Despre proteine Proteinele au rol predominant plastic, contribuind la formarea, dezvoltarea, innoirea si inlaturarea uzurii organismului.

Cand in compozitia unor molecule organice intra azot, ele se numesc coloizi proteici si se gasesc in plante, pamant, aer, alimente etc. Cu ajutorul lor, corpul nostru se intretine si se dezvolta: cu proteina de Ca din oase, cea de Na din ficat, de K din pancreas, Fe si Cu din sange, S din tesuturile de legatura. Aminoacizii sunt compusi organici care, in combinatie cu azotul din coloizii proteici, formeaza mii de proteine diferite. Aminoacizii nu sunt doar unitati componente ale proteinelor, ci si produsi finali de digestie ai acestora. in stomac, proteinele sunt atacate de pepsina, care rupe lantul aminoacizilor. In intestinul subtire, tripsina si alte enzime separa toti aminoacizii care formeaza proteine. In timpul digestiei si al asimilarii, organismul transforma proteinele din alimentatie in aminoacizi (molecule simple, elemente costitutive ale tesuturilor corpului - necesare pentru construirea si repararea tesuturilor uzate, ca si pentru formarea anticorpilor). Proteinele din sange contin 60% albumina si restul sunt globuline. Henry G. Bieler, in cartea Alimentele, miracolul vindecarii, afirma ca exista intre 100000 si 1000000 de proteine diferite. Se cunosc 30 de aminoacizi, din care 8 sunt considerati esentiali sau indispensabili (exista si al 9-lea aminoacid esential, histidina, cu rol principal in cresterea si dezvoltarea copilului); ei nu pot fi sintetizati de organismul uman si trebuie introdusi prin hrana. Daca un singur aminoacid esential lipseste sau exista in cantitate insuficienta, aceasta carenta duce la perturbari in functiunile organice. Toti acesti aminoacizi esentiali se gasesc si in polenul florilor, de unde, prin intermediul albinelor, ajung in miere. Pentru ca organismul sa poata sintetiza si utiliza in mod eficient proteinele, este necesara prezenta tuturor aminoacizilor, in proportii corespunzatoare. Desi toate proteinele sunt alcatuite din aceiasi 22 aminoacizi, sunt diferite intre ele, au functii diferite si actioneaza fiecare in alta zona a corpului. Exista doua feluri de proteine: complete si incomplete (pornind de la faptul ca 8 aminoacizi nu pot fi sintetizati de organism). Proteinele complete asigura echilibrul corespunzator aminoacizilor tare raspund de formarea tesuturilor. Ele provin din carne, produse de origine marina, oua, lapte si branza. Proteinele incomplete, in compozitia carora nu intra decat cativa aminoacizi esentiali, nu sunt eficiente fara prezenta celorlalte proteine. Doar in combinatie cu cantitati mici de proteina de origine animala devin complete. Aceste complemente proteice se mai gasesc si in seminte de floarea-soarelui, in nuci, mazare, cereale si fasole verde sau uscata. Dupa standarde, proteinele oului sunt de cea mai inalta calitate. Sunt proteine de referinta si li se acarda valoarea 100. m3t1719mt91lsm Proteinele vegetale sunt incomplete. Cerealele sunt deficitare in 2 aminoacizi esentiali: metionina si triptofan. Leguminoasele sau laptele sunt bogate in ele. De aceea, se recomanda amestec de cereale cu legume sau cereale cu lapte, pentru a obtine proteine de calitate superioara. Laptele si ouale sunt cele mai complete. De aceea, dieta ovo-lactovegetariana este perfect satisfacatoare, chiar si pentru copii (dr. Jorge D. Pamplona). Copiii au nevoie de o cantitate dubla de proteine, in raport cu greutatea lor. Proteinele contin: azot, fosfor, sulf, fier. Mentinerea vietii cere un consum permanent de proteine. in primele zile de regim aproteic, se consuma rezervele de proteine din ficat si din alte organe. Consumul de azot se realizeaza, in continuare, pe seama aminoacizilor din muschi. Prelungirea regimului aproteic duce la scaderea in greutate a corpului, chiar

Produsele aduse de la mari departari poarta anumiti germeni patogeni de care organismul nostru nu este pregatit sa se apere. De fapt. Carnea cruda are 25% proteine (o parte se degradeaza prin prelucrare termica). cu atat mai mare este cantitatea de proteine putrefiate din urina si transpiratie. laptele este unul din cele mai instabile la diferente de temperatura. privind procentul de aminoacizi si al valorilor biologice ale zarzavaturilor. Consumati produse neconservate si produse animale numai din locurile in care traiti. in aceasta situatie. la fel ca arderea unui gram de glucoza). Organismul ii asimileaza fara sa consume efort suplimentar in procesul digestiv. proteinele vegetale contribuie la mentinerea colesterolului la un nivel scazut. care nu este solubil si fermenteaza in intestin. osteoporoza. sunt componentele unei alimentatii sanatoase. nr. Fiind greu digestibile. Proteinele din fructe apartin albuminelor (sunt usor solubile in apa si se coaguleaza prin incalzire). nevoile de proteine scad. exces de acid uric. Arderile sunt complete. in urma experimentelor facute de cercetatorii nordici. in revista Favisan. Zarzavaturile contin aminoacizi liberi. faina. Graul.8 g/kg corp/zi. de exemplu. Spre batranete. metabolismul functioneaza la parametrii normali. Experimentul a fost repetat cu oua. Procentul total de proteine este cu 1. ci de aminoacizi are nevoie. hiperaciditate. Proteinele animale favorizeaza ateroscleroza si acumularea de colesterol in plasma sangvina. branza 35%. Activitatea fizica nu necesita supliment de proteine. Fierberea sau prajirea proteinelor de origine animala le transforma in otrava. Dintre alimentele naturale. saruri. in cantitati moderate. comparativ cu muschiul de vita. Spre deosebire de acestea. Trebuie redus consumul proteinelor animale. H2. in comparatie cu albusul fiert. fasolea 21%. ceea ce inseamna 10-13% din totalul caloriilor (1 g de proteine produce 4 calorii. Cu cat sunt mai preparate. in favoarea celor vegetale. este un exces de proteine in tesuturi. iar fierberea il transforma in aliment fara valoare si putrefiabil.45% mai mare in muschiul de vita decat in zarzavaturi. ci se depune in celule. Caldura altereaza proteinele care se putrefiaza in intestin. Efectul este dezastruos. Vegetalele abunda in aminoacizi. Doar in culturism sunt necesare proteine multe. pe care ficatul il tolereaza greu. mazarea are 22%. Vegetalele completate cu anumite produse animale. secara contin 37-40% proteine. ele nu fac decat sa intoxice organismul. Hiperaciditatea. este dezvoltat acest subiect. se arata ca necesarul proteic al adultului este de 0. in revista Noi. ovazul. O2 care nu sunt alterate de caldura. nucile 21%. in schimb indicele de utilizare biologica (are semnificatie mai . Chiar si o scurta perioada de inghetare il lipseste de o parte din vitamine si ii altereaza structura organica. Excesul de proteine duce la boli reumatismale. Alimentele pe baza de carne de vita contin de trei ori mai mult colesterol decat cele din carne de pui. se compun din C. Zaharul.act sacru un tabel al dr. pe la mijlocul anilor 60. ci de hidrati de C (cereale integrale). 9. baze. nu putrezeste in intestin si se comporta diferit fata de acizi. Manecuta prezinta in cartea Nutritia omului . Ele au anumite insusiri si o anumita programare genetica si enzimatica. mai 1997. grasimile. in momentul cand au trecut la alimentatia cu carne gatita. Otto Brucker. metabolismul azotului este perturbat. dezechilibre functionale si chiar la moarte. omul nu de proteine. Excesul de proteine nu se elimina prin rinichi. s-a observat ca cei care consumau carne cruda nu sufereau de indigestie sau constipatie. au inceput sa se planga de indigestie violenta. Pasteurizarea il dezintegreaza.daca aportul energetic este adecvat. S-a dovedit ca albusul crud este solubil. deci cam 40-60 g proteine/24 h.

grasimile incetinesc digestia altor alimente . galactoza etc). Grasimile sau proteinele blocheaza eliberarea ptialinei.digestia amidonului este foarte lunga fata de cea a zaharului. Laptele de vaca este de 2.6/6. in cartea Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene. se consuma separat lipidele.importanta decat proteinele in sine) este cu 1. De exemplu. dureri de cap. Asocierea proteinelor cu amidon. Asocierea proteina grasa-acid tare (lamai. zahar. Zaharul industrial necesita hidroliza la nivel intestinal. . pentru vigoarea lor corporala. Alimentele au timpi de digestie diferiti. boul. portocale cu nuc) este incompatibila deoarece aciditatea impiedica digestia proteinei grase deja greu digerabla. Deci. Aceasta deoarece carnea amestecata cu glucide impiedica eliberarea ptialinei (enzima din cavitatea bucala. Asocierea proteina-grasime este semicompatibila. . sare.7). acizi. Pentru ca absorbtia intestinala sa se faca fara gaze si. palpitatii. Asocierea proteina-apa este compatibila deoarece digestia proteinelor se efectueaza si prin hidroliza. La fel. lactate se consuma separat. glucidele . De exemplu. fructoza. Exemplu de combinatie daunatoare: carnea (proteine). . calul se hranesc numai cu ierburi si cu vegetale. ca sa nu dilueze prea mult sucurile digestive si sa intarzie digestia. este mai robust decat porcul. N. iar lipidele . proteinele provenind din surse alimentare diferite: carne. eliberata in regim alcalin) care participa la digerarea amidonului din cartofi (V. Catrina. Si aceasta poate cea incompatibilitati.5 ori mai bogat in proteine si de 3 ori in saruri alcaline decat laptele matern. Manecuta a tras concluzia ca necesarul proteic este specific speciei. Apar gaze. mai ales la persoanele cu potential energetic slab. grasimi. care mananca de toate. de stomac.fermentatii. este necesara carnea sunt ca acei alcoolici care raman atoni fara paharul lor de bautura. rinocerul. iaurt cu mere) este compatibila deoarece ambele se digera rapid. alte proteine nu sunt bune. Faur). Raportul proteine/lipide/glucide in laptele matern corespunde intocmai raportului mediu al celor care se gasesc in legume si fructe (1. cartofii prajiti si painea alba (glucide).alimentele acide au timpi lungi de digestie pentru ca organismul trebuie sa neutralizeze acizii.5/4. Mistretul. In stomac. „Carnea nu are nimic de-a face cu dezvoltarea fortei musculare.nucile se digera greu pentru ca contin si grasimi si protene.4/3.I. .7% mai mare in zarzavaturi fata de muschiul de vaca. proteinele si glucidele." R. fructele acide.in acizi grasi.7 = 1/2.astfel. care este vegetarian. Cei ce pretind ca. Elefantul. . descrie amanuntit acest capitol. Proteinele devin aminoacizi. zaharul (fructoza) din fructe este asimilat direct in sange. este bine sa consumati alimente separat unele de altele. Conditia este ca apa sa fie consumata in cantitati mici. amidonul ajuns nedigerat fermenteaza pe fondul digerarii carnii (6 h). Asocierea proteina slaba-acid slab (lapte batut. cand ingerati amidon. in timpul digerarii proteinelor. Digestia este o transformare a macromoleculelor in molecule. se secreta ptialina. Depinde de cantitatea de grasime asociata si de energia vitala pe care o detin deoarece grasimile au rol inhibitor asupra sucului gastric. oua. El suporta actiunea enzimelor salivare si pancreatice apoi a maltozei intestinal pentru a deveni zahar. .monoglucide (glucoza.

acidul clorhidric (HC1) produce o mare aciditate stomacala.acida) determina marirea aciditatii sucului gastric. raceala. lamaie). Concentratia de HC1 depinde de natura proteinei (este mai mare in prezenta proteinei slabe). cartofi) . paste fainoase . carnea . Acest amestec nu trebuie mancat ca desert la sfarsitul unei mese. deoarece sucurile gastrice nu reusesc sa digere protidele. gaze din cauza putrefactiei. cantitati mari de protide putrezite si amidon fermentat. apoi in stomac si impiedica secretia pancreatica (amilaza) sa actioneze pana ce produsul iesit din stomac (chimul) este neutralizat in intestin de sucul pancreatic. nu si asupra amidonului. cartofii prajiti. zahar. sare de lamaie) distruge aceasta armonie a adaptarii acidului stomacal la proteina ingerata. consumate in timpul aceleiasi mese. tuberculi). Apar balonari.. Asocierea amidon-proteine slaba (iaurt. Astfel. incetinind astfe digestia proteinei. zahar si fructe zdrobite si racite in frigider (nu inghetate). Stomacul isi modifica aciditatea sucului gastric dupa natura alimentelor absorbite. patrunzand in sinusuri. amidon sau acizi. cand cantitatea de amidon consumata . in membranele creierului si in maduva spinarii si ducand la paralizie (daca este multa toxicitate in corp).legume verzi. Aici este si o problema de dozaj. Trebuie absorbite alimente ce contin saruri minerale. la fel. Proteazele pancreatice lucreaza numai asupra proteinelor digerate sau semidigerate de pepsina din stomac. lapte nu . radacini. Adaosul de acid (otet. De aici. pentru ca in combinatie cu alte proteine de origine animala risca sa impovareze ficatul. atunci cand nu au fost in intregime eliminati de ficat si rinichi. Chimenul gastric (acid la iesirea din stomac) trebuie sa devina alcalin in intestinul subtire prin sarurile biliare. proteine. Rezulta o deteriorare simultana a amidonului si a proteinei. sunt expulzati pe cai secundare prin mucoasa nasului si sinusuri.se digera repede legumele verzi si painea neagra pentru caicestea nu au multe proteine. legume fainoase: semintele. Asocierea amidonoase (cereale. Daca retinerea protidelor neprelucrate de pepsina in stomac se prelungeste mult. prezenta amidonului concentrat influenteaza digestia proteinei. imediat ce sunt congelate: lapte. pentru a favoriza alcalinitatea in intestin. de bila si de sucul intestinal. branza degresata) este una din cele mai rele combinatii alimentare. Inghetata este facuta din substante care se dezagrega rapid.acid (otet. deci anihileaza actiunea secretiilor salivare (arrilazei) asupra amidonului in gura. ingerat odata cu ea (ex. deoarece el absoarbe multa pepsina. Activitatea distructiva a bacteriilor este reluata de indata ce inghetata se topeste in stomac. cantitatile mici de acizi nefiind periculoase.Acizii din carnea putin pregatita pot fi usor neutralizati de legume nefainoase (vegetale cu frunze si tulpina. Absorbtia unei proteine slabe (de exemplu. Foarte recomandata este asocierea proteine . insotita de fermentatie si putrefactie. este mare. Daca absorbtia unei proteine concentrate (cum e carnea) aluce prejudicii unui amidon concentrat. De aici imposibilitatea de actiune a pepsinei asupra proteinelor si procesele de putrefactie. Este mai grav. inghetata poate fi inlocuita cu un amestec de frisca. apar scaune nedigerate. crude sau preparate. fructe. Digestia proteinelor se face in stomac sub actiunea pepsinei. Virusul poliomielitei se hraneste cu aceste secretii. Emisia pepsinei preceda sosirea proteinei in stomac. care actioneaza in prezenta HC1. lipide. smantana. Acizii putrefiati care provin de la indigestia provocata de inghetata. Apar arsu-i la stomac si putrefactii de proteine.

si organismul va cheltui multa energie pentru a reduce acizii din fructe. Digerarea substantelor se produce in intestin. Combinarea amidonului (fainoase) cu zahar natural. ci cu lapte acru. Ele se consuma cu lapte dulce. pere sau fructe uscate dulci (stafide.cu putina materie grasa. cartofi . timpul diferit de digerare a fructelor acide (mic) fata de amidon (lung) duce la fermentatia amestecului amidon-acid. pentru ca acestea blocheaza ptialina. Amidonul si grasimile (de exemplu. cel mai bine. cartofi) este prelucrat inca din cavitatea bucala sub actiunea ptialinei care actioneaza in mediu neutru sau slab alcalin. Daca consumati salate de cruditati cu amidon (orez. Atentie! Cerealele contin acid fitic care elimina Ca. sirop) inhiba secretia ptialinei salivare si impiedica actiunea amilazei pancreatice asupra amidonului. sub efectul lipazei pancreatice. stafide. afinele. pana consumati amidon. evitati sucul de lamaie si otetul. amidonul netransformat in gura din cauza acidului risca sa fermenteze in stomac si sa nu mai poata fi transformat de aniloza pancreatica. Deoarece si amilaza pancreatica ce actioneaza asupra amidonului lucreaza tot in mediu alcalin.este recomandata. Deci cei cu deficit de Ca sa evite combinirea cerealelor cu produse lactate. cartoful nu. atunci se va bea. • Dintre produsele cerealiere. fragii. este buna . curmale. smochine. care nu dispun de energie suficienta. • Nu se consuma fructe cu legume crude. Nu apar gaze. • Preparatele din cereale sa se consume cu zarzavaturi verzi. iar amidonul in mediu usor alcalin. Asocierea amidon-zahar este incompatibila. in general. smochine). paine cu unt sau cartofi cu ulei) pot fi consumate impreuna. din fructe (curmale. Asocierea amidon-acid este incompatibila. in caz de sete. Painea contine proteine. inainte de masa. Exceptie fac : capsunele. neindulcita. . Asocierea amidon-apa este compatibila. zmeura. Deci alimentele fierte ce contin amidon (deoarece digestia lor necesita o rezerva importanta de energie) trebuie consumate singure sau. fara salate si legume verzi care contin apa. cu vegetale cu celuloza moale si -facultativ . putina apa simpla. timpii de digestie sunt diferiti. concurenta de actiune nu este prea dura. Daca amidonul se consuma singur. Daca adaugam la amidon un acid (de exemplu. care se pot manca si cu lapte dulce.otet sau lamaie). Asocierea amidon-amidon (paine cu orez sau cartofi). deoarece laptele e digerat de stomacul copilului in mediu acid. Asocierea amidon-legume verzi este foarte recomandata. dar digestia este grea. ceea ce amplifica fermentatiile acide (arsuri la stomac) si putrefactia. inghetata. De asemenea.dar este recomandat sa se foloseasca un singur fel de amidon. in general. se anihileaza actiunea ptialinei si aceasta va obosi pancreasul. tarata si cerealele incoltitese asociaza bine cu fructele crude. cartofi). Sunt tolerate radacinoasele dulci cu mere. ceea ce produce fermentatie. fructe dulci sau compot din fructe. necesara digestiei (prin hidroliza) amidonului. sa evite asocierea. • Fructele sau legumele crude nu se asociaza cu lapte dulce. Se stie ca amidonul (cereale. Asocierea amidon-lapte nu este recomandata. murele. Persoanele nervoase. miere) sau artificial (dulceata. Dupa consumarea unor alimente acide (fructe acide) lasati sa treaca 30 min. deci trebuie o ajustare a enzimelor la ceilalti constituenti secundari ai asocierii. • Preparatele din cereale sa nu se consume cu lapte acru sau fructe acre. Mai mult. De asemenea. este recomandabil daca va este sete sa beti apa cu 30 min.

ambele fiind daunatoare. soia. Asocierea zaharurilor simple cu alte alimente nu este recomandata. Daca va este sete beti apa. Se consuma cel mult cu miere. dar este incompatibila cu proteine grase.• Toate felurile de alune si nuci. Se asociaza bine doar cu legumele. Este bine ca fiecare sa verifice individual cum reactioneaza. galactoza din fructe sau lapte sunt absorbite rapid iar in combinatie cu alte alimente sunt retinute si se produce fermentatia. pepenii se pot consuma cu o ora inainte de masa. De aceea sucurile de fructe si fructele dulci trebuie consumate separat. Glucoza. pentru a nu se produce fermentatie. . Asocierea zaharului Asocierea zahar-sare nu este recomandata deoarece va perturba echilibrul hidric. ca si semintele de in se asociaza bine cu toate legumele si fructele crude. levuloza. dar cu masura.este semicompatibila din cauza timpilor de digestie diferiti. Asocierea grasimilor Asocierea grasimi-legume verzi este compatibila. ambele retinand apa si nici nu fac bine sanatatii. Asocierea zahar-proteine slabe (cu digerare rapida) este semicompatibila. Trebuie consumate cu moderatie deoarece se digera greu. Asocierea grasimi-acid este semicompatibila. fructoza. Eventual. fructe dulci si proteine slabe ca laptele prins. Asocierea zahar-legume verzi sau zahar-grasimi . Asocierea grasimi-apa este compatibila. care au o digestie rapida. linte) Leguminoasele contin glucide si proteine. Este bine sa nu se asocieze cu nimic. Asocierea zahar-acid (lamaie cu zahar) este incompatibila. de tip intestinal. Digestia pepenilor Pepenii galbeni si verzi au digestia in intestin. deoarece este nevoie ca acidul fructelor sa fie neutralizat iar zaharurile sunt retinute aparand fermentatia cu formare de produse nocive (alcool etilic) in stomac si intestine. Digestia leguminoaselor (fasole uscata. Este greu digerabila. Asocierea grasimi-grasimi este semicompatibila.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful