Mitocondriile sunt specializate n producerea energiei necesar pentru desfurarea proceselor metabolice din celula eucariot.

Mitocondriile sunt adevrate "fabrici de energie", n care energia eliberat prin oxidarea unor substane organice (substraturi), este convertit n energie chimic de tip macroergic (de tip ATP) prin procesul de fosforilare oxidativ. -este un organit delimitat de un sistem de 2 membrane, caruia i se defines 4 elemente structural si a carei functie e baza este producerea de ATP. -ea trebuie sa fie capabila de o permanenta interactiune cu citosolul, si prin acesta, cu celelalte componente celulare -prin capacitatea ei de a produce ATP asigura atat sporirea randamentului in acumularea energiei rezultate din metabolizarea produsilor de reactive ai glicolizei anaerobe, cat si inmagazinarea prin acest compus macroergic-( ATP, ce functioneaza ca moneda de schimb energetic in celule), a energiei eliberate din metabolizarea acizilor grasi pe calea beta-oxidarii. -in conditii de nutritive dezechilibrata in metabolsimul energetic pot intra si aminoacizii, care sunt transformati in materie prima pentru metabolismul energetic, cand reprezinta surplus alimentar, sau metabolizati direct pentru producerea de ATP, in situatii de mal nutritie. -pe preparatele electronomicroscopice, se prezinta ca un organit invelit in intr-o membrana realtiv bine intinsa, cu aspect trilaminat denumita MEMBRANA MITOCONSTRIALA EXTERNA; in interiorul acesteia si separate de ea, se evidentiaza o a 2-a membrana, tot cu aspect trilaminat , care insa este puternic faldurata denumita MEMBRANA MITOCONDRIALA INTERNA. Faldurile acestei membrane sunt denumite criste mitocondriale( abundenta si forma cristelor pot diferi de la un tip de celula la altul, forma lor este de falduri, orientate perpendicular pe axul lung al organitului, dar pot avea si aspect tubular, asa cum este in cazul celulelor secretoare de hormoni steroizi; au fost descrise si criste orientate paralel cu axul lung al organitului. -cele 2membrane definesc 2 compartimente mitocondriale: COMPARTIMENTUL MITOCONDRIAL EXTERN(spatial intermembranar), repezentand spatial dintre cele 2 membrane mitocondriale si din axulul cristelor COMPARTIMENTUL MITOCONDRIAL INTERN(matrice mitocondriala) care este constituit de spatial din interiorul membranei mitocondriale interne, adica spatial delimitat de membrana mitocondriala interna. - reprezinta cel mai complex compartiment , la nivelul sau gasindu-se un AND propriu, fara capete libere(AND CIRCULAR, chiar daca forma sa nu este de cerc). -un alt element ultrastructural evidentiabil in matricea mitocondriala sunt ribosomii mitocondriali. FUNCTIILE MEMBRANEI MITOCONDRIALE EXTERNE:- organizata conform modelului mozaic fluid -este foarte permeabila datorita prezentei porinelor care permit schimbul nerestrictonat al moleculelor intre citosol si compartimentul mitochondrial extern. -are rol si in preluarea acizilor grasi din citosol de pe transportorii proteici din citosol, si esterificarea lor la acil-Co-A, prin actiunea acil CoA sintazei( care este translocata pe versantul intermembranar unde este transformata sub actiunea CARNITIN-ACIL-TRANSFERAZEI 1 in ACIL CARNITINA, care apoi este preluata de membrana mitocondriala interna, pentru a o transloca in matricea mitocondriala. -are rol in deaminarea oxidativa a aminelor biogene(lucru realizat prin actiunea monoamineoxidazei), in acest mod sunt inactivate epinefrina,norepinefrina,dopamine sau serotonina, produsii find apoi metabolizati la compusi care sunt excretai prin urina.

-MONOAMINOXIDAZA este enzima marker pentru membrana mitocondriala exerna. FUNCTIILE COMPARTIMENTULUI INTERMEMBRANAR:

-compartimentul extern poate fi considerat ca un compartiment tampon intre citosol si mioplast. -la nivelul lui se creeaza un microclimate adecvat functionarii optime a mioplastului, iar la nivelul compartimentului intermembranar nu exista diferente de concentratie fata de citosol in privinta moleculelor ca ionii anorganici aflati in citosol. -la acest nivel se gasesc enzime care pregatesc o serie de metabolite energetici esentiali functionarii mitocondriei. ( ex. ADENILAT-KINAZA, care transfera un fosfat de pe ATP pe AMP), conform: ATP+AMP=2ADP; NUCLEOZID FOSFOKINAZE, care transforma nucleozidele in nucleotide) FUNCTIILE MATRICEI MITOCONDRIALE:

-la acest nivel se gasesc componentele necesare replicarii, transcrierii si traducerii informatiei continute de propriul ADN( in urma sintezei a doar 1% din proteinele necesare functionarii mitocondriei, restul sunt codificate de ADN. -ribosomii din matricea mitocondriala au structura si caracteristicile ribosomilor,procariotici. -pentru metabolismul energetic aerob, propietatea esentiala a mitocondriei sunt BAGAJELE ENZIMATICE NECESARE beta OXIDARII ACIZILOR GRASI. Aceste procese produc acetil-Co-A. Aceste reactii constituie ceea ce este denumit CICLUL ACIZILOR TRICARBOXILICI. (krebs).Enzimele ciclului Krebs sunt localizate la nivelul matricei mitocondriale, cu exceptia SUCCINAT DEHIDROGENAZEI,ce apartine unui complex ce face parte din membrana mitcondriala interna. -ciclul Krebs foloseste acetil Co-A rezultata din beta oxidarea acizilor grasi, cat si prelucrarea piruvatului important in citosol. In cadrul acetui proces se reduc 3 molecule de NAD si una de FAD cu producerea de NADH, FADH 2. FUNCTIILE MEMBRANEI MITOCONDRIALE INTERNE:

-desi organizata sub forma modelului mozaic fluid, reprezinta o exceptie de la regula in privinta raportului dintre lipide si proteine.(20-30% LIPIDE, 70-80% PROTEINE) -la nivelul acestei membrane se gaseste un fosfolipid cu o hidrofobicitate mai accentuata CARDIOLIPINA(15%) -procesul esential care se desfasoara la nivelul membranei mitocondriale interne este FOSFORILAREA OXIDATIVA. Pt aceasta functie in membrana au fost evidentiate 5 complexe proteice( primele 4 apartin lantului transportor de electroni-lantul respirator). Aceste complexe preiau electronii de la NADH , FADH2 si ai poarta printr-o succesiune de centre oxidoreducatoare, saracindu-I de energie,cedandu-I la sfarsit oxigenului-acest proces este insotit de pomparea de protoni din matrice catre compartimentul mitocondrial extern. LANTUL RESPIRATOR: -in lantul respirator opereaza

complexele

1-4

si

componente

de

legatura

UBIQUINONA(care face legatura intre complexul 1, respectiv 2, 3) si citocromul C( care face legatura intre complexele 3 si 4).
-este

cel care introduce in sistem electrolitii peluati de pe NADH -este format din 42 de subunitati proteice,din care 7 tipuri auonome(pprot codificate de And-ul mitochondrial, si sintetizate in matricea organitului prin robosomii proprii) -contine un CENTRU FLAVNIC si 7-8 CENTRE FIER-SULF( ce reprezinta cofactorii unor asa numite proteine fier-sulf)

COMPLEXUL 1: (complexul NADH-dehidrogenazei)

-complexul 1 preia electronii de pe NADH, ai saraceste in energie in mai multi pasi, prin trecerea lor de la un centru oxido-reducator la altul, sfarsind prin ai preda UBIQUINONEI,numita si COENZIMA Q. energia preluata de la electroni este folosita pentru pomparea de protoni din matricea mitocondriala in spatial intermembranar. -energia este conservata sub forma unui gradient electrochimic ce se genereaza la nivelul membranei mitocondriale interne, prin aceasta pompare directionata de protoni.
COMPLEXUL 2 (complexul succinat dehidrogenazei), este singurul complex care nu pompeaza protoni, desi are un domeniu transmembranar. -contine 1 CENTRU FLAVNIC si 3 CENTRE FIER-SULF si UN CENTRU HEMIC. -centrul hemic este localizat intr-un citocrom de tip B, prin care intregul complex se insera in membrana. - complexul 2 introduce in sistemul lantului respirator electronii preluati de la FADH2, a caror energie este prea mare pentru a fi preluata de la niv complexului 1. COMPLEXUL 3 (complexul citocrom B-C1) contine 11 subunitati proteice, functioneaza ca dimer -contine 3 CENTRE HEMICE si un CENTRU FIER-SULF -preia electronii de la UBIQUINONA, le reduce energia in cateva trepte si ai transfer ape citocrom C. -energia preluata este folosita pentru pomparea de protoni din matrice in compartimentul extern COMPLEXUL 4-(COMPLEXUL CITOCROM A-A3, sau COMPLEXUL CITOCROMOXIDAZEI) -este format din 13 subunitati proteice, dintre care 3 autonome care formeaza nucleul functional al complexului, care este inconjurat de 10 subunitati mici codificate de AND-ul nuclear. -ca situri oxido-reducatoare contine 2 centre hemice si 2 centre cu Cu(unul din cele cu Cu, preia electronii din amonte) -complexul ia electronii de la citocrom C, le reduce energia si ai insera pe oxygen cu formarea de apa -complexul structureaza 2 canale transmembranare prin care pompeaza cate un proton pentru fiecare electron transportat-canale D si K., la niv lor sunt conservati un rest asparat, respective lizina, in zona mediana transmembranara a canalului D se agla un rest glutamat, essential in pomparea protonilor. -semsul de pompare este dinspre matrices spre comparimentul extern. ATP-SINTAZA: -procesul fosforilarii oxidative se incheie cu producerea de ATP -acest lucru este realizat de complexul 4-actioneaza ca o turbine si actiunea sa ste reversibila, putand hidroliza ATP si pompa protoni, in cazul in care gradientul se inverseaza. -ATP sintaza are o structura asemanatoare unui bat de toba, cu 3 parti componente :cap(sferic, voluminos, este orientat spre matricea mitocondriala),gat(face legatura intre cele 2 parti) si trunchi(constituit de portiunea treansmembranara a complexului) -acest complex contine 16 proteine diferite, dintre care 2 sunt dovedite ca autonome. -capul si gatul ATP sintazei sunt formate din 5 subunitati notate symbolic cu alfa,beta,gamma,sigma si epsilon( rap 3:3:1:1:1), sub alfa si beta sunt omoloage ambele putand lega nucleotide, numai beta prezinta activitate catalitica; celelalte 3 contribuie la atasarea structurii globulare la component transmembranara

-structura globulara a capului se roteste, rotirea implica 3 pasi prin care se formeaza 3 situsuri active ale componentei catalitice, trec succesiv prin 3 stari diferite: deschisa.laxa si stransa- aceste stari corespund lipsei nucleotidului si fosfatului in situsurile de legare(starea deschisa), legarii ADP-ului si fosfatului, respective ATP-ului legat (starea stransa). TRANSPORTUL METABOLITILOR: -PIRUVATUL si FOSFATUL sunt preluate din compartimentul mitochondrial extern, prin transportori simport, alaturi de protoni -pentru transportul catre matrice al piruvatului si fosfatului este disipat gradientul protonic=> gradientul protonic format prin actiunea complexelor proteice ale lantului de electroni nu este folosit exclusive pentru producerea de ATP, ci si pentru transportul unor metaboliti. -ADP-ul transportat catre matrice, ATP-ul catre citosol sunt transportati la schimb , printr-un transportor antiport, care disipeaza potentialul de la nielul membranei mitocondriale interne, cu minusul pe versantul matriceal. Prin intrarea in molecula de ADP si iesirea uneia de ATP se introduce in matrice 3 sarcini negative si sunt expulzate 4. TEORIA CHEMIOSMOTOCA: -lantul respirator este transportor de protoni,generand la nivelul membranei mitocondriale interne un gradient electrochimic -ATP sintaza produce ATP prin disiparea gradientului protonic -membrana mitocondriala interna contine transportorii ce asigura traficul metabolitilor -pe cai nespecifice membrana mitocondriala interna este practice impermeabila la protoni, si in general la ioni. - Rezulta ca buna cooperare dintre actiunea lantului respirator cu activitatea ATP sintazei este esentiala pentru o eficienta producere de ATP, adica pentru metabolismul energetic mitocondrial. -la celulele adipoase brune, membrana mitocondriala interna contine un decuplant fiziologic numit TERMOGENINA(o proteina transmembranara care structureaza un canal protonic si care transforma energia acumulata de actiunea lantului repispirator in gradientul protonic, in energie termica.=>organismele tinere sunt mai rezistente la frig. IMPORTUL PROTEINELOR DIN CITOSOL IN MITOCONDRIE: -celulele umane contin aprox. 1500 de proteine diferite in mitocondrie. Dintre acestea doar 1% sunt codificate de sistemul genetic propriu al mitocondriei,celelalte sunt codificate de AND-ul din nucleul celulelor, sunt sintetizate ca precursori in citosol si sunt importate prin mecanisme care se desfasoara post-traducere. -precursorii prot mitocondriale, produsi in citosol, pot fi impartiti in 2 categorii: Proteine cu secvente semnal N-terminale, clivabile Proteine cu semnale de tintire diverse, aflate in profunzimea lantului polipeptidic. (proteinele membranei mitocondriale externe,compartimentului mitochondrial extern si cea mai mare parte a proteinelor transmembranare ale membranei mitocondriale interne.

-importul lor se realizeaza prin complexe proteice transmembranare care preiau proteinele pe baza recunoasterii secventelor semnal si le transclocheaza prin mecanisme specific prin TRANSLOCONI (din membrana mitocondriala externa TOM-outer membrane,si TIM-inner.

TRANSLOCAZELE MEMBRANEI MITOCONDRIALE EXTERNE: -orice proteina trebuie sa treaca mai intai prin TOM(ce contine 7 subunitati proteice, 3 cu rol de receptori pt proteinele importate, una formeaza un canal de translocare fiind o proteina multipas , iar 3 subunitati mai mici ajuta fie la translocare fie in ansamblarea si stabilitatea complexului TOM.

TRANSLOCAZELE MEMBRANEI MITOCONDRIALE INTERNE: -in membrana mitocondriala interna sunt prezenti 2 transloconi implicate in import:TIM23( alc din TIM 50,23,17 si preia pre-proteinele de la complexul TOM si le ghideaza catre canalul de translocare format de TIM23, caruia le preda. si TIM 22 (care opereaza in inserarea proteinelor transmembranare multipas in membrana mitocondriala interna). MITOCONDRIA SI APOPTOZA: - mitocondriile participa la procesul de apoptoza prin intermediul CASCADEI CASPAZELOR( caspazele sunt principalii efectori in moartea celulara programata). -mitocondria sufera modificari morfologice in apoptoza, cele mai frecvente anomalii constau in reducerea dimensiunilor,sporirea densitatii matricei=picnoza mitocondriala, care poate fi reversibila la apoptoza indusa prin deprivarea de factori de crestere neurala). -are loc o dezorganizare a membranelor mitocondriale cu eliberarea in citosol de componente intramitocondriale. Prezenta citocromului C in citosol este un semnal de evolutie apoptotica a celulei. --afectarea membranelor mitocondriale cu eliberarea de citocrom C, este realizata de modificarea echiliburului intre o serie de factori pro si anti-apoptotici din FAMILIA PROTEINELOR BCL2 -prin teoria ruperii membranei externe, care stipuleaza ca pierderile s-ar datora umflarii mitocondriei, cu destinderea membranei interne si fragmentarea celei externe, ca la orice soc hipoosmotic. ORIGINEA MITOCONDRIEI: TEORIA ENDOSIMBIOTICA: Teoria endosimbiotic; Argumente: Prezena cardiolipinei n membrana intern; Prezena porinelor n membrana extern; ADN propriu, circular; Ribozomi 70S, sintez proteic sensibil la cloramfenicol, insensibil la cicloheximid; Capacitate proprie de a se divide. Biogeneza mitocondrial nu presupune producerea de novo a organitului.

Iniierea sintezei lanului polipeptidic Se formeaz un complex de preiniiere din: subunitatea mic ribozomal, primul aminoacil-ARNt, iniiator, (ntotdeauna metionin-ARNt) i factorii eucariotici de iniiere eIF1 catre eIF4 Complexul se ataeaz pe ARNm Complexul de preiniiere detecteaz primul codon start AUG Se formeaz complexul de iniiere prin legarea subunitii ribozomale 60S i pierderea factorilor de iniiere. Met-ARNt este situat n situsul P al ribozomului Iniierea sintezei lanului polipeptidic poate controla eficiena sintezei proteinelor sunt importante secvenele din vecintatea codonului start Uneori, sinteza poate ncepe de la un alt codon start, situat spre captul 3 (IRES Internal Ribosome Entry Sites) Alungirea lanului polipeptidic 1: E - gol

P polipeptidil-ARNt A primete un nou aa-ARNt conform codonului urmtor 2: polipeptidul este adugat aa din situl A i subunitatea mare se mic => E ARNt fr aa/pp P noul polipeptid A gol 3: subunitatea mic se mic => E gol P noul polipeptid A gol, n dreptul urmtorului codon de pe ARNm

ciclul se reia cu legarea urmtorului aa-ARNt n situl A

Factori de elongare cu GTP-aze sporesc rata sintezei i asigur direcionalitate: EF-1 (legat de aa-ARNt ce ocup situl A) EF-G (ocup situl A dup micarea subunitii mari)

activitate

de

Terminarea sintezei lanului polipeptidic n situsul A ajunge un codon stop al ARNm Acesta dicteaz fixearea unui factor de eliberare (Realease Factor RF), de natur proteic Ca urmare, polipeptidul se desprinde de ARNt din situl P Factori de reciclare ribozomal contribuie la dezasamblarea subunitilor ribozomale i detaarea lor de ARNm Plerea proteinelor n timpul traducerii, lanul polipeptidic trece printr-un canal hidrofil (de aprox. 10 nm 1.5 nm) din structura subunitii ribozomale mari Proteinele nu sunt pliate n acest tunel, ci dup ieirea din subunitatea ribozomal Plierea proteinelor poate ncepe chiar nainte de sfritul sintezei lor Unele anibiotice interfer cu sinteza proteinelor n ribozomii 70S. Polipeptidele nou-formate nu sunt nc funcionale Sunt necesare: -adoptarea unei structuri secundare corecte -modificri covalente post-traducere (glicozilare, fosforilare, etc) -asamblarea subunitilor roteinelor complexe Primul pas pentru obinerea unei conformaii spaiale funcionale Secvena aminoacizilor e important: -aa polari (+, -, fr sarcin net) / nonpolari -dicteaz structura secundar (a helix, b pliuri)

-dicteaz i viteza cu care structura secundar e format Domeniile proteinelor se formeaz imediat dup ieirea din canalul subunitii ribozomale mari (modificare co-traducere) aperone (chaperones): clas de proteine ce contribuie la plierea corect a altor proteine ase familii dintre care dou importante: hsp60 i hsp70 (Heat-shock proteins) Diferite n citosol fa de matricea mitocondrial n lumenul RER: BIP (Binding Immunoglobulin Protein) din familia hsp70 hsp70 ajut plierea iniial, co-traducere hsp60 acioneaz mai trziu hsp70 3 domenii: ATP-az, domeniu de legare a substratului (aa hidrofobi sau neutri), i domeniu c-terminal cu rol de reglare a interaciunii cu substratul hsp60 (aperonine) oligomer, dou subunit. heptamerice hsp60 (mitocondrii), TCP-1 (citosol) Plierea corect a proteinelor este esenial pentru funcia acestora Proteinele pliate incorect pot agrega i se acumuleaz n celul Patologii date de pliere incorect: boala Creutzfeldt-Jacob, boala Alzheimer Semnalul de pliere incorect: proteinele expun resturi hidrofobe pe suprafa Proteinele pliate incorect sunt degrdate prin proteoliz Aprox. 30% din proteinele nou formate, greit pliate, sunt degrdate Proteazomii: proteaze complexe ce distrug proteinele n citosol Distrug proteine citosolice i proteine din lumenul RE care au fost retrotranslocate Structur cilindric (20S) cu capac (19S). Biosinteza lipidelor membranare RE participa practic la biosinteza tuturor lipidelor membranare direct in forma finala, sau prin precursori ce sunt apoi prelucrati in aparatul Golgi. Colesterolul este produs ^n RE printr-un proces biologic complex, bine elaborat }i atent reglat, format din multe etape. Materia prima este acetil-CoA (CoA coenzima A), iar intermediarul de baza este acidul mevalonic, format prin activitatea HMG CoA reductazei (HMG 3-hidroxi-3metilglutaril). in etapele urmatoare, prin intermediul farnezil-fosfatului se produce scualenul, sub ac]iunea scualen-sintazei, care apoi sufera, sub actiunea scualen-oxidociclazei, ciclizarile ce duc la obtinerea intermediarului continand nucleul tetraciclic, lanosterolul. Transformarea lanosterolului la colesterol implica multe faze mai pu]in elucidate. Enzimele men]ionate mai sus fac toate parte din bagajul molecular al RE. Tot la nivelul RE sunt produse ceramidele, precursorii sfingomielinelor si glicolipidelor. Ceramidele se ot]in prin amidarea sfinganinei, un aminodiol alifatic, precursor al sfingozinei obtinut din L-serina si palmitil-CoA. Dihidro-ceramidele astfel ob]inute sunt dehidrogenate. Ceramidele sunt transformate ^n sfingomieline, sau glicolipide (cerebrozide) la nivelul complexului Golgi. Componenta lipidica membranara este formata ansa in principal din glicerofosfatide

(~70%). Acestea sunt produse tot la nivelul RE. Vom exemplifica biosinteza glicerofosfatidelor alegand producerea fosfatidilcolinelor (PC), caz care ne va permite sa punctam diversitatea de fenomene legate de producerea bistratului lipidic cu caracteristicile sale (vezi la Lipidele membranare). Fosfatidilcolinele sunt biosintetizate in foi]a interna a membranei RE (lucru valabil }i pentru celelalte glicerofosfatide) din acil-CoA }i glicerol-3-fosfat, printr-o secventa de 3 reac]ii: 1. Primul pas il constituie ob]inerea acidului fosfatidic din precursorii aminti]i sub ac]iunea acil-tansferazelor. Acidul fosfatidic astfel format ramane inserat in foi]a interna a bistratului. 4 2. Pasul al doilea il constituie eliminarea fosfatului din acidul fosfatidic sub ac]iunea fosfatidil-fosfatazei, cu formarea diacilglicerolului, la nivelul foitei interne a bistratului. 3. Ultimul pas i reprezinta adaugarea fosfo-colinei la hidroxilul diacilglicerolului, prin actiunea colinfosfo-transferazei, ce foloseste citidil-difosfo-colina ca substrat. Biogeneza peroxizomilor Procesul prin care se formeaz membrana peroxizomilor este puin cunoscut. Acesta implic formarea bistratului lipidic i apoi importul proteinelor specifice n bistrat. Exist 3 proteine implicate n procesul de formare a membranei peroxizomilor, numite peroxine PEX3, PEX 16, PEX 19 Modelul bigenezei membranei peroxizomale: 1. Formarea bistratului lipidic. Dei numeroase organite se formeaz n reticulul endoplasmic, rolul acestuia n formarea peroxizomilor este incert. Se presupune c aici ar avea loc formarea bistratului lipidic nainte de importul PEX3, 16, 19, proces dependent de proteine necunoscute nc. 2. Importul PEX16 i PEX3. Aceste 2 proteine necesare formrii membranei peroxizomale sunt importate n funcie de prezena PEX 19, singura peroxin despre care se tie c intervine direct n legarea proteinelor din membrana peroxizomilor, fiind absolut necesar n geneza acestora. Proliferarea peroxizomilor este un proces dependent de o alt peroxin, PEX11. poate fi indus ca rspuns la stimuli externi, determinnd proliferarea peroxizomilor. Importul proteinelor matricei peroxizomale Proteinele matricei peroxizomale sunt codificate de gene aflate n nucleu i sintetizate pe ribozomii liberi apoi importate post-translaional n citoplasm. Proteinele specifice peroxizomilor au 2 peptide semnal care direcioneaz aceste proteine spre matricea peroxizomal, numite PTS1 i PTS2 (peroxisomal targeting signal) Importul proteinelor matricei peroxizomale are 5 etape:

ef lucr. Sanda M. Creoiu Organite celulare semiautonome 8 1. Legarea ligandului la receptor PEX5 recunoate PTS-1, iar PEX7 recunoate PTS-2. Se presupune c n acest proces intervin i proteine chaperone. 2. Transportul spre peroxizom este foarte puin cunoscut. 3. Andocarea receptorilor. PEX5 i PEX7 se asociaz cu PEX13, PEX14 i PEX17 constitueni ai complexului de andocare. 4. Disocierea i translocarea. PEX10 iPEX12 sunt proteine integrale din membrana peroxizomilor care interacioneaz direct cu PEX5. Procesul de import al proteinelor n matricea peroxizomilor este ATP-dependent. 5. Reciclarea receptorului. PEX5 este un receptor care efectueaz cicluri, fiind reciclat de peroxine cu rol de ATP-aze: PEX1 i PEX6.