Despre proteine Proteinele au rol predominant plastic, contribuind la formarea, dezvoltarea, innoirea si inlaturarea uzurii organismului.

Cand in compozitia unor molecule organice intra azot, ele se numesc coloizi proteici si se gasesc in plante, pamant, aer, alimente etc. Cu ajutorul lor, corpul nostru se intretine si se dezvolta: cu proteina de Ca din oase, cea de Na din ficat, de K din pancreas, Fe si Cu din sange, S din tesuturile de legatura. Aminoacizii sunt compusi organici care, in combinatie cu azotul din coloizii proteici, formeaza mii de proteine diferite. Aminoacizii nu sunt doar unitati componente ale proteinelor, ci si produsi finali de digestie ai acestora. in stomac, proteinele sunt atacate de pepsina, care rupe lantul aminoacizilor. In intestinul subtire, tripsina si alte enzime separa toti aminoacizii care formeaza proteine. In timpul digestiei si al asimilarii, organismul transforma proteinele din alimentatie in aminoacizi (molecule simple, elemente costitutive ale tesuturilor corpului - necesare pentru construirea si repararea tesuturilor uzate, ca si pentru formarea anticorpilor). Proteinele din sange contin 60% albumina si restul sunt globuline. Henry G. Bieler, in cartea Alimentele, miracolul vindecarii, afirma ca exista intre 100000 si 1000000 de proteine diferite. Se cunosc 30 de aminoacizi, din care 8 sunt considerati esentiali sau indispensabili (exista si al 9-lea aminoacid esential, histidina, cu rol principal in cresterea si dezvoltarea copilului); ei nu pot fi sintetizati de organismul uman si trebuie introdusi prin hrana. Daca un singur aminoacid esential lipseste sau exista in cantitate insuficienta, aceasta carenta duce la perturbari in functiunile organice. Toti acesti aminoacizi esentiali se gasesc si in polenul florilor, de unde, prin intermediul albinelor, ajung in miere. Pentru ca organismul sa poata sintetiza si utiliza in mod eficient proteinele, este necesara prezenta tuturor aminoacizilor, in proportii corespunzatoare. Desi toate proteinele sunt alcatuite din aceiasi 22 aminoacizi, sunt diferite intre ele, au functii diferite si actioneaza fiecare in alta zona a corpului. Exista doua feluri de proteine: complete si incomplete (pornind de la faptul ca 8 aminoacizi nu pot fi sintetizati de organism). Proteinele complete asigura echilibrul corespunzator aminoacizilor tare raspund de formarea tesuturilor. Ele provin din carne, produse de origine marina, oua, lapte si branza. Proteinele incomplete, in compozitia carora nu intra decat cativa aminoacizi esentiali, nu sunt eficiente fara prezenta celorlalte proteine. Doar in combinatie cu cantitati mici de proteina de origine animala devin complete. Aceste complemente proteice se mai gasesc si in seminte de floarea-soarelui, in nuci, mazare, cereale si fasole verde sau uscata. Dupa standarde, proteinele oului sunt de cea mai inalta calitate. Sunt proteine de referinta si li se acarda valoarea 100. m3t1719mt91lsm Proteinele vegetale sunt incomplete. Cerealele sunt deficitare in 2 aminoacizi esentiali: metionina si triptofan. Leguminoasele sau laptele sunt bogate in ele. De aceea, se recomanda amestec de cereale cu legume sau cereale cu lapte, pentru a obtine proteine de calitate superioara. Laptele si ouale sunt cele mai complete. De aceea, dieta ovo-lactovegetariana este perfect satisfacatoare, chiar si pentru copii (dr. Jorge D. Pamplona). Copiii au nevoie de o cantitate dubla de proteine, in raport cu greutatea lor. Proteinele contin: azot, fosfor, sulf, fier. Mentinerea vietii cere un consum permanent de proteine. in primele zile de regim aproteic, se consuma rezervele de proteine din ficat si din alte organe. Consumul de azot se realizeaza, in continuare, pe seama aminoacizilor din muschi. Prelungirea regimului aproteic duce la scaderea in greutate a corpului, chiar

in momentul cand au trecut la alimentatia cu carne gatita. ovazul.8 g/kg corp/zi. privind procentul de aminoacizi si al valorilor biologice ale zarzavaturilor. Alimentele pe baza de carne de vita contin de trei ori mai mult colesterol decat cele din carne de pui. Otto Brucker. au inceput sa se planga de indigestie violenta. in favoarea celor vegetale. metabolismul functioneaza la parametrii normali. Vegetalele abunda in aminoacizi.45% mai mare in muschiul de vita decat in zarzavaturi. in revista Noi. ci de aminoacizi are nevoie. nu putrezeste in intestin si se comporta diferit fata de acizi. Zaharul. Trebuie redus consumul proteinelor animale. osteoporoza. cu atat mai mare este cantitatea de proteine putrefiate din urina si transpiratie. in comparatie cu albusul fiert. Carnea cruda are 25% proteine (o parte se degradeaza prin prelucrare termica). S-a dovedit ca albusul crud este solubil. comparativ cu muschiul de vita. Zarzavaturile contin aminoacizi liberi. Spre batranete. este dezvoltat acest subiect. hiperaciditate. care nu este solubil si fermenteaza in intestin. Activitatea fizica nu necesita supliment de proteine. O2 care nu sunt alterate de caldura. Proteinele din fructe apartin albuminelor (sunt usor solubile in apa si se coaguleaza prin incalzire). faina. in revista Favisan. de exemplu. Pasteurizarea il dezintegreaza. saruri. ele nu fac decat sa intoxice organismul. pe la mijlocul anilor 60. Experimentul a fost repetat cu oua. laptele este unul din cele mai instabile la diferente de temperatura. exces de acid uric. Doar in culturism sunt necesare proteine multe. Produsele aduse de la mari departari poarta anumiti germeni patogeni de care organismul nostru nu este pregatit sa se apere. deci cam 40-60 g proteine/24 h. Organismul ii asimileaza fara sa consume efort suplimentar in procesul digestiv. 9. Proteinele animale favorizeaza ateroscleroza si acumularea de colesterol in plasma sangvina. Fiind greu digestibile. Chiar si o scurta perioada de inghetare il lipseste de o parte din vitamine si ii altereaza structura organica. s-a observat ca cei care consumau carne cruda nu sufereau de indigestie sau constipatie. metabolismul azotului este perturbat. Hiperaciditatea. mazarea are 22%. iar fierberea il transforma in aliment fara valoare si putrefiabil. Excesul de proteine duce la boli reumatismale. Efectul este dezastruos. Consumati produse neconservate si produse animale numai din locurile in care traiti. Ele au anumite insusiri si o anumita programare genetica si enzimatica. mai 1997. baze. Cu cat sunt mai preparate. Caldura altereaza proteinele care se putrefiaza in intestin. Graul. ci de hidrati de C (cereale integrale).act sacru un tabel al dr. secara contin 37-40% proteine. proteinele vegetale contribuie la mentinerea colesterolului la un nivel scazut. omul nu de proteine. nucile 21%. nevoile de proteine scad. Excesul de proteine nu se elimina prin rinichi. Procentul total de proteine este cu 1. grasimile. in aceasta situatie. Arderile sunt complete. fasolea 21%. H2. nr. branza 35%. sunt componentele unei alimentatii sanatoase. este un exces de proteine in tesuturi. ci se depune in celule. in schimb indicele de utilizare biologica (are semnificatie mai . Fierberea sau prajirea proteinelor de origine animala le transforma in otrava. dezechilibre functionale si chiar la moarte. De fapt. Spre deosebire de acestea. in urma experimentelor facute de cercetatorii nordici. Vegetalele completate cu anumite produse animale. in cantitati moderate. pe care ficatul il tolereaza greu. Dintre alimentele naturale. ceea ce inseamna 10-13% din totalul caloriilor (1 g de proteine produce 4 calorii. la fel ca arderea unui gram de glucoza). se arata ca necesarul proteic al adultului este de 0. Manecuta prezinta in cartea Nutritia omului . se compun din C.daca aportul energetic este adecvat.

lactate se consuma separat. se secreta ptialina. dureri de cap. Alimentele au timpi de digestie diferiti. Asocierea proteina slaba-acid slab (lapte batut. in cartea Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene. N. de stomac. Si aceasta poate cea incompatibilitati. zahar. galactoza etc).in acizi grasi.7). sare. eliberata in regim alcalin) care participa la digerarea amidonului din cartofi (V. iaurt cu mere) este compatibila deoarece ambele se digera rapid. Aceasta deoarece carnea amestecata cu glucide impiedica eliberarea ptialinei (enzima din cavitatea bucala. Asocierea proteina grasa-acid tare (lamai. Pentru ca absorbtia intestinala sa se faca fara gaze si. mai ales la persoanele cu potential energetic slab. este necesara carnea sunt ca acei alcoolici care raman atoni fara paharul lor de bautura.4/3. De exemplu. alte proteine nu sunt bune. Elefantul. grasimi. Faur). care mananca de toate.5 ori mai bogat in proteine si de 3 ori in saruri alcaline decat laptele matern. Asocierea proteinelor cu amidon.nucile se digera greu pentru ca contin si grasimi si protene. .alimentele acide au timpi lungi de digestie pentru ca organismul trebuie sa neutralizeze acizii. Grasimile sau proteinele blocheaza eliberarea ptialinei. palpitatii. fructoza. Exemplu de combinatie daunatoare: carnea (proteine).7 = 1/2.I. . Laptele de vaca este de 2. care este vegetarian. rinocerul. cartofii prajiti si painea alba (glucide). Zaharul industrial necesita hidroliza la nivel intestinal. El suporta actiunea enzimelor salivare si pancreatice apoi a maltozei intestinal pentru a deveni zahar.7% mai mare in zarzavaturi fata de muschiul de vaca. La fel. Proteinele devin aminoacizi. glucidele . cand ingerati amidon. De exemplu.fermentatii.astfel. pentru vigoarea lor corporala. zaharul (fructoza) din fructe este asimilat direct in sange. Conditia este ca apa sa fie consumata in cantitati mici. Catrina. Depinde de cantitatea de grasime asociata si de energia vitala pe care o detin deoarece grasimile au rol inhibitor asupra sucului gastric. In stomac.grasimile incetinesc digestia altor alimente . proteinele si glucidele. Deci. descrie amanuntit acest capitol.monoglucide (glucoza. Digestia este o transformare a macromoleculelor in molecule. Mistretul. „Carnea nu are nimic de-a face cu dezvoltarea fortei musculare. Apar gaze. . fructele acide. Manecuta a tras concluzia ca necesarul proteic este specific speciei. se consuma separat lipidele.6/6." R. portocale cu nuc) este incompatibila deoarece aciditatea impiedica digestia proteinei grase deja greu digerabla.5/4.importanta decat proteinele in sine) este cu 1. boul. amidonul ajuns nedigerat fermenteaza pe fondul digerarii carnii (6 h). ca sa nu dilueze prea mult sucurile digestive si sa intarzie digestia. Cei ce pretind ca. . Asocierea proteina-grasime este semicompatibila. in timpul digerarii proteinelor. calul se hranesc numai cu ierburi si cu vegetale.digestia amidonului este foarte lunga fata de cea a zaharului. este bine sa consumati alimente separat unele de altele. . . oua. Raportul proteine/lipide/glucide in laptele matern corespunde intocmai raportului mediu al celor care se gasesc in legume si fructe (1. este mai robust decat porcul. iar lipidele . proteinele provenind din surse alimentare diferite: carne. acizi. Asocierea proteina-apa este compatibila deoarece digestia proteinelor se efectueaza si prin hidroliza.

raceala. cantitati mari de protide putrezite si amidon fermentat. Emisia pepsinei preceda sosirea proteinei in stomac. patrunzand in sinusuri. acidul clorhidric (HC1) produce o mare aciditate stomacala. tuberculi). Virusul poliomielitei se hraneste cu aceste secretii. De aici imposibilitatea de actiune a pepsinei asupra proteinelor si procesele de putrefactie. amidon sau acizi. insotita de fermentatie si putrefactie. Acizii putrefiati care provin de la indigestia provocata de inghetata. la fel. Activitatea distructiva a bacteriilor este reluata de indata ce inghetata se topeste in stomac. fructe. sunt expulzati pe cai secundare prin mucoasa nasului si sinusuri. zahar si fructe zdrobite si racite in frigider (nu inghetate). legume fainoase: semintele. Stomacul isi modifica aciditatea sucului gastric dupa natura alimentelor absorbite. Asocierea amidonoase (cereale. atunci cand nu au fost in intregime eliminati de ficat si rinichi. deoarece sucurile gastrice nu reusesc sa digere protidele. Daca absorbtia unei proteine concentrate (cum e carnea) aluce prejudicii unui amidon concentrat. cand cantitatea de amidon consumata . imediat ce sunt congelate: lapte. smantana.. Digestia proteinelor se face in stomac sub actiunea pepsinei. branza degresata) este una din cele mai rele combinatii alimentare. Este mai grav. lapte nu . Apar balonari. nu si asupra amidonului. sare de lamaie) distruge aceasta armonie a adaptarii acidului stomacal la proteina ingerata.acida) determina marirea aciditatii sucului gastric. prezenta amidonului concentrat influenteaza digestia proteinei. proteine. Concentratia de HC1 depinde de natura proteinei (este mai mare in prezenta proteinei slabe). cantitatile mici de acizi nefiind periculoase. Absorbtia unei proteine slabe (de exemplu. deoarece el absoarbe multa pepsina. Acest amestec nu trebuie mancat ca desert la sfarsitul unei mese. apoi in stomac si impiedica secretia pancreatica (amilaza) sa actioneze pana ce produsul iesit din stomac (chimul) este neutralizat in intestin de sucul pancreatic. Asocierea amidon-proteine slaba (iaurt. gaze din cauza putrefactiei. de bila si de sucul intestinal. Proteazele pancreatice lucreaza numai asupra proteinelor digerate sau semidigerate de pepsina din stomac. apar scaune nedigerate. Aici este si o problema de dozaj.acid (otet. Inghetata este facuta din substante care se dezagrega rapid. paste fainoase . cartofi) . lipide. Adaosul de acid (otet. cartofii prajiti. care actioneaza in prezenta HC1. Astfel. Foarte recomandata este asocierea proteine .legume verzi. Rezulta o deteriorare simultana a amidonului si a proteinei. Apar arsu-i la stomac si putrefactii de proteine. este mare. zahar. Chimenul gastric (acid la iesirea din stomac) trebuie sa devina alcalin in intestinul subtire prin sarurile biliare. consumate in timpul aceleiasi mese. inghetata poate fi inlocuita cu un amestec de frisca. incetinind astfe digestia proteinei. radacini. lamaie). Daca retinerea protidelor neprelucrate de pepsina in stomac se prelungeste mult. De aici. Trebuie absorbite alimente ce contin saruri minerale.Acizii din carnea putin pregatita pot fi usor neutralizati de legume nefainoase (vegetale cu frunze si tulpina. deci anihileaza actiunea secretiilor salivare (arrilazei) asupra amidonului in gura. carnea . pentru ca in combinatie cu alte proteine de origine animala risca sa impovareze ficatul. ingerat odata cu ea (ex. crude sau preparate. pentru a favoriza alcalinitatea in intestin.se digera repede legumele verzi si painea neagra pentru caicestea nu au multe proteine. in membranele creierului si in maduva spinarii si ducand la paralizie (daca este multa toxicitate in corp).

fara salate si legume verzi care contin apa. Deoarece si amilaza pancreatica ce actioneaza asupra amidonului lucreaza tot in mediu alcalin. Deci cei cu deficit de Ca sa evite combinirea cerealelor cu produse lactate. Mai mult. • Preparatele din cereale sa nu se consume cu lapte acru sau fructe acre. cartofi . stafide. inainte de masa. Nu apar gaze. miere) sau artificial (dulceata. sub efectul lipazei pancreatice. Se stie ca amidonul (cereale. care se pot manca si cu lapte dulce. necesara digestiei (prin hidroliza) amidonului. in general. Digerarea substantelor se produce in intestin. sa evite asocierea. Ele se consuma cu lapte dulce. • Nu se consuma fructe cu legume crude. atunci se va bea. deci trebuie o ajustare a enzimelor la ceilalti constituenti secundari ai asocierii. • Dintre produsele cerealiere. paine cu unt sau cartofi cu ulei) pot fi consumate impreuna. ceea ce amplifica fermentatiile acide (arsuri la stomac) si putrefactia. Amidonul si grasimile (de exemplu. dar digestia este grea. putina apa simpla. ci cu lapte acru. curmale.cu putina materie grasa. in general. amidonul netransformat in gura din cauza acidului risca sa fermenteze in stomac si sa nu mai poata fi transformat de aniloza pancreatica. ceea ce produce fermentatie. Exceptie fac : capsunele. smochine. Daca consumati salate de cruditati cu amidon (orez. De asemenea. zmeura. Deci alimentele fierte ce contin amidon (deoarece digestia lor necesita o rezerva importanta de energie) trebuie consumate singure sau. Atentie! Cerealele contin acid fitic care elimina Ca. si organismul va cheltui multa energie pentru a reduce acizii din fructe. pere sau fructe uscate dulci (stafide. este buna . Asocierea amidon-amidon (paine cu orez sau cartofi). • Fructele sau legumele crude nu se asociaza cu lapte dulce. cartoful nu. neindulcita. este recomandabil daca va este sete sa beti apa cu 30 min. fragii. Combinarea amidonului (fainoase) cu zahar natural. Asocierea amidon-acid este incompatibila. se anihileaza actiunea ptialinei si aceasta va obosi pancreasul. Painea contine proteine. cel mai bine. timpul diferit de digerare a fructelor acide (mic) fata de amidon (lung) duce la fermentatia amestecului amidon-acid. afinele. . concurenta de actiune nu este prea dura. care nu dispun de energie suficienta. Daca adaugam la amidon un acid (de exemplu. cartofi) este prelucrat inca din cavitatea bucala sub actiunea ptialinei care actioneaza in mediu neutru sau slab alcalin. Daca amidonul se consuma singur. evitati sucul de lamaie si otetul. Asocierea amidon-apa este compatibila. pana consumati amidon.este recomandata. Dupa consumarea unor alimente acide (fructe acide) lasati sa treaca 30 min. din fructe (curmale. smochine). fructe dulci sau compot din fructe. De asemenea. • Preparatele din cereale sa se consume cu zarzavaturi verzi.dar este recomandat sa se foloseasca un singur fel de amidon. Sunt tolerate radacinoasele dulci cu mere. inghetata. sirop) inhiba secretia ptialinei salivare si impiedica actiunea amilazei pancreatice asupra amidonului. Asocierea amidon-lapte nu este recomandata. Asocierea amidon-legume verzi este foarte recomandata. timpii de digestie sunt diferiti. cartofi). Persoanele nervoase. deoarece laptele e digerat de stomacul copilului in mediu acid. in caz de sete. murele. iar amidonul in mediu usor alcalin.otet sau lamaie). tarata si cerealele incoltitese asociaza bine cu fructele crude. pentru ca acestea blocheaza ptialina. cu vegetale cu celuloza moale si -facultativ . Asocierea amidon-zahar este incompatibila.

levuloza. galactoza din fructe sau lapte sunt absorbite rapid iar in combinatie cu alte alimente sunt retinute si se produce fermentatia. . Asocierea zahar-legume verzi sau zahar-grasimi . pentru a nu se produce fermentatie. Asocierea zaharurilor simple cu alte alimente nu este recomandata. Se asociaza bine doar cu legumele. Asocierea grasimilor Asocierea grasimi-legume verzi este compatibila. Este bine ca fiecare sa verifice individual cum reactioneaza. dar este incompatibila cu proteine grase. Este bine sa nu se asocieze cu nimic. Digestia pepenilor Pepenii galbeni si verzi au digestia in intestin.este semicompatibila din cauza timpilor de digestie diferiti. Glucoza. de tip intestinal. Eventual. Este greu digerabila. Asocierea grasimi-acid este semicompatibila. fructe dulci si proteine slabe ca laptele prins. Digestia leguminoaselor (fasole uscata. soia. Asocierea grasimi-apa este compatibila. fructoza. Asocierea zahar-proteine slabe (cu digerare rapida) este semicompatibila. Se consuma cel mult cu miere. Asocierea zahar-acid (lamaie cu zahar) este incompatibila. care au o digestie rapida. Trebuie consumate cu moderatie deoarece se digera greu. Asocierea grasimi-grasimi este semicompatibila. ambele fiind daunatoare. pepenii se pot consuma cu o ora inainte de masa. Asocierea zaharului Asocierea zahar-sare nu este recomandata deoarece va perturba echilibrul hidric. ambele retinand apa si nici nu fac bine sanatatii. linte) Leguminoasele contin glucide si proteine. dar cu masura. De aceea sucurile de fructe si fructele dulci trebuie consumate separat. Daca va este sete beti apa. deoarece este nevoie ca acidul fructelor sa fie neutralizat iar zaharurile sunt retinute aparand fermentatia cu formare de produse nocive (alcool etilic) in stomac si intestine.• Toate felurile de alune si nuci. ca si semintele de in se asociaza bine cu toate legumele si fructele crude.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful