Despre proteine Proteinele au rol predominant plastic, contribuind la formarea, dezvoltarea, innoirea si inlaturarea uzurii organismului.

Cand in compozitia unor molecule organice intra azot, ele se numesc coloizi proteici si se gasesc in plante, pamant, aer, alimente etc. Cu ajutorul lor, corpul nostru se intretine si se dezvolta: cu proteina de Ca din oase, cea de Na din ficat, de K din pancreas, Fe si Cu din sange, S din tesuturile de legatura. Aminoacizii sunt compusi organici care, in combinatie cu azotul din coloizii proteici, formeaza mii de proteine diferite. Aminoacizii nu sunt doar unitati componente ale proteinelor, ci si produsi finali de digestie ai acestora. in stomac, proteinele sunt atacate de pepsina, care rupe lantul aminoacizilor. In intestinul subtire, tripsina si alte enzime separa toti aminoacizii care formeaza proteine. In timpul digestiei si al asimilarii, organismul transforma proteinele din alimentatie in aminoacizi (molecule simple, elemente costitutive ale tesuturilor corpului - necesare pentru construirea si repararea tesuturilor uzate, ca si pentru formarea anticorpilor). Proteinele din sange contin 60% albumina si restul sunt globuline. Henry G. Bieler, in cartea Alimentele, miracolul vindecarii, afirma ca exista intre 100000 si 1000000 de proteine diferite. Se cunosc 30 de aminoacizi, din care 8 sunt considerati esentiali sau indispensabili (exista si al 9-lea aminoacid esential, histidina, cu rol principal in cresterea si dezvoltarea copilului); ei nu pot fi sintetizati de organismul uman si trebuie introdusi prin hrana. Daca un singur aminoacid esential lipseste sau exista in cantitate insuficienta, aceasta carenta duce la perturbari in functiunile organice. Toti acesti aminoacizi esentiali se gasesc si in polenul florilor, de unde, prin intermediul albinelor, ajung in miere. Pentru ca organismul sa poata sintetiza si utiliza in mod eficient proteinele, este necesara prezenta tuturor aminoacizilor, in proportii corespunzatoare. Desi toate proteinele sunt alcatuite din aceiasi 22 aminoacizi, sunt diferite intre ele, au functii diferite si actioneaza fiecare in alta zona a corpului. Exista doua feluri de proteine: complete si incomplete (pornind de la faptul ca 8 aminoacizi nu pot fi sintetizati de organism). Proteinele complete asigura echilibrul corespunzator aminoacizilor tare raspund de formarea tesuturilor. Ele provin din carne, produse de origine marina, oua, lapte si branza. Proteinele incomplete, in compozitia carora nu intra decat cativa aminoacizi esentiali, nu sunt eficiente fara prezenta celorlalte proteine. Doar in combinatie cu cantitati mici de proteina de origine animala devin complete. Aceste complemente proteice se mai gasesc si in seminte de floarea-soarelui, in nuci, mazare, cereale si fasole verde sau uscata. Dupa standarde, proteinele oului sunt de cea mai inalta calitate. Sunt proteine de referinta si li se acarda valoarea 100. m3t1719mt91lsm Proteinele vegetale sunt incomplete. Cerealele sunt deficitare in 2 aminoacizi esentiali: metionina si triptofan. Leguminoasele sau laptele sunt bogate in ele. De aceea, se recomanda amestec de cereale cu legume sau cereale cu lapte, pentru a obtine proteine de calitate superioara. Laptele si ouale sunt cele mai complete. De aceea, dieta ovo-lactovegetariana este perfect satisfacatoare, chiar si pentru copii (dr. Jorge D. Pamplona). Copiii au nevoie de o cantitate dubla de proteine, in raport cu greutatea lor. Proteinele contin: azot, fosfor, sulf, fier. Mentinerea vietii cere un consum permanent de proteine. in primele zile de regim aproteic, se consuma rezervele de proteine din ficat si din alte organe. Consumul de azot se realizeaza, in continuare, pe seama aminoacizilor din muschi. Prelungirea regimului aproteic duce la scaderea in greutate a corpului, chiar

Vegetalele completate cu anumite produse animale. saruri. faina. metabolismul azotului este perturbat. in aceasta situatie. Hiperaciditatea. Fierberea sau prajirea proteinelor de origine animala le transforma in otrava. dezechilibre functionale si chiar la moarte. Doar in culturism sunt necesare proteine multe. in revista Noi. Arderile sunt complete. Dintre alimentele naturale.act sacru un tabel al dr. 9. nevoile de proteine scad.45% mai mare in muschiul de vita decat in zarzavaturi. se arata ca necesarul proteic al adultului este de 0. Experimentul a fost repetat cu oua. Alimentele pe baza de carne de vita contin de trei ori mai mult colesterol decat cele din carne de pui. mazarea are 22%. in favoarea celor vegetale. pe care ficatul il tolereaza greu. nucile 21%. Consumati produse neconservate si produse animale numai din locurile in care traiti. Efectul este dezastruos. omul nu de proteine. Fiind greu digestibile. mai 1997. cu atat mai mare este cantitatea de proteine putrefiate din urina si transpiratie. Caldura altereaza proteinele care se putrefiaza in intestin. branza 35%. este un exces de proteine in tesuturi. privind procentul de aminoacizi si al valorilor biologice ale zarzavaturilor. Chiar si o scurta perioada de inghetare il lipseste de o parte din vitamine si ii altereaza structura organica. Proteinele din fructe apartin albuminelor (sunt usor solubile in apa si se coaguleaza prin incalzire). Proteinele animale favorizeaza ateroscleroza si acumularea de colesterol in plasma sangvina. Vegetalele abunda in aminoacizi. ci de hidrati de C (cereale integrale). metabolismul functioneaza la parametrii normali. H2. baze. Produsele aduse de la mari departari poarta anumiti germeni patogeni de care organismul nostru nu este pregatit sa se apere. proteinele vegetale contribuie la mentinerea colesterolului la un nivel scazut. in momentul cand au trecut la alimentatia cu carne gatita. Spre batranete. O2 care nu sunt alterate de caldura. Carnea cruda are 25% proteine (o parte se degradeaza prin prelucrare termica). Excesul de proteine nu se elimina prin rinichi. Manecuta prezinta in cartea Nutritia omului . Excesul de proteine duce la boli reumatismale. Zarzavaturile contin aminoacizi liberi. in comparatie cu albusul fiert. fasolea 21%. in cantitati moderate. comparativ cu muschiul de vita.8 g/kg corp/zi. s-a observat ca cei care consumau carne cruda nu sufereau de indigestie sau constipatie. De fapt. Zaharul. S-a dovedit ca albusul crud este solubil. la fel ca arderea unui gram de glucoza). laptele este unul din cele mai instabile la diferente de temperatura. Trebuie redus consumul proteinelor animale. Activitatea fizica nu necesita supliment de proteine. Cu cat sunt mai preparate. Otto Brucker. secara contin 37-40% proteine. Procentul total de proteine este cu 1. Ele au anumite insusiri si o anumita programare genetica si enzimatica. sunt componentele unei alimentatii sanatoase. au inceput sa se planga de indigestie violenta. iar fierberea il transforma in aliment fara valoare si putrefiabil. in revista Favisan. nu putrezeste in intestin si se comporta diferit fata de acizi. ovazul. Spre deosebire de acestea. deci cam 40-60 g proteine/24 h. osteoporoza. ele nu fac decat sa intoxice organismul. grasimile. in urma experimentelor facute de cercetatorii nordici. exces de acid uric. hiperaciditate. pe la mijlocul anilor 60. de exemplu. nr. care nu este solubil si fermenteaza in intestin. Organismul ii asimileaza fara sa consume efort suplimentar in procesul digestiv. Graul. ci de aminoacizi are nevoie. ci se depune in celule. in schimb indicele de utilizare biologica (are semnificatie mai . este dezvoltat acest subiect. se compun din C.daca aportul energetic este adecvat. ceea ce inseamna 10-13% din totalul caloriilor (1 g de proteine produce 4 calorii. Pasteurizarea il dezintegreaza.

Zaharul industrial necesita hidroliza la nivel intestinal. Asocierea proteina-apa este compatibila deoarece digestia proteinelor se efectueaza si prin hidroliza. eliberata in regim alcalin) care participa la digerarea amidonului din cartofi (V. Exemplu de combinatie daunatoare: carnea (proteine). . mai ales la persoanele cu potential energetic slab. alte proteine nu sunt bune. zaharul (fructoza) din fructe este asimilat direct in sange. Faur). De exemplu.importanta decat proteinele in sine) este cu 1. descrie amanuntit acest capitol. Deci. galactoza etc). Asocierea proteina slaba-acid slab (lapte batut.7 = 1/2. Pentru ca absorbtia intestinala sa se faca fara gaze si. de stomac. se secreta ptialina. Elefantul.in acizi grasi. portocale cu nuc) este incompatibila deoarece aciditatea impiedica digestia proteinei grase deja greu digerabla. cand ingerati amidon.7% mai mare in zarzavaturi fata de muschiul de vaca. grasimi. Apar gaze. Grasimile sau proteinele blocheaza eliberarea ptialinei. dureri de cap. . Alimentele au timpi de digestie diferiti.fermentatii. . este necesara carnea sunt ca acei alcoolici care raman atoni fara paharul lor de bautura. calul se hranesc numai cu ierburi si cu vegetale. cartofii prajiti si painea alba (glucide). in timpul digerarii proteinelor.grasimile incetinesc digestia altor alimente . Si aceasta poate cea incompatibilitati.I. zahar. proteinele si glucidele. iaurt cu mere) este compatibila deoarece ambele se digera rapid. El suporta actiunea enzimelor salivare si pancreatice apoi a maltozei intestinal pentru a deveni zahar. iar lipidele . La fel. boul. Asocierea proteina-grasime este semicompatibila. pentru vigoarea lor corporala.alimentele acide au timpi lungi de digestie pentru ca organismul trebuie sa neutralizeze acizii. Cei ce pretind ca. care mananca de toate." R.4/3. Asocierea proteina grasa-acid tare (lamai. Depinde de cantitatea de grasime asociata si de energia vitala pe care o detin deoarece grasimile au rol inhibitor asupra sucului gastric. Laptele de vaca este de 2. proteinele provenind din surse alimentare diferite: carne. Digestia este o transformare a macromoleculelor in molecule. este bine sa consumati alimente separat unele de altele. N.6/6. Mistretul. fructoza. este mai robust decat porcul. . Catrina. In stomac. ca sa nu dilueze prea mult sucurile digestive si sa intarzie digestia. Conditia este ca apa sa fie consumata in cantitati mici. Raportul proteine/lipide/glucide in laptele matern corespunde intocmai raportului mediu al celor care se gasesc in legume si fructe (1. oua. care este vegetarian. Aceasta deoarece carnea amestecata cu glucide impiedica eliberarea ptialinei (enzima din cavitatea bucala. lactate se consuma separat. Proteinele devin aminoacizi.monoglucide (glucoza. Asocierea proteinelor cu amidon.digestia amidonului este foarte lunga fata de cea a zaharului. rinocerul. sare. fructele acide.7).5 ori mai bogat in proteine si de 3 ori in saruri alcaline decat laptele matern. se consuma separat lipidele.5/4. Manecuta a tras concluzia ca necesarul proteic este specific speciei. in cartea Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene. acizi. palpitatii. De exemplu. . amidonul ajuns nedigerat fermenteaza pe fondul digerarii carnii (6 h).astfel. . glucidele .nucile se digera greu pentru ca contin si grasimi si protene. „Carnea nu are nimic de-a face cu dezvoltarea fortei musculare.

carnea . Digestia proteinelor se face in stomac sub actiunea pepsinei.acid (otet.Acizii din carnea putin pregatita pot fi usor neutralizati de legume nefainoase (vegetale cu frunze si tulpina.. nu si asupra amidonului. Apar arsu-i la stomac si putrefactii de proteine. Activitatea distructiva a bacteriilor este reluata de indata ce inghetata se topeste in stomac. incetinind astfe digestia proteinei. De aici. Inghetata este facuta din substante care se dezagrega rapid. gaze din cauza putrefactiei. tuberculi). Apar balonari. la fel.acida) determina marirea aciditatii sucului gastric. amidon sau acizi.se digera repede legumele verzi si painea neagra pentru caicestea nu au multe proteine. prezenta amidonului concentrat influenteaza digestia proteinei. Concentratia de HC1 depinde de natura proteinei (este mai mare in prezenta proteinei slabe). Adaosul de acid (otet. ingerat odata cu ea (ex. Acest amestec nu trebuie mancat ca desert la sfarsitul unei mese. fructe. pentru a favoriza alcalinitatea in intestin. atunci cand nu au fost in intregime eliminati de ficat si rinichi. cartofi) . insotita de fermentatie si putrefactie. Asocierea amidon-proteine slaba (iaurt. sare de lamaie) distruge aceasta armonie a adaptarii acidului stomacal la proteina ingerata. in membranele creierului si in maduva spinarii si ducand la paralizie (daca este multa toxicitate in corp). Este mai grav. Virusul poliomielitei se hraneste cu aceste secretii. apar scaune nedigerate. Acizii putrefiati care provin de la indigestia provocata de inghetata. care actioneaza in prezenta HC1. Trebuie absorbite alimente ce contin saruri minerale. Emisia pepsinei preceda sosirea proteinei in stomac. acidul clorhidric (HC1) produce o mare aciditate stomacala. branza degresata) este una din cele mai rele combinatii alimentare. Rezulta o deteriorare simultana a amidonului si a proteinei. imediat ce sunt congelate: lapte. cantitatile mici de acizi nefiind periculoase. Daca absorbtia unei proteine concentrate (cum e carnea) aluce prejudicii unui amidon concentrat. proteine. smantana. Astfel. De aici imposibilitatea de actiune a pepsinei asupra proteinelor si procesele de putrefactie. Daca retinerea protidelor neprelucrate de pepsina in stomac se prelungeste mult. cand cantitatea de amidon consumata . de bila si de sucul intestinal. cantitati mari de protide putrezite si amidon fermentat. Foarte recomandata este asocierea proteine . patrunzand in sinusuri. consumate in timpul aceleiasi mese. radacini. Asocierea amidonoase (cereale. zahar.legume verzi. cartofii prajiti. Aici este si o problema de dozaj. crude sau preparate. Proteazele pancreatice lucreaza numai asupra proteinelor digerate sau semidigerate de pepsina din stomac. lipide. zahar si fructe zdrobite si racite in frigider (nu inghetate). raceala. Absorbtia unei proteine slabe (de exemplu. deoarece el absoarbe multa pepsina. legume fainoase: semintele. deci anihileaza actiunea secretiilor salivare (arrilazei) asupra amidonului in gura. pentru ca in combinatie cu alte proteine de origine animala risca sa impovareze ficatul. paste fainoase . inghetata poate fi inlocuita cu un amestec de frisca. este mare. lapte nu . apoi in stomac si impiedica secretia pancreatica (amilaza) sa actioneze pana ce produsul iesit din stomac (chimul) este neutralizat in intestin de sucul pancreatic. sunt expulzati pe cai secundare prin mucoasa nasului si sinusuri. Stomacul isi modifica aciditatea sucului gastric dupa natura alimentelor absorbite. deoarece sucurile gastrice nu reusesc sa digere protidele. lamaie). Chimenul gastric (acid la iesirea din stomac) trebuie sa devina alcalin in intestinul subtire prin sarurile biliare.

neindulcita. necesara digestiei (prin hidroliza) amidonului. si organismul va cheltui multa energie pentru a reduce acizii din fructe. cel mai bine. Deci alimentele fierte ce contin amidon (deoarece digestia lor necesita o rezerva importanta de energie) trebuie consumate singure sau. fragii. paine cu unt sau cartofi cu ulei) pot fi consumate impreuna. atunci se va bea. in caz de sete. • Fructele sau legumele crude nu se asociaza cu lapte dulce. amidonul netransformat in gura din cauza acidului risca sa fermenteze in stomac si sa nu mai poata fi transformat de aniloza pancreatica. • Preparatele din cereale sa nu se consume cu lapte acru sau fructe acre. Asocierea amidon-zahar este incompatibila. Daca consumati salate de cruditati cu amidon (orez. din fructe (curmale. • Nu se consuma fructe cu legume crude. iar amidonul in mediu usor alcalin. pere sau fructe uscate dulci (stafide. De asemenea. tarata si cerealele incoltitese asociaza bine cu fructele crude. Persoanele nervoase. se anihileaza actiunea ptialinei si aceasta va obosi pancreasul. pana consumati amidon. Exceptie fac : capsunele. este buna . . fara salate si legume verzi care contin apa. murele. Atentie! Cerealele contin acid fitic care elimina Ca. cu vegetale cu celuloza moale si -facultativ . fructe dulci sau compot din fructe. care se pot manca si cu lapte dulce. inghetata. afinele. este recomandabil daca va este sete sa beti apa cu 30 min. Combinarea amidonului (fainoase) cu zahar natural. timpul diferit de digerare a fructelor acide (mic) fata de amidon (lung) duce la fermentatia amestecului amidon-acid. care nu dispun de energie suficienta. inainte de masa. evitati sucul de lamaie si otetul. Ele se consuma cu lapte dulce. Nu apar gaze. cartofi). deoarece laptele e digerat de stomacul copilului in mediu acid. Deoarece si amilaza pancreatica ce actioneaza asupra amidonului lucreaza tot in mediu alcalin. concurenta de actiune nu este prea dura. Se stie ca amidonul (cereale. Sunt tolerate radacinoasele dulci cu mere.cu putina materie grasa. Amidonul si grasimile (de exemplu. smochine. in general. dar digestia este grea. • Preparatele din cereale sa se consume cu zarzavaturi verzi. Asocierea amidon-legume verzi este foarte recomandata. curmale. deci trebuie o ajustare a enzimelor la ceilalti constituenti secundari ai asocierii. Asocierea amidon-acid este incompatibila.otet sau lamaie). miere) sau artificial (dulceata. smochine). Deci cei cu deficit de Ca sa evite combinirea cerealelor cu produse lactate. Asocierea amidon-lapte nu este recomandata. De asemenea. ceea ce amplifica fermentatiile acide (arsuri la stomac) si putrefactia. sirop) inhiba secretia ptialinei salivare si impiedica actiunea amilazei pancreatice asupra amidonului. pentru ca acestea blocheaza ptialina. Mai mult. timpii de digestie sunt diferiti. Daca amidonul se consuma singur. sa evite asocierea. cartofi . zmeura. ci cu lapte acru. ceea ce produce fermentatie. • Dintre produsele cerealiere.dar este recomandat sa se foloseasca un singur fel de amidon. Digerarea substantelor se produce in intestin. Daca adaugam la amidon un acid (de exemplu. stafide. sub efectul lipazei pancreatice. Asocierea amidon-amidon (paine cu orez sau cartofi).este recomandata. in general. cartoful nu. putina apa simpla. cartofi) este prelucrat inca din cavitatea bucala sub actiunea ptialinei care actioneaza in mediu neutru sau slab alcalin. Asocierea amidon-apa este compatibila. Dupa consumarea unor alimente acide (fructe acide) lasati sa treaca 30 min. Painea contine proteine.

care au o digestie rapida. ca si semintele de in se asociaza bine cu toate legumele si fructele crude. ambele retinand apa si nici nu fac bine sanatatii. Asocierea zahar-legume verzi sau zahar-grasimi . Digestia pepenilor Pepenii galbeni si verzi au digestia in intestin. Asocierea zahar-proteine slabe (cu digerare rapida) este semicompatibila. Glucoza. dar este incompatibila cu proteine grase. Se asociaza bine doar cu legumele. Este bine ca fiecare sa verifice individual cum reactioneaza. Asocierea zahar-acid (lamaie cu zahar) este incompatibila. Asocierea grasimi-grasimi este semicompatibila. Asocierea grasimilor Asocierea grasimi-legume verzi este compatibila.este semicompatibila din cauza timpilor de digestie diferiti. Este greu digerabila. Digestia leguminoaselor (fasole uscata. dar cu masura. de tip intestinal. linte) Leguminoasele contin glucide si proteine. fructe dulci si proteine slabe ca laptele prins. Trebuie consumate cu moderatie deoarece se digera greu. fructoza. Este bine sa nu se asocieze cu nimic.• Toate felurile de alune si nuci. deoarece este nevoie ca acidul fructelor sa fie neutralizat iar zaharurile sunt retinute aparand fermentatia cu formare de produse nocive (alcool etilic) in stomac si intestine. De aceea sucurile de fructe si fructele dulci trebuie consumate separat. levuloza. galactoza din fructe sau lapte sunt absorbite rapid iar in combinatie cu alte alimente sunt retinute si se produce fermentatia. Eventual. ambele fiind daunatoare. Se consuma cel mult cu miere. pepenii se pot consuma cu o ora inainte de masa. pentru a nu se produce fermentatie. . soia. Asocierea zaharurilor simple cu alte alimente nu este recomandata. Asocierea grasimi-apa este compatibila. Asocierea zaharului Asocierea zahar-sare nu este recomandata deoarece va perturba echilibrul hidric. Asocierea grasimi-acid este semicompatibila. Daca va este sete beti apa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful