Despre proteine Proteinele au rol predominant plastic, contribuind la formarea, dezvoltarea, innoirea si inlaturarea uzurii organismului.

Cand in compozitia unor molecule organice intra azot, ele se numesc coloizi proteici si se gasesc in plante, pamant, aer, alimente etc. Cu ajutorul lor, corpul nostru se intretine si se dezvolta: cu proteina de Ca din oase, cea de Na din ficat, de K din pancreas, Fe si Cu din sange, S din tesuturile de legatura. Aminoacizii sunt compusi organici care, in combinatie cu azotul din coloizii proteici, formeaza mii de proteine diferite. Aminoacizii nu sunt doar unitati componente ale proteinelor, ci si produsi finali de digestie ai acestora. in stomac, proteinele sunt atacate de pepsina, care rupe lantul aminoacizilor. In intestinul subtire, tripsina si alte enzime separa toti aminoacizii care formeaza proteine. In timpul digestiei si al asimilarii, organismul transforma proteinele din alimentatie in aminoacizi (molecule simple, elemente costitutive ale tesuturilor corpului - necesare pentru construirea si repararea tesuturilor uzate, ca si pentru formarea anticorpilor). Proteinele din sange contin 60% albumina si restul sunt globuline. Henry G. Bieler, in cartea Alimentele, miracolul vindecarii, afirma ca exista intre 100000 si 1000000 de proteine diferite. Se cunosc 30 de aminoacizi, din care 8 sunt considerati esentiali sau indispensabili (exista si al 9-lea aminoacid esential, histidina, cu rol principal in cresterea si dezvoltarea copilului); ei nu pot fi sintetizati de organismul uman si trebuie introdusi prin hrana. Daca un singur aminoacid esential lipseste sau exista in cantitate insuficienta, aceasta carenta duce la perturbari in functiunile organice. Toti acesti aminoacizi esentiali se gasesc si in polenul florilor, de unde, prin intermediul albinelor, ajung in miere. Pentru ca organismul sa poata sintetiza si utiliza in mod eficient proteinele, este necesara prezenta tuturor aminoacizilor, in proportii corespunzatoare. Desi toate proteinele sunt alcatuite din aceiasi 22 aminoacizi, sunt diferite intre ele, au functii diferite si actioneaza fiecare in alta zona a corpului. Exista doua feluri de proteine: complete si incomplete (pornind de la faptul ca 8 aminoacizi nu pot fi sintetizati de organism). Proteinele complete asigura echilibrul corespunzator aminoacizilor tare raspund de formarea tesuturilor. Ele provin din carne, produse de origine marina, oua, lapte si branza. Proteinele incomplete, in compozitia carora nu intra decat cativa aminoacizi esentiali, nu sunt eficiente fara prezenta celorlalte proteine. Doar in combinatie cu cantitati mici de proteina de origine animala devin complete. Aceste complemente proteice se mai gasesc si in seminte de floarea-soarelui, in nuci, mazare, cereale si fasole verde sau uscata. Dupa standarde, proteinele oului sunt de cea mai inalta calitate. Sunt proteine de referinta si li se acarda valoarea 100. m3t1719mt91lsm Proteinele vegetale sunt incomplete. Cerealele sunt deficitare in 2 aminoacizi esentiali: metionina si triptofan. Leguminoasele sau laptele sunt bogate in ele. De aceea, se recomanda amestec de cereale cu legume sau cereale cu lapte, pentru a obtine proteine de calitate superioara. Laptele si ouale sunt cele mai complete. De aceea, dieta ovo-lactovegetariana este perfect satisfacatoare, chiar si pentru copii (dr. Jorge D. Pamplona). Copiii au nevoie de o cantitate dubla de proteine, in raport cu greutatea lor. Proteinele contin: azot, fosfor, sulf, fier. Mentinerea vietii cere un consum permanent de proteine. in primele zile de regim aproteic, se consuma rezervele de proteine din ficat si din alte organe. Consumul de azot se realizeaza, in continuare, pe seama aminoacizilor din muschi. Prelungirea regimului aproteic duce la scaderea in greutate a corpului, chiar

Fiind greu digestibile. Doar in culturism sunt necesare proteine multe. nu putrezeste in intestin si se comporta diferit fata de acizi. Proteinele din fructe apartin albuminelor (sunt usor solubile in apa si se coaguleaza prin incalzire). branza 35%. pe care ficatul il tolereaza greu. Consumati produse neconservate si produse animale numai din locurile in care traiti. Hiperaciditatea. secara contin 37-40% proteine. Cu cat sunt mai preparate. metabolismul azotului este perturbat. laptele este unul din cele mai instabile la diferente de temperatura. 9. in comparatie cu albusul fiert. Organismul ii asimileaza fara sa consume efort suplimentar in procesul digestiv. ceea ce inseamna 10-13% din totalul caloriilor (1 g de proteine produce 4 calorii. mai 1997. H2. mazarea are 22%. nr. nucile 21%.45% mai mare in muschiul de vita decat in zarzavaturi. metabolismul functioneaza la parametrii normali.act sacru un tabel al dr. proteinele vegetale contribuie la mentinerea colesterolului la un nivel scazut. in momentul cand au trecut la alimentatia cu carne gatita. Proteinele animale favorizeaza ateroscleroza si acumularea de colesterol in plasma sangvina. cu atat mai mare este cantitatea de proteine putrefiate din urina si transpiratie. O2 care nu sunt alterate de caldura. comparativ cu muschiul de vita. saruri. omul nu de proteine. ci se depune in celule. Spre deosebire de acestea. baze. Alimentele pe baza de carne de vita contin de trei ori mai mult colesterol decat cele din carne de pui. ci de hidrati de C (cereale integrale). Excesul de proteine nu se elimina prin rinichi. Efectul este dezastruos. deci cam 40-60 g proteine/24 h. in revista Favisan. au inceput sa se planga de indigestie violenta. De fapt. ele nu fac decat sa intoxice organismul. Trebuie redus consumul proteinelor animale. este un exces de proteine in tesuturi. Vegetalele completate cu anumite produse animale. Dintre alimentele naturale. faina. Excesul de proteine duce la boli reumatismale. Graul. este dezvoltat acest subiect. Ele au anumite insusiri si o anumita programare genetica si enzimatica. Zaharul. nevoile de proteine scad. s-a observat ca cei care consumau carne cruda nu sufereau de indigestie sau constipatie. Experimentul a fost repetat cu oua. Carnea cruda are 25% proteine (o parte se degradeaza prin prelucrare termica). la fel ca arderea unui gram de glucoza). Vegetalele abunda in aminoacizi. fasolea 21%. de exemplu. in cantitati moderate. iar fierberea il transforma in aliment fara valoare si putrefiabil. in schimb indicele de utilizare biologica (are semnificatie mai . Caldura altereaza proteinele care se putrefiaza in intestin. ci de aminoacizi are nevoie. Arderile sunt complete. in aceasta situatie. exces de acid uric. sunt componentele unei alimentatii sanatoase. care nu este solubil si fermenteaza in intestin. Otto Brucker. pe la mijlocul anilor 60. privind procentul de aminoacizi si al valorilor biologice ale zarzavaturilor. Fierberea sau prajirea proteinelor de origine animala le transforma in otrava. Procentul total de proteine este cu 1. dezechilibre functionale si chiar la moarte. se arata ca necesarul proteic al adultului este de 0. in revista Noi. in favoarea celor vegetale. osteoporoza. Activitatea fizica nu necesita supliment de proteine. ovazul. Chiar si o scurta perioada de inghetare il lipseste de o parte din vitamine si ii altereaza structura organica.daca aportul energetic este adecvat. S-a dovedit ca albusul crud este solubil. Zarzavaturile contin aminoacizi liberi. Produsele aduse de la mari departari poarta anumiti germeni patogeni de care organismul nostru nu este pregatit sa se apere.8 g/kg corp/zi. in urma experimentelor facute de cercetatorii nordici. Spre batranete. Pasteurizarea il dezintegreaza. grasimile. Manecuta prezinta in cartea Nutritia omului . se compun din C. hiperaciditate.

Apar gaze.fermentatii. acizi. alte proteine nu sunt bune. Alimentele au timpi de digestie diferiti. Catrina. Digestia este o transformare a macromoleculelor in molecule. Cei ce pretind ca. este bine sa consumati alimente separat unele de altele. ca sa nu dilueze prea mult sucurile digestive si sa intarzie digestia. care mananca de toate. palpitatii. Zaharul industrial necesita hidroliza la nivel intestinal." R. Asocierea proteina-grasime este semicompatibila. fructele acide.6/6.5 ori mai bogat in proteine si de 3 ori in saruri alcaline decat laptele matern. descrie amanuntit acest capitol. cartofii prajiti si painea alba (glucide). Laptele de vaca este de 2. amidonul ajuns nedigerat fermenteaza pe fondul digerarii carnii (6 h). .7 = 1/2. Deci. El suporta actiunea enzimelor salivare si pancreatice apoi a maltozei intestinal pentru a deveni zahar.nucile se digera greu pentru ca contin si grasimi si protene. Asocierea proteina slaba-acid slab (lapte batut. dureri de cap. portocale cu nuc) este incompatibila deoarece aciditatea impiedica digestia proteinei grase deja greu digerabla. Pentru ca absorbtia intestinala sa se faca fara gaze si. Depinde de cantitatea de grasime asociata si de energia vitala pe care o detin deoarece grasimile au rol inhibitor asupra sucului gastric. . fructoza. rinocerul. care este vegetarian. iar lipidele . N. eliberata in regim alcalin) care participa la digerarea amidonului din cartofi (V.astfel. oua. . „Carnea nu are nimic de-a face cu dezvoltarea fortei musculare. Manecuta a tras concluzia ca necesarul proteic este specific speciei. Asocierea proteinelor cu amidon. in timpul digerarii proteinelor. sare. Asocierea proteina-apa este compatibila deoarece digestia proteinelor se efectueaza si prin hidroliza. La fel. In stomac. boul. este mai robust decat porcul.4/3. . Aceasta deoarece carnea amestecata cu glucide impiedica eliberarea ptialinei (enzima din cavitatea bucala. de stomac. cand ingerati amidon. grasimi. in cartea Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene. Conditia este ca apa sa fie consumata in cantitati mici. Faur). Asocierea proteina grasa-acid tare (lamai.5/4. Si aceasta poate cea incompatibilitati. . se consuma separat lipidele. De exemplu.in acizi grasi.monoglucide (glucoza.importanta decat proteinele in sine) este cu 1.I. Proteinele devin aminoacizi.grasimile incetinesc digestia altor alimente .alimentele acide au timpi lungi de digestie pentru ca organismul trebuie sa neutralizeze acizii. Mistretul. Elefantul. galactoza etc). Raportul proteine/lipide/glucide in laptele matern corespunde intocmai raportului mediu al celor care se gasesc in legume si fructe (1. este necesara carnea sunt ca acei alcoolici care raman atoni fara paharul lor de bautura. Exemplu de combinatie daunatoare: carnea (proteine). zaharul (fructoza) din fructe este asimilat direct in sange. zahar. glucidele . lactate se consuma separat.7). mai ales la persoanele cu potential energetic slab. proteinele si glucidele. Grasimile sau proteinele blocheaza eliberarea ptialinei. calul se hranesc numai cu ierburi si cu vegetale. . De exemplu. pentru vigoarea lor corporala.7% mai mare in zarzavaturi fata de muschiul de vaca. proteinele provenind din surse alimentare diferite: carne. iaurt cu mere) este compatibila deoarece ambele se digera rapid. se secreta ptialina.digestia amidonului este foarte lunga fata de cea a zaharului.

amidon sau acizi. insotita de fermentatie si putrefactie.acida) determina marirea aciditatii sucului gastric. cartofi) . Foarte recomandata este asocierea proteine . lipide. fructe. Daca retinerea protidelor neprelucrate de pepsina in stomac se prelungeste mult. zahar. atunci cand nu au fost in intregime eliminati de ficat si rinichi. acidul clorhidric (HC1) produce o mare aciditate stomacala. patrunzand in sinusuri. Adaosul de acid (otet. carnea . Stomacul isi modifica aciditatea sucului gastric dupa natura alimentelor absorbite.Acizii din carnea putin pregatita pot fi usor neutralizati de legume nefainoase (vegetale cu frunze si tulpina. apoi in stomac si impiedica secretia pancreatica (amilaza) sa actioneze pana ce produsul iesit din stomac (chimul) este neutralizat in intestin de sucul pancreatic. lapte nu . care actioneaza in prezenta HC1. Virusul poliomielitei se hraneste cu aceste secretii. lamaie). consumate in timpul aceleiasi mese. Acest amestec nu trebuie mancat ca desert la sfarsitul unei mese. prezenta amidonului concentrat influenteaza digestia proteinei. sare de lamaie) distruge aceasta armonie a adaptarii acidului stomacal la proteina ingerata. tuberculi). apar scaune nedigerate. incetinind astfe digestia proteinei. Apar balonari. proteine. De aici. cand cantitatea de amidon consumata . deoarece sucurile gastrice nu reusesc sa digere protidele. Chimenul gastric (acid la iesirea din stomac) trebuie sa devina alcalin in intestinul subtire prin sarurile biliare. Acizii putrefiati care provin de la indigestia provocata de inghetata.se digera repede legumele verzi si painea neagra pentru caicestea nu au multe proteine. Activitatea distructiva a bacteriilor este reluata de indata ce inghetata se topeste in stomac. Absorbtia unei proteine slabe (de exemplu. deoarece el absoarbe multa pepsina. Asocierea amidonoase (cereale. smantana. Apar arsu-i la stomac si putrefactii de proteine. gaze din cauza putrefactiei. zahar si fructe zdrobite si racite in frigider (nu inghetate). sunt expulzati pe cai secundare prin mucoasa nasului si sinusuri. De aici imposibilitatea de actiune a pepsinei asupra proteinelor si procesele de putrefactie. paste fainoase . Astfel. cantitati mari de protide putrezite si amidon fermentat. de bila si de sucul intestinal. pentru ca in combinatie cu alte proteine de origine animala risca sa impovareze ficatul.. cartofii prajiti. Emisia pepsinei preceda sosirea proteinei in stomac. nu si asupra amidonului. Asocierea amidon-proteine slaba (iaurt.acid (otet.legume verzi. in membranele creierului si in maduva spinarii si ducand la paralizie (daca este multa toxicitate in corp). Aici este si o problema de dozaj. legume fainoase: semintele. imediat ce sunt congelate: lapte. inghetata poate fi inlocuita cu un amestec de frisca. Este mai grav. Rezulta o deteriorare simultana a amidonului si a proteinei. Proteazele pancreatice lucreaza numai asupra proteinelor digerate sau semidigerate de pepsina din stomac. Inghetata este facuta din substante care se dezagrega rapid. Trebuie absorbite alimente ce contin saruri minerale. Concentratia de HC1 depinde de natura proteinei (este mai mare in prezenta proteinei slabe). crude sau preparate. raceala. Digestia proteinelor se face in stomac sub actiunea pepsinei. radacini. branza degresata) este una din cele mai rele combinatii alimentare. este mare. la fel. pentru a favoriza alcalinitatea in intestin. deci anihileaza actiunea secretiilor salivare (arrilazei) asupra amidonului in gura. ingerat odata cu ea (ex. Daca absorbtia unei proteine concentrate (cum e carnea) aluce prejudicii unui amidon concentrat. cantitatile mici de acizi nefiind periculoase.

curmale. smochine). Mai mult. fructe dulci sau compot din fructe. este recomandabil daca va este sete sa beti apa cu 30 min. cartofi) este prelucrat inca din cavitatea bucala sub actiunea ptialinei care actioneaza in mediu neutru sau slab alcalin. necesara digestiei (prin hidroliza) amidonului. Digerarea substantelor se produce in intestin. timpii de digestie sunt diferiti. inghetata. cel mai bine. atunci se va bea. afinele. De asemenea. amidonul netransformat in gura din cauza acidului risca sa fermenteze in stomac si sa nu mai poata fi transformat de aniloza pancreatica. Combinarea amidonului (fainoase) cu zahar natural. in general. dar digestia este grea. concurenta de actiune nu este prea dura. cartoful nu. iar amidonul in mediu usor alcalin. Amidonul si grasimile (de exemplu. timpul diferit de digerare a fructelor acide (mic) fata de amidon (lung) duce la fermentatia amestecului amidon-acid. Asocierea amidon-apa este compatibila. Asocierea amidon-amidon (paine cu orez sau cartofi). pere sau fructe uscate dulci (stafide. Painea contine proteine. ci cu lapte acru. inainte de masa. cartofi . • Nu se consuma fructe cu legume crude. ceea ce amplifica fermentatiile acide (arsuri la stomac) si putrefactia. Daca amidonul se consuma singur. este buna . Daca adaugam la amidon un acid (de exemplu. murele. Daca consumati salate de cruditati cu amidon (orez. Se stie ca amidonul (cereale.dar este recomandat sa se foloseasca un singur fel de amidon. miere) sau artificial (dulceata. Sunt tolerate radacinoasele dulci cu mere. ceea ce produce fermentatie. cu vegetale cu celuloza moale si -facultativ . fragii. • Preparatele din cereale sa nu se consume cu lapte acru sau fructe acre. fara salate si legume verzi care contin apa. Deci alimentele fierte ce contin amidon (deoarece digestia lor necesita o rezerva importanta de energie) trebuie consumate singure sau. deci trebuie o ajustare a enzimelor la ceilalti constituenti secundari ai asocierii. sirop) inhiba secretia ptialinei salivare si impiedica actiunea amilazei pancreatice asupra amidonului. Deci cei cu deficit de Ca sa evite combinirea cerealelor cu produse lactate. . deoarece laptele e digerat de stomacul copilului in mediu acid. • Preparatele din cereale sa se consume cu zarzavaturi verzi. evitati sucul de lamaie si otetul. De asemenea. putina apa simpla. Dupa consumarea unor alimente acide (fructe acide) lasati sa treaca 30 min. din fructe (curmale.este recomandata. in general. tarata si cerealele incoltitese asociaza bine cu fructele crude. paine cu unt sau cartofi cu ulei) pot fi consumate impreuna. smochine. Exceptie fac : capsunele. care se pot manca si cu lapte dulce. pentru ca acestea blocheaza ptialina. sub efectul lipazei pancreatice. Asocierea amidon-zahar este incompatibila. in caz de sete. Asocierea amidon-acid este incompatibila. Ele se consuma cu lapte dulce. Nu apar gaze. Atentie! Cerealele contin acid fitic care elimina Ca. • Fructele sau legumele crude nu se asociaza cu lapte dulce. Asocierea amidon-lapte nu este recomandata. zmeura. neindulcita. cartofi). sa evite asocierea. Persoanele nervoase. care nu dispun de energie suficienta. si organismul va cheltui multa energie pentru a reduce acizii din fructe. stafide. • Dintre produsele cerealiere. Asocierea amidon-legume verzi este foarte recomandata.otet sau lamaie). se anihileaza actiunea ptialinei si aceasta va obosi pancreasul. Deoarece si amilaza pancreatica ce actioneaza asupra amidonului lucreaza tot in mediu alcalin. pana consumati amidon.cu putina materie grasa.

. de tip intestinal. ca si semintele de in se asociaza bine cu toate legumele si fructele crude.• Toate felurile de alune si nuci. pentru a nu se produce fermentatie. Este bine sa nu se asocieze cu nimic. Digestia leguminoaselor (fasole uscata. Este greu digerabila. Asocierea zaharurilor simple cu alte alimente nu este recomandata. Glucoza. fructoza. deoarece este nevoie ca acidul fructelor sa fie neutralizat iar zaharurile sunt retinute aparand fermentatia cu formare de produse nocive (alcool etilic) in stomac si intestine. Se consuma cel mult cu miere. Trebuie consumate cu moderatie deoarece se digera greu. Asocierea zaharului Asocierea zahar-sare nu este recomandata deoarece va perturba echilibrul hidric. Asocierea zahar-acid (lamaie cu zahar) este incompatibila. ambele fiind daunatoare. dar cu masura. linte) Leguminoasele contin glucide si proteine. fructe dulci si proteine slabe ca laptele prins. Daca va este sete beti apa. Asocierea grasimi-apa este compatibila. Se asociaza bine doar cu legumele. Asocierea zahar-proteine slabe (cu digerare rapida) este semicompatibila. Digestia pepenilor Pepenii galbeni si verzi au digestia in intestin. care au o digestie rapida.este semicompatibila din cauza timpilor de digestie diferiti. pepenii se pot consuma cu o ora inainte de masa. Este bine ca fiecare sa verifice individual cum reactioneaza. Asocierea zahar-legume verzi sau zahar-grasimi . ambele retinand apa si nici nu fac bine sanatatii. dar este incompatibila cu proteine grase. Eventual. Asocierea grasimilor Asocierea grasimi-legume verzi este compatibila. Asocierea grasimi-acid este semicompatibila. levuloza. soia. Asocierea grasimi-grasimi este semicompatibila. galactoza din fructe sau lapte sunt absorbite rapid iar in combinatie cu alte alimente sunt retinute si se produce fermentatia. De aceea sucurile de fructe si fructele dulci trebuie consumate separat.