Sunteți pe pagina 1din 67

2009

TEHNICI AVANSATE DE PROGRAMARE


Exemple de subiecte – colectia 2008

1.
a. q, r, p c. r, q, p
b. p, q, r d. p, q, r

2.
a. Q, R, P c. P, R, Q
b. R, Q, P d. P, Q, R

3.
a. Q -> urm -> urm == P
b. P -> urm == Q
c. P -> urm -> urm == Q
d. Q -> urm == P -> urm -> urm
4.
a. P -> urm -> urm == Q -> urm
b. P -> urm -> urm == Q
c. Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm
d. Q -> urm -> urm == P -> urm

5.
a. P -> URM = Q
b. Q -> URM = P
c. Q -> URM -> URM = P
d. P -> URM -> URM = Q

6.
a. c.
b. d.

7. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si

in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element din
lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente elibereaza
intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei.
a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);}
b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);}
c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);}
d. free(p);

8. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din

lista, iar in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p. Daca in
lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma executarii
secventei de instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5):
{ q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;}
in lista vor fi in ordine numerele:
a. 9, 5, 3, 6
b. 5, 9, 6, 3
c. 5, 3, 6, 9
d. 5, 3, 9, 6

9. O lista liniara simplu inlantuita formata dintr-un numar impar de cel putin 5 noduri are adresa

primului nod memorata in variabila prim. In campul urm al fiecarui nod al listei se memoreaza adresa
urmatorului element din lista. Adresa carui nod va fi memorata in variabila p, dupa executarea secventei de
program:
{p = prim; q = prim;
while(q->urm) {
q = q -> urm -> urm;
p = p -> urm;
}
}
a. penultimul nod al listei
b. nodul aflat in mijlocul listei
c. ultimul nod al listei
d. nodul al treilea din lista

10. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa

urmatorului nod din lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este
memorata in variabila prim. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de
instructiuni elimina corect penultimul element al listei?
a. {
p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next);
p->next=p->next->next;
}
b. {
p = prim;
while (p->next->next->next) p = p->next;
p->next=p->next->next;
}
c. {
p = prim;
while (p->next->next) p = p->next;
p->next=p->next->next;
}
d. prim -> next = prim->next -> next;

11. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next

adresa urmatorului nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este
memorata in variabila prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei secvente
de program
{
p = prim; q = p->next -> next;
while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;}
p -> next = q;
}

a. Eliminarea nodului din mijlocul listei


b. Eliminarea din lista a ultimului nod;
c. Eliminarea din lista a penultimului nod
d. Eliminarea celui de-al doilea nod al listei
12 . Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru

adresa elementului urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua
elemente, care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei?
a. q = p->adru; p->adru = q -> adru; free(q);
b. p -> adru = p->adru -> adru; free (p->adru);
c. q = p-> adru; free(q); p ->adru = q->adru;
d. free(p->adru);

13 . O lista liniara simplu inlantuita alocata dinamic, in care fiecare element memoreaza in

campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator din lista, contine exact trei
elemente ale caror adrese sunt memorate in variabilele p, q si r. Stiind ca q -> nr == 3, p -> nr == 5, r -> nr
== 8, q -> urm != NULL, p -> urm == NULL si r -> urm == q, care este ordinea numerelor din lista?
a. 8, 3, 5
b. 5, 8, 3
c. 3, 8, 5
d. 5, 3, 8

14. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare

element retine in campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca
variabila p retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintre
urmatoarele secvente afiseaza toate valorile memorate in nodurile listei, fiecare valoare fiind afisata exact
odata.
a. t = p;
while(t -> urm != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
b. t = p;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);
c. t = p;
while(t != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
d. t = p->urm;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);
15. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin

4 elemente, fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa
elementului precedent, iar in campul inf o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tipareste
valoarea celui de-al treilea element al listei?
a. printf(“%d “, p->urm -> urm -> pre -> inf);
b. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf);
c. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm);
d. printf(“%d “, p->urm -> urm);

16. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic,

in care fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului
urmator. Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei?
a. q = p; do{
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
} while (q != p);
b. q = p; while (q -> urm != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
c. q = p; while (q != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
d. q = p->urm;
while (q != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}

17. Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2.

Daca se noteaza cu AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se
elimina un element din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(); Ad(3); EL(); AD(4); AD(5);?
a. 1, 4, 5
b. 5, 4, 2
c. 3, 4, 5
d. 5, 4, 3
18 Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se

noteaza cu PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se
extrage elementul din varful stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP(); PUSH(3);
POP(); PUSH(4); PUSH(5);
a. 5 b. 5 c. 2 d. 1
4 4 3 4
3 1 5 5

19 . In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p

este adresa nodului ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un
camp urm care indica adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei
while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1; p = p -> urm;}
continutul listei, citit de la adresa de plecare va fi:
a. 0, 1, 0, 2,0
b. 1, 2, 1, 2, 0
c. 0, 1, 1, 2, 0
d. 0, 1, 0, 1, 0

20. Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al

unei liste liniare nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator,
iar in campul prec adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm -
> urm si q -> prec -> prec indica acelasi nod al listei.
a. 4 c. 3
b. 5 d. 2

21. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in

aceasta ordine). Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa
elementului urmator din lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt necesare
pentru ca toate elementele din lista sa ajunga egale. Definim prin trecere prelucrarea data de secventa
urmatoare:
p = prim;
do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1; p = p -> urm;}
while (p != prim);

a. 5 c. 3
b. 2 d. 4
22 . Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next

memoreaza pentru fiecare nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie
secventa (variabila q este de acelasi tip cu variabila p):
a. q = p; k = 1; while(q -> next != p) {k++; q = q -> next;}
b. q = p; k = 1; do{ q = q -> next; k++; } while(q ==p);
c. q = p; k = 1; while(q!=p) {k++; q = q->next;}
d. k=0; do{p=p->next; k++;} while (p!=NULL);

23 . Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vf memoreaza

adresa de inceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg, iar in campul
next adresa nodului urmator. Se considera seceventa de program:
while (vf && vf -> info %2 == 0) {
aux = vf;
vf = aux-> next;
free (aux);
}
Daca in urma executarii secventei de program, variabila vf are valoarea NULL, atunci:
a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte fiind numere impare.
b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar.
c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente fiind numere impare.
d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par.

24 . Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se

elimina elementul numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri, numararea
continuandu-se cu succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element. Care
va fi numarul de ordine al elementului ramas?
a. 2 c. 3
b. 7 d. 4

25 . Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa

nodului anterior, iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind
ca p retine adresa unui nod din lista, care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia
p->st->st == p->dr sa fie adevarata?
a. 5 c. 2
b. 3 d. 4

26 . Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar

natural), in aceasta ordine, numerele: 3, 4, 5, 6, 7, 8. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului


precedent, respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si
respectiv ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va fi
continutul listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(), unde, functia sub este:
void sub(){
nod *man = sf;
while(man->inf > sf -> inf /2) man = man ->st;
nod *q = man;
man -> st -> dr = q -> dr;
q -> dr -> st = man -> st;
free(q);
}
a. 3, 5, 6, 7, 8
b. 4, 5, 6, 7, 8
c. 3, 4, 5, 6, 7, 8
d. 3, 4, 6, 7, 8

27 . Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar

natural), in aceasta ordine, numerele: 7, 5, 6, 2, 4, 6. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului


precedent, respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si
respectiv ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va fi
continutul listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(), unde, functia sub este:
void sub(){
nod *man = sf;
while(man->inf > sf -> inf ) man = man ->st;
nod *q = man;
man -> st -> dr = q -> dr;
q -> dr -> st = man -> st;
free(q);
}
a. 7, 5, 6, 2, 4, 6
b. 7, 5, 6, 2, 6
c. 7, 5, 6, 4, 6
d. 7, 5, 6, 2, 4
28 . Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inf (ce retine un n umar

natural), in aceasta ordine, numerele: 9, 7, 8, 3, 2, 4. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului


precedent, respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sf retin adresele primului si
respectiv ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va fi
continutul listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul functiei sub(), unde, functia sub este:
void sub(){
nod *man = sf;
while(man->inf > sf -> inf ) man = man ->st;
nod *q = man;
man -> st -> dr = q -> dr;
q -> dr -> st = man -> st;
free(q);
}
a. 9, 7, 3, 2, 4 c. 9, 7, 8, 3, 2
b. 9, 7, 8, 2, 4 d. 9, 8, 3, 2, 7

29 . Intr-o lista simplu inlantuita circulara, fiecare element retine in campul adr adresa

elementului urmator din lista. Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt
satisfacute conditiile p == q -> adr si q == p -> adr. Atunci lista are
a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente
b. exact 2 elemente d. exact 1 element

30 . Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0, a[1]

= 10, a[2] = 20, a[3] = 30, a[4] = 40, a[5] = 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este
10, atunci primul element care iese din stiva este:
a. a[6] c. a[5]
b. a[1] d. a[0]

31 . Intr-o lista circulara simplu inlantuita, cu cel putin un element, fiecare nod retine in campul

adr adresa elementului urmator din lista. Daca p este o variabila care retine adresa primului element din lista,
iar q este o variabila care poate sa retina adresa unui element din lista, care dintre urmatoarele secvente de
instructiuni calculeaza in variabila nr, de tip int, numarul de elemente al listei?
a. nr = 0; q = p; while(q != p) {nr++; q = q -> adr;}
b. nr = 0; q = p; do {nr ++; q = q -> adr;} while (q != p);
c. nr = 0; q = p; do {nr ++; q = p -> adr;} while (q != p);
d. nr = 0; q = p; while (p != q){ nr ++; p = p -> adr;}

32 . Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa

elementului urmator din lista. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre
urmatoarele expresii are valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri.
a. p -> adr == p c. p -> adr -> adr == p
b. p -> adr -> adr == NULL d. p -> adr != NULL

33 . Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule:

int f(int a, int b){


if (a<b) return a; else return f(a-b, b);
}
Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data?

a. int f(int a, int b){return a*b;}


b. int f(int a, int b){return a-b+1;}
c. int f(int a, int b){return a%b;}
d. int f(int a, int b){return a/b;}

34 .

void f(int n){


Se considera definitia

int j;
if (n>0) for (j=1; j<=n; j++) {printf(“%d”,j); f(n-1);}
}
Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)?
a. 1122 c. 121
b. 112 d. 1121

35 .

long f(int n){


Se considera definitia:

if (n == 0) return 1;
else if (n == 1) return 4;
else return f(n-1) - f(n-2);
}
Stabiliti ce valoasre returneaza apelul f(7).

a. 1 c. -4
b. -3 d. 4

36. Se considera definitia

long f(int n, int k){


if (n == k || k == 1) return 1;
if (n < k) return 0;
long s=0, i;
for (i=1; i<=k; i++) s+=f(n-k,i);
return s;
}
Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6,3).

a. 3 c. 2
b. 1 d. 4

37 . Se considera definitia:

long f(int x, int y){


if (x == y || x == 0) return 1;
else return f(x,y-1)+f(x-1,y-1);
}
Ce valoare returneaza apelul f(8,10)?

a. 50 c. 40
b. 45 d. 55

38 .

void star(int i){


In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global.

if(i<10) {
printf(“*”);
if (v[i] == i+1) star(i+2); else star(i+1);
}
}
Pentru care dintre declaratiile urmatoare, apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)?
a. int v[] = {1, 4, 3, 2, 1, 6, 5, 4, 3, 10};
b. int v[] = {3, 2, 1, 4, 3, 6, 7, 2, 9, 2};
c. int v[] = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10};
d. int v[] = {10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1};

39 . Pentru o valoare naturala mai mare decat 1 memorata in variabila globala n, subprogramul

urmator afiseaza cel mai mare divizor al lui n, mai mic decat n, la apelul divi(n).
void divi(long i){
if ( ... == 0) printf(“%ld”, ...); else divi(i-1);
}
Cu ce expresii trebuie completate punctele de suspensie?
a. n % i si i c. n%(i-1)=0 si i
b. n% (i-1) si i-1 d. n%i si i-1

40 . Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este

declarat global), M este multimea tuturor cifrelor nenule, iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0],
p[1] si p[2], cu ce trebuie inlocuite simbolurile a, b si c in definitia functiei G astfel incat in urma apelului
G(0) sa se afiseze toate elementele produsului cartezian MxMxM?
void G(int k){
int i;
for (i = a; i<=b; i++) { p[k] = i; if (k == c) tipar(); else G(k+1);}
}
a. a = 0, b = 10, c = 3 c. a = 1, b = 9, c = 3
b. a = 1, b = 3, c = 9 d. a = 1, b = 9, c = 2

41 .

void ex(int x){


Pentru definitia alaturata a functiei ex(), stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)?

if (x != 0){
printf(“%d”, x %10);
ex(x/10);
}
}

a. 012 c. 021
b. 120 d. 21
42.
a. 230
Gasiti elementul f(20) din sirul definit prin relatia (f(n))2 = 8(f(n-1))2, unde f(0) = 2

c. 219
b. 220 d. 231

43 . Se considera relatia de recurenbta neomogena de ordinul intai f(n) - f(n-1) = 9n2, f(0) = 8,

n>0; Atunci f(n) =


a. c.

b. d.

44
a.
. Se considera relatia de recurenta f(n) - 7f(n-1) = 9(5n), n > 0; f(0) = 3. Atunci f(n) =

c.

b. d.

45 .

a. (9n+3)7n
Solutia f(n) a relatiei de recurenta f(n) - 7f(n-1) = 9(7n), n>0, f(0) = 3, este

c. (9n+9)7n
b. (3n+9)7n d. (3n+3)7n

46 .

a. 3n-n3n-1
Solutia relatiei de recurenta f(n) = 6 f(n-1) - 9 f(n-2), n≥0, f(0) = 1, f(1) = 2 este f(n) =

c. 3n+1-n3n
b. 3n-1-n3n d. 3n+1-n3n-1
47
a.
. Solutia relatiei de recurenta f(n) = 2f(n-1) - 4f(n-2), n>1, f(0)=1, f(1) = 3 este f(n) =

c.

b. d.

48 . Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica, toate sirurile de 5 cifre 0

si 1 cu proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt:
00100, 00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie?
a. 01110 c. 01011
b. 01100 d. 01101

49 Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 5 cifre binare (0 si 1).

Numarul tuturor solutiilor generate va fi egal cu :


a. 5 c. 10
b. 32 d. 31

50 . Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei

multimi, o solutie se memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x1, x2, ..., xn. Daca sunt deja generate
valori pentru componentele x1, x2, ..., xk-1, iar pentru componenta xk (1 <k<n)au fost testate toate valorile
posibile si nu a fost gasita niciuna convenabila, atunci:
a. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta xk-1.
b. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x1, oricare ar fi valoarea k.
c. se incheie algoritmul.
d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta xk+1.
51 . Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale, in ordine

strict crescatoare, formate din 4 cifre pare distincte, care dintre numerele de mai jos trebuie, eliminate astfel
incat cele ramase sa reprezinte o succesiune de numere corect generate?
1) 2068; 2) 2084; 3) 2088; 4) 2468; 5) 2086; 6) 2406
a. numai 3)
b. atat 3) cat si 5)
c. atat 3) cat si 4)
d. numai 4)

52 . Se considera multimea {1, 7, 5, 16, 12}. Se genereaza prin metoda backtracking toate

submultimile sale formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt, in ordine: {1, 7, 5}, {1,
7, 16}, {1, 7, 12}. Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in
sir in ordinea generarii lor:
{1, 16, 12}, {5, 16, 12}, {7, 5, 16}, {7, 5, 12}
a. {1, 16, 12}
b. {5, 16, 12}
c. {7, 5, 16}
d. {7, 5, 12}

53 . Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu

5 cifre distincte alese din multimea {1, 0, 5, 7, 9} in care cifra din mijloc este 0.Selectati numarul care
precede si numarul care urmeaza secventei de numere generate:
19075; 51079; 51097
a. 19057, 57019
b. 15079, 71059
c. 19057, 59071
d. 15097, 71095

54 . Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1, 2, ..., n} cu 1 ≤ n ≤ 10, se

utilizeaza un algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine, pentru n=3, submultimile {}, {1}, {2},
{3}, {1, 2}, {1,3}, {2,3}, {1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4, in sirul submultimilor
generate, solutia a 7-a va fi:
a. {1,3}
b. {4}
c. {1,2,3}
d. {1,4}

55 . Produsul cartezia {1,2,3}x{2,3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care

genereaza perechile (1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin
utilizarea aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian {1, 2, 3, 4}x{2, 3, 4}?
a. 12 c. 81
b. 10 d. 6

56 . Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu

4, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii
consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi
metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu 6, avand
primul termen 1 sau 2, ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel
mult 2, care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6)
b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6)
c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6)
d. in total sunt generate 13 solutii.

57 . Avand la dispozitie cifrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au

suma cifrelor egala cu 2 astfel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu
cifrele 0, 1 si 2 care au suma cifrelor egala cu 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare?
a. 120
b. 1002
c. 201
d. 210

58 . Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, fiecare litera putand fi orice element din multimea

{a, c, e, m, v, s}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:


a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi
b. combinarilor d. permutarilor
59 . Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma

cifrelor egala cu un numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. Astfel
pentru valorile k = 2 si s = 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor fi primele 4 numere ce
se vor genera pentru k = 3 si s=8?
a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431
b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143

60 . Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului

cartezian AxBxC se genereaza, in ordine astfel: (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1,
2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC, unde
A = {a}, B ={a, b}, C = {b, c, d}, atunci cel de-al patrulea element generat este:

a. (a, b, c) c. (a, b, b)
b. (a, c, b) d. (a, c, d)

61 . Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale

nenule distincte (abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se, in
ordine, toate solutiile 1+2+5, 1+3+4, 1+7, 2+6, 3+5. Aplicand exact acelasi procedeu, se determina solutiile
pentru scrierea numarului 10. Cate solutii de forma 1+ ... exista?
a. 3 c. 5
b. 4 d. 6

62 . Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului

cartezian AxBxC se genereaza, folosind metoda backtracking, in ordinea (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1,
2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian
al multimilor AxBxC unde A = {x, y}, B = {x}, c = {x, y, z}, atunci cel de-al treilea element generat este:
a. (x, x, y) c. (x, x, z)
b. (x, y, x) d. (x, y, z)
63 . Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente, fiecare element putand fi oricare numar

din multimea {1, 2, 3}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. permutarilor c. produsului cartezian
b. combinarilor d. aranjamentelor

64 . In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere

ale multimii {a, c, e, q}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate, cuvintele se genereaza in
urmatoarea ordine: aa, ac, ae, aq, ca, ce, ea, ec, ee, eq, qa, qe. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru
a genera cuvinte formate din 4 litere ale multimii {a, b, c, d, e, f}, astfel incat sa nu existe doua consoane
alaturate in cuvant, care este penultimul cuvant generat?
a. fefa c. feef
b. fafe d. fefe

65 . Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel

incat fiecare numar sa aiba cifrele distincte. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12, 2, 3, 4}. acest
algoritm genereaza numerele, in aceasta ordine: 123, 124, 132, 134, 213, 214, 231, 234, 312, 314, 321, 324,
412, b413, 421, 423, 431, 432. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre,
fiecare numar fiind format din cifre distincte din multimea {1, 2, 3, 4, 5}, precizati care este numarul generat
imedia dupa 4325.
a. 4351 c. 4521
b. 5123 d. 4321

66 . Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre.

Fiecare numar contine cifre din multimea {1, 3, 5}. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111,
1331, 1551, 3113, 3333, 3553, 5115, 5335, 5555. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera
toate numerele palindrom formate din 4 cifre, fiecare element avand cifre din multimea {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,
9}. Sa se precizeze cate numere pare se vor genera.
a. 99 c. 36
b. 40 d. 72
67 . Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1,

A2, ..., An. Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1,
2, 3}, N = {1, 2} si P = {1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui
algoritm, pentru produsul cartezian PxNxM?
a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1)
b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1)

68 . Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat

fiecare numar generat are cifrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele
numere reprezinta o solutie a algoritmului?
a. 235 c. 281
b. 986 d. 455

69 . Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de

aranjare a 8 dame pe tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. fiecare solutie se exprima sub forma
unui vector c = (c1, c2, ..., c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe linia i. Stiind ca primele
doua solutii generate sunt (1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutia generata de
algoritm imediat dupa solutia (8, 2, 4, 1, 7, 5, 3, 6).
a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6)
b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6)

70 . Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu

4, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii
consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi
metoda, generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 5, care
dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5).
b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2, 5).
c. penultima solutie generata este (2, 4, 5).
d. in total sunt generate 5 solutii.
71 . Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura

data, cifra 2 de cate doua ori si cifra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233,
123323, ...,333221. care din urmatoarele propozitii este adevarata?
a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321
b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2.
c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2.
d. Penultimul numar generat este 333122.

72 . Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele

cuvantului caiet. Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului
tiaec?
a. teica c. ticae
b. tieac d. tiace

73 . O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n

clienti. Timpul de servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un
timp ti, 1 ≤ i ≤ n. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci
a. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa
b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa

74 . Se considera graful ponderat din imaginea alaturata.


Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea
strategiei Greedy de tip Kruskal, este:
a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7)
b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4)
c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4)

75 . Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole

care pot fi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru
fiecare spectacol i-a fost anuntat intervalul in care se va desfasura:
1: [10, 15)
2: [2, 4)
3: [7, 9)
4: [21, 25)
5: [10, 12)
6: [12, 15)
7: [7, 8)
8: [20, 27)
Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de
spectacole?
a. 2, 3, 5, 6, 8
b. 1, 8
c. 2, 4, 5, 6, 7
d. 2, 3, 1, 8

76 . Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu

greutatile 8kg, 6kg si 4kg. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU.
Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip, atunci
solutia optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia):
a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1)
b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0)

77 . Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari, fiecare lucrare

i fiind data prin termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este
finalizata la timp. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se
pot executa doua lucrari in acelasi timp.
Se considera datele de intrare:
i t[i] p[i]
1 4 50
2 3 40
3 2 60
4 3 20
5 4 70
6 2 10
7 1 130
Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine?

a. 10 c. 20
b. 130 d. 70

78 . Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a

verifica daca numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este
succesiunea corecta de elemente cu care se compara x?
a. 1, 3, 5
b. 7, 5, 3
c. 7, 3, 5
d. 21, 16, 10, 7, 5, 3

79 . Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A = (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B = (2, 4,

6, 7). In urma interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele:


a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. Nu se poate realiza interclasarea
b. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7)

80 . Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza

utiliza un algoritm eficient de tip:


a. interclasare c. cautare binara
b. quicksort d. backtracking

81 .

i) 1, 4, 6, 8, 9
Fie secventele de numere:

ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1
iii) 2, 3, 8, 5, 9
Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct, fara alte prelucrari prealabile
a. numai secventei i) c. numai secventei ii)
b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii)
82 . Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica

crescatoare. Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci
timpul cerut de algoritm este:
a. O(n) c. O(n log2n)
b. O(n2) d. O(n ln n)

83
a.
. Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza:

numai metoda backtracking


b. numai metoda Divide et Impera
c. numai metoda Gready
d. numai metoda eliminarii stivei
e. Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei

84 .

a. k-1 comparatii
Se considera algoritmul cautarii binare si 2k-1≤ n ≤ 2k. In cazul unei cautari cu succes se fac

c. cel mult k comparatii


b. exact k comparatii d. n comparatii

85 . Fie S(n) numarul de comparatii necesar sortarii a n siruri de caractere prin metoda insertiei

binare, Atunci S(n) este


a. c.

b. d.

86 . Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort).

Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri.
Atunci T(n) =
a. O(n) c. O(n ln n)
b. O(n2) d. O(n log2n)

87 . Se considera functia C din biblioteca standard:

void * bsearch(const void *x, const void *s, size_t dim, size_t n, int (*f)(const void *, const void *));
Atunci:
a. f este functie de comparare definita de c. s este adresa elementului ce va fi cautat
utilizator
b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului
in care se face cautarea

88 . Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] -

descendent drept) este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat
lipsa descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate
astfel:
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9
b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1

89 . Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la

obiectele O1, O2, ..., On, se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. Daca fiecare secventa Op, Op+1, ....,
Oq se reprezinta prin perechea (p, q), atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu:
a. (1, n)
b. (n+1, ∞)
c. (p, q) cu q = p+1
d. (p, q) cu q-p ≤ ε, unde ε este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct.
Metoda backtracking (modele de subiecte)

1. [Cuvinte]

Urmatorul enunt este comun pentru intrebarile i)- iv). “Utilizând metoda backtracking
se generează în ordine lexicografică cuvintele de câte patru litere din mulţimea
A={a,b,c,d,e}, cuvinte care nu conţin două vocale alăturate. Primele opt cuvinte
generate sunt, în ordine: abab, abac, abad, abba, abbb, abbc, abbd, abbe. “

i) Câte dintre cuvintele generate încep cu litera b şi se termină cu litera e?


a. 9 b. 15 c. 12 d. 20

ii) Care este ultimul cuvânt generat?


a. edcb b. eeee c. edde d. eded

iii) Care este penultimul cuvânt generat?


a. edec b. eded c. edde d. edcb

iv) Care este antepenultimul cuvânt generat?


a. edde b. eddb c. edeb d. edcb

v) Se generează, utilizând metoda bactracking, cuvintele cu exact 3 litere din


mulţimea {a,x,c,f,g}. Dacă primele patru cuvinte generate sunt, în ordine, aaa, aax,
aac, aaf, scrieţi ultimele trei cuvinte care încep cu litera a, în ordinea în care vor fi
generate. agc,agf,agg

vi) Se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate cuvintele formate din
două litere distincte din muţimea {w,x,z,y} astfel încât niciun cuvânt să nu înceapă cu
litera x şi niciun cuvânt să nu conţină litera w lângă litera z. Cuvintele vor fi generate
în ordinea wx, wy, zx, zy, yw, yx, yz. Folosind aceeaşi metodă se generează toate
cuvintele de două litere distincte din mulţimea {w,x,z,y,t} astfel încât niciun cuvânt să
nu înceapă cu litera x şi niciun cuvânt să nu conţină litera w lângă litera z. Care este a
treia şi a patra soluţie generată? wt,zx

2. [Combinari]

i) Folosind modelul combinărilor se generează numerele naturale cu câte trei cifre


distincte din mulţimea {1, 2, 3, 7}, numere cu cifrele în ordine strict crescătoare,
obţinându-se, în ordine: 123, 127, 137, 237. Dacă se utilizează exact aceeaşi tehnică
pentru a genera numerele naturale cu patru cifre distincte din mulţimea
{1,2,3,4,5,6,7,8}, câte dintre numerele generate au prima cifră 2 şi ultima cifră 7?
a. 8 b. 3 c. 4 d. 6

ii) Utilizând metoda backtracking se generează toate submuţimile mulţimii {3,6,2,5}.


Primele şase submulţimi generate sunt, în ordine: {3}, {3,6}, {3,6,2}, {3,6,2,5},
{3,6,5}, {3,2}. Care sunt, în ordinea obţinerii, ultimele trei submulţimi, generate după
această regulă? {2};{2,5};{5}
iii) Folosind modelul combinărilor se generează numerele naturale cu câte trei cifre
distincte din mulţimea {1,2,3,4}, numere cu cifrele în ordine strict crescătoare,
obţinându-se, în ordine: 123, 124, 134, 234. Dacă se utilizează exact aceeaşi tehnică
pentru a genera numerele naturale cu câte patru cifre distincte din mulţimea
{1,2,3,4,5}, câte dintre numerele generate au prima cifră 1 şi ultima cifră 5?
a. 4 b. 2 c. 6 d. 3

3. [Numere cu trei cifre]

i) Utilizând metoda backtracking sunt generate numerele de 3 cifre, având toate


cifrele distincte şi cu proprietatea că cifrele aflate pe poziţii consecutive sunt de
paritate diferită. Ştiind că primele şase soluţii generate sunt, în această ordine, 103,
105, 107, 109, 123, 125, care este a zecea soluţie generată?
a. 145 b. 147 c. 230 d. 149

ii) Utilizând metoda backtracking sunt generate numerele de 3 cifre care au cifrele în
ordine crescătoare, iar cifrele aflate pe poziţii consecutive sunt de paritate diferită.
Ştiind că primele cinci soluţii generate sunt, în această ordine, 123, 125, 127, 129,
145, care este cel de al 8-lea număr generat?
a. 169 b. 149 c. 167 d. 147

iii) Utilizând metoda backtracking, sunt generate toate numerele de 3 cifre, astfel încât
cifrele sunt în ordine crescătoare, iar cifrele aflate pe poziţii consecutive sunt de
paritate diferită. Ştiind că primele trei soluţii generate sunt, în această ordine, 123,
125, 127, câte dintre toate numerele generate au suma cifrelor egală cu 6? 1

iv) Utilizând metoda backtracking se generează numerele formate din câte 3 cifre
distincte din mulţimea {1, 3, 5, 7}. Dacă primele trei numere generate sunt, în acestă
ordine: 135, 137, 153 care este cel de-al patrulea număr generat?
a. 157 b. 173 c. 315 d. 357

v) Folosind cifrele {1,2,3} se generează, în ordinea crescătoare a valorii, toate


numerele pare formate din trei cifre distincte. Astfel, se obţin în ordine, numerele:
132, 312. Folosind aceeaşi metodă, se generează numerele pare formate din patru
cifre distincte din mulţimea {1,2,3,4}. Care va fi al 4-lea număr generat ?
a. 2134 b. 1432 c. 2314 d. 1423

vi) Folosind cifrele {2,3,4} se generează, în ordinea crescătoare a valorii, toate


numerele impare formate din trei cifre distincte. Astfel se obţin, în ordine, numerele:
243, 423. Folosind aceeaşi metodă, se generează numerele pare formate din patru
cifre distincte din mulţimea {2,3,4,5}. Care va fi al 5-lea număr generat?
a. 3452 b. 3524 c. 2534 d. 3542

vii) Folosind cifrele {1,2,3} se generează, în ordinea crescătoare a valorii, toate


numerele formate din exact trei cifre, în care cifrele alăturate au valori consecutive.
Astfel se obţin în ordine, numerele: 121, 123, 212, 232, 321 şi 323. Folosind aceeaşi
metodă se generează numere de patru cifre din mulţimea {1, 2, 3, 4} care îndeplinesc
aceeaşi condiţie. Care va fi al 5-lea număr generat?
a. 2121 b. 2123 c. 3121 d. 2323
viii) Folosind cifrele {2,3,4} se generează, în ordinea crescătoare a valorii, toate
numerele pare formate din trei cifre distincte. Astfel se obţin, în ordine, numerele:
234, 324, 342, 432. Folosind aceeaşi metodă, se generează numerele impare formate
din patru cifre distincte din mulţimea {2,3,4,5}. Care va fi al 5-lea număr generat?
a. 3425 b. 2543 c. 4235 d. 3245

ix) Folosind cifrele {1,2,3} se generează, în ordinea crescătoare a valorii, toate


numerele impare formate din trei cifre distincte. Astfel se obţin, în ordine, numerele:
123, 213, 231, 321. Folosind aceeaşi metodă, se generează numerele impare formate
din patru cifre distincte din mulţimea {1, 2, 3, 4}. Care va fi al 5-lea număr generat ?
a. 2413 b. 1423 c. 2431 d. 3241

4. [Numere de orice lungime]

i) Folosind tehnica backtracking, in timpul pregatirii examenului, ati scris un program


care generează toate numerele de câte n cifre (0<n≤9), cifrele fiind în ordine strict
crescătoare.

a) Dacă n este egal cu 5, câte numere au fost generate de catre program? __________
126 sau 252
b) Pentru n egal cu 5, câte dintre numerele generate au prima cifră 4? ___________
5 sau 14
ii) Un algoritm generează în ordine crescătoare toate numerele de n cifre, folosind
doar cifrele 3, 5 şi 7. Dacă pentru n=5, primele 5 soluţii generate sunt 33333, 33335,
33337, 33353, 33355, precizaţi care sunt ultimele 3 soluţii generate, în ordinea
generării. ____________________
77773, 77775, 77777
iii) Un algoritm generează în ordine descrescătoare toate numerele de 5 cifre, fiecare
dintre ele având cifrele în ordine strict crescătoare. Ştiind că primele 5 soluţii generate
sunt 56789, 46789, 45789, 45689, 45679, precizaţi care sunt ultimele 3 soluţii
generate, în ordinea generării. ______________________
12347, 12346, 12345
iv) Un algoritm generează în ordine crescătoare, toate numerele de n cifre (n<9), cu
cifre distincte, care nu au două cifre pare alăturate. Dacă pentru n=5, primele 5 soluţii
generate sunt 10325, 10327, 10329, 10345, 10347, precizaţi care sunt următoarele 3
soluţii generate, în ordinea obţinerii lor. 10349,
______________________
10352, 10354 sau 10349, 10356, 10357
v) Un algoritm generează în ordine descrescătoare, toate numerele de n cifre (n<9), cu
cifrele în ordine strict crescătoare, care nu au două cifre pare alăturate. Dacă pentru
n=5, primele 5 soluţii generate sunt 56789, 45789, 45679, 45678, 36789, precizaţi
care sunt următoarele 3 soluţii generate, în ordinea obţinerii lor. 35789,
______________
35679, 35678
vi) Pentru generarea numerelor cu n cifre formate cu elementele mulţimii {0, 2, 8} se
utilizează un algoritm backtracking care, pentru n=2, generează, în ordine, numerele
20, 22, 28, 80, 82, 88. Dacă n=4 şi se utilizează acelaşi algoritm, precizaţi câte numere
generate sunt divizibile cu 100?
a. 601 b. 100 c. 6 d. 10

vii) Pentru generarea numerelor cu n cifre formate cu elementele mulţimii {0, 4, 8} se


utilizează un algoritm backtracking care, pentru n=2, generează, în ordine, numerele
40, 44, 48, 80, 84, 88. Dacă n=4 şi se utilizează acelaşi algoritm, care este numărul
generat imediat după numărul 4008 ?
a. 4040 b. 4004 c. 4080 d. 8004

viii) Un program generează, în ordine crescătoare, numerele naturale de exact 5 cifre


din mulţimea {1, 2, 3, 4, 5}. Fiecare dintre numerele generate are cifrele distincte
două câte două. Primele 3 numere astfel generate sunt: 12345, 12354, 12435. Care
este numărul generat imediat după 12543?
a. 15342 b. 12534 c. 13245 d. 13452

ix) Se generează în ordine crescătoare, toate numerele naturale de 5 cifre distincte,


care se pot forma cu cifrele 2,3,4,5 şi 6. Să se precizeze numărul generat imediat
înaintea şi numărul generat imediat după secvenţa următoare : 34256, 34265, 34526,
34562:
a. 32645 şi 34625
b. 32654 şi 34655
c. 32654 şi 34625
d. 32645 şi 34655

x) Se generează în ordine crescătoare, toate numerele naturale de 5 cifre distincte,


care se pot forma cu cifrele 5,6,7,8 şi 9. Să se precizeze numărul generat imediat
înaintea şi numărul generat imediat după secvenţa următoare :
67589,67598,67859,67895.
a. 65987 şi 67958
b. 65978 şi 67988
c. 65978 şi 67958
d. 65987 şi 67988

xi) Se generează în ordine crescătoare toate numerele de exact 4 cifre care se pot
forma cu elementele mulţimii {0, 1, 2, 3, 4}. Primele 8 soluţii generate sunt, în ordine:
1000, 1001, 1002, 1003, 1004, 1010, 1011, 1012. Care sunt primele trei numere ce se
vor genera imediat după numărul 3443?
a. 4000, 4001, 4002
b. 3444, 4443, 4444
c. 3444, 4444, 4000
d. 3444, 4000, 4001

xii) Se generează în ordine crescătoare toate numerele de 4 cifre, cu cifre distincte,


astfel încât diferenţa în valoare absolută dintre prima şi ultima, respectiv a doua şi a
treia cifră este egală cu 2. Primele 11 soluţii generate sunt, în ordine: 1023, 1203,
1243, 1423, 1463, 1573, 1643, 1683, 1753, 1793, 1863. Care dintre următoarele
numere se va genera imediat înaintea numărului 9317?
a. 9247 b. 9357 c. 9207 d. 8976

xiii) Se generează în ordine crescătoare toate numerele de 4 cifre, cu cifre distincte,


astfel încât diferenţa în valoare absolută dintre ultimele două cifre ale fiecărui număr
generat este egală cu 2. Primele opt soluţii generate sunt, în ordine: 1024, 1035, 1042,
1046, 1053, 1057, 1064, 1068. Care dintre următoarele numere se va genera imediat
după numărul 8975?
a. 8979 b. 9013 c. 8957 d. 9024
xiv) Având la dispoziţie cifrele 0, 1 şi 2 se pot genera, în ordine crescătoare, numere
care au suma cifrelor egală cu 2. Astfel, primele 6 soluţii sunt 2, 11, 20, 101, 110,
200. Folosind acelaşi algoritm, se generează numere cu cifrele 0, 1, 2 şi 3 care au
suma cifrelor egală cu 4. Care va fi al 7-lea număr din această generare?
a. 130 b. 301 c. 220 d. 103

5. [Siruri de biti]

i) Un algoritm de tip backtracking generează, în ordine lexicografică, toate şirurile de


5 cifre 0 şi 1 cu proprietatea că nu există mai mult de două cifre 0 pe poziţii
consecutive. Primele 7 soluţii generate sunt: 00100, 00101, 00110, 00111, 01001,
01010, 01011. Care este a 8-a soluţie generată de acest algoritm?
a. 01110 b. 01100 c. 01011 d. 01101

ii) Un algoritm generează, în ordine lexicografică, toate şirurile alcătuite din câte n
cifre binare (0 şi 1). Ştiind că pentru n=5, primele 4 soluţii generate sunt 00000,
00001, 00010, 00011, precizaţi care sunt ultimele 3 soluţii generate, în ordinea
obţinerii lor. _____________________
11101, 11110, 11111
iii) Un program citeşte o valoare naturală nenulă pentru n şi apoi generează şi
afişează, în ordine crescătoare lexicografic, toate combinaţiile formate din n cifre care
aparţin mulţimii {0,1}. Astfel, pentru n=2, combinaţiile sunt afişate în următoarea
ordine: 00, 01, 10, 11. Dacă se rulează acest program şi se citeşte pentru n valoarea 9,
imediat după combinaţia 011011011 va fi afişată combinaţia:
a. 011100100 b. 011011100 c. 011011011 d. 011100000

iv) Un program citeşte o valoare naturală nenulă pentru n şi apoi generează şi


afişează, în ordine descrescătoare lexicografic, toate combinaţiile de n cifre care
aparţin mulţimii {0,1}. Astfel, pentru n=2, combinaţiile sunt afişate în următoarea
ordine: 11, 10, 01, 00. Dacă se rulează acest program şi se citeşte pentru n valoarea 8,
imediat după combinaţia 10101000 va fi afişată combinaţia:
a. 01010111 b. 10100111 c. 01010100 d. 10100100

6. [Secvente de suma data]


2+2+2+3, 2+2+5, 2+7
i) Pentru a scrie valoarea 10 ca sumă de numere prime se foloseşte metoda
backtracking şi se generează, în această ordine, sumele distincte: 2+2+2+2+2,
2+2+3+3, 2+3+5, 3+7, 5+5. Folosind exact aceeaşi metodă, se scrie valoarea 9 ca
sumă de numere prime. Care sunt primele trei soluţii, în ordinea generării lor? ______

ii) Folosind un algoritm de generare putem obţine numere naturale de k cifre care au
suma cifrelor egală cu un număr natural s. Astfel, pentru valorile k=2 şi s=6 se
generează, în ordine, numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care va fi al treilea număr
generat pentru k=4 şi s=5?
a. 1301 b. 1022 c. 2201 d. 1031

iii) Utilizăm metoda backtracking pentru generarea tuturor modalităţilor de a scrie


numărul 9 ca sumă a cel puţin două numere naturale nenule distincte. Termenii
descompunerii sunt în ordine strict crescătoare. Soluţiile se generează în ordinea:
2+3+7 , 2+4+6 , 2+10
1+2+6, 1+3+5, 1+8, 2+3+4, 2+7, 3+6 şi 4+5. Se aplică exact aceeaşi metodă pentru
scrierea lui 12. Scrieţi, în ordinea generării, toate soluţiile de forma 2+...

iv) Utilizăm metoda backtracking pentru generarea tuturor modalităţilor de a scrie


numărul 9 ca sumă a cel puţin două numere naturale nenule distincte. Termenii
fiecărei sume sunt în ordine strict crescătoare. Soluţiile se generează în ordinea:
1+2+6, 1+3+5, 1+8, 2+3+4, 2+7, 3+6 şi 4+5. Se aplică exact aceeaşi metodă pentru
scrierea lui 8. Câte soluţii vor fi generate?
a. 3 b. 4 c. 6 d. 5

v) Utilizăm metoda backtracking pentru generarea tuturor modalităţilor de a scrie


numărul 6 ca sumă a cel puţin două numere naturale nenule. Termenii fiecărei sume
sunt în ordine crescătoare. Soluţiile se generează în ordinea: 1+1+1+1+1+1,
1+1+1+1+2, 1+1+1+3, 1+1+4, 1+5, 2+2+2, 2+4 şi 3+3. Se aplică exact aceeaşi
metodă pentru scrierea lui 9. Care este penultima soluţie?
a. 3+3+3 b. 3+6 c. 4+5 d. 2+7

vi) Utilizăm metoda backtracking pentru generarea tuturor modalităţilor de a scrie


numărul 6 ca sumă a cel puţin două numere naturale nenule. Termenii fiecărei sume
sunt în ordine crescătoare. Soluţiile se generează în ordinea: 1+1+1+1+1+1,
1+1+1+1+2, 1+1+1+3, 1+1+4, 1+5, 2+2+2, 2+4 şi 3+3. Se aplică exact aceeaşi
metodă pentru scrierea lui 9. Câte soluţii de forma 2+... vor fi generate?
a. 2 b. 3 c. 4 d. 5

vii) Utilizând metoda backtracking, se generează numerele naturale formate din exact
3 cifre şi care au suma cifrelor egală cu 4, în această ordine: 103, 112, 121, 130, 202,
211, 220, 301, 310, 400. Dacă utilizăm acelaşi algoritm pentru a genera toate
numerele de 4 cifre care au suma cifrelor egală cu 7, precizaţi care este numărul
generat imediat după 1222.
a. 1231 b. 1223 c. 1213 d. 1321

ix) Utilizând metoda backtracking pentru afişarea tuturor modalităţilor de


descompunere a unui număr natural ca o sumă de numere naturale nenule, pentru n=3
se obţin, în ordine, soluţiile: 1+1+1; 1+2; 2+1; 3. Ordinea de scriere a termenilor
dintr-o descompunere este semnificativă. Folosind aceeaşi metodă pentru n=10, care
este soluţia generată imediat după 1+1+3+5?
a. 1+1+4+1+1+1+1 b. 1+1+7+1 c. 1+2+7 d. 1+1+4+4

7. [Permutari]

i) In timpul procesului de generare a permutărilor mulţimii {1,2,…,n} prin metoda


backtracking, în tabloul unidimensional x este plasat un element x[k] (1≤k≤n). Acesta
este considerat valid dacă este îndeplinită condiţia:
a. x[k]∉{x[1], x[2], …, x[k-1]} b. x[k]≠x[k-1]
c. x[k]∉{x[1], x[2], …, x[n]} d. x[k]≠x[k-1] şi x[k]≠x[k+1]

ii) Se utilizează un algoritm pentru a genera în ordine lexicografică inversă toate


permutările mulţimii {1,2,3,4,5}. Primele patru permutări generate sunt: 54321,
54312, 54231, 54213. A cincea permutare este:
a. 53421 b. 54321 c. 54132 d. 54123
iii) Utilizând metoda backtracking se generează toate permutările mulţimii {1,2,3,4}.
Dacă primele trei permutări generate sunt, în acestă ordine: 1234, 1243, 1324
precizaţi care este permutarea generată imediat după 3412.
a. 3421 b. 3413 c. 4123 d. 3214

iv) Utilizând metoda backtracking se generează permutările cuvântului info. Dacă


primele trei soluţii generate sunt: fino, fion, fnio care este cea de-a cincea soluţie?
a. foin b. fnoi c. foni d. ifon

v) Dacă se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate permutările de 4


obiecte şi primele 5 permutări generate sunt, în această ordine, 4 3 2 1, 4 3 1 2, 4 2 3
1, 4 2 1 3, 4 1 3 2, atunci a 6-a permutare este:
a. 3 2 1 4 b. 3 4 2 1 c. 1 4 3 2 d. 4 1 2 3

8. [Recunoasterea mecanismelor enumerative]

i) Algoritmul de generare a tuturor numerelor de 5 cifre nenule, fiecare având cifrele


ordonate strict crescător, este echivalent cu algoritmul de generare a:
a. submulţimilor unei mulţimi cu 5 elemente
b. produsului cartezian a unor mulţimi decifre
c. aranjamentelor de 9 elemente luate câte 5
d. combinărilor de 9 elemente luate câte 5

ii) Generarea tuturor cuvintelor de trei litere mici, nu neapărat distincte, ale alfabetului
englez, se poate realiza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu cel de generare a:
a. produsului cartezian
b. combinărilor
c. aranjamentelor
d. permutărilor

iii) Pentru generarea tuturor mulţimilor de câte 5 cifre, având la dispoziţie cifrele de la
1 la 9, se poate utilza un algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. permutărilor de 5 elemente
b. submulţimilor mulţimii {1,2,3,4,5,6,7,8,9}
c. combinărilor de 9 elemente luate câte 5
d. aranjamentelor de 9 elemente luate câte 5

iv) Pentru a genera toate numerele naturale cu exact 4 cifre şi care au cifrele în ordine
strict descrescătoare, se poate utiliza un algoritm echivalent cu cel pentru generarea:
a. aranjamentelor de 4 obiecte luate câte 10
b. combinărilor de 10 obiecte luate câte 4
c. permutărilor a 10 obiecte
d. permutărilor a 4 obiecte

v) Generarea matricelor pătratice de ordinul n, cu elemente 0 şi 1, cu proprietatea că


pe fiecare linie şi pe fiecare coloană există un singur element egal cu 1, se poate
realiza utilizând metoda backtracking. Algoritmul utilizat este echivalent cu
algoritmul de generare a:
a. combinărilor
b. permutărilor
c. aranjamentelor
d. produsului cartezian

vi) Pentru rezolvarea cărei probleme dintre cele enumerate mai jos se poate utiliza
metoda backtracking ?
a. determinarea reuniunii a 3 mulţimi
b. determinarea tuturor divizorilor unui număr din 3 cifre
c. determinarea tuturor elementelor mai mici decât 30000 din şirul lui Fibonacci
d. având 3 culori (”roşu”, ”galben”, ”albastru”), determinarea tuturor variantelor în
care se pot genera toate steagurile cu 3 culori având la mijloc culoarea ”galben”

vii) La un concurs sportiv sunt 5 echipe, iar în fiecare echipă sunt câte 10 elevi.
Problema determinării tuturor grupelor de câte 5 elevi, câte unul din fiecare echipă,
este similară cu generarea tuturor:
a. elementelor produsului cartezian AxAxAxAxA, unde A={1,2,…,10}
b. submulţimilor cu 5 elemente ale mulţimii {1,2,…,10}
c. permutărilor mulţimii {1,2,3,4,5}
d. partiţiilor mulţimii {1,2,…,10}

viii) Problema generării tuturor codurilor formate din exact 4 cifre nenule, cu toate
cifrele distincte două câte două, este similară cu generarea tuturor:
a. aranjamentelor de 9 elemente luate câte 4
b. permutărilor elementelor unei mulţimi cu 4 elemente
c. elementelor produsului cartezian AxAxAxA unde A este o mulţime cu 9 elemente
d. submulţimilor cu 4 elemente ale mulţimii {1,2,3,4,5,6,7,8,9}

ix) Cu studentii unei grupe 28 de studenti se doreşte formarea unei echipă de 4


persoane. Ordinea studentilor în cadrul echipei nu are importanţă. Algoritmul de
generare a tuturor posibilităţilor de a forma o asfel de echipă este similar cu
algoritmul de generare a tuturor:
a. aranjamentelor de 28 de elemente luate câte 4
b. combinărilor de 28 de elemente luate câte 4
c. partiţiilor unei mulţimi
d. elementelor produsului cartezian AxAxAxA, A fiind o mulţime cu 28 de elemente

x) La examenul de licenta, un absolvent primeşte un test format dintr-un subiect de tip


I, unul de tip II şi unul de tip III. Stiind că pentru fiecare tip de subiect sunt elaborate
exact 50 de variante, algoritmul de generare a tuturor posibilităţilor de a forma un test
este similar cu algoritmul de generare a:
a. elementelor produsului cartezian
b. aranjamentelor
c. permutărilor
d. submulţimilor

xi) Trei studenti vor să înfiinţeze o echipa pentru a participa la un concurs de


informatica formată dintr-un programator PHP, un specialist multimedia şi un
specialist in baze de date. Toţi trei ştiu să cânte atât la PHP, cât şi la multimedia, şi se
pricep cu toţii şi la baze de date. Algoritmul de generare a tuturor posibilităţilor de a
forma echipa este similar cu algoritmul de generare a:
a. aranjamentelor
b. permutărilor
c. elementelor produsului cartezian
d. submulţimilor

9. [Siruri de caractere]

i) Generând şirurile de maximum 3 caractere distincte din mulţimea {A,B,C,D,E},


ordonate lexicografic, obţinem succesiv: A, AB, ABC, ABD,…. Ce şir va fi generat
după BAE?
a. BCA
b. CAB
c. BC
d. BEA

ii) Utilizând metoda backtracking se generează toate cuvintele de câte 3 litere din
mulţimea {a,b,c}. Dacă primele patru cuvinte generate sunt, în acestă ordine: aaa, aab,
aac, aba, care este cel de-al optulea cuvânt generat?
a. acb b. acc c. aca d. bca

iii) Se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate cuvintele de câte patru
litere distincte din mulţimea {d,a,n,s}. Ştiind că al doilea cuvânt generat este dans, iar
al treilea este dsan, care va fi ultimul cuvânt obţinut?
a. nsad b. snad c. snda d. dans

iv) Se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate cuvintele de câte trei litere
distincte din mulţimea {i,n,f,o}. Ştiind că ultimele trei cuvinte generate sunt, în
ordine, ion, inf şi ino, care este cel de-al doilea cuvânt obţinut?
a. ofn b. ifo c. foi d. nif

v) Se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate cuvintele care conţin toate
literele din mulţimea {i,n,f,o}, astfel încât fiecare literă să apară exact o dat într-un
cuvânt. Ştiind că al doilea cuvânt generat este info iar al treilea este ionf, care este
ultimul cuvânt obţinut?
a. nifo b. ofni c. ofin d. foni

vi) Se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate cuvintele care conţin toate
literele din mulţimea {i,n,f,o}, astfel încât fiecare literă să apară exact o dat într-un
cuvânt şi literele n şi o să nu se afle pe poziţii vecine. Ştiind că primul cuvânt generat
este info, iar al treilea este nifo care este cel de-al doilea cuvânt obţinut?
a. iofn b. inof c. ionf d. niof

10 [Numarare …]
i) Câte numere cu exact 3 cifre pot fi construite folosind doar cifre pare?
a. 125 b. 100 c. 64 d. 128

ii) În câte dintre permutările elementelor mulţimii {‘I’,’N’,’F’,’O’} vocalele apar pe


poziţii consecutive?
a. 24 b. 6 c. 12 d. 4
iii) Se consideră un număr natural nenul x având exact 8 cifre, distincte două câte
două; printer cifrele sale se găseşte şi cifra 0. Permutând cifrele lui x se obţin alte
numere naturale. Câte dintre numerele obţinute, inclusiv x, au exact 8 cifre? 35280
______

iv) Utilizând metoda backtracking, se generează în ordine lexicografică toate


anagramele cuvântului caiet ( cuvinte formate din aceleaşi litere, eventual în altă
ordine). Câte cuvinte vor fi generate?
a. 60 b. 100 c. 200 d. 120

v) Se generează, prin metoda backtracking, toate partiţiile mulţimii A={1,2,3}


obţinându-se următoarele soluţii: {1}{2}{3}; {1}{2,3}; {1,3}{2}; {1,2}{3}; {1,2,3}.
Se observă că dintre acestea, prima soluţie e alcătuită din exact trei submulţimi. Dacă
se foloseşte aceeaşi metodă pentru a genera partiţiile mulţimii {1,2,3,4} stabiliţi câte
dintre soluţiile generate vor fi alcătuite din exact trei submulţimi.
a. 3 b. 12 c. 6 d. 5

vi) Se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate submulţimile cu p


elemente ale unei mulţimi cu m elemente. Dacă m=7 şi p=4 atunci numărul de
submulţimi generate este:
a. 60 b. 35 c. 5 d. 15

vii) Prin metoda backtracking se generează toate anagramele (cuvintele obţinute prin
permutarea literelor) unui cuvânt dat. Ştiind că se aplică această metodă pentru
cuvântul pescar, precizaţi câte cuvinte se vor genera astfel încât prima şi ultima literă
din fiecare cuvânt generat să fie vocală (sunt considerate vocale caracterele a, e, i , o,
u)?
a. 96 b. 24 c. 48 d. 12

viii) În câte dintre permutările elementelor mulţimii {‘I’,’N’,’F’,’O’} vocala ‘I’ apare
pe prima poziţie?
a. 1 b. 24 c. 6 d. 12

11. [Probleme diverse]

i) Un program citeşte o valoare naturală nenulă impară pentru n şi apoi generează şi


afişează în ordine crescătoare lexicografic toate combinaţiile formate din n cifre care
îndeplinesc următoarele proprietăţi:
- conţin doar valori pozitive sau nule;
- încep şi se termină cu 0;
- modulul diferenţei între oricare două cifre alăturate dintr-o combinaţie este 1.
Astfel, pentru n=5, combinaţiile afişate sunt, în ordine, următoarele: 01010, 01210.
Dacă se executa acest program şi se citeşte pentru n valoarea 7, imediat după
combinaţia 0101210 va fi afişată combinaţia:
a. 0121210 b. 0123210 c. 0111210 d. 0121010

ii) Pentru generarea numerelor cu n cifre formate cu elementele mulţimii {0, 2, 8} se


utilizează un algoritm backtracking care, pentru n=2, generează, în ordine, numerele
20,22,28,80,82,88. Dacă n=4 şi se utilizează acelaşi algoritm, care este numărul
generat imediat după numărul 2008 ?
a. 2002 b. 2020 c. 2080 d. 8002
iii) Având la dispoziţie cifrele 0, 1 şi 2 putem genera, în ordine crescătoare, numere
care au suma cifrelor egală cu 2 astfel încât primele 6 numere generate sunt, în această
ordine: 2, 11, 20, 101, 110, 200. Folosind acelaşi algoritm se generează numere cu
cifrele 0, 1, 2 şi 3 care au suma cifrelor egală cu 4. Care va fi al 7-lea număr din
această generare ?
a. 103 b. 301 c. 220 d. 130

iv) Completarea unui bilet de LOTO presupune colorarea a 6 numere dintre cele 49,
înscrise pe bilet. O situaţie statistică pe o anumită perioadă de timp arată că cele mai
frecvente numere care au fost extrase la LOTO sunt: 2, 20, 18, 38, 36, 42, 46, 48. Câte
bilete de 6 numere se pot completa folosind doar aceste valori, ştiind că numărul 42
va fi colorat pe fiecare bilet?
a. 21 b. 6! c. 42 d. 56

v) Se generează prin metoda backtracking mulţimile distincte ale căror elemente sunt
numere naturale nenule şi care au proprietatea că suma elementelor fiecărei mulţimi
este egală cu 7. Astfel, sunt generate, în această ordine, mulţimile: {1, 2, 4}, {1, 6},
{2, 5}, {3, 4}, {7}. Folosind aceeaşi metodă pentru a genera mulţimile distincte ale
căror elemente sunt numere naturale nenule şi care au proprietatea că suma
elementelor fiecărei mulţimi este egală cu 9, stabiliţi în ce ordine sunt generate
următoarele mulţimi: M1={2, 3, 4}; M2={3, 6}; M3={2, 7}; M4={4, 5}.M1, M3, M2, M4

vi) Se generează în ordine strict crescătoare numerele de câte şase cifre care conţin:
cifra 1 o singură dată, cifra 2 de două ori şi cifra 3 de trei ori. Se obţin, în această
ordine, numerele: 122333, 123233, 123323, …, 333221. Câte numere generate prin
această metodă au prima cifră 1 şi ultima cifră 2? ________________
4
vii) Se generează în ordine strict crescătoare toate numerele de câte şase cifre care
conţin: cifra 1 o singură dată, cifra 2 de două ori şi cifra 3 de trei ori. Se obţin, în
această ordine, numerele: 122333, 123233, 123323, …, 333221. Ce număr se
generează imediat după 332312? 332321

viii) Utilizând metoda backtracking se generează în ordine lexicografică toate


anagramele cuvântului caiet ( cuvinte formate din aceleaşi litere, eventual în altă
ordine). Care este a şasea soluţie?
a. catei
b. actie
c. actei
d. catie

ix) Utilizând metoda backtracking se generează toate matricele pătratice de ordinul 4


ale căror elemente aparţin mulţimii {0,1}, cu proprietatea că pe fiecare linie şi pe
fiecare coloană există o singură valoare 1. Primele 3 soluţii generate sunt, în această
ordine:

1000
0100
0010
0001
1000
0100
0001
0010

1000
0010
0100
0001
Care este penultima soluţie?
a.
0001
0010
1000
0100
b.
0100
1000
0010
0001
c.
0001
0100
0010
1000
d.
0010
1000
0100
0001

x) Se generează, prin metoda backtracking, toate modalităţile de aşezare a numerelor


naturale de la 1 la 5, astfel încât oricare 2 numere consecutive să nu se afle pe poziţii
alăturate. Dacă primele două soluţii sunt: (1,3,5,2,4) şi (1,4,2,5,3), care este prima
soluţie generată în care primul număr este 4?
a. (4, 1, 3, 2, 5) b. (4, 2, 5, 1, 3) c. (4, 3, 5, 3, 1) d. (4, 1, 3, 5, 2)

xi) Se generează, prin metoda backtracking, toate modalităţile de aşezare a numerelor


naturale de la 1 la 5 astfel încât oricare două numere consecutive să nu se afle pe
poziţii alăturate. Dacă primele două soluţii sunt: (1,3,5,2,4) şi (1,4,2,5,3), care este
prima soluţie generată care începe cu 2?
a. (2, 4, 1, 3, 5) b. (2, 5, 4, 3, 1) c. (2, 4, 1, 3, 1) d. (2, 3, 5, 4, 1)

xii) Construim anagramele unui cuvânt c1c2c3c4 prin generarea în ordine lexicografică
a permutărilor indicilor literelor cuvântului şi obţinem c1c2c3c4 c1c2c4c3 c1c3c2c4 …
c4c3c1c2 c4c3c2c1. Pentru anagramele cuvântului rateu, după şirul raetu, raeut, raute
cuvintele imediat următoare sunt:
a. rauet şi rtaeu
b. rtaeu şi rtaue
c. rauet şi rtaue
d. rtaeu şi ratue

xiii) Trei baieti, Alin, Bogdan şi Ciprian, şi trei fete, Delia, Elena şi Felicia, trebuie să
formeze o echipă de 3 studenti, care să participe la un concurs de prezentare software.
Echipa trebuie să fie mixtă (adică să conţină cel puţin o fată şi cel puţin un băiat).
Ordinea copiilor în echipă este importantă deoarece aceasta va fi ordinea de intrare a
studentilor în concurs (de exemplu echipa Alin, Bogdan, Delia este diferită de echipa
Bogdan, Alin, Delia). Câte echipe se pot forma, astfel încât din ele să facă parte
simultan Alin şi Bogdan? _______________
18
xiv) În vederea participării la un concurs de programare, studentii din anii 2 si 3 au
dat o probă de selecţie, în urma căreia primii 6 au obţinut punctaje egale. În câte
moduri poate fi formată echipa selecţionată ştiind că poate avea doar 4 membri, aleşi
dintre cei 6, şi că ordinea acestora în cadrul echipei nu contează?
a. 24 b. 30 c. 15 d. 4

xv) Un program construieşte şi afişează elementele produsului cartezian AxBxC


pentru mulţimile A={1,2,3,4}, B={1,2,3}, C={1,2}. Care dintre următoarele triplete
NU va fi afişat?
a. (3,2,1) b. (1,3,2) c. (1,2,3) d. (2,2,2)
Probleme diverse
(recursivitate, greedy, divide et impera, programare dinamica)
1. [Permutari] Sa se genereze permutarile multimii {1, 2, …, n}, cu n fixat. Se vor
considera algoritmi iterative si recursive.
2. [Recursivitate] Se considera o fotografie specificata printr-o matrice patratica care
contine ‘0’ si ‘1’ (0 – pentru puncte albe si 1 – pentru puncte negre). Se considera
fondul alb, obiectele negre, iar daca punctele negre sint vecine pe linie, coloana sau
diagonala atunci apartin aceluiasi obiect. Sa se numere cite obiecte distincte apar in
fotografie.
3. Sa se plaseze pe o tabla de sah (cu n randuri si n coloane) n dame astfel incit san u
se atace reciproc. Sa se genereze toate solutiile.
4. Sa se genereze toate partitiile multimii {1, 2, …, n} cu n fixat.
5. Se dau n tipuri de monezi. Sa se plateasca o suma data s, folosind un numar minim
de monezi din tipurile date. Se considera ca exista un numar sufficient de monezi din
fiecare tip.
6. Se considera trei tije, pe prima dintre ele fiind asezate n discuri de dimensiuni
diferite, astfel incit cel mai mare este jos, si, peste el, in ordine descrescatoare a
dimensiunii, celelalte discuri. Discurile pot fi mutate de pe o tija pe alta, luind
intotdeauna un disc care nu are deasupra sa alte discuri si avind grija ca niciodata sa
nu fie asezat un disc mai mare peste unul mai mic. Sa se scrie un program care
genereaza o secventa de mutari prin care discurile sint mutate de pe tija 1 pe tija 2.
7. Se considera un numar natural n (3<n<15). Sa se genereze cel mai scurt sir format
din 0 si 1 de lungime 2n+n-1, astfel incit oricare ar fi doua secvente de lungime n ale
acestui sir, acestea sa fie diferite.
8. Se considera o stiva de case de bani sub forma de piramida. Astfel, pe primul nivel
vor fi n case, pe urmatorul n-1 case, apoi n-2, …, pina la ultimul nivel unde va fi o
singura casa de bani. Deci, fiecare casa se va sprijini pe doua case de bani din etajul
anterior, mai putin cele din etajul de baza care se vor sprijini direct pe podea. Se dau
n(n+1)/2 saci cu bani, fiecare continind o anumita suma. Sa se distribuie acesti saci,
fiecare intr-o casa, astfel incit in fiecare casa sa fie exact atitia bani cit in cele doua
cutii pe care se sprijina la un loc. Pentru casele din stratul de baza nu exista nicio
conditie. Ca date de intrare se utilizeaza: n (numarul de cutii din stratul de baza) si s1,
s2, …., unde si reprezinta suma de bani din sacul i (i= 1, 2, …, n(n+1)/2).
9. Se dau doua siruri de caractere. Sa se determine daca ele sint anagrame, adica sint
formate din aceleasi litere, dar puse in alta ordine.
10. Se da o lista cu n cuvinte. Sa se formeze un cel mai lung sir in care fiecare cuvint
incepe cu litera cu care se termina predecesorul sau (mai putin primul cuvint care
poate fi oricare).
11. Intr-un grup de n personae se precizeaza perechi de personae care se considera
prietene. Folosind principiul ca “prietenul prietenului meuimi este prieten” sa se
determine grupurile cu numar maxim de persoane intre care se pot stabili relatii de
prietenie directe sau indirecte.
12. Intr-o statiune de odihna s-au intilnit n sahisti, codificati prin numare naturale de
la 1 la n, care au jucat p partied de sah. Pentru fiecare partida se precizeaza cei doi
jucatori. Sa se determine un grup cit mai mare de jucatori, care prin jocurile pe care
le-au desfasurat, au format o grupare de tip turneu (in care fiecare a jucat cu fiecare).
13. Reteaua de distribuire a apei calde pentru o centrala termica zonala este formata
dintr-un sistem de conducte care leaga centrala de blocuri si blocurile intre ele.
Blocurile din retea sunt numerotate cu numere intregi de la 1 la n, centrala fiind
etichetata cu 0. Se cunosc distantele de la centrala la blocuri precum si distantele
dintre blocuri. Sa se determine perechile de numere desemnand punctele de distribuire
intre care trebuie sa se monteze conducte astfel incat fiecare bloc sa fie alimentat cu
apa calda (nu neaparat direct de la centrala) si lungimea totala a conductelor necesare
sa fie minima.
14. Un student doreste sa calatoreasca din localitatea X in localitatea Y. Daca in tara
exista n localitati si timpul necesar pentru a ajunge dintr-o localitate in alta (in cazul
in care se poate ajunge direct) se cere sa se determine timpul minim in care studentul
poate sa ajunga din X in Y.
15. Fiind date n orase si costurile tuturor drumurilor directe care exista intre orase, sa
se afle costul minim pentru a ajunge dint-un oras in oricare altul.
16. Fie un arbore cu n varfuri. In fiecare nod al arborelui se afla cate un bec. Prin
atingerea unui bec acesta isi schimba starea (din stins in aprins si invers), la fel si
vecinii lui directi. Considerand ca initial toate becurile sunt stinse, sa se scrie un
program care genereaza o secventa de “atingeri” prin care pomul este aprins complet.
Datele de intrare se citesc din fisierul craciun.in cu formatul: pe prima linie numarul
de noduri, sip e urmatoarele n-1 linii se afla muchiile arborelui.
17. Sa presupunem, ca un graf neorientat este format din n varfuri si m arce. Se stie ca
sunt folosite toate muchiile pentru a lega varfuri si ca doua varfuri pot fi legate direct
prin cel mult o muchie. Sa se determine valoarea maxima a expresiei S = suma
patratelor gradelor varfurilor, unde gradul unui varf este reprezentat de numarul de
muchii legate de acesta.
18. Un om doreste sa urce o scara cu N trepte (N dat initial). El poate urca una sau
doua trepte la un moment. Fiind o fire curioasa, acest om isi pune problema in cate
moduri poate urca aceasta scara.
19. Se da un sir de numere a[0], a[1], …, a[n-1], cu n dat initial. Sa se afle un cel mai
lung subsir crescator.
20. Se dau doua siruri a[0], a[1], …, a[n-1] si b[0], b[1], …, b[m-1]. Sa se gaseasca un
cel mai lung subsir comun al acestora.
21. Se considera o tabla de sah, de dimensiune standard 8x8, pe care se afla diverse
piese de sah. Un cal se afla pe pozitia (i,j). Se doreste mutarea calului in pozitia (k,l) –
daca acest lucru este posibil – folosind oricare dintre cele 8 mutari posibile ale calului
in orice succesiune, astfel incat numarul de mutari sa fie minim.
22. Se considera o pereche de numere de forma (a, b) asupra careia se pot efectua
urmatoarele operatii: (a, b) -> (a-b, b); (a, b) -> (a+b, b), (a, b) -> (b, a). Fiind date
valorile (a, b) sa se determine numarul minim de operatii pe care trebuie sa le facem
astfel incat sa se ajunga la perechea (c, d), daca acest lucru este posibil.
23. Se considera o bara de lungime n (n >0, n<40001). Se doreste taierea acesteia in
bucati de dimensiuni prestabilite. Se dau m astfel de dimensiuni in care putem taia
bara. Problema consta in ataia asemenea bucati din bara, de dimensiuni date, astfel
incat sa ramana cat mai putin material care nu mai poate fi folosit (nu corespunde nici
unei dimensiuni).
24. Inmultirea optimala a matricelor si rezolvarea recurentei f(n)=7f(n/2)+18(n/2)2 [1,
pag. 216]
25. Problema colorarii hartilor [1, pag. 219].
26. Problema comis-voiajorului [1, pag. 220]
27. Generarea obiectelor combinatoriale [1, pag. 221]
28. Problema rucsacului [1, pag. 225]
29. Executarea lucrarilor cu termen final [1, pag. 226]
30. Prelucrarea expresiilor cu ajutorul structurilor arborescente [1, 190]
2007
Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A

wshgtr

Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.

____
a 1. Se consideră declaraŃiile:
var f:file of char;
c:char;
Ce conŃine fişierul f după execuŃia secvenŃei următoare:
rewrite(f);
for c: =’z’ downto ‘a’ do write(f,c);
a. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcba;
b. za;
c. nimic
d. abcdefghijklmnopqrstuvwxyz.
____
b 2. FuncŃia de mai jos determină termenul Fibonacci de rang n. E corectă?
function fib(n:integer):integer;
begin
fib=fib(n-1)+fib(n-2)
end;
a. da, pentru că respectă formula de calcul a şirului lui Fibonacci;
b. nu, pentru ca se autoapelează la nesfârşit.
____
a 3. FuncŃia de mai jos implementează recursiv calculul sumei S(n)=1+2+...+n. E corectă?
int S(int n){
if(n<=0) return 0;
else return (S(n+1)-(n+1));
}
a. nu, pentru că, deşi are condiŃie de ieşire din autoapelare, nu se ajunge la ea;
b. da, pentru că respectă matematic relaŃia şi are condiŃie de oprire din autoapelare.
____
d 4. Dacă există declaraŃia
FILE f;
şi se apelează funcŃia fopen() astfel:
f=fopen(“fisier.txt”,”w”);
care afirmaŃie e adevărată?
a. fişierul fisier.txt a fost deschis pentru scriere; conŃinutul său se păstrează;
b. fişierul fisier.txt a fost deschis pentru scriere, dar numai dacă exista pe disc;
c. fisierul fisier.txt a fost deschis pentru scriere/citire;
d. fisierul fisier.txt a fost deschis pentru scriere; dacă exista, conŃinutul lui se pierde,
iar dacă nu exista, fisierul va fi creat în momentul executării instrucŃiunii de mai
sus.

1
Name: ________________________ ID: A

____
c 5. Se consideră problema căutării unui element într-un vector ordonat cu n elemente (căutare binară).
Care este complexitatea algoritmului (câŃi paşi se execută) în cazul cel mai defavorabil, adică atunci
când elementul nu este în vector?
a)
b)
c)

a. O(n), pentru că verificăm fiecare element;


b. O(1), căutarea efectuându-se in timp constant;
c. O(log2n), la fiecare pas înjumătăŃindu-se intervalul de căutare.
____
c 6. În fişierul numere.txt, aflat pe disc, sunt scrise, pe linie, numerele: 1 2 3 4 5 6
Ce se afişează în urma execuŃiei programului următor:
#include<stdio.h>
#include<stdlib.h>

FILE f;
int n,i;

void main(){
f=fopen(”numere.txt”,”r”);
for(i=1;i<4;i++)
{fscanf(”%d”,&n);printf(”%d”,n);}
rewind(f);
for(i=1;i<4;i++)
{fscanf(”%d”,&n);printf(”%d”,n);}
FCLOSE f
}
a. 123456
b. 123
c. 123123
d. 123456123
____
b 7. Streamurile standard (adică streamurile care sunt deschise automat când un program C îşi începe
execuŃia) sunt:
a. stdin,stdout;
b. stdin,stdout,stderr;
c. nu există strem-uri standard.

2
Name: ________________________ ID: A

____
a 8. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:

1 9

6 7 2 8

3 10 11 5
Este arborele binar complet?
a. da
b. nu
____
b 9. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:

1 9

6 7 2 8

3 10 11 5
Care este înălŃimea arborelui binar?
a. 1
b. 3
c. 4
d. 5
e. 11

3
Name: ________________________ ID: A

a 10. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:


____

1 9

6 7 2 8

3 10 11 5
Este arborele binar strict?
a. da
b. nu
c 11. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:
____

1 9

6 7 2 8

3 10 11 5
Parcurgerea in inordine este:
a. 4,1,9,6,7,2,8,3,10,11,5
b. 3,6,1,4,9,8,10,7,2,5,11
c. 3,6,10,1,7,4,11,2,5,9,8

4
Name: ________________________ ID: A

c 12. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:


____

1 9

6 7 2 8

3 10 11 5
Parcurgerea in preordine este:
a. 4,1,9,6,7,2,8,3,10,11,5
b. 4,3,6,1,9,8,10,7,2,5,11
c. 4,1,6,3,10,7,9,2,11,5,8
b 13. Se consideră următorul arbore binar, reprezentat mai jos:
____

1 9

6 7 2 8

3 10 11 5
Parcurgerea in postordine este:
a. 4,1,9,6,7,2,8,3,10,11,5
b. 3,10,6,7,1,11,5,2,8,9,4
c. 3,6,8,10,7,4,1,11,2,5,9
b 14. Un arbore binar cu n vârfuri este plin. PrecizaŃi ce valoare poate avea n, dintre cele de mai jos:
____
a. 5
b. 7
c. 8
d. 9

5
Name: ________________________ ID: A

b 15. Pentru implementarea unei stive, se folosesc funcŃiile:


____
init(): iniŃializarea stivei (vârful stivei devine -1)
empty(): returnează 1 daca stiva e goală şi 0 în caz contrar
push(val): adauga item-ul val în stivă
pop(): returnează (ştergându-l din stivă) elementul din vârful stivei
top(): returnează elementul din vârful stivei, fără a-l şterge însă
Ce apare la ieşire, dacă asupra stivei se execută prelucrările de mai jos (presupunem ca functia scrie
afişează pe ecran parametrul ei, urmat de un spatiu):
init();
push(100);
push(54);
scrie(top());
pop();
scrie(top());
push(60);
push(630);
scrie(top());
pop();
scrie(top());
pop();
scrie(top());
a. 54 100 60 630 60
b. 54 100 630 60 100
c. 54 60 100 630 100
c 16. Care este timpul în cazul cel mai defavorabil pentru algoritmul lui Kruskal, aplicat unui graf complet
____
cu n vârfuri?
a. O(n2)
b. O(nlog2n)
c. O(n2log2n)

6
Name: ________________________ ID: A

b 17. Fie graful de mai jos:


____

3
2 1
1

4 3 3
1 2

5 4
3
Din câte muchii e format arborele parŃial de cost minim?
a. 3
b. 4
c. 5
d. 7
b 18. Fie graful de mai jos:
____

3
2 1
1

4 3 3
1 2

5 4
3
PrecizaŃi ordinea muchiilor care se adaugă pentru determinarea arborelui parŃial de cost minim,
folosind algoritmul lui Kruskal:
a. (2,3),(3,5),(3,4),(1,2),(1,4),(4,5),(2,5)
b. (2,3),(3,5),(3,4),(1,2)
c. (2,3),(3,5),(2,5),(3,4)

7
Name: ________________________ ID: A

c 19. Fie graful de mai jos:


____

3
2 1
1

4 3 3
1 2

5 4
3
Care este distanŃa minimă de la 1 la 5, conform algoritmului lui Dijkstra?
a. 3
b. 4
c. 5
d. 6
c 20. Se consideră arborele de căutare de mai jos:
____

12

5 18

2 9 15 19

17

Valoarea 13 va fi inserată în arbore:


a. ca fiu drept al lui 2
b. ca fiu drept al lui 9
c. ca fiu stâng al lui 15
d. ca fiu stâng al lui 19
e. ca fiu stâng al lui 17

8
Name: ________________________ ID: A

d 21. Se consideră arborele de căutare de mai jos:


____

12

5 18

2 9 15 19

17

Dacă ştergem rădăcina (12), ce nod va ajunge în locul ei ?


a. 5
b. 18
c. 9
d. 15
e. 17
a 22. Metoda de sortare rapidă (Quicksort) găseşte pivotul (printr-un algoritm de partiŃie) şi se
____
autoapelează pentru cele două porŃiuni din vectorul iniŃial. Algoritmul de partiŃie de mai jos e corect?
Presupunem că a este un tablou de întregi, i şi j sunt indicele de start, respectiv de sfârşit ale
elementelor pe care le sortează. De asemenea, funcŃia swap(x,y) interschimbă x şi y. FuncŃia
întoarce poziŃia (finală) a lui a[i].

int partitie(a,i,j){int val,h,k;


val=a[i];
h=i;
for(k=i+1;i<=j;i++)
if(a[k]<=val){
h=h+1;
swap(a[h],a[k]);
}
swap(a[i],a[h]);
return h;
}
a. da
b. nu

9
Name: ________________________ ID: A

a 23. Se consideră implementarea unei liste simplu înlănŃuite sub forma:


____
typedef struct nod{
int info;
struct nod *adr;
}lista;

lista *c /*capul listei*/


,*p,*q;

Pentru inserarea unui elementului 3 în capul unei liste înlănŃuite (dat de c), se fac următorii paşi:
a. p=(lista*)malloc(sizeof(lista)); p->info=3;p->adr=c;c=p;
b. p=(lista*)malloc(sizeof(lista)); p->info=3; c=p;p->adr=c;
b 24. Se consideră implementarea unei liste simplu înlănŃuite sub forma:
____
typedef struct nod{
int info;
struct nod *adr;
}lista;

lista *c /*capul listei*/


,*p,*q;

Dacă vrem să ştergem capul listei, se fac paşii:


a. free(c);
b. p=c;c=c->adr;free(p);
b 25. Se consideră implementarea unei liste simplu înlănŃuite sub forma:
____
typedef struct nod{
int info;
struct nod *adr;
}lista;

lista *c /*capul listei*/


,*p,*q;

Presupunând că vrem să ştergem elementul imediat următor celui pe care punctează p, se fac paşii:
a. q=p->adr;free(q);p->adr=q->adr;
b. q=p->adr;p->adr=q->adr;free(q);
b 26. Se consideră implementarea unei liste simplu înlănŃuite sub forma:
____
typedef struct nod{
int info;
struct nod *adr;
}lista;

lista *c /*capul listei*/


,*p,*q;

Presupunând că vrem să inserăm un element după cel punctat de p, se fac paşii:


a. q=(lista*)malloc(sizeof(lista));p->adr=q;q->adr=p->adr;
b. q=(lista*)malloc(sizeof(lista));q->adr=p->adr; p->adr=q;

10
Name: ________________________ ID: A

b 27. Se consideră implementarea unei liste simplu înlănŃuite sub forma:


____
typedef struct nod{
int info;
struct nod *adr;
}lista;

lista *c /*capul listei*/


,*p,*q;

Ce efect are următoarea funcŃie, dacă se apelează scriu(c)?


void scriu(lista* p) {
if(p) {scriu(p->adr);printf(“%d “,p->info);}
}
a. afişează lista de la primul la ultimul element
b. afişează lista de la ultimul element la primul
a 28. Coada de priorităŃi este:
____
a. o structură de date care conŃine o mulŃime S de elemente, fiecare având asociată o
valoare numită cheie; inserarea adaugă un element, iar extragerea unui element
returnează elementul cu prioritatea maximă
b. o structură de date care conŃine o mulŃime S de elemente, în care intrările se fac la
un capăt al ei, iar ieşirile la celălalt capăt
c. o structură de date care conŃine o mulŃime S de elemente,în care intrările şi ieşirile
se fac la un singur capăt.

11
LICENTA 2009
Tehnici avansate de programare _ Probleme propuse

1. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule
din lista. Daca P, Q si R sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:
Q == P -> urm -> urm
si
R -> urm == P -> urm -> urm,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:

a. Q, R, P c. P, R, Q
b. R, Q, P d. P, Q, R

2. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule
din lista. Daca p, q si r sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:
p -> urm == q -> urm -> urm
si
r-urm == q,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:

a. q, r, p c. r, q, p
b. p, q, r d. p, r, q

3. Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule
din lista, iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. Atunci Q este adresa primei celule din lista daca si
numai daca este satisfacuta conditia:

a. P -> urm -> urm == Q -> urm


b. P -> urm -> urm == Q
c. Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm
d. Q -> urm -> urm == P -> urm

4. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare element retine in campul
nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p retine adresa
unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente afiseaza
toate valorile memorate in nodurile listei, fiecare valoare fiind afisata exact odata.
a. t = p;
while(t -> urm != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
b. t = p;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);
c. t = p;
while(t != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
d. t = p->urm;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);
5. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin doua celule, fiecare celula retine in campul URM adresa urmatoarei
celule din lista, iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. Daca P este adresa unei celule ce urmeaza
a fi adaugata la sfarsitul listei si P -> URM are valoarea NULL, stabiliti care dintre urmatoarele actiuni este o
operatie corecta de adaugare.

a. P -> URM = Q
b. Q -> URM = P
c. Q -> URM -> URM = P
d. P -> URM -> URM = Q

6. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in campul
urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element din lista si
variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente elibereaza intreaga zona
de memorie ocupata de elementele listei.
a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);}
b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);}
c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);}
d. free(p);

7. Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2. Daca se noteaza cu
AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se elimina un element
din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(); Ad(3); EL(); AD(4); AD(5);?
a. 1, 4, 5
b. 5, 4, 2
c. 3, 4, 5
d. 5, 4, 3

8. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule
din lista, iar Q este adresa ultimei celule din lista. Atunci P este adresa antepenultimei celule din lista daca si
numai daca este satisfacuta conditia

a. Q -> urm -> urm == P


b. P -> urm == Q
c. P -> urm -> urm == Q
d. Q -> urm == P -> urm -> urm

9. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din lista, iar
in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p. Daca in lista sunt
memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma executarii secventei de
instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5):
{ q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;}
in lista vor fi in ordine numerele:
a. 9, 5, 3, 6
b. 5, 9, 6, 3
c. 5, 3, 9, 6
d. 5, 3, 6, 9

10. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului nod din
lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. Se
stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni elimina corect penultimul
element al listei?
a. {
p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next);
p->next=p->next->next;
}
b. {
p = prim;
while (p->next->next->next) p = p->next;
p->next=p->next->next;
}
c. {
p = prim;
while (p->next->next) p = p->next;
p->next=p->next->next;
}
d. prim -> next = prim->next -> next;

11. Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vf memoreaza adresa de inceput
a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg, iar in campul next adresa nodului
urmator. Se considera seceventa de program:
while (vf && vf -> info %2 == 0) {
aux = vf;
vf = aux-> next;
free (aux);
}
Daca in urma executarii secventei de program, variabila vf are valoarea NULL, atunci:
a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte fiind numere impare.
b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar.
c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente fiind numere impare.
d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par.

12. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului
nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila
prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei secvente de program
{
p = prim; q = p->next -> next;
while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;}
p -> next = q;
}

a. Eliminarea nodului din mijlocul listei


b. Eliminarea din lista a ultimului nod;
c. Eliminarea din lista a penultimului nod
d. Eliminarea celui de-al doilea nod al listei

13. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresa elementului
urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua elemente, care dintre
urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei?
a. q = p->adru; p->adru = q -> adru; free(q);
b. p -> adru = p->adru -> adru; free (p->adru);
c. q = p-> adru; free(q); p ->adru = q->adru;
d. free(p->adru);

14. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4 elemente,
fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa elementului precedent,
iar in campul inf o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tipareste valoarea celui de-al treilea
element al listei?
a. printf(“%d “, p->urm -> urm -> pre -> inf);
b. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf);
c. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm);
d. printf(“%d “, p->urm -> urm);
15. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic, in care fiecare
element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator. Care dintre
urmatoarele variante tipareste toate elementele listei?
a. q = p; do{
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
} while (q != p);
b. q = p; while (q -> urm != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
c. q = p; while (q != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}
d. q = p->urm;
while (q != p){
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
}

16. Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se noteaza cu
PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se extrage
elementul din varful stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP(); PUSH(3); POP();
PUSH(4); PUSH(5);
a. 5 b. 5 c. 2 d. 1
4 4 3 4
3 1 5 5

17. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p este adresa nodului
ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp urm care indica
adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei
while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1; p = p -> urm;}
continutul listei, citit de la adresa de plecare va fi:
a. 0, 1, 0, 2,0
b. 1, 2, 1, 2, 0
c. 0, 1, 1, 2, 0
d. 0, 1, 0, 1, 0

18. Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al unei liste liniare
nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator, iar in campul prec
adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm -> urm si q -> prec ->
prec indica acelasi nod al listei.
a. 4 c. 3
b. 5 d. 2

19. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in aceasta ordine).
Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator din
lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt necesare pentru ca toate elementele
din lista sa ajunga egale. Definim prin trecere prelucrarea data de secventa urmatoare:
p = prim;
do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1; p = p -> urm;}
while (p != prim);

a. 5 c. 3
b. 2 d. 4

20. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza pentru fiecare
nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie secventa (variabila q este de
acelasi tip cu variabila p):
a. q = p; k = 1; while(q -> next != p) {k++; q = q -> next;}
b. q = p; k = 1; do{ q = q -> next; k++; } while(q ==p);
c. q = p; k = 1; while(q!=p) {k++; q = q->next;}
d. k=0; do{p=p->next; k++;} while (p!=NULL);

21. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se elimina elementul
numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri, numararea continuandu-se cu
succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element. Care va fi numarul de
ordine al elementului ramas?
a. 2 c. 3
b. 7 d. 4

22. Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului anterior, iar in
campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind ca p retine adresa unui nod
din lista, care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia
p->st->st == p->dr sa fie adevarata?
a. 5 c. 2
b. 3 d. 4

23. Intr-o lista simplu inlantuita circulara, fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista.
Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute conditiile p == q -> adr
si q == p -> adr. Atunci lista are
a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente
b. exact 2 elemente d. exact 1 element

24. Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0, a[1] = 10, a[2] = 20,
a[3] = 30, a[4] = 40, a[5] = 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este 10, atunci primul
element care iese din stiva este:
a. a[6] c. a[5]
b. a[1] d. a[0]

25. Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista.
Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii are valoarea 1
daca si numai daca lista contine exact doua noduri.
a. p -> adr == p c. p -> adr -> adr == p
b. p -> adr -> adr == NULL d. p -> adr != NULL

26. Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule:
int f(int a, int b){
if (a<b) return a; else return f(a-b, b);
}
Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data?

a. int f(int a, int b){return a*b;}


b. int f(int a, int b){return a-b+1;}
c. int f(int a, int b){return a%b;}
d. int f(int a, int b){return a/b;}

27. Se considera definitia


void f(int n){
int j;
if (n>0) for (j=1; j<=n; j++) {printf(“%d”,j); f(n-1);}
}
Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)?
a. 1122 c. 121
b. 112 d. 1121
28. Se considera definitia:
long f(int n){
if (n == 0) return 1;
else if (n == 1) return 4;
else return f(n-1) - f(n-2);
}
Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(7).

a. 1 c. -4
b. -3 d. 4

29. Se considera definitia


long f(int n, int k){
if (n == k || k == 1) return 1;
if (n < k) return 0;
long s=0, i;
for (i=1; i<=k; i++) s+=f(n-k,i);
return s;
}
Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6,3).

a. 3 c. 2
b. 1 d. 4

30. Se considera definitia:


long f(int x, int y){
if (x == y || x == 0) return 1;
else return f(x,y-1)+f(x-1,y-1);
}
Ce valoare returneaza apelul f(8,10)?

a. 50 c. 40
b. 45 d. 55

31. In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global.
void star(int i){
if(i<10) {
printf(“*”);
if (v[i] == i+1) star(i+2); else star(i+1);
}
}
Pentru care dintre declaratiile urmatoare, apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)?

a. int v[] = {1, 4, 3, 2, 1, 6, 5, 4, 3, 10};


b. int v[] = {3, 2, 1, 4, 3, 6, 7, 2, 9, 2};
c. int v[] = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10};
d. int v[] = {10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1};

32. Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este declarat global), M
este multimea tuturor cifrelor nenule, iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0], p[1] si p[2], cu ce
trebuie inlocuite simbolurile a, b si c in definitia functiei G astfel incat in urma apelului G(0) sa se afiseze toate
elementele produsului cartezian MxMxM?
void G(int k){
int i;
for (i = a; i<=b; i++) { p[k] = i; if (k == c) tipar(); else G(k+1);}
}
a. a = 0, b = 10, c = 3 c. a = 1, b = 9, c = 3
b. a = 1, b = 3, c = 9 d. a = 1, b = 9, c = 2

33. Pentru definitia alaturata a functiei ex(), stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)?
void ex(int x){
if (x != 0){
printf(“%d”, x %10);
ex(x/10);
}
}

a. 012 c. 021
b. 120 d. 21

34. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare.
Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul necesar
efectuarii sortarii prin interclasare este:
a. O(n) c. O(n log2n)
b. O(n2) d. O(n ln n)

35. Se considera algoritmul cautarii binare si 2k-1£ n < 2k. In cazul unei cautari cu succes se fac
a. k-1 comparatii c. cel mult k comparatii
b. exact k comparatii d. n comparatii

36. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii prin partitionare binara numita si metoda
sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica
crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) =
a. O(n) c. O(n ln n)
b. O(n2) d. O(n log2n)

37. Numarul de comparatii necesare unui algoritm optim pentru determinarea simultana a celui mai mic, respectiv
a celui mai mare element al unui tablou unidimensional cu n (n > 0) numere intregi este:
a. 2n c. 3n/2 + O(1)
b. 2n-2 d. O( )

38. Complexitatea algoritmului de cautare binara a unui element intreg x intr-un tablou unidimensional cu n (n > 1)
numere intregi sortate descrescator este:
a. n c.
b. n/2 d. ln n

39. Fie relatia de recurenta


f(n) = n f(n-1), n>0
f(0)=1. Atunci f(5) =
a. 120 c. 20
b. 60 d. 0

40. Fie relatia de recurenta


f(n) = n f(n-1), n>1
f(1)=0. Atunci f(5) =
a. 120 c. 20
b. 60 d. 0
41. Se considera un circuit combinational cu n variabile booleene binare care contine circuite de baza pentru
implementarea operatiilor booleene de adunare, inmultire si inversare (negatie). Care este complexitatea
metodei de simulare/testare a functionarii unui astfel de circuit?
a. n
b. n/2
c.
d.
e.

42. In cazul cel mai defavorabil, metoda de sortare prin interschimbare necesita un numar de comparatii
exprimabil prin:
a. O( ) c. O(n)
b. O(n ln n) d. O( )

43. Metoda selectiei pentru ordonarea crescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n par, n = 2k,
k>0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului) necesita
un numar de comparatii exprimabil prin:
a. n c.

b. O( ) d.

44. Metoda selectiei pentru ordonarea descrescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n impar, n =
2k+1, k 0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului)
necesita un numar de comparatii exprimabil prin:
a. n c.

b. O( ) d.

45. Se considera metodele de sortare


A - metoda interschimbarii
B - metoda interclasarii
C - metoda partitionarii binare (quick sort)
Atunci, in cazul cel mai defavorabil, ordinea crescatoare a complexitatii metodelor - din punct de vedere al
numarului de comparatii efectuate - este:
a. A, B, C
b. C, B, A
c. B, C, A
d. A, C, B
e. C, A, B

46. Complexitatea algoritmului de interclasare (exprimata prin numarul comparatiilor necesare) a doua tablouri
ordonate crescator avind m, respectiv n elemente, unde m>n, este:
a. O(mn) c. O(m)
b. O(m/n) d. O(m+n)

47. Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica, toate sirurile de 5 cifre 0 si 1 cu
proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt: 00100,
00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie?
a. 01110 c. 01011
b. 01100 d. 01101
48. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 6 cifre binare (0 si 1). Numarul tuturor
solutiilor generate va fi egal cu :
a. 64 c. 16
b. 32 d. 12

49. Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi, o solutie se
memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x1, x2, ..., xn. Daca sunt deja generate valori pentru
componentele x1, x2, ..., xk-1, iar pentru componenta xk (1 <k<n)au fost testate toate valorile posibile si nu a fost
gasita niciuna convenabila, atunci:
a. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta xk-1.
b. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x1, oricare ar fi valoarea k.
c. se incheie algoritmul.
d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta xk+1.

50. Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale, in ordine strict crescatoare,
formate din 4 cifre pare distincte, care dintre numerele de mai jos trebuie, eliminate astfel incat cele ramase sa
reprezinte o succesiune de numere corect generate?
1) 2068; 2) 2084; 3) 2088; 4) 2468; 5) 2086; 6) 2406
a. numai 3)
b. atat 3) cat si 5)
c. atat 3) cat si 4)
d. numai 4)

51. Se considera multimea {1, 7, 5, 16, 12}. Se genereaza prin metoda backtracking toate submultimile sale
formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt, in ordine: {1, 7, 5}, {1, 7, 16}, {1, 7, 12}.
Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in sir in ordinea generarii
lor:
{1, 16, 12}, {5, 16, 12}, {7, 5, 16}, {7, 5, 12}
a. {1, 16, 12}
b. {5, 16, 12}
c. {7, 5, 16}
d. {7, 5, 12}

52. Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu 5 cifre distincte
alese din multimea {1, 0, 5, 7, 9} in care cifra din mijloc este 0.Selectati numarul care precede si numarul care
urmeaza secventei de numere generate:
19075; 51079; 51097
a. 19057, 57019
b. 15079, 71059
c. 19057, 59071
d. 15097, 71095

53. Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1, 2, ..., n} cu 1 £ n £ 10, se utilizeaza un
algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine, pentru n=3, submultimile {}, {1}, {2}, {3}, {1, 2},
{1,3}, {2,3}, {1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4, in sirul submultimilor generate,
solutia a 7-a va fi:
a. {1,3}
b. {4}
c. {1,2,3}
d. {1,4}

54. Produsul cartezia {1,2,3}x{2,3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care genereaza perechile
(1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea aceluiasi algoritm la
generarea produsului cartezian {1, 2, 3, 4, 5}x{a, b, c, d}?
a. 9 c. 10
b. 20 d. 6
55. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand primul
termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult
2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda generam toate
sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu 6, avand primul termen 1 sau 2,
ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, care dintre
afirmatiile urmatoare este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6)
b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6)
c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6)
d. in total sunt generate 13 solutii.

56. Avand la dispozitie cifrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au suma cifrelor egala
cu 2 astfel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu cifrele 0, 1 si 2 care au
suma cifrelor egala cu 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare?
a. 120
b. 1002
c. 201
d. 210

57. Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, fiecare litera putand fi orice element din multimea {a, c, e, m, v, s}, se
realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi
b. combinarilor d. permutarilor

58. Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma cifrelor egala cu un
numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. Astfel pentru valorile k = 2 si
s = 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor fi primele 4 numere ce se vor genera pentru k = 3
si s=8?
a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431
b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143

59. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se
genereaza, in ordine astfel: (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4).
Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC, unde A = {a, b}, B ={a}, C =
{b, c, d}, atunci cel de-al cincilea element generat este:

a. (a, a, d) c. (b, a, b)
b. (a, a, c) d. (b, a, c)

60. Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale nenule distincte
(abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se, in ordine, toate
solutiile 1+2+5, 1+3+4, 1+7, 2+6, 3+5. Aplicand exact acelasi procedeu, se determina solutiile pentru scrierea
numarului 10. Cate solutii de forma 1+ ... exista?
a. 3 c. 5
b. 4 d. 6

61. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se
genereaza, folosind metoda backtracking, in ordinea (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3,
1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC unde
A = {x, y}, B = {x, u}, c = {x, y, z}, atunci cel de-al saptelea element generat este:
a. (y, u, x) c. (y, x, z)
b. (y, x, x) d. (y, y, z)
62. Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente, fiecare element putand fi oricare numar din multimea {1,
2, 3}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. permutarilor c. produsului cartezian
b. combinarilor d. aranjamentelor

63. In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere ale multimii {a, c, e,
q}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate, cuvintele se genereaza in urmatoarea ordine: aa, ac, ae, aq,
ca, ce, ea, ec, ee, eq, qa, qe. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera cuvinte formate din 4 litere
ale multimii {a, b, c, d, e, f}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate in cuvant, care este penultimul
cuvant generat?
a. fefa c. feef
b. fafe d. fefe

64. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel incat fiecare
numar sa aiba cifrele distincte. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12, 2, 3, 4}. acest algoritm genereaza
numerele, in aceasta ordine: 123, 124, 132, 134, 213, 214, 231, 234, 312, 314, 321, 324, 412, b413, 421, 423,
431, 432. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre, fiecare numar fiind format
din cifre distincte din multimea {1, 2, 3, 4, 5}, precizati care este numarul generat imedia dupa 4325.
a. 4351 c. 4521
b. 5123 d. 4321

65. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre. Fiecare numar
contine cifre din multimea {1, 3, 5}. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111, 1331, 1551, 3113,
3333, 3553, 5115, 5335, 5555. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera toate numerele
palindrom formate din 4 cifre, fiecare element avand cifre din multimea {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. Sa se
precizeze cate numere pare se vor genera.
a. 99 c. 36
b. 40 d. 72

66. Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1, A2, ..., An. Daca
utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1, 2, 3}, N = {1, 2}
si P = {1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui algoritm, pentru produsul
cartezian PxNxM?
a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1)
b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1)

67. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat fiecare numar generat
are cifrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele numere reprezinta o solutie
a algoritmului?
a. 235 c. 281
b. 986 d. 455

68. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de aranjare a 8 dame pe
tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. fiecare solutie se exprima sub forma unui vector c = (c1, c2, ...,
c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe lkinia i. Stiind ca primele doua solutii generate sunt
(1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutia generata de algoritm imediat dupa solutia (8,
2, 4, 1, 7, 5, 3, 6).
a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6)
b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6)

69. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand primul
termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult
2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda, generam toate
sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 5, care dintre afirmatiile urmatoare
este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5).
b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2, 5).
c. penultima solutie generata este (2, 4, 5).
d. in total sunt generate 5 solutii.

70. Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura data, cifra 2 de cate
doua ori si cifra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233, 123323, ...,333221. care
din urmatoarele propozitii este adevarata?
a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321
b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2.
c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2.
d. Penultimul numar generat este 333122.

71. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele cuvantului caiet. Stiind
ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec?
a. teica c. ticae
b. tieac d. tiace

72. O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n clienti. Timpul de
servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un timp ti, 1 £ i £ n. Daca
dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci
a. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa
b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa

73. Se considera graful ponderat din imaginea alaturata.

Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea strategiei
Greedy de tip Kruskal, este:
a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7)
b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4)
c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4)

74. Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care pot fi jucate
in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare spectacol i-a fost
anuntat intervalul in care se va desfasura:
1: [10, 15)
2: [2, 4)
3: [7, 9)
4: [21, 25)
5: [10, 12)
6: [12, 15)
7: [7, 8)
8: [20, 27)
Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de
spectacole?
a. 2, 3, 5, 6, 8
b. 1, 8
c. 2, 4, 5, 6, 7
d. 2, 3, 1, 8

75. Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu greutatile 8kg, 6kg si
4kg. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU.
Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip, atunci solutia
optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia):
a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1)
b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0)

76. Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari, fiecare lucrare i fiind data prin
termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este finalizata la timp. Se
presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se pot executa doua lucrari
in acelasi timp.
Se considera datele de intrare:
i t[i] p[i]
1 4 50
2 3 40
3 2 60
4 3 20
5 4 70
6 2 10
7 1 130
Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine?

a. 10 c. 20
b. 130 d. 70

77. Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a verifica daca
numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este succesiunea
corecta de elemente cu care se compara x?
a. 1, 3, 5
b. 7, 5, 3
c. 7, 3, 5
d. 21, 16, 10, 7, 5, 3

78. Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A = (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B = (2, 4, 6, 7). In urma
interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele:
a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. Nu se poate realiza interclasarea
b. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7)

79. Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza un algoritm
eficient de tip:
a. interclasare c. cautare binara
b. quicksort d. backtracking

80. Fie secventele de numere:


i) 1, 4, 6, 8, 9
ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1
iii) 2, 3, 8, 5, 9
Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct, fara alte prelucrari prealabile
a. numai secventei i) c. numai secventei ii)
b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii)
81. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare.
Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul cerut de
algoritm este:
a. O(n) c. O(n log2n)
b. O(n2) d. O(n ln n)

82. Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza:


a. numai metoda backtracking
b. numai metoda Divide et Impera
c. numai metoda Gready
d. numai metoda eliminarii stivei
e. Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei

83. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n)
numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) =
a. O(n) c. O(n ln n)
2
b. O(n ) d. O(n log2n)

84. Se considera functia C din biblioteca standard:


void * bsearch(const void *x, const void *s, size_t dim, size_t n, int (*f)(const void *, const void *));
Atunci:
a. f este functie de comparare definita de c. s este adresa elementului ce va fi cautat
utilizator
b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului in
care se face cautarea

85. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent drept)
este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului
corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel:
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9
b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1

86. Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O1, O2, ..., On,
se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. Daca fiecare secventa Op, Op+1, ...., Oq se reprezinta prin
perechea (p, q), atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu:
a. (1, n)
b. (n+1, )
c. (p, q) cu q = p+1
d. (p, q) cu q-p £ , unde este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct.

87. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent drept)
este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului
corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel:
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9
b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1

88. Se considera arborele


Notam prin x si y numerele de la mijlocul sirului care reprezinta traversarea in inordine a arborelui. Atunci:

a. x = 10, y = 11
b. x = 7, y = 17
c. x = 5, y = 9
d. x = 12, y = 19

89. Se considera expresia in forma poloneza prefix (obtinuta prin explorarea in preordine a arborelui binar asociat)
+*+572/82
unde numerele care apar sunt formate dintr-o singura cifra. Rezultatul evaluarii expresiei este:
a. 12 c. 80
b. 24 d. 28

90. Se considera expresia in forma poloneza postfix (obtinuta prin explorarea in postordine a arborelui binar
asociat)
5, 3, *, 2, +, 5, 2, 3, *, +, *
unde informatia stocata in nodurile arborelui este separata folosind virgula. Rezultatul evaluarii expresiei este:
a. 28 c. 17
b. 187 d. 11

91. Se considera arborele binar

Prin traversarea in inordine se obtine:


a. 21, 25, 26, 32, 38, 41, 52, 76, 83, 91, 92, 95
b. 38, 25, 76, 21, 32, 41, 91, 26, 52, 83, 92, 95
c. 38, 21, 25, 26, 32, 76, 41, 52, 91, 83, 92, 95
d. 95, 26, 52, 83, 92, 21, 32, 41, 91, 25, 76, 38

92. Se considera arborele binar


Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in postordine se obtine sirul:
a. 30, 17, 78, 12, 28, 46, 88, 10, 45, 59, 85, 92
b. 10, 12, 28, 17, 45, 59, 46, 85, 92, 88, 78, 30
c. 30, 17, 12, 10, 28, 78, 46, 45, 49, 88, 85, 92
d. 10, 12, 17, 28, 30, 45, 46, 59, 78, 85, 88, 92

93. Se considera arborele binar

Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in preordine se obtine sirul:


a. 01, 26, 27, 31, 40, 54, 59, 71, 72, 76, 89
b. 40, 59, 72, 89, 01, 27, 54, 76, 26, 71, 31
c. 31, 26, 01, 27, 71, 54, 40, 59, 76, 72, 89
d. 31, 26, 71, 01, 27, 54, 76, 40, 59, 72, 89

94. Se considera arborele binar cu radacina 51

Frunzele arborelui sunt:


a. 51, 0, 7, 15, 30, 35, 48, 50, 55, 82, 88, 98
b. 7, 15, 30, 35, 50, 85, 82, 88, 98
c. 11, 33, 48, 74, 93, 0, 47, 86, 28, 54, 51
d. 47, 82, 88

95. Se considera arborele binar

Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa:


a. Arborele este echilibrat c. Arborele are 4 nivele
b. Arborele este complet d. Frunzele arborelui sunt: 4, 6, 9, 14

S-ar putea să vă placă și