Sunteți pe pagina 1din 3

Printre cauzele somajului, pe primul loc se situeaza slaba crestere economica.

De asemenea, se citeaza frecvent reconversiunile economice, intrarea noilor solicitanti pe piata muncii, ezitarea intreprinderilor de a angaja.Evolutia economica impune importante reconversiuni de activitate si o mobilitate mai mare a lucratorilor.Tehnicile de productie trebuie adaptate la noul pret al energiei, trebuie sa se faca fata concurentei tarilor care platesc salarii scazute si sa realizeze adaptarea la noile tehnici.Femeile, indeosebi cele tinere, sunt mult mai afectate de somaj decat barbatii. S-a corelat somajul in randul femeilor cu intrarea mai numeroasa a acestora pe piata munci si s-a incercat explicarea unui fenomen prin intermediul celuilalt.In general, daca exista somaj este pentru ca intreprinderile nu mai vor sa angajeze. Personalul costa scump datorita salariilor si sarcinilor aferente. Cauza profunda a somajului nu este lipsa de lucru, ci blocarea initiativei.Ca un flux macrosocial global, somajul este generat de cauze ce tin de situatia economica a utilizatorilor, pe de o parte, si de statutul social al ofertantilor de munca, pe de alta parte.In primul rand, ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor socialeconomice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate In al doilea rand, solicitarile suplimentare de munca ale noilor generatii ce au ajuns la varsta legala de munca nu pot fi onorate de utilizatori de munca. Tanara generatie intampina greutati in gasirea locurilor de munca din mai multe motive obiective sau subiective.In al treilea rand, somajul apare, se suplimenteaza si ca urmare a solicitarilor locurilor de munca din partea unor persoane incadrate in varsta a doua, care se decide sa-si ofere munca lor pe piata.Pentru aprofundarea cauzelor somajului trebuie luate in consideratie, in unitatea lor, asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-stiintifice, cum sunt: evolutia populatiei active; dinamica productiei nationale; rata de crestere economica si modificarea sensului ei; conjunctura interna si internationala etc.Dupa unii autori, toate acestea isi pun pecetea asupra muncii, respectiv asupra pietei muncii.Piata muncii reflecta asemenea aspecte, direct sau indirect, pe termen scurt sau lung.O alta cauza a somajului o reprezinta puternica migratie a fortei de munca. 1 Extinderea zonei euro fara o strategie bine corelata in adoptarea monedei unice in tarile candidate poate genera un fenomen de crestere puternica a migratiei fortei de munca, avertizeaza expertii economici. Cresterea sau scaderea fenomenului emigrationist, apreciaza specialistii, va avea loc in corelatie cu influxurile de capital, care ar putea reduce somajul prin crearea de noi locuri de munca sau ar putea duce la o crestere a salariilor printr-o crestere a productivitatii.Socurile trecerii la euro sunt asimetrice si in ceea ce priveste cererea si oferta pe piata muncii si a productiei. Pentru Romania, corelatia intre cerere si oferta in zona euro ar putea fi de 0,03% la cererea de locuri de munca, raportat la un nivel de 0,02% oportunitati existente pe piata muncii.Expertii spun ca o crestere a salariilor nu va fi neaparat un element semnificativ in reducerea migratiei fortei de munca. Costurile generale pe care va trebui sa le suporte populatia din tarile nou admise fiind mult mai mari decat avantajele unei cresteri salariale cu efecte de multe ori de scurta durata.Specialistii au avertizat, pe de o parte, asupra faptului ca migratia fortei de munca va fi mult mai usoara decat migratia capitalurilor, iar intrarea in zona euro va insemna si o crestere puternica a riscurilor economice.

Masurarea somajului este o problema de evaluare. In tarile avansate din punct de vedere economic exista sisteme nationale de inregistrare zilnica a modificarilor in nivelul si structurile somajului. Nivelul somajului este indicatorul statistic care arata partea celor care nu au de lucru in numarul total al celor care doresc sa lucreze.Masurarea somajului in Romania . Populatia ocupata, forta de munca, somajul se calculeaza, in tara noastra, fie pe baza balantei fortei de munca, fie pe baza de anchete asupra fortei de munca.Se considera persoane ocupate: a)salariatii - persoanele care-si exercita activitatea pe baza unui contract de munca intr-o unitate economica sau sociala; b)patronii - persoane care-si exercita ocupatia in propria lor unitate pentru a carei activitate au ca angajati unul sau mai multi salariati; c)lucratori pe cont propriu persoane care-si exercita activitatea fie in unitatea proprie sau cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregatirii lor profesionale, dar care nu au angajati salariati, ele putand fi sau nu ajutate de membrii familiei, neremunerati; d)lucratorii familiali neremunerati; e)membrii ai unei societati agricole sau ai unei cooperative. Masa somajului consta din numarul persoanelor care intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor. Ea cuprinde populatia activa disponibila, respectiv din acea forta de munca nonocupata. Rata somajului, ca marime relativa a fenomenului, se calculeaza ca raport procentual intre masa somajului si unul din parametrii de referinta ai acestuia. Astfel de parametrii sunt: populatia activa, populatia activa disponibila, forta de munca (populatia ocupata plus somajul), populatia ocupata, populatia ocupata ca salariati. Starea de criza generata de somaj Starea de criza a pietei muncii este reliefata de faptul ca numarul real al persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca este mult mai mare decat cel al somerilor inregistrati la un moment dat si pe baza caruia se calculeaza rata somajului. Se poate afirma ca exista cel putin trei categorii de persoane neinregistrate ca someri, dar care sunt in cautarea unui loc de munca sau au loc de munca, dar nu au de lucru. Avem in vedere, pede o parte, pe acei someri care, dupa expirarea termenului legal au primit ajutorul de somaj si alocatii de sprijin si care raman, in marea lor majoritate neinregistrati la oficii. Pe de alta parte, exista deja un numar mare de someri pentru care a expirat si termenul legal in care au beneficiat de alocatie de sprijin si au iesit din evidenta. De asemenea, este vorba de somajul mascat, de persoanele care au calitatea de angajat, dar nu lucreaza.Desigur, persoanele din primele doua categorii mentionate au posibilitatea sa se inscrie in continuare la oficiile fortei de munca si somaj dar majoritatea lor nu o fac. Sansele de angajare sunt asa de mici incat ei considera ca nu merita.Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este reliefata si de cresterea duratei somajului, de cronicizarea

acestuia. Cresterea numarului si ponderei somerilor care au depasit durata legala de 9 luni fara sa se fi putut angaja, genereaza o serie de fenomene economice si sociale preponderent negative, care trebuie sa stea in atentia factorilor de decizie. Avem in vedere, pe de o parte, precaritatea situatiei materiale care-si pune amprenta asupra viitorului copiilor proveniti din aceste familii. Pe de alta parte, prin nefolosirea pe o perioada lunga, se devalorizeaza forta de munca, necesitand ulterior cheltuieli suplimentare prin perfectionare.Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este sustinuta si prin structura pe varste a somerilor inregistrati, in special prin ponderea mare a tinerilor in totalul somerilor. Intre somajul masiv in randul tineretului, nesiguranta locului de munca si prabusirea sporului natural al populatiei exista o stransa legatura. In anul 1992, pentru prima data in istoria demografica a Romaniei, s-a inregistrat un spor natural negativ (-3462 de persoane).Starea de criza a ocuparii este reflectata si de mentinerea si cresterea numarului somerilor in varsta, aflati in prag de pensionare. Numai in stare de criza societatea nu se poate achita de obligatiile morale pe care le are fata de persoanele in varsta care au muncit peste 25, 30 ani si care ajung someri. Desi prin experienta lor constituie o forta de munca de calitate superioara, sansele lor de a gasi un nou loc de munca sunt minime, avand in vedere disponibilitatea si capacitatea lor de mobilitate teritoriala si profesionala, mult diminuata. In schimb, impactul psihic si moral al statutului de somer este enorm de mare la aceasta varsta.Aprecierea starii de criza a ocuparii resurselor de munca, reclama gasirea urgenta a unor solutii pe termen scurt, mediu si lung, care sa stopeze inrautatirea in continuare a situatiei si sa asigure crearea de noi locuri de munca.