiaz de o bucat de pmnt, ngrijirea plantelor (flori, legume etc.) poate fi o modalitate plcut de relaxare i o posibilitate de comunicare afectiv. 3. Colecia familiei. Puti coleciona, mpreun cu copiii dvs., cele mai variate obiecte, lucru care contribuie la dezvoltarea spiritului de echip n familie. 4. Campionatele familiei: cri, remy, table, ah, scrabble, puzzle, Nu te supra, frate!, Piticot, Monopoly etc. Orice joc trezete la copii spiritul de competiie, stimuleaz ambiia i voina. 5. Concursuri pe teme din desene animate. Mai ales pentru copiii mici povestea, jocul, animaia sunt metode utile pentru stimularea imaginaiei i a proceselor de cunoatere. 6. n buctrie. Acordai-v timp pentru a inventa mpreun tot felul de reete culinare. 7. Voluntariatul. Implicai-v mpreun, prini i copii, n activiti de volutariat, iniiate de diverse organizaii nonguvernamentale, n folosul comunitii (aciuni pentru: copiii strzii, btrni, persoane cu nevoi speciale, bolnavi cronici etc. sau diverse campanii de prevenire). 8. Produse artistice. Realizai mpreun diverse produse artistice (colaje pe diverse teme, afie, desene, ornamente, obiecte artizanale, podoabe de pom, cntece, poezii, origami etc.). Cu unele dintre acestea putei chiar decora casa. 9. Colul vesel. Realizai un mic panou, plasat la vedere, pe care s putei nota diverse mesaje, enunuri, nsemnri, caricaturi, desene pentru membrii familiei. Acestea dau culoare zilei.

30