P. 1
Despre Proteine

Despre Proteine

|Views: 10|Likes:
proteinele
proteinele

More info:

Published by: Dora-Lorina Moldovan on Sep 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/23/2014

pdf

text

original

Despre proteine Proteinele au rol predominant plastic, contribuind la formarea, dezvoltarea, innoirea si inlaturarea uzurii organismului.

Cand in compozitia unor molecule organice intra azot, ele se numesc coloizi proteici si se gasesc in plante, pamant, aer, alimente etc. Cu ajutorul lor, corpul nostru se intretine si se dezvolta: cu proteina de Ca din oase, cea de Na din ficat, de K din pancreas, Fe si Cu din sange, S din tesuturile de legatura. Aminoacizii sunt compusi organici care, in combinatie cu azotul din coloizii proteici, formeaza mii de proteine diferite. Aminoacizii nu sunt doar unitati componente ale proteinelor, ci si produsi finali de digestie ai acestora. in stomac, proteinele sunt atacate de pepsina, care rupe lantul aminoacizilor. In intestinul subtire, tripsina si alte enzime separa toti aminoacizii care formeaza proteine. In timpul digestiei si al asimilarii, organismul transforma proteinele din alimentatie in aminoacizi (molecule simple, elemente costitutive ale tesuturilor corpului - necesare pentru construirea si repararea tesuturilor uzate, ca si pentru formarea anticorpilor). Proteinele din sange contin 60% albumina si restul sunt globuline. Henry G. Bieler, in cartea Alimentele, miracolul vindecarii, afirma ca exista intre 100000 si 1000000 de proteine diferite. Se cunosc 30 de aminoacizi, din care 8 sunt considerati esentiali sau indispensabili (exista si al 9-lea aminoacid esential, histidina, cu rol principal in cresterea si dezvoltarea copilului); ei nu pot fi sintetizati de organismul uman si trebuie introdusi prin hrana. Daca un singur aminoacid esential lipseste sau exista in cantitate insuficienta, aceasta carenta duce la perturbari in functiunile organice. Toti acesti aminoacizi esentiali se gasesc si in polenul florilor, de unde, prin intermediul albinelor, ajung in miere. Pentru ca organismul sa poata sintetiza si utiliza in mod eficient proteinele, este necesara prezenta tuturor aminoacizilor, in proportii corespunzatoare. Desi toate proteinele sunt alcatuite din aceiasi 22 aminoacizi, sunt diferite intre ele, au functii diferite si actioneaza fiecare in alta zona a corpului. Exista doua feluri de proteine: complete si incomplete (pornind de la faptul ca 8 aminoacizi nu pot fi sintetizati de organism). Proteinele complete asigura echilibrul corespunzator aminoacizilor tare raspund de formarea tesuturilor. Ele provin din carne, produse de origine marina, oua, lapte si branza. Proteinele incomplete, in compozitia carora nu intra decat cativa aminoacizi esentiali, nu sunt eficiente fara prezenta celorlalte proteine. Doar in combinatie cu cantitati mici de proteina de origine animala devin complete. Aceste complemente proteice se mai gasesc si in seminte de floarea-soarelui, in nuci, mazare, cereale si fasole verde sau uscata. Dupa standarde, proteinele oului sunt de cea mai inalta calitate. Sunt proteine de referinta si li se acarda valoarea 100. m3t1719mt91lsm Proteinele vegetale sunt incomplete. Cerealele sunt deficitare in 2 aminoacizi esentiali: metionina si triptofan. Leguminoasele sau laptele sunt bogate in ele. De aceea, se recomanda amestec de cereale cu legume sau cereale cu lapte, pentru a obtine proteine de calitate superioara. Laptele si ouale sunt cele mai complete. De aceea, dieta ovo-lactovegetariana este perfect satisfacatoare, chiar si pentru copii (dr. Jorge D. Pamplona). Copiii au nevoie de o cantitate dubla de proteine, in raport cu greutatea lor. Proteinele contin: azot, fosfor, sulf, fier. Mentinerea vietii cere un consum permanent de proteine. in primele zile de regim aproteic, se consuma rezervele de proteine din ficat si din alte organe. Consumul de azot se realizeaza, in continuare, pe seama aminoacizilor din muschi. Prelungirea regimului aproteic duce la scaderea in greutate a corpului, chiar

in revista Noi. grasimile. Alimentele pe baza de carne de vita contin de trei ori mai mult colesterol decat cele din carne de pui. osteoporoza. Doar in culturism sunt necesare proteine multe. deci cam 40-60 g proteine/24 h. pe care ficatul il tolereaza greu. faina. la fel ca arderea unui gram de glucoza). ci de hidrati de C (cereale integrale). 9. Trebuie redus consumul proteinelor animale. Spre batranete. mai 1997. mazarea are 22%. comparativ cu muschiul de vita. nevoile de proteine scad. cu atat mai mare este cantitatea de proteine putrefiate din urina si transpiratie. Fierberea sau prajirea proteinelor de origine animala le transforma in otrava. s-a observat ca cei care consumau carne cruda nu sufereau de indigestie sau constipatie. metabolismul functioneaza la parametrii normali. laptele este unul din cele mai instabile la diferente de temperatura. Chiar si o scurta perioada de inghetare il lipseste de o parte din vitamine si ii altereaza structura organica. branza 35%. baze. Organismul ii asimileaza fara sa consume efort suplimentar in procesul digestiv. nu putrezeste in intestin si se comporta diferit fata de acizi. Vegetalele abunda in aminoacizi. sunt componentele unei alimentatii sanatoase. ovazul. Dintre alimentele naturale. De fapt.act sacru un tabel al dr. Pasteurizarea il dezintegreaza. in cantitati moderate. O2 care nu sunt alterate de caldura.45% mai mare in muschiul de vita decat in zarzavaturi. omul nu de proteine. in favoarea celor vegetale. in schimb indicele de utilizare biologica (are semnificatie mai . nr. de exemplu. fasolea 21%. iar fierberea il transforma in aliment fara valoare si putrefiabil. exces de acid uric. Excesul de proteine nu se elimina prin rinichi. Experimentul a fost repetat cu oua. Proteinele din fructe apartin albuminelor (sunt usor solubile in apa si se coaguleaza prin incalzire).8 g/kg corp/zi. Produsele aduse de la mari departari poarta anumiti germeni patogeni de care organismul nostru nu este pregatit sa se apere. secara contin 37-40% proteine. Consumati produse neconservate si produse animale numai din locurile in care traiti. Spre deosebire de acestea. Hiperaciditatea. ci de aminoacizi are nevoie. saruri. au inceput sa se planga de indigestie violenta. ele nu fac decat sa intoxice organismul. Caldura altereaza proteinele care se putrefiaza in intestin. in urma experimentelor facute de cercetatorii nordici. Zaharul. Proteinele animale favorizeaza ateroscleroza si acumularea de colesterol in plasma sangvina. ci se depune in celule. Zarzavaturile contin aminoacizi liberi. proteinele vegetale contribuie la mentinerea colesterolului la un nivel scazut. Efectul este dezastruos. se compun din C. ceea ce inseamna 10-13% din totalul caloriilor (1 g de proteine produce 4 calorii. Manecuta prezinta in cartea Nutritia omului . Vegetalele completate cu anumite produse animale. dezechilibre functionale si chiar la moarte. Excesul de proteine duce la boli reumatismale. Arderile sunt complete. care nu este solubil si fermenteaza in intestin.daca aportul energetic este adecvat. este un exces de proteine in tesuturi. Otto Brucker. Carnea cruda are 25% proteine (o parte se degradeaza prin prelucrare termica). in revista Favisan. Cu cat sunt mai preparate. hiperaciditate. Graul. este dezvoltat acest subiect. Procentul total de proteine este cu 1. S-a dovedit ca albusul crud este solubil. in comparatie cu albusul fiert. in aceasta situatie. privind procentul de aminoacizi si al valorilor biologice ale zarzavaturilor. H2. Activitatea fizica nu necesita supliment de proteine. in momentul cand au trecut la alimentatia cu carne gatita. metabolismul azotului este perturbat. nucile 21%. pe la mijlocul anilor 60. Fiind greu digestibile. Ele au anumite insusiri si o anumita programare genetica si enzimatica. se arata ca necesarul proteic al adultului este de 0.

nucile se digera greu pentru ca contin si grasimi si protene. eliberata in regim alcalin) care participa la digerarea amidonului din cartofi (V. rinocerul." R. amidonul ajuns nedigerat fermenteaza pe fondul digerarii carnii (6 h). .4/3. palpitatii. Faur). . Asocierea proteina-grasime este semicompatibila. . fructoza.alimentele acide au timpi lungi de digestie pentru ca organismul trebuie sa neutralizeze acizii. De exemplu. Depinde de cantitatea de grasime asociata si de energia vitala pe care o detin deoarece grasimile au rol inhibitor asupra sucului gastric. Mistretul. proteinele si glucidele. . de stomac. dureri de cap. ca sa nu dilueze prea mult sucurile digestive si sa intarzie digestia. N. Deci. Pentru ca absorbtia intestinala sa se faca fara gaze si. Asocierea proteinelor cu amidon. Conditia este ca apa sa fie consumata in cantitati mici. Laptele de vaca este de 2. iaurt cu mere) este compatibila deoarece ambele se digera rapid. sare.in acizi grasi. portocale cu nuc) este incompatibila deoarece aciditatea impiedica digestia proteinei grase deja greu digerabla.7).digestia amidonului este foarte lunga fata de cea a zaharului. galactoza etc).fermentatii.monoglucide (glucoza. boul. cand ingerati amidon. Asocierea proteina-apa este compatibila deoarece digestia proteinelor se efectueaza si prin hidroliza. Proteinele devin aminoacizi. lactate se consuma separat. iar lipidele . Aceasta deoarece carnea amestecata cu glucide impiedica eliberarea ptialinei (enzima din cavitatea bucala. El suporta actiunea enzimelor salivare si pancreatice apoi a maltozei intestinal pentru a deveni zahar.I. se consuma separat lipidele. Elefantul.7% mai mare in zarzavaturi fata de muschiul de vaca. acizi. in cartea Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene. este mai robust decat porcul. In stomac. mai ales la persoanele cu potential energetic slab. La fel. care mananca de toate. zahar. in timpul digerarii proteinelor. Exemplu de combinatie daunatoare: carnea (proteine). este necesara carnea sunt ca acei alcoolici care raman atoni fara paharul lor de bautura. . Asocierea proteina grasa-acid tare (lamai. se secreta ptialina.importanta decat proteinele in sine) este cu 1. Grasimile sau proteinele blocheaza eliberarea ptialinei. zaharul (fructoza) din fructe este asimilat direct in sange. Si aceasta poate cea incompatibilitati. care este vegetarian. Asocierea proteina slaba-acid slab (lapte batut. calul se hranesc numai cu ierburi si cu vegetale.5/4. Raportul proteine/lipide/glucide in laptele matern corespunde intocmai raportului mediu al celor care se gasesc in legume si fructe (1.5 ori mai bogat in proteine si de 3 ori in saruri alcaline decat laptele matern. descrie amanuntit acest capitol. cartofii prajiti si painea alba (glucide). Alimentele au timpi de digestie diferiti. este bine sa consumati alimente separat unele de altele.grasimile incetinesc digestia altor alimente .6/6.7 = 1/2.astfel. De exemplu. Catrina. fructele acide. proteinele provenind din surse alimentare diferite: carne. Digestia este o transformare a macromoleculelor in molecule. Cei ce pretind ca. Manecuta a tras concluzia ca necesarul proteic este specific speciei. „Carnea nu are nimic de-a face cu dezvoltarea fortei musculare. pentru vigoarea lor corporala. alte proteine nu sunt bune. glucidele . oua. grasimi. . Apar gaze. Zaharul industrial necesita hidroliza la nivel intestinal.

prezenta amidonului concentrat influenteaza digestia proteinei. de bila si de sucul intestinal. in membranele creierului si in maduva spinarii si ducand la paralizie (daca este multa toxicitate in corp). Digestia proteinelor se face in stomac sub actiunea pepsinei. pentru ca in combinatie cu alte proteine de origine animala risca sa impovareze ficatul. insotita de fermentatie si putrefactie. gaze din cauza putrefactiei. Acizii putrefiati care provin de la indigestia provocata de inghetata. smantana. cantitatile mici de acizi nefiind periculoase. deoarece sucurile gastrice nu reusesc sa digere protidele. De aici imposibilitatea de actiune a pepsinei asupra proteinelor si procesele de putrefactie. pentru a favoriza alcalinitatea in intestin. amidon sau acizi. deci anihileaza actiunea secretiilor salivare (arrilazei) asupra amidonului in gura. acidul clorhidric (HC1) produce o mare aciditate stomacala. Este mai grav. Apar balonari. Stomacul isi modifica aciditatea sucului gastric dupa natura alimentelor absorbite. cand cantitatea de amidon consumata . atunci cand nu au fost in intregime eliminati de ficat si rinichi. Adaosul de acid (otet.acida) determina marirea aciditatii sucului gastric. Astfel. sare de lamaie) distruge aceasta armonie a adaptarii acidului stomacal la proteina ingerata.acid (otet. Rezulta o deteriorare simultana a amidonului si a proteinei. care actioneaza in prezenta HC1. Asocierea amidonoase (cereale.. Foarte recomandata este asocierea proteine . crude sau preparate. proteine. inghetata poate fi inlocuita cu un amestec de frisca. raceala. este mare. tuberculi). apoi in stomac si impiedica secretia pancreatica (amilaza) sa actioneze pana ce produsul iesit din stomac (chimul) este neutralizat in intestin de sucul pancreatic. Chimenul gastric (acid la iesirea din stomac) trebuie sa devina alcalin in intestinul subtire prin sarurile biliare. branza degresata) este una din cele mai rele combinatii alimentare. la fel. legume fainoase: semintele. imediat ce sunt congelate: lapte. Emisia pepsinei preceda sosirea proteinei in stomac. incetinind astfe digestia proteinei. Activitatea distructiva a bacteriilor este reluata de indata ce inghetata se topeste in stomac. zahar. Apar arsu-i la stomac si putrefactii de proteine. consumate in timpul aceleiasi mese. Virusul poliomielitei se hraneste cu aceste secretii. Inghetata este facuta din substante care se dezagrega rapid.legume verzi. fructe. Aici este si o problema de dozaj. radacini.Acizii din carnea putin pregatita pot fi usor neutralizati de legume nefainoase (vegetale cu frunze si tulpina. lamaie). lapte nu . cantitati mari de protide putrezite si amidon fermentat. sunt expulzati pe cai secundare prin mucoasa nasului si sinusuri. De aici.se digera repede legumele verzi si painea neagra pentru caicestea nu au multe proteine. ingerat odata cu ea (ex. paste fainoase . Concentratia de HC1 depinde de natura proteinei (este mai mare in prezenta proteinei slabe). Asocierea amidon-proteine slaba (iaurt. Daca retinerea protidelor neprelucrate de pepsina in stomac se prelungeste mult. Proteazele pancreatice lucreaza numai asupra proteinelor digerate sau semidigerate de pepsina din stomac. carnea . Absorbtia unei proteine slabe (de exemplu. Acest amestec nu trebuie mancat ca desert la sfarsitul unei mese. Trebuie absorbite alimente ce contin saruri minerale. Daca absorbtia unei proteine concentrate (cum e carnea) aluce prejudicii unui amidon concentrat. cartofi) . zahar si fructe zdrobite si racite in frigider (nu inghetate). patrunzand in sinusuri. nu si asupra amidonului. deoarece el absoarbe multa pepsina. cartofii prajiti. lipide. apar scaune nedigerate.

Painea contine proteine. evitati sucul de lamaie si otetul. Asocierea amidon-lapte nu este recomandata. Sunt tolerate radacinoasele dulci cu mere. in caz de sete. Daca adaugam la amidon un acid (de exemplu. Digerarea substantelor se produce in intestin. De asemenea. paine cu unt sau cartofi cu ulei) pot fi consumate impreuna. Deci cei cu deficit de Ca sa evite combinirea cerealelor cu produse lactate.dar este recomandat sa se foloseasca un singur fel de amidon. necesara digestiei (prin hidroliza) amidonului. atunci se va bea. cartofi) este prelucrat inca din cavitatea bucala sub actiunea ptialinei care actioneaza in mediu neutru sau slab alcalin. Nu apar gaze. sirop) inhiba secretia ptialinei salivare si impiedica actiunea amilazei pancreatice asupra amidonului. smochine. sa evite asocierea. ceea ce amplifica fermentatiile acide (arsuri la stomac) si putrefactia. Se stie ca amidonul (cereale. concurenta de actiune nu este prea dura. miere) sau artificial (dulceata. fragii. Ele se consuma cu lapte dulce. Combinarea amidonului (fainoase) cu zahar natural. inghetata. • Preparatele din cereale sa se consume cu zarzavaturi verzi. zmeura. si organismul va cheltui multa energie pentru a reduce acizii din fructe. Atentie! Cerealele contin acid fitic care elimina Ca. Mai mult. inainte de masa. timpii de digestie sunt diferiti. • Preparatele din cereale sa nu se consume cu lapte acru sau fructe acre. afinele. Asocierea amidon-zahar este incompatibila. Amidonul si grasimile (de exemplu. Dupa consumarea unor alimente acide (fructe acide) lasati sa treaca 30 min. este buna . cartoful nu. Persoanele nervoase. cartofi . • Nu se consuma fructe cu legume crude. pere sau fructe uscate dulci (stafide. neindulcita. dar digestia este grea. Asocierea amidon-amidon (paine cu orez sau cartofi). din fructe (curmale. cu vegetale cu celuloza moale si -facultativ . deoarece laptele e digerat de stomacul copilului in mediu acid. care nu dispun de energie suficienta. in general. De asemenea. ceea ce produce fermentatie.este recomandata. smochine). Deci alimentele fierte ce contin amidon (deoarece digestia lor necesita o rezerva importanta de energie) trebuie consumate singure sau. • Dintre produsele cerealiere. amidonul netransformat in gura din cauza acidului risca sa fermenteze in stomac si sa nu mai poata fi transformat de aniloza pancreatica. se anihileaza actiunea ptialinei si aceasta va obosi pancreasul.otet sau lamaie). care se pot manca si cu lapte dulce. Daca amidonul se consuma singur. fara salate si legume verzi care contin apa. fructe dulci sau compot din fructe. Asocierea amidon-legume verzi este foarte recomandata. putina apa simpla. . este recomandabil daca va este sete sa beti apa cu 30 min. Deoarece si amilaza pancreatica ce actioneaza asupra amidonului lucreaza tot in mediu alcalin. Asocierea amidon-acid este incompatibila. pana consumati amidon. timpul diferit de digerare a fructelor acide (mic) fata de amidon (lung) duce la fermentatia amestecului amidon-acid. cel mai bine. in general. Daca consumati salate de cruditati cu amidon (orez. deci trebuie o ajustare a enzimelor la ceilalti constituenti secundari ai asocierii. murele. pentru ca acestea blocheaza ptialina. tarata si cerealele incoltitese asociaza bine cu fructele crude. Exceptie fac : capsunele. • Fructele sau legumele crude nu se asociaza cu lapte dulce. curmale. cartofi). stafide. sub efectul lipazei pancreatice.cu putina materie grasa. ci cu lapte acru. Asocierea amidon-apa este compatibila. iar amidonul in mediu usor alcalin.

Asocierea zahar-legume verzi sau zahar-grasimi . ambele retinand apa si nici nu fac bine sanatatii. De aceea sucurile de fructe si fructele dulci trebuie consumate separat. Trebuie consumate cu moderatie deoarece se digera greu. de tip intestinal. dar cu masura. care au o digestie rapida. . galactoza din fructe sau lapte sunt absorbite rapid iar in combinatie cu alte alimente sunt retinute si se produce fermentatia. Asocierea zaharului Asocierea zahar-sare nu este recomandata deoarece va perturba echilibrul hidric. Eventual. Digestia pepenilor Pepenii galbeni si verzi au digestia in intestin. Este bine sa nu se asocieze cu nimic. levuloza. Daca va este sete beti apa. Asocierea grasimi-acid este semicompatibila. Este bine ca fiecare sa verifice individual cum reactioneaza. Asocierea zahar-acid (lamaie cu zahar) este incompatibila. Digestia leguminoaselor (fasole uscata. ambele fiind daunatoare. linte) Leguminoasele contin glucide si proteine. Se consuma cel mult cu miere. deoarece este nevoie ca acidul fructelor sa fie neutralizat iar zaharurile sunt retinute aparand fermentatia cu formare de produse nocive (alcool etilic) in stomac si intestine. Glucoza. soia. fructoza.este semicompatibila din cauza timpilor de digestie diferiti. pentru a nu se produce fermentatie. Asocierea zahar-proteine slabe (cu digerare rapida) este semicompatibila. pepenii se pot consuma cu o ora inainte de masa.• Toate felurile de alune si nuci. Asocierea grasimi-grasimi este semicompatibila. ca si semintele de in se asociaza bine cu toate legumele si fructele crude. dar este incompatibila cu proteine grase. Este greu digerabila. fructe dulci si proteine slabe ca laptele prins. Asocierea zaharurilor simple cu alte alimente nu este recomandata. Se asociaza bine doar cu legumele. Asocierea grasimi-apa este compatibila. Asocierea grasimilor Asocierea grasimi-legume verzi este compatibila.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->