Despre proteine Proteinele au rol predominant plastic, contribuind la formarea, dezvoltarea, innoirea si inlaturarea uzurii organismului.

Cand in compozitia unor molecule organice intra azot, ele se numesc coloizi proteici si se gasesc in plante, pamant, aer, alimente etc. Cu ajutorul lor, corpul nostru se intretine si se dezvolta: cu proteina de Ca din oase, cea de Na din ficat, de K din pancreas, Fe si Cu din sange, S din tesuturile de legatura. Aminoacizii sunt compusi organici care, in combinatie cu azotul din coloizii proteici, formeaza mii de proteine diferite. Aminoacizii nu sunt doar unitati componente ale proteinelor, ci si produsi finali de digestie ai acestora. in stomac, proteinele sunt atacate de pepsina, care rupe lantul aminoacizilor. In intestinul subtire, tripsina si alte enzime separa toti aminoacizii care formeaza proteine. In timpul digestiei si al asimilarii, organismul transforma proteinele din alimentatie in aminoacizi (molecule simple, elemente costitutive ale tesuturilor corpului - necesare pentru construirea si repararea tesuturilor uzate, ca si pentru formarea anticorpilor). Proteinele din sange contin 60% albumina si restul sunt globuline. Henry G. Bieler, in cartea Alimentele, miracolul vindecarii, afirma ca exista intre 100000 si 1000000 de proteine diferite. Se cunosc 30 de aminoacizi, din care 8 sunt considerati esentiali sau indispensabili (exista si al 9-lea aminoacid esential, histidina, cu rol principal in cresterea si dezvoltarea copilului); ei nu pot fi sintetizati de organismul uman si trebuie introdusi prin hrana. Daca un singur aminoacid esential lipseste sau exista in cantitate insuficienta, aceasta carenta duce la perturbari in functiunile organice. Toti acesti aminoacizi esentiali se gasesc si in polenul florilor, de unde, prin intermediul albinelor, ajung in miere. Pentru ca organismul sa poata sintetiza si utiliza in mod eficient proteinele, este necesara prezenta tuturor aminoacizilor, in proportii corespunzatoare. Desi toate proteinele sunt alcatuite din aceiasi 22 aminoacizi, sunt diferite intre ele, au functii diferite si actioneaza fiecare in alta zona a corpului. Exista doua feluri de proteine: complete si incomplete (pornind de la faptul ca 8 aminoacizi nu pot fi sintetizati de organism). Proteinele complete asigura echilibrul corespunzator aminoacizilor tare raspund de formarea tesuturilor. Ele provin din carne, produse de origine marina, oua, lapte si branza. Proteinele incomplete, in compozitia carora nu intra decat cativa aminoacizi esentiali, nu sunt eficiente fara prezenta celorlalte proteine. Doar in combinatie cu cantitati mici de proteina de origine animala devin complete. Aceste complemente proteice se mai gasesc si in seminte de floarea-soarelui, in nuci, mazare, cereale si fasole verde sau uscata. Dupa standarde, proteinele oului sunt de cea mai inalta calitate. Sunt proteine de referinta si li se acarda valoarea 100. m3t1719mt91lsm Proteinele vegetale sunt incomplete. Cerealele sunt deficitare in 2 aminoacizi esentiali: metionina si triptofan. Leguminoasele sau laptele sunt bogate in ele. De aceea, se recomanda amestec de cereale cu legume sau cereale cu lapte, pentru a obtine proteine de calitate superioara. Laptele si ouale sunt cele mai complete. De aceea, dieta ovo-lactovegetariana este perfect satisfacatoare, chiar si pentru copii (dr. Jorge D. Pamplona). Copiii au nevoie de o cantitate dubla de proteine, in raport cu greutatea lor. Proteinele contin: azot, fosfor, sulf, fier. Mentinerea vietii cere un consum permanent de proteine. in primele zile de regim aproteic, se consuma rezervele de proteine din ficat si din alte organe. Consumul de azot se realizeaza, in continuare, pe seama aminoacizilor din muschi. Prelungirea regimului aproteic duce la scaderea in greutate a corpului, chiar

Dintre alimentele naturale. Fiind greu digestibile. pe care ficatul il tolereaza greu. in aceasta situatie. ci se depune in celule. Excesul de proteine nu se elimina prin rinichi. O2 care nu sunt alterate de caldura. branza 35%. Caldura altereaza proteinele care se putrefiaza in intestin. Trebuie redus consumul proteinelor animale. Chiar si o scurta perioada de inghetare il lipseste de o parte din vitamine si ii altereaza structura organica. Procentul total de proteine este cu 1. exces de acid uric. s-a observat ca cei care consumau carne cruda nu sufereau de indigestie sau constipatie. faina. Spre batranete. de exemplu. privind procentul de aminoacizi si al valorilor biologice ale zarzavaturilor. deci cam 40-60 g proteine/24 h. este un exces de proteine in tesuturi. De fapt. Arderile sunt complete. se compun din C. ceea ce inseamna 10-13% din totalul caloriilor (1 g de proteine produce 4 calorii. pe la mijlocul anilor 60. este dezvoltat acest subiect. secara contin 37-40% proteine. iar fierberea il transforma in aliment fara valoare si putrefiabil. Proteinele animale favorizeaza ateroscleroza si acumularea de colesterol in plasma sangvina. metabolismul azotului este perturbat. in urma experimentelor facute de cercetatorii nordici. ele nu fac decat sa intoxice organismul. ci de aminoacizi are nevoie. Fierberea sau prajirea proteinelor de origine animala le transforma in otrava. Produsele aduse de la mari departari poarta anumiti germeni patogeni de care organismul nostru nu este pregatit sa se apere. Organismul ii asimileaza fara sa consume efort suplimentar in procesul digestiv. in schimb indicele de utilizare biologica (are semnificatie mai . Vegetalele completate cu anumite produse animale. proteinele vegetale contribuie la mentinerea colesterolului la un nivel scazut. Efectul este dezastruos. grasimile. mazarea are 22%. hiperaciditate. Hiperaciditatea. Cu cat sunt mai preparate. Vegetalele abunda in aminoacizi.daca aportul energetic este adecvat. Activitatea fizica nu necesita supliment de proteine. nr. Ele au anumite insusiri si o anumita programare genetica si enzimatica. H2. au inceput sa se planga de indigestie violenta. Otto Brucker. Pasteurizarea il dezintegreaza. comparativ cu muschiul de vita. S-a dovedit ca albusul crud este solubil. metabolismul functioneaza la parametrii normali. Spre deosebire de acestea. Zarzavaturile contin aminoacizi liberi. sunt componentele unei alimentatii sanatoase. 9. in cantitati moderate. Alimentele pe baza de carne de vita contin de trei ori mai mult colesterol decat cele din carne de pui. osteoporoza. Graul. in revista Noi. Proteinele din fructe apartin albuminelor (sunt usor solubile in apa si se coaguleaza prin incalzire). cu atat mai mare este cantitatea de proteine putrefiate din urina si transpiratie. fasolea 21%. in revista Favisan. ci de hidrati de C (cereale integrale). in favoarea celor vegetale. se arata ca necesarul proteic al adultului este de 0. saruri. laptele este unul din cele mai instabile la diferente de temperatura. Doar in culturism sunt necesare proteine multe. in momentul cand au trecut la alimentatia cu carne gatita.8 g/kg corp/zi. dezechilibre functionale si chiar la moarte. Carnea cruda are 25% proteine (o parte se degradeaza prin prelucrare termica). care nu este solubil si fermenteaza in intestin. in comparatie cu albusul fiert. Manecuta prezinta in cartea Nutritia omului . nu putrezeste in intestin si se comporta diferit fata de acizi. baze. Excesul de proteine duce la boli reumatismale. Experimentul a fost repetat cu oua. nucile 21%. Zaharul. ovazul. la fel ca arderea unui gram de glucoza). mai 1997.45% mai mare in muschiul de vita decat in zarzavaturi. Consumati produse neconservate si produse animale numai din locurile in care traiti. omul nu de proteine.act sacru un tabel al dr. nevoile de proteine scad.

Manecuta a tras concluzia ca necesarul proteic este specific speciei. Grasimile sau proteinele blocheaza eliberarea ptialinei. se consuma separat lipidele. care mananca de toate. Deci. Cei ce pretind ca.7).7 = 1/2. . Raportul proteine/lipide/glucide in laptele matern corespunde intocmai raportului mediu al celor care se gasesc in legume si fructe (1. Aceasta deoarece carnea amestecata cu glucide impiedica eliberarea ptialinei (enzima din cavitatea bucala. boul.alimentele acide au timpi lungi de digestie pentru ca organismul trebuie sa neutralizeze acizii. care este vegetarian. fructele acide.6/6. calul se hranesc numai cu ierburi si cu vegetale. . Laptele de vaca este de 2. zaharul (fructoza) din fructe este asimilat direct in sange. portocale cu nuc) este incompatibila deoarece aciditatea impiedica digestia proteinei grase deja greu digerabla. Exemplu de combinatie daunatoare: carnea (proteine). Digestia este o transformare a macromoleculelor in molecule. „Carnea nu are nimic de-a face cu dezvoltarea fortei musculare. Asocierea proteina-grasime este semicompatibila. iaurt cu mere) este compatibila deoarece ambele se digera rapid. La fel." R. Conditia este ca apa sa fie consumata in cantitati mici. in cartea Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene.7% mai mare in zarzavaturi fata de muschiul de vaca. mai ales la persoanele cu potential energetic slab. pentru vigoarea lor corporala. rinocerul. iar lipidele . eliberata in regim alcalin) care participa la digerarea amidonului din cartofi (V.digestia amidonului este foarte lunga fata de cea a zaharului. .astfel. cand ingerati amidon. in timpul digerarii proteinelor. se secreta ptialina.nucile se digera greu pentru ca contin si grasimi si protene. Faur). . glucidele . Asocierea proteina grasa-acid tare (lamai.I. dureri de cap. palpitatii. In stomac. fructoza.fermentatii. proteinele provenind din surse alimentare diferite: carne. . Mistretul.importanta decat proteinele in sine) este cu 1. Proteinele devin aminoacizi. este necesara carnea sunt ca acei alcoolici care raman atoni fara paharul lor de bautura. Asocierea proteinelor cu amidon. grasimi. sare. Pentru ca absorbtia intestinala sa se faca fara gaze si. Asocierea proteina-apa este compatibila deoarece digestia proteinelor se efectueaza si prin hidroliza.grasimile incetinesc digestia altor alimente . De exemplu. lactate se consuma separat. descrie amanuntit acest capitol. Depinde de cantitatea de grasime asociata si de energia vitala pe care o detin deoarece grasimile au rol inhibitor asupra sucului gastric. Alimentele au timpi de digestie diferiti.in acizi grasi. ca sa nu dilueze prea mult sucurile digestive si sa intarzie digestia. alte proteine nu sunt bune. Elefantul.4/3.monoglucide (glucoza. Catrina. proteinele si glucidele. De exemplu. de stomac. Asocierea proteina slaba-acid slab (lapte batut. Apar gaze. cartofii prajiti si painea alba (glucide). . El suporta actiunea enzimelor salivare si pancreatice apoi a maltozei intestinal pentru a deveni zahar. este bine sa consumati alimente separat unele de altele. amidonul ajuns nedigerat fermenteaza pe fondul digerarii carnii (6 h). zahar. oua. galactoza etc).5/4.5 ori mai bogat in proteine si de 3 ori in saruri alcaline decat laptele matern. N. este mai robust decat porcul. acizi. Zaharul industrial necesita hidroliza la nivel intestinal. Si aceasta poate cea incompatibilitati.

patrunzand in sinusuri. deoarece el absoarbe multa pepsina. Chimenul gastric (acid la iesirea din stomac) trebuie sa devina alcalin in intestinul subtire prin sarurile biliare. apoi in stomac si impiedica secretia pancreatica (amilaza) sa actioneze pana ce produsul iesit din stomac (chimul) este neutralizat in intestin de sucul pancreatic. Daca retinerea protidelor neprelucrate de pepsina in stomac se prelungeste mult. nu si asupra amidonului. lamaie). pentru a favoriza alcalinitatea in intestin. legume fainoase: semintele. inghetata poate fi inlocuita cu un amestec de frisca. Proteazele pancreatice lucreaza numai asupra proteinelor digerate sau semidigerate de pepsina din stomac. Daca absorbtia unei proteine concentrate (cum e carnea) aluce prejudicii unui amidon concentrat. Digestia proteinelor se face in stomac sub actiunea pepsinei. lapte nu . cartofii prajiti. imediat ce sunt congelate: lapte. in membranele creierului si in maduva spinarii si ducand la paralizie (daca este multa toxicitate in corp). zahar si fructe zdrobite si racite in frigider (nu inghetate). Este mai grav. paste fainoase . amidon sau acizi. De aici imposibilitatea de actiune a pepsinei asupra proteinelor si procesele de putrefactie. Emisia pepsinei preceda sosirea proteinei in stomac. Foarte recomandata este asocierea proteine . gaze din cauza putrefactiei. deoarece sucurile gastrice nu reusesc sa digere protidele. care actioneaza in prezenta HC1. Rezulta o deteriorare simultana a amidonului si a proteinei. Asocierea amidon-proteine slaba (iaurt. Asocierea amidonoase (cereale. Activitatea distructiva a bacteriilor este reluata de indata ce inghetata se topeste in stomac. atunci cand nu au fost in intregime eliminati de ficat si rinichi. de bila si de sucul intestinal. sare de lamaie) distruge aceasta armonie a adaptarii acidului stomacal la proteina ingerata. insotita de fermentatie si putrefactie. Apar arsu-i la stomac si putrefactii de proteine. raceala. ingerat odata cu ea (ex.legume verzi. acidul clorhidric (HC1) produce o mare aciditate stomacala. tuberculi). Concentratia de HC1 depinde de natura proteinei (este mai mare in prezenta proteinei slabe). la fel. carnea . branza degresata) este una din cele mai rele combinatii alimentare. deci anihileaza actiunea secretiilor salivare (arrilazei) asupra amidonului in gura. radacini. Astfel. Apar balonari. cand cantitatea de amidon consumata . Acest amestec nu trebuie mancat ca desert la sfarsitul unei mese. Stomacul isi modifica aciditatea sucului gastric dupa natura alimentelor absorbite. pentru ca in combinatie cu alte proteine de origine animala risca sa impovareze ficatul. Adaosul de acid (otet. cartofi) .acid (otet. prezenta amidonului concentrat influenteaza digestia proteinei. Virusul poliomielitei se hraneste cu aceste secretii. Absorbtia unei proteine slabe (de exemplu.Acizii din carnea putin pregatita pot fi usor neutralizati de legume nefainoase (vegetale cu frunze si tulpina. consumate in timpul aceleiasi mese. incetinind astfe digestia proteinei. sunt expulzati pe cai secundare prin mucoasa nasului si sinusuri. Acizii putrefiati care provin de la indigestia provocata de inghetata. lipide. apar scaune nedigerate. Aici este si o problema de dozaj. proteine.se digera repede legumele verzi si painea neagra pentru caicestea nu au multe proteine. crude sau preparate.. zahar.acida) determina marirea aciditatii sucului gastric. smantana. cantitati mari de protide putrezite si amidon fermentat. fructe. De aici. cantitatile mici de acizi nefiind periculoase. este mare. Trebuie absorbite alimente ce contin saruri minerale. Inghetata este facuta din substante care se dezagrega rapid.

in general. sa evite asocierea. cartofi) este prelucrat inca din cavitatea bucala sub actiunea ptialinei care actioneaza in mediu neutru sau slab alcalin. amidonul netransformat in gura din cauza acidului risca sa fermenteze in stomac si sa nu mai poata fi transformat de aniloza pancreatica. iar amidonul in mediu usor alcalin. smochine). si organismul va cheltui multa energie pentru a reduce acizii din fructe. Asocierea amidon-legume verzi este foarte recomandata. in caz de sete. fructe dulci sau compot din fructe. sirop) inhiba secretia ptialinei salivare si impiedica actiunea amilazei pancreatice asupra amidonului. paine cu unt sau cartofi cu ulei) pot fi consumate impreuna. curmale. cu vegetale cu celuloza moale si -facultativ . Asocierea amidon-amidon (paine cu orez sau cartofi). dar digestia este grea. Combinarea amidonului (fainoase) cu zahar natural. stafide. Asocierea amidon-zahar este incompatibila. neindulcita. pere sau fructe uscate dulci (stafide. ceea ce amplifica fermentatiile acide (arsuri la stomac) si putrefactia. putina apa simpla. cartofi). • Fructele sau legumele crude nu se asociaza cu lapte dulce. Digerarea substantelor se produce in intestin. De asemenea. Nu apar gaze. Sunt tolerate radacinoasele dulci cu mere. Daca adaugam la amidon un acid (de exemplu. miere) sau artificial (dulceata. este recomandabil daca va este sete sa beti apa cu 30 min. De asemenea. Asocierea amidon-acid este incompatibila. . atunci se va bea. Amidonul si grasimile (de exemplu. Painea contine proteine. pentru ca acestea blocheaza ptialina. deci trebuie o ajustare a enzimelor la ceilalti constituenti secundari ai asocierii. • Preparatele din cereale sa se consume cu zarzavaturi verzi. Daca consumati salate de cruditati cu amidon (orez.dar este recomandat sa se foloseasca un singur fel de amidon. din fructe (curmale. Se stie ca amidonul (cereale. Deci alimentele fierte ce contin amidon (deoarece digestia lor necesita o rezerva importanta de energie) trebuie consumate singure sau. pana consumati amidon. fragii. cartofi . fara salate si legume verzi care contin apa. cartoful nu. zmeura. tarata si cerealele incoltitese asociaza bine cu fructele crude.otet sau lamaie). ceea ce produce fermentatie. Asocierea amidon-apa este compatibila. timpii de digestie sunt diferiti. Atentie! Cerealele contin acid fitic care elimina Ca. este buna . sub efectul lipazei pancreatice. concurenta de actiune nu este prea dura. smochine.este recomandata. necesara digestiei (prin hidroliza) amidonului. Deoarece si amilaza pancreatica ce actioneaza asupra amidonului lucreaza tot in mediu alcalin. Deci cei cu deficit de Ca sa evite combinirea cerealelor cu produse lactate. care nu dispun de energie suficienta. • Nu se consuma fructe cu legume crude. timpul diferit de digerare a fructelor acide (mic) fata de amidon (lung) duce la fermentatia amestecului amidon-acid. ci cu lapte acru. cel mai bine. murele. Mai mult. Exceptie fac : capsunele. care se pot manca si cu lapte dulce. evitati sucul de lamaie si otetul. inghetata. • Preparatele din cereale sa nu se consume cu lapte acru sau fructe acre.cu putina materie grasa. deoarece laptele e digerat de stomacul copilului in mediu acid. Dupa consumarea unor alimente acide (fructe acide) lasati sa treaca 30 min. se anihileaza actiunea ptialinei si aceasta va obosi pancreasul. Ele se consuma cu lapte dulce. • Dintre produsele cerealiere. Daca amidonul se consuma singur. in general. Asocierea amidon-lapte nu este recomandata. inainte de masa. afinele. Persoanele nervoase.

fructe dulci si proteine slabe ca laptele prins. Asocierea zahar-legume verzi sau zahar-grasimi . Asocierea zahar-proteine slabe (cu digerare rapida) este semicompatibila. Se consuma cel mult cu miere. soia. pentru a nu se produce fermentatie. Digestia leguminoaselor (fasole uscata. dar este incompatibila cu proteine grase. de tip intestinal. ambele fiind daunatoare. . Eventual. Este bine ca fiecare sa verifice individual cum reactioneaza. ambele retinand apa si nici nu fac bine sanatatii. Digestia pepenilor Pepenii galbeni si verzi au digestia in intestin.• Toate felurile de alune si nuci. Daca va este sete beti apa. Asocierea grasimilor Asocierea grasimi-legume verzi este compatibila. Este greu digerabila. Glucoza. dar cu masura. levuloza. pepenii se pot consuma cu o ora inainte de masa. care au o digestie rapida. Asocierea zaharurilor simple cu alte alimente nu este recomandata. ca si semintele de in se asociaza bine cu toate legumele si fructele crude. Este bine sa nu se asocieze cu nimic. Asocierea grasimi-apa este compatibila. deoarece este nevoie ca acidul fructelor sa fie neutralizat iar zaharurile sunt retinute aparand fermentatia cu formare de produse nocive (alcool etilic) in stomac si intestine. fructoza. galactoza din fructe sau lapte sunt absorbite rapid iar in combinatie cu alte alimente sunt retinute si se produce fermentatia. De aceea sucurile de fructe si fructele dulci trebuie consumate separat. linte) Leguminoasele contin glucide si proteine.este semicompatibila din cauza timpilor de digestie diferiti. Asocierea zaharului Asocierea zahar-sare nu este recomandata deoarece va perturba echilibrul hidric. Se asociaza bine doar cu legumele. Asocierea grasimi-acid este semicompatibila. Asocierea zahar-acid (lamaie cu zahar) este incompatibila. Asocierea grasimi-grasimi este semicompatibila. Trebuie consumate cu moderatie deoarece se digera greu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful