Curs 2 05.03.

2012 Pt ctr cu consumatorii

lg speciala (art.1177)

1. Rap dintre ctr. Ctr-cadru (1176) + conventii ulterioare Contracte principale + contracte accesorii (ctr.de imprumut + ctr de garantie) 2. Efectele produse Ctr. constitutive/translative de dr reale formalitati de plublicitate chiar si p t bun mobil Ctr genaratoare de dr de creanta Ctr mixte 3. Mom la care se produc efecte Ctr constitutive/translative de dr (ex nunc) Ctr declarative (ex tunc): tranzactia (2267-2268), poate fi si constitutiva, act ul confirmativ (nulitate relativa) 4. Modul sau durata de executare Cu executare dintr-o data (uno ictu) Cu executare succesiva (vezi deuntatre cu termen de preaviz - 1276) 1254(3) se restituie si prestatiile executate in baza ctr. cu executare succesiv a in cazul nulitatii !!! 5. Reglementarea in lege 1167(2) ctr. numite Ctr nenumite (1168) Ex: ctr de intretinere renta viagera el era reglementat de dispozitiile generale Incheierea ctr 1. Formarea ctr (negocierile, oferta, acceptarea) Sunt guvernate de princ.bunei credinte Emiterea ofertei si acceptarii poate fi precedata de etapa negocierii, r ecunoscuta si pe vechea legislatie Negocieri: tratative purtate de 2 sau mai multe subiecte de drept in ved erea inchierii unui ctr Rezulta 2 clasificari: A) dupa momentul la care s-a incheiat ctr: (de exemplu in situatia in care sunt stabilite initial aspectele esentiale ptr.inchierea ctr, iar ulterior se poarta negocieri cu privire la alte aspect neesentiale) neg.precontractuale, neg.postctr. B) dupa modul in care sunt org.neg: neg.libere, neg.org conventional (partile fac due dilligence)- se realizeaza in baza unui memorandum de intelegere (care functioneaza ca un contract) Neg.PRECONTRACTUALE 1185, 1189(1), 1183 trebuie purtate cu buna credinta ? alin.3 regl cu caracter exempificativ un caz de rea credinta, daca neg cu sun t initiate, purtate sau rupte fara intentia de a incheia ctr. ?partea care este de rea credinta este datoare sa plateasca despagubiri raspundere delictuala!!! ? nu exista prezumtia de culpa in ceea ce priveste neexecutarea obligatiei, ci c ulpa trb dovedita In general in cadrul neg.partile au obligatia de confidentialitate (1184 ) Negocierile POSTCONTRACTUALE(dupa model elvetian) -1182(2) partile stabi lesc elem.importante, elem.neesentiale pot fi stabilite ulterior, 1182(3) instan ta poate dispune completarea ctr.in situatia in care partile nu mai reusesc sa c onvina si asupra celorlalte aspecte Neg.LIBERE (1279(4)) neg.nu valoreaza promisiune de a contracta -

Neg.ORGANIZATE CONTRACTUAL se va raspunde contractual pt.prejudicii (pr ezumtia de culpa culpa se prezuma in cazul neexecutarii oblg.) si nu delictual Memorandumul de intelegere este o forma de neg.organizata contractual? r aspunsul rezulta din modul in care este intocmit documentul! 3. Momentul incheierii contractului Nu este neaparat o consecinta a incheierii neg. 1182(1) 2 ipoteze textul este deficitar: ipotezele nu sunt separate in m od radical Oferta de a contracta propunerea de a ctr, manifestarea de vointa a unei parti data in sensul incheierii unui ctr. 1188 (1) oferta este un act juridic s i nu un fapt juridic, daca oferta doar un fapt juridic stricto sensu ce se intam pla cu acceptarea? Putem considera ca este si ea tot un fapt juridic? Ce se inta mpla cand se intalnesc doua fapte juridice? Emitentul ofertei este acela care propune ultimul element esential al co ntractului astfel nu intodeauna cel ce are initiativa contractarii face si ofert a 1197 (1)

Conditiile ofertei (forma si fond) De fond (2): referitoare la manifestarea de vointa si referitoare la destinatar 1188 (1) oferta sa fie precisa, sa exprime intentia de a se obliga dpdv juridic + 1190 solicitarea de a formula oferte adresata uneia sau mai multor pers det nu rep.intentie de a contracta Propunerea adresata unor pers nedet nu valoreaza oferta ea trb facuta unei pers det 1189 (1). 1189(2) exceptie propunerea adresata unor persoane nedeterminate rep oferta daca rezulta din lege, uzante sau din imprejurari Cdt de forma: principiul libertatii formei se aplica si aici, insa: 1187 oferta si acceptarea trb emise in forma ceruta de lege pt.incheierea valabila a ctr (ct r se incheie in momentul in care se intalnesc oferta si acceptarea ofertei) 2.Caracterul obligatoriu al ofertei Clasificarile ofertei: poate fi expresa sau tacita (ex.tacita relocatiune in mat erial ctr.de locatiune) + poate fi irevocabila (bazata tot pe textele proiectelo r europene) / oferta revocabila 1191 orice oferta cu termen este irevocabila Caraterul irevocabil poate sa rezulte din modul de redactare a ofertei (acordul partilor)/ practicile dintre parti/ in urma negocierilor (irevocabilitatea ca si cdt pt inchierea ctr)/ in virtutea uzantelor O oferta irevocabila, in masura in care cealalta parte o accepta, duce in mod fa tal la incheierea ctr. 1191(2) La oferta irevocabila nu se pune problema raspunderii in urma revocarii ci avem de-a face cu raspunderea pt. neexecutarea ctr. raspundere contractuala 1193 (1) oferta fara termen ( revocabila) adresata unei pers care nu este prezen ta trb.mentinuta un termen rezonabil Obligatiile OFERTANTULUI: de a mentine oferta un termen rezonabil (in sensul ca trb sa dea ragaz acceptantului de a analiza oferta, de a redacta acceptarea si d e a o expedia) Ce se intampla daca oferta revocabila este revocata pe parcursul termenului

rezonabil -1193(3) ofertantul va fi tinut la acoperirea tuturor prejudiciilor ca uzate acceptantului Se pune problema daca cea mai buna reparatie nu este chiar incheierea contractul ui (ca principiu instanta poate pronunta o hot care sa tina loc de ctr. nu a fos t prevazuta in mod expres de catre legiuitor ca in alte materii vezi antecontrac tul) Raspunsul: 1. In lumina NCC singura reparatie este aceea de a indemniza pagubitu l 2. Si in aceasta materie instanta ar putea sa pronunte o hot care sa fie ctr. 2. Incetarea valabilitatii ofertei Oferta poate fi retrasa daca ajunge la cealalta parte anterior sau concomitent c u oferta (revocabilitate/retragere) Irevocabilitatea se analizeaza in rap de mom la care ea a ajuns la ofertant si a produs efecte juridice Retragerea intervine inainte ca oferta sa fi ajuns la adresant Caducitatea: 1195 daca nu este acceptata in termen, daca destinatarul o refuza !!! Oferta revocabila devine caduca datorita decesului/ incapacitatea ofertantul ui (1195(2) per a contrario) 3. Pactul de optiune (1278) in comparatie cu oferta Dreptul potestativ al beneficiarului pactului de optiune Ambele creaza premisa incheierii unui ctr. Ambele trb intocmite in forma ceruta de lg pt incheirea valabila a ctr. pt ca ambele conduc in mod nemijlocit la incheierea ctr. Oferta este un act jur unilateral, pactul este un ctr ? pactul va consti tui ctr in sine Rapsunderea in cazul pactului de optiune este contractuala La pactul de optiune oblg se transmit succesorilor 4. Promisiunea de a contracta (1279) Antecontract Poate fi unilaterala sau bilaterala ctr. Unilateral/ ctr. Sinalagmatic In cadrul pactului este nevoie doar de manifestarea de vointa a benefici arului pactului, In cazul ambelor este posibila pronuntarea unei hot.care sa tina loc de ctr. Oferta este un act unilateral/ promisiunea poate fi si bilaterala Oferta trb facuta in forma ceruta de lg pt incheierea valabila a ctr., promisiun ea poate fi facuta in orice fel de forma pt ca ea nu duce decat in mod mijlocit la incheierea ctr. 5. Acceptarea ofertei 1196(1) act/fapt care indica in mod neindoielnic acceptarea ofertei 1196(2) tacerea nu valoreaza acceptare decat in situatia in care aceasta rezulta din lg, uzantei, imprejurari Manifestarea de vointa a destinatarului ofertei in sensul incheierii ctr . Poate fi expresa/tacita (trb sa fie neindoielnica) tacita relocatiune Cdt de fond (4): si oferta si acceptarea trb sa indeplineasca toate cdt generale pt inchierea val a unui act jur; trb sa fie neindoielnica, sa ajunga la timp, sa concorde cu oferta, sa emane de la destinatar 1198 acceptarea tardiva: daca ofertantul il instiinteaza de indata pe acceptant despre incheierea ctr in ciuda caracterului tardiv/ acceptarea a fost facuta in termen dar a ajuns tarziu la ofertant din motive neimputabile acceptantului, iar ctr este inchieiat daca ofertnatul nu il instiinteaza imediat ca nu s-a incheia

t ctr. 1197 raspunsul dest. ofertei nu constituie acceptare: modificari/completari, in forma ceruta/ sau ajunge dupa ce oferta a devenit caduca acceptarea valoreaza in aceste cazuri oferta 1198 (1) Cdt de forma (2): forma ceruta de lg pt incheierea val a ctr. + forma ce ruta de ofertant 6. Incetarea valabilitatii acceptarii Conversiunea acceptarii in oferta (1197)

7. Cand si unde s-a incheiat ctr.intre absenti? - intereseaza locul si tim pul incheierii ctr. 2 situatii: la locul unde se afla ofertantul 1186(1) asigura securitatea dinamica a circuitului civil locul unde acce ptarea ajunge la ofertant chiar daca acesta nu ia cunostinta de ea din motive ce nu ii sunt imputabile (nu ii fct. mailul, de ex,) ? ofertantul este instiintat 1186(2) destinatarul savarseste act/fapt concludent, fara a-l instiinta pe ofertant daca uzantele/practicile prevad acest lucru unde se afla acceptantul (???) 8. Interpretarea contractelor Efectele pe care le produce contractul (efecte intre parti, efecte fata de terti) Reguli generale de interpretare: Dupa vointa concordanta a partilor (1266) trb sa se tina cont de ceea c e au voit partile in momentul in care au incheiat contractual se va tine seama de scopul ctr, de negocierile purtate, de practice, de comportamentul lor dovada vointei concordante va putea fi facuta cu orice mijloc de proba Determinarea continutului ctr. (1272) Regula de interpretare sistematica Interpretarea clauzelor indoielnice (1268) 1269 in dubio pro reo (este o exceptie) Efectele intre parti: ctr are putere de lege intre partile contractante (forta obligatorie a contractului) Asigurarea securtitatii circuitului civil + imperativul etic al respecta rii cuvantului dat Ctr. poate fi denuntat prin acordul partilor (1276) Exceptii de la principiul pacta sunt servanda! IMPREVIZIUNEA Despre Impreviziune Ed Hamangiu (2006) C. Zamsa 1271 in principiu ctr este legea partilor, cu toate acestea in anumite c dt.(in contextual unei crize economice, de exemplu) instanta poate restabili ech ilibrul economic dintre parti modificarea ctr. sau incetarea ctr. DENUNTAREA UNILATEREALA A CTR CU DURATA NEDETERMINATA Nu ne putem obliga la infinit Cu respecatrea unui termen de preaviz Orice clauza contrara este considerata nescrisa PROROGAREA LEGALA A CTR DE INCHIRIERE CTR DE COMODAT INCETEAZA PRIN DECESUL COMODATARULUI MANDATUL INCETEAZA PRIN VOINTA MANDANTULUI/ MANDATARULUI CURS 3 -12.03.2012 Efectele ctr fata de terti 81) 2 principii: relativitatea si opozabilitatea (1280/12 -

1. Relativitatea efectelor ctr:

Din text ->> ctr produce efecte obligatorii fata de parti, per a contrario ctr nu produce efecte fata de terti Legea poate prevedea exceptii de la aceasta regula Domeniul de aplicare: 2 lucruri de analizat cu privire la ctr (actele juridice)/ subiectele de drept In ceea ce priveste ctr: din 1325 rezulta ca aceste prevederi sunt aplicabile pt actele unilaterale dispozitiile legale aplicabile ctr sunt valabile si ptr acte le unilaterale In ceea ce priveste subiectele toate sub de drept se pot imparti in 3 categ: parti, avanzi-cauza, terti Partile sunt subeictele de drept intre care s-a incheiat ctr ctr produce efecte intre parti, efectele sunt obligatorii (au putere de lege) principiul fortei obl igatorii a ctr care este fundamental fortei obligatorii a ctr? Avanzii-cauza (habentes causa) au o anumita legatura cu ctr la momentul incheier ii ctr sunt terti, dar au vocatia ca la un moment dat ctr sa produca efecte fata de ei, la fel ca intre parti Ctr la care ei nu au participat este cauza drepturilor si obligatiilor lor Avanzii-cauza sunt impartiti in 3 categorii: succesorii univ si cu titlu univ, succesorii cu titlu particular, creditorii chirografari !!! 1282 (1) se aplica si persoanelor juridice pt ca se pune in discutie aceeasi si tuatie transmiterea drepturilor si obligatiilor succesorul univ sau cu titlu uni v este continuatorul personalitatii antecesorului sau (fuziune, divizare, transf ormare 232-242) 1)Succesorii univ si cu titlu univ (intre cei doi nu exista decat o deosebire ca ntitativa) iau locul antecesorului in ctr ei ajung sa fie tratati ca si partile ?EXCEPTII daca lg nu permite transmisiuni (renta viagera 2242 (2), uzufructul, c tr intuit personae) 2)Succesorii cu titlu particular (1282(2) oblg nu se transmit decat in cazurile prevazute de lege, dr se transmit de drept) se incheie un ctr cu privire la un b un, apoi bunul este transmis unui tert, tertul se vede in patrimoniu sau nu doar cu dreptul de proprietate, ci si cu alte dr + obligatii prvz de lg, nascute din alt ctr. anterior Conditii pt ca succesorul cu titlu particular sa poata deveni parte in ctr (5): 1. Dr si oblg ctrontractului anterior sa fie strict legate de bun 2. Una dintre partile ctr inchieie un nou ctr prin care transmite bunul unui ter t 3. Ctr trebuie sa fie anterior celui de transmisiune (data certa!) 4. Daca actul din care s-au nascut dr si oblg in rap cu care succesorul cu titlu part are vocatia de a deveni avand-cauza trebuie supus formalitatilor de publi citate 5. Obligatiile se transmit numai daca lg o prevede in mod expres EXEMPLE: Cesiunea de creanta garantata cu ipoteca Instrainarea unui bun care face ob unui ctr de locatiune Instrainarea unui bun imobil in fav caruia s-a consituit o servitute 3)Creditorii chirografari ? (doct franceza) nu pot fi considerati avanzi-cauza ( 2324 (1)) - Ei au dr pe care tertii nu le au (efectele ctr pe care debitorul le inchieie s e rasfrang si asupra lor)

- au la indemana: poprirea asiguratorie, act in simulatie, act pauliana (revocat orie)/oblica (subrogatorie) !!! De ce NU pot fi considerati CREDITORII CHIROGRAFARI AVANZI-CAUZA: - in NCC nu li s-a consacrat un art ca si celorlalte 2 categ de avanzi-cauza - ei nu devin niciodata parte la ctr debitorului lor - nu dob din acel ctr drepturi si obligatii, ci drepturile lor sunt bazate pe ga jul general - dr lor sunt complet exterioare ctr in raport cu care ar putea sa fie considera ti avanzi-cauza - in ceea ce ii priveste functioneaza atat prin relativitatii cat si cel al opoz abilitatii - ei pot sa infranga principiul opozabilitatii prin act pauliana sau act in simu latie, dar dreptul lor se naste din gajul general si nu din ctr EXCEPTII de la principiul RELATIVITATII: Un ctr incheiat intre 2 sau mai multe pers produce efecte si asupra celor strain i de ctr. 2 categorii de exceptiii: exceptii aparente/reale ? pe noua reglementare nu mai exista exceptii reale, intrucat si stipulatia pt altul a intrat in categoria exc eptiilor aparente EXCEPTII APARENTE: 1. Situatia avazilor-cauza ctr ajunge sa produca efecte pt ca situatia in care s e afla ei le determina pozitia de parte in ctr daca un avand-cauza nu vrea sa de vina parte in ctr poate refuza succesiunea, altfel spus el isi exprima vointa de a deveni parte in ctr 2. Promisiunea faptei altuia (1283) ? in momentul in care tertul inchieie ctr cu beneficiarul promisiunii, drepturile si obligatiile se nasc fata de tert prin a cordul sau de vointa 3. Simulatia se naste pt terti un drept de optiune in relitate dr de optiune al tertului se naste din lege, nu din vointa partilor 4. Reprezentarea (1295-1314) nu este o exceptie veritabila pt ca reprezentantul inchieie actul, dar dr si oblg se produc in patrimoniul reprezentatului, dar te meiul nu este vointa partilor (reprezentant - cocontractant), nu este ctr. 5. Actiunea directa a lucratorilor impotriva beneficiarului ctr de antrepriza dr se naste din lege 6. Act directa a mandatarului impotriva mandantului dr se naste din lege 7. Stipulatia pt altul (1284) conventie prin care o parte (stipulant) stipuleaza cu promitentul ca acesta sa dea, sa faca, sau sa nu faca ceva in favoarea unui b eneficiar interesul poate fi dat de vointa partii de a realiza o liberalitate in favoarea tertului beneficar sau de stingerea unor raporturi juridice nascute an terior in care au fost prinsi stipulantul si beneficiarul (ctr de imprumut anter ior) ex: ctr de asigurare CDT pt stipulatie: cdt generale (ca pt orice ctr.) + cdt speciale animus stipulandi daca nu exista intentia de a stipula, este vb de alt mecanism juridic I. Cdt privitoare la tertul beneficiar 1. tertul beneficiar este determinat sau determinabil si sa existe (pers fiz sa fie nascuta sau pers jur sa aiba personalitate jur, dar nu inseamna ca daca nu e xista nu s-ar putea realiza stipulatia fata de succesori?!) la mom la care se re alizeaza stipulatia 2. tertul beneficiar trebuie sa accepte stipulatia ? se transmite dr tertului beneficiar la succesorii sai? DA 1285 prevederi in partea finala - daca nu sunt indepl conditiile de mai sus stip ulatia va profita stipulantului in aceleasi conditii in care a stipulate el pt b

eneficiar

EFECTELE stipulatiei: 1) rap dintre STIPULANT si PROMITENT izvorasc din ctr ? daca promitentul nu executa prestatia, STIPULANTUL poate cere executarea ctr ? el are la indemana toate actiunile ce izvorasc din ctr ? dr STIPULANTULUI de a revoca stipulatia cata vreme acceptarea nu a ajuns la st ipulant sau la promitent (1287) ? stipulantul este singurul care poate revoca st ipulatia, el nu poate revoca stipulatia daca promitentul are interesul sa execut e prestatia la care s-a obligat 1286 (2) /1287 (2) ? cum interpretam? Textele din 1200 trebuie aplicate mutatis mutandis si aici + exista un art special 2) Rap intre PROMITENT si TERTUL BENEFICIAR TERTUL BENEFICIAR poate cere - executarea silita, - daune interese (neexecutarea/ executarea corespunzatoare ), - el nu poate cere rezolutiunea/ nulitatea rel, - el poate cere anularea (NULITATE ABSOLUTA) in situatia in care are interes EXCEPTIE: tertul beneficar il mosteneste pe stipulant Creditorii stipulantului nu pot interveni in defavoarea beneficiarului, insa in situatia in care prin stipulatie s-a realizat o donatie indirecta mostenitorii p ot cere reductiunea sau raportul donatiilor 1288 mijloacele de aparare ale PROMITENTULUI numai aparararile izvorate din ctr (exceptia de neexecutare) ? exceptia de nulit ate sau prescriptia el nu poate cere nulitatea/ prescriptia in ctr dintre stipulant si beneficiar 3. Raportul dintre STIPULANT si BENEFICIAR nu sunt rap directe, pot fi rap preexistente Nu mai este o veritabila exceptie intrucat beneficiarul dob dr in virtutea accep tarii sale (1286) OPOZABILITATEA FATA DE TERTI (1281) Opozabilitatea are 2 sensuri in functie de persoanele la care este raportat 1) Dr fiecarui contractant sa ceara cocontractanutului executarea ctr 2) Tertii care nu au participat la ctr au oblg de a respecta ctr. ctr este o realitate juridica opozabila fata de oricine din perspectiva acestui sens opoz abilitatea nu se afla in contradictie cu nici unul dintre principiile anterioare (relativitatea si opozabilitatea sunt complementare se produc fata de terti anu mite efecte, dar aceleasi ca intre parti) Oblg TERTILOR: - tertii au indatorirea sa se abtina de la orice act de natura sa impiedice exer citarea dr si executarea oblg prin mijloacele de fapt/ de drept mijloacele de fa pt duc la rasp civila delictuala pt fapta proprie (1349, 1357); mijloacele de dr ept se incheie un antectr, tertul desi cunoaste existenta antectr incheie un ctr cu promitentul vanzator/ sau oblg de neconcurenta care rezulta dintr-un ctr est e incalcata de un tert care stie de existenta ei/ tertul ataca in instanta ctr l a care nu este parte - rasp civila delictuala pt exercitarea abuziva a dr proce suale Dr tertii tertii se pot prevala de continutul contr., fara a putea cere executar ea ctr (in afara situatiilor prevazute de lg)/ invocarea principiului de discusi une/diviziune de fidejusor (2295) Ctr este obozabil fata de terti in sensul aratat

EXCEPTIE: simulatia!!! (1289-1294) operatiune jur, unitara, se genereaza o apare nta un act public si minicnos/ act secret care dezvaluie adevaratele rap jur int re parti + acordul partilor de asimula Formele simulatiei: absoluta/ relativa Absoluta este ascunsa insasi inexistenta actului jur acordul simulatoriu privest e insasi existenta actului public (vanzarea fictiva actul public de vanzare, act ul secret din care rezulta ca intre parti nu a intervenit nici o vanzare actul s ecret este acordul simulatoriu) Relativa priveste un elem al actului public 1. obiectiva priveste nat jur, ob, cauza, data a) deghizare totala (act de vanzare-cumparare care mascheaza donatia sunt frauda ti mostenitorii rezervatari) 992, 1011, 1033, 1150 b) deghizarea partiala priveste un anumit element esential al ctr ( de exemplu p retul) 2. subiectiva este ascunsa identitatea adevaratului beneficiar a) interpunerea de persoane ? este vorba de un accord in trei P vinde catre S, dar adevaratul beneficiar este T (toti 3 stiu ca e vb de o simulatie) 1290 (achi zitorul aparent), 992, 1033, 1653,1654 b) mandatul fara reprezentare 2039-2042 adevaratul beneficiar este altul decat ce l din actul publ P vinde lui S, dar S este mandantul lui T, insa P nu stie cine este beneficiarul real Structura simulatiei structura tripartita: actul public, actul secret (act secret lato sensu) structura actului secret se gasesc 2 manif de vointa: actul secret stricto-sensu acordul simulatoriu (actul ca instrumental din care rezulta ca nu actul publ descrie adevaratele rap intre parti, ci actul secret) el nu are o existent a de sine statatoare, ci el rezulta din contrarietatea care rezulta din actul pu bl si cel secret Exista o situatie in care actul secret strict sensu nu exista, exista doar acord ul simulatoriu ? simulatia absoluta De esenta simulatiei sunt intotdeauna actul public si acordul simulatoriu, de na tura simulatiei este actul secret strict-sensu CDT ale simulatiei: 1. Existenta celor 2 acte, cel public si cel secret 2. Intentia partilor de a simula (anumus simulandi) 3. Raportul temporal dintre actul secret si actul public pt a avea simulatie: ac tul secret trb sa fie anterior sau concomitent cu actul public/ conditie controv ersata ? acest raport se refera la acte in sens de negotium si nu de instrumentu m Ef intre parti/ fata de parti 1. Actul secret produce efecte intre parti + avanzi cauza (numai atunci cand din nat ctr sau din vointa partilor nu rezulta altfel) ? nu prod efecte fata de ter ti 2. Actul secret trebuie sa respecte toate rigorile de fond (nu si cele de forma) pt a produce efecte fata de parti este donatia deghizata valabila? ? expres in NCC pt donatia deghizata nu e nevoie de respectarea cdt de forma Care sunt TERTII in materia simulatiei? 1. creditorii chirografari ai partilor 2. succesorii cu titlu particular ? ei trb sa fie de buna credinta pt a-i putea invoca inopozabilitatea Sunt terti succesorii universali si cei cu titlu universal in situatia in care a ctul secret ii prejudiciaza ? diferenta fundamentala fata de ceilalti: ei pot sa

atace actul secret indiferent daca sunt sau nu de buna credinta, pt ca izvorul actiunii lor este legea! ? in realitate ei nu sunt terti in materia simulatiei Efectele fata de terti: 1. 1290 ? tertii au un dr de optiune cu privire la actul publ/ secret (pot sa se prevaleze fie de actul public, fie de cel secret, in functie de cum le dicteaza interesul) 2. 1291 ? rap dintre parti si terti nu este suficienta conditia bunei credinte, ci mai este nevoie de indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara (sia notat urmarirea in CF), sau in cazul bunurilor mobile sa fi pus seschestru pe bunuri 3. 1291(2) ? intre a da prioritate principiului aparentei si a da prioritate unu i creditor care ar fi fost prejudiciat prin actul secret, s-a dat prioritate cel ui de-al doilea SCOPURILE SIMULATIEI - De regula in scopuri ilicite ? pt fraudarea creditorilor chirografari, a fiscu lui, a mostenitorilor, etc. -Simulatia in sine nu este o cauza de nulitate - Exista un sistem de sanctiuni in ceea ce priveste simulatia - Simulatia poate fi sanctionata si cu nulitatea in masura in care incapacitatil e de a cumpara sunt incalcate prin interventia simulatiei, fraudarea legii (intr egul mecanism al simulatiei este nul) - Exista si sanciuni penale ( fapta de fals in declaratii/ concurs ideal intre f apta de fals in declaratii + ascunderea valorii impozabile) Domeniul de aplicatie - Domeniul succesoral/ conventiile matrimoniale/ - simulatia poate fi realizata si prin intermediul actelor unilaterale atunci ca nd aceasta s-a realizat prin conventia dintre emitentul actului si destinatarul determinat (un legat poate fi acoperit printr-o simulatie recunoasterea de dator ie)!!! - simulatia unui proces civil partile fac intre ele un process simulat pt a frau da un tert un antecontract, apoi s-a antedatat un contract -simulatia in cazul unei tranzactii (2278) poate fi atacata -actele nepatrimoniale (1294) nu se aplica dispozitiile privitoare la simulatie ( casatoria fictiva) Cum se devoaleaza simulatia? 2278 actiunea in simulatie Care este scopul? Devoalarea actului secret, aratarea faptului ca actul public e ste aparent! -act in constatare este imprescriptibila Proba -1292 dovada poate fi facuta de terti cu orice mijloc de proba ? pt ei aco rdul simulatoriu este un fapt juridic - Pt parti simulatia este un act juridic (tb respectate rigorile di n material probatiunii pt actele juridice) daca partile pretind ca simulatia est e ilicita- orice mijlic de proba 992, 1033 sistem de prezumtii cu priv la persoane interpuse Ca principiu imprescriptibila, insa este posibil ca act in simulatie sa fie doar premisa pt o alta cerere ? atunci cand act care insoteste act in simulatie este prescriptibila, act in simulatie poate fi lipsita de interes Ef act in simulatie Este devoalat actul secret

C4 19.03.2012 Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice A. O parte nu isi executa obligatia in mod culpabil B. O parte nu isi executa obligatia dintr-un motiv strain de vointa ei A 1)Exceptia de neexecutare Este un mijloc de aparare aflat la indemana unei parti la un ctr sinalagmatic, a tunci cand cealalta parte cere executarea, fara ca ea sa o fi realizat. Temeiul este interdependenta obligatiilor partilor Conditii: 1.obligatiile partilor isi au temeiul in acelasi ctr. 2.sa existe o neexecutare din partea celui care solicita executarea/ poate fi pa rtiala dar insemanata 3.neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui ce invoca exceptia 4.invocarea exceptiei sa fie facuta intr-o masura corespunzatoare, proportionala cu neexecutarea (neexecutare neinsemnata-nu p oate fi invocata exc) 5.!!!simultaneitatea executarii sa nu fie inlaturata de lege, vointa partilor sa u uzante 1555(1) si 1556(1) Precizari: 1. NU este necesar ca deb sa fi fost pus in intarziere pt ca creditorul sa poata invoca exceptia 2. NU este necesar sa fie invocata in fata instantei poate fi invoata in fata ce leilalte parti

2) Rezolutiunea (retroactiv) si rezlirea (doar pt viitor) (1549-1554) -sanctiuni ce intervin in cazul neexecutarii ctr. -creditorul are un dr de optiune: ?fie executarea silita ? fie rezolutiunea (daca executarea este divizibila, rezolutiunea poate interveni doar pentru o parte a contractului/ daca prestatia este esential a, intr-un contract plurilateral neindeplinirea obligatiei uneia dintre parti a obligatiei atrage rezolutiunea contractului fata de celelalte parti ? per a cont rario interpretarea de mai jos)/reziliere + daune-interese

Clasificare -1549(2)- daca oblg e divizibila si nu este executata patrtial ? rezolutiune par tiala/ ctr plurilateral ctr complexe: desi reciprocitate si interdependenta se a plica art.1549 - din 1550 rezulta 4 moduri in care se poate produce rezolutiunea!!! 1.rezolutiunea judiciara 2.declarata unilateral 3.de drept in temeiul legii 4.in temeiul unui pact comisoriu (vom analiza 3) Cdt comune: 1.sa fie vorba de obligatii dintr-un contract sinalagmatic 2.una dintre parti sa nu isi fi executat oblg (poate fi si partiala, dar insemna ta/ daca nu e importanta 1551- reducerea proportionala prestatiilor, daca este po sibila, daca nu este posibila, el are dreptul doar la daune-interese) ? in casca da: a)neexecutare totala+ partiala dar insemnata + neinsemanta dar repepata (executa re succesiva) ?REZOLUTIUNE/REZILIERE b)neexecutare partiala dar neinsemanata ? REDUCEREA PROPORTIONALA A PREST. ? DOAR DAUNE INTERESE 3.neexecutarea sa fie nejustificata - actualul cod nu mai cere ca neexcutarea sa fie culpabila, ci nejustificata (15 16) deb trebuie sa dem ca a fost justificata (el trebuie sa rastoarne prezumtia c e actioneaza in contra sa)/ daca neexecutarea nu este nejustificata, nu vom apel a la rezolutiune ci se pune problema riscului ctr. ? vezi forta majora si cazul fortuit 4.neexecutarea sa nu se datoreze faptei creditorului (1510 daca neexecutarea obl g se dat conduit creditorului, acesta din urma nu va putea invoca rezolutiunea) 5.deb trebuie pus in intarziere ?a) poate fi de drept in intarziere (legala) ?b) poate fi pus in intarziere la cererea creditorului 1.notificare scrisa, comunicata prin executorul judecatoresc 2.cererea de chemare in judecata (1522) (prin vointa creditorului) ?c) in ctr s-a stipulat ca simpla ajungere la scadenta duce la intrazierea de dr , cand lg prevede aceasta, precum si intr-o serie de situatii (1523) (convention ala) !!! Cat timp debitorul este in termenul stipulat in punerea in intarziere credit orulnu poate: a) Cere/ trece la executarea silita a obligatiei b) Cere rezolutiunea/rezilierea c) Folosi un alt mijloc pt realizarea dreptului sau !!! El poate insa cere daune-interese

poate suspenda executarea propriei obligatii

Cdt specifice: 1. REZOLUTIUNEA JUDICIARA -cerere de chem.in jud aceasta valoreaza punere in intarziere (anterior se spun ea ca judecatorul poate da debitorului un termen de gratie, dispozitia este relu ata instanta poate acorda si acum un termen de gratie daca debitorul executa in t ermenul de gratie prevazut de instanta, cheltuielile de judecata cad in sarcina creditorului promovarea actiunii se dovedeste a fi abuziva, intrucat deb este pr egatit sa isi execute obligatia) 1522(5), teza finala 2.REZOLUTIUNEA UNILATERALA (1552) 1. alineatul (1): a) atunci cand partile au convenit ca intre ele poate opera rez.unilat (clauza d e rezolutiune unilaterala) b) cand deb se afla de dr in intarziere c) cand nu a executat oblg.prin punerea in intarziere ? in toate aceste cazuri creditorul poate declara rez unilat prin notificare adr esata debitorului 2. (2): rez unilat treb facuta in termenul de prescriptie pt actiunea in rezolut iune/rezilere (termenul gen de prescriptie de 3 ani conteaza de cand curge terme nul) 3. trb realizate formalitatile de publicitate/ 4. declaratia de rezolutiune este irevocabila de la data comunicarii (act jurid ic unilateral ? revocarea stipulatiei pt altul vezi 1200 !!!de fapt exista text special 1326 val.pt comunicarea tuturor actelor unilatera le el se considera comunicat cand a ajuns la destinatar, chiar daca acesta a luat sau nu cunostinta de el 3.REZOLUTIUNEA CONVENTIONALA 1. pactele comisorii produc efecte (1553) 2. pactul comisoriu -clauza care permite oricareia dintre parti sa considere con tractul ca fiind desfiintat de drept/incetat ca simplul fapt al neexecutarii ctr de cealalta parte 3. inscrierea unui pact comisoriu intr-un ctr. 4. aceasta clauza trb sa prevada in mod expres obligatiile a caror neexecutare a trage rezolutiunea 5. este necesara punerea in intarziere 1553(3), iar pt a opera ca punere in intarziere punerea in intraziere trb sa pre vada obligatiile care duc la rez. + 1553(1, teza a doua) punerea in intarziere p oate lipsi, daca partile au convenit astfel!!! ?2 tipuri de pacte comisorii: de gradul 1: presupune punerea in intarziere ? daca se face punerea in intarzier e, atunci aceasta trebuie sa curpinda conditiile in care pactul comisoriu operea za de gradul 2: duce la rezolutiune ca urmare a neexecutarii EFECTE (1554) Rezolutiunea produce efecte retroactive, partile sunt supuse prin restitutio in integrum la restituirea prestatiilor (vezi articolele de la restituirea prestati ilor) Rezolutiunea nu produce efecte asupra clauzelor privind solutionarea diferendelo r (clauzele arbirale, de exemplu autonomia clauzei arbitrale in rap cu contractu l) Clauza penala ramane in picioare chiar si in caz de rezolutiune Rezilierea produce efecte pt viitor Se pot acorda pt neexecutare si daune interese

PRESCRIPTIA -termenul general -pt restituirea prestatiilor (text special) B 3.RISCUL CONTRACTULUI Neexecutarea fortuita de neexecutare (1634 forta majora, caz fortuit-1351, fapta creditorului sau a unui tert) Dovada imposibilitatii de executare terbuie facuta de debitor Consecintele imposibilitatii de executare: 1557 imposilitatea de executare 1557(2) imposilitatea temporara- suspenda executarea - creditorul poate sa ince teze executarea, pana la momentul cand si debitorul poate relua executarea Cine suporta riscul imposibilitatii fortuite de executare? Locatiunea: bunul dat in locatiune a fost distrus, proprietarul nu mai poate asi gura locatiunea, dar mai poate el sa ceara chiria? Cine suporta riscul? Debitoru l obligatiei imposibil de executat el nu mai poate cere chiria (res perit debito r) 1818(2) vezi si antrepriza + creditorul pus in intarziere Riscul contractului in ctr translative de proprietate (1274)!!! Cat timp bunul nu a fost predat riscul pieirii bunului este suportat de debitoru l obligatiei de a preda bunul ? solutia echitabila !!! Atentie (solutie diferita fata de vechiul 970 bunul ramanea in rizico-pricol ul debitorului) ? daca cred a fost pus in intarziere, el preia riscul pieirii bu nului, el nu se poate libera chiar daca va devedi ca bunul ar fi pierit daca obl g s-ar fi executat la timp (daca ar fi preluat bunul, ar fi preluat si riscul) 558 riscul bunului res perit domino este vorba despre riscul proprietarului Vezi articolele 1321-1322-1323(face trimitere la 1635) Dreptul tranzitoriu: art 3 lg de punere in aplicare regula generala, art.102 din lg de puenere in aplicare regula speciala de drept tranzitoriu Incetarea contractului: 1.in conditiile legii 2. prin executare 3.prin acordul de vointa al partilor (mutus conssensus, mutus dissensus) 4. denuntarea unilaterala 5.expirarea termenului 6.indeplinirea/neindeplinirea conditiei 7.imposibilitate fortuita de executare 8.alte cazuri prevazute de lege ACTUL JURIDIC UNILATERAL -reglementare cu totul noua (1324-1329) 1324 este unuilateral actul jur care cuprinde numai manifestarea de vointa a aut orului sau produce efecte oricum 1325 reg jur aplicabil la fel ca la contracte Clasificare: 1.dupa cum sunt sau nu comunicarii partii careia ii creeaza drepturi/obligatii ( 1326 cele doua conditii sunt cumulative, chiar daca din reglementare nu rezulta expres vezi legatul) Actele supuse comunicarii nu produc efecte fara a afi communicate si nici inaint e de a fi communicate Acte ce trebuie communicate: oferta, acceptarea ofertei, revocarea ofertei, retr agerea ofertei, denuntarea unilaterala, revocarea stipulatiei pt altul, renuntar ea mandatarului la mandate etc. 1326(2) libertate de forma in ceea ce priveste comunicarea 1326(3) principiul general cu privire la comunicare

Acte nesupuse comunicarii: testamentul, legatul, revocarea testamentului, accept area mostenirii, renuntarea la mostenire, recunoasterea filiatiei Reguli pt actele unilaterale: 1327 promisiunea unilaterala (angajament unilateral) Termen: daca nu s-a stabilit un termen unul rezonabil in rap cu nat. Obligatiei 1328 promisiunea publica de recompensa/premiere o specie de promisiune unilatral a are in vedere recompensarea unei pers in schimbul executarii unei prestatii (p ierdut caine) / premirea vizeaza nu doar o anumita prestatie, ci si o anume cali tate a prestatiei 1329 revocarea promisiunii publice de recompensa FAPTELE JURIDICE Licite/ilicite IZVOARE DE OBLIGATII

LICITE: 1)GESTIUNEA INTERESELOR ALTEI PERSOANE Art.1330 ? raporturi intre gerant si gerat Conditii: privind obiectul gestiunii/oportunitatea gestiunii/atitudinea partilor fata de g estiune/ a) Obiectul: acte materiale/acte juridice Actele juridice obiect al gestiunii trebuie sa fie acte de administrare/conserva re, pot sa fie acte de dispozitie cu privire la un bun, daca in raport de intreg ul patrimoniu au caracter de acte de administrare. (ca in vechea reglementare) b) Oportunitatea gestiunii: gestiunea trebuie sa constea in acte necesare s au utile ( pot fi acte care desi nu au impiedicat o pierdere patrimoniala, au ad us un plus) !!! Car necesar + utilitatea actelor se apreciaza la momentul la care gerantul l e-a facut. c) Cat priveste atitudinea partilor fata de gestiune trebuie avute in veder e urmatoarele aspecte: i) Geratul trebuie sa fie strain de gestiune el se poate opune gestiunii cel care incepe o gestiune cunoscand impotrivirea titularului afacerii va putea cer e doar cheltuielile necesare. (vezi cheltuieli necesare/utile/voluptoare din mat eria accesiunii) ii) Gernatul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera intersele altuia cel care fara sa stie lucreaza in interesului altuia - el nu actioneaza cu intenti a de a gera, se aplica regulile de la imbogatirea fara justa cauza! ??Gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a cere cheltuielile geratului dac a nu, atunci acesta are intentia de a gratifica. iii) Geratul poate fi chiar lipsit de capacitate de exercitiu Efectele gestiunii de afaceri: A) OBLIGATIILE GERANTULUI: 1.oblg de a-l instiinta pe gerat cu privire la actele de gestiune, de indata ce este posibil. ? obligatia de informare 2.oblg de a continua gestiunea ? si mostenitorii trebuie sa continue gestiunea 3.oblg de diligenta ? este vorba despre diligenta bunului proprietar, daca insa gestiunea a urmarit sa il apere pe gerat de o paguba iminenta, atunci va raspund e pt prejudiciile cauzate cu intentie sau din culpa grava! 4.oblg de a da socoteala gerantul va remite acestuia toate bunurile obtinute 5.oblg fata de terti: el este tinut fata de terti atunci cand a contractat in nu me propriu cu toate acestea, ei se pot adresa si geratului ? daca a actionat in numele geratului? Regula: el nu este tinut fata de terti/ Exceptia: cand geratul nu este obligat fata de terti, desi gernatul a actionat in numele sau

B) OBLIGATIILE GERATULUI: 1.acesta are oblg de a returna toate cheltuielile gerantului ? cheltuilile necesare (integral) si utile (in limita sporului de valoare) + dob anzi (dobanda legala 1535, reglementata de OG 9/2000) ?1337(4) ipoteca legala ca principiu 2036 ? instanta pe baza unei expertize disp une inscrierea ipotecii in CF este o ipoteca legala pt ca rezulta expres din lege ?se restituie si cheltuielile inoportune in masura in care au procurat un avanta j geratului ?1337(2) in cazul in care nu a ratificat gestiunea, tertii se pot indrepta si im potriva geratului ? exceptie aparenta de la princ relativitatii; caracterul opor tun se apreciaza in rap de momentul la care au fost realizate PROBA: depinde de natura actelor cu orice mijloc de proba in ceea ce priveste fa ptele juridice stricto sensu/ vor fi respectate rigorile impuse de lege in mater ia probatiunii actelor juridice 110 lg de punere in aplicare ? exista vreo diferenta intre faptele juridice lici te regl la art.103/art.110??? 2.PLATA LUCRULUI NEDATORAT 1469(1) obligatia se stinge prin plata ? orice plata presupune o datorie 1341 cel care plateste fara a datora are dreptul la restituire plata realizata d e un subiect de drept, care nu o datoreaza oblg celui care a primit de a restitu i si dreptul celui ce a platit de a cere restituirea (solvens si accipiens) Conditiile: 1.sa fi fost facuta o plata prestatia sa fi fost facuta cu titlu de plata (1341( 3)) remiterea sumei de bani sau a uni bun individual determinat executarea unei p restatii imbogatirea fara justa cauza 2.solvensul nu a actionat cu intentia de a gratifica 3. datoria sa nu existe intre cei doi a existat sau s-a stins (prin compensatie, de exemplu) / daca obligatia este naturala, nu este plata nedatorata ? cel care plateste in temeiul unui ctr nul are dreptul la restituirea prestatii lor nu in baza platii nedatorate ? restituirile au temeiuri diferite ?nu mai exista conditia erorii solvensului el a crezut ca datoreaza, dar in real itate nu datora datorita inconvenientelor din practica EFECTE: OBLIGATIILE PARTILOR: 1. 1635-1649 restituirea prestatiilor ? creditorul de buna credinta (1642) !daca creditorul primeste plata de la un nondebitor iar el cu buna credinta a lasat s a se scurga termenul de prescriptie cu privire la dreptul de a solicita adevara tului debitor executarea obligatiei pe cale judiciara ? pt a proteja buna credin ta nondebitorul se poate intoarce in regres impotriva debitorului real prin subr ogatie in drepturile creditorului (tot in termenul de prescriptie de cand curge acesta? De la data la care acesta a aflat ca nu este debitor sau de la data real izarii platii???) 2. 1643 restituirea platii anticipate 3.IMBOGATIREA FARA JUSTA CAUZA (actio de in rem verso) -1345-1348 faptul jur licit care det cresterea patr unui sub de dr si diminuarea patr altuia si naste in patr celui de-al doilea dreptul de a cere Cdt materiale: 1. patr unei pers trb sa creasca/ patr unei pers trebuie sa scada 2. cele 2 fen patr trebuie sa aiba o cauza unica, nu una trb sa fie cauza celeil alte ? o pers savarseste un fapt care determina cresterea unui patimoniu, si sca derea altuia 3. atitudinea celui care s-a imbogatit trebuie sa nu fie una imputabila 4. imbogatirea/cresterea patr sa nu fie justificata 5. sa nu existe nici un alt mijloc de drept pt recuperararea pierderii patrimoni ale caracterul subsidiar al imbogatirii fara justa cauza ? imbogatirea fara justa ca

uza este ultima resursa puna la indemana unei persoane OBLG de restituire -1347 reglementeaza modul in care este datorata imbogatirea doar in masura in ca re ea mai exista -temeiurile sunt cele 1639 si urmatoarele -restituirea este supusa unei duble limite (1345): 1.daca pierderea patr este mai mare decat imbogatirea el poate cere doar imbogat irea

Curs 5

26.03.2012

Faptul juridic illicit conduite ilicite din care se nasc obligatii Raspundem nu numai pt fapta noastra, ci si pt copii, pt cei pusi sub interdictie , pt animale, lucruri (ruina edificiului) Faptul juridic ilicit este delictul civil antreneaza raspunderea civila delictua la- obligatia de a repara prejudiciul cauzat de faptul juridic ilicit Faptele extracontractuale sunt guvernate de legea in vigoare la momentul savarsi rii lor Obligatia de a repara prejudiciul este o sanctiune juridica ce are caracter patr imonial (nu este o pedeapsa civila, pedeapsa are un caracter pur personal, sanct iunea se transmite la mostenitori/ sanctiunea civila se poate cupla cu o pedeaps a ? ex: pedeapsa penala + sanctiunea civila) Functiile raspunderii civile delictuale: ?cea educativ-preventiva (2 mesaje: cel educativ nu e bine sa..., cel preventivdescurajeaza asemenea conduite) ?cea reparatorie nu poate fi absolutizata / nu exista o reparatie suffcient de b una care sa repuna partile exact in situatia anterioara Raspunderea sociala presupune obligatia unui subiect de drept de a suporta conse cintele faptei sale dpdv social ?raspunderea morala, politica si juridica. (ele pot coexista) Raspunderea juridica: mai multe forme raspundere civila, penala, administrativa, constitutional Raspunderea civila delictuala/contractuala Rasp civ delictuala 1349 cel care nu respecta aceasta obligatie este obligat sa repare prejudiciul Raspunderea pt produsele cu defecte are reglm speciala Raspunderea civila delictuala dreptul comun, cand nu se aplica regulile rasp civ ile contractulae, se aplica rasp civila delictuala 1350 rasp civila speciala (cea contractuala) daca nu se executa un ctr? 1530-154 8 Ambele tipuri de rasp se nasc din incalcarea unei oblg, ambele sunt formele unei rasp juridice, ambele duc la oblg de reparare a prejudiciului DEOSEBIRI: Natura obligatiei incalcate este diferita -oblg delcituala (1349) -oblg contractuala- concreta Daca nu exista un ctr, raspunderea in perioada negocierilor sau a schimburilor d e oferte rasp este una delictuala!!! Oblg de restituire a ceea ce s-a prestat in temeiul unui ctr nul sau anulabil in temeiul rasp civile delictuale (Baias nu e de acord)

Capacitatea partilor: Capacitatea delictuala similara cu capac de exercitiu, si anterior chestiunea er a reglementata (1366 este transata in acest fel problema daca si pers puna sub i nterdictie se bucura de acelasi regim ca si minorul ? prezumtia relativa inexist entei discernamantului, din alin 2 ? prezumtie de existenta a discernamantului p t minorul peste 14 ani/ discernamantul in sine nu este o cdt a rapsunderii civil e delictuale, dar el este o cdt a vinovatiei, care este o cdt a rasp civile deli ctuala) Rasp civila contractuala ? art.37-41 aprox asemanator cu vechea reglementare/ mi norul care se casatoreste dob capac deplina de exercitiu / capac de exercitiu an ticipata instant de tutela pt motive teminice ii poate acorda acestuia capac anti cipata de exercitu art.40 Punerea in intarziere Deb este de drept in intarziere rasp civila delictuala Deb nu este in intarziere raps civila contractuala (regula) Clauzele de neraspundere 1355 Rasp civila contractuala clauzele de neraspundere sunt in principiu valabile cu exceptia cazului in care neexecutarea este urmarea dolului 1355(3) interpretare extensiva- pt prejudiciile mentionate nu se poate inlatura raspunderea civila delictuala In ceea ce priveste bunurile victimei sunt valabile clauzele de neraspundere Unde se pune problema? in cazul jocurilor sportive atata vreme cat jocurile se d esfasoara conf regulile aplicabile 1355(4) declaratia de acecptare a riscului nu este o clauza de neraspundere Intinderea prejudiciului Pierderea efectiva + beneficial nereaizat Nu se raspunde pt prejudiciul imprevizibil decat daca neexecutarea este intentio nata sau se datoreaza cuplei grave a deb ? contract// la delict se aplica sic el imprevizibil Rasp contr raspunderea este intotdeauna solidara !!! de completat Proba vinovatiei rasp civila contr vinovatia se prezuma (relativa)/ rasp civila delictuala - proba vinovatiei se face de catre victima Cumulul rasp delictuala cu cea contractual Este posibila apelul selectiv reguli specifice fiecarui tip de raspundere nu se poate face un melanj elacta una via Posibilitatea optiunii intre cele 2 tipuri de raspundere anterior NCC raspunsul a fost pozitiv in 2 cazuri: Se poate opta atunci cand neexecutarea ctr a constituit si o infractiune/ cand e ra vorba de o protejare a avutului obstesc NCC 1350(3) Raspunderea pt fapta proprie (1357) Pt antrenarea acesteia este necesar sa fie indeplinite 4 cdt(mutatis mutandis se va face proba acestor elemente si in cadrul altor tipuri de raspundere civila d elictuale): 1.fapta ilicita 2.prejudicul 3.legatura de cauzalitate 4.vinovatia Fapta ilicita 1349 textul de pornire conduit unui sub de drept prin care se incalca normele dr obiectiv si se adduce atingere dr subiectiv ale altui subiect de drept Fapta ilicita actiunea + inactiunea -poate fi sav de o pers sau de mai multe pers (participatia) 1369 complici, instigator, tainuitori, etc raspund solidar cu autorul faptei 1370 nu este posibil sa se det care dintre participant a contribuit si in ce fel daca aceasta det nu este posibila, aceste pers vor raspunde solidar Inlaturarea caracterului ilicit:

1.Legitima aparare (1360)- daca sunt depasite limitele legitimei aparari se va r aspunde pt prejudiciile civile 2.Starea de necessitate (1361) diferenta fata de leg aparare exista o obligatie de reparatie, dar s eaplica regulile de la imbogatirea fara justa cauza Text general 1362 tertul in fav caruia s-a apelat la leg aparare depasita sau a intervenit starea de necessitate tertul prejudiciat se va intoarce impotriva ace stuia in temeiul imbogatirii fara justa cauza 3.Divulgarea secretului comercial (1363) apararea sanatatea sau siguranta public a face sa se inlature caracterul ilicit al faptei 4.Indeplinirea unei activitati impuse de lege ori ca urmare a ordinului superior ului- nu il exonereaza de rasp pe cel care putea sa-si dea seama de caracterul i licit al faptei 5.Exercitarea unui drept cu exceptia cazului in care a fost exercitat abuziv (ab uzul de drept 15, art 57 din cosntitutie) speta cu porcii 6.Consimtamantul victimei (1355) alin.1 ? prejudiciul material nu se limiteaza r aspunderea pt prejudiciul material pt faptele comise cu intentie sau din culpa g rava, per a contrario se poate limita prejudiciul moral 1356(2) anunt de tipul cad turturi nu pot inlatura raspundere exista un concurs intre autorul anuntului si victima

Prejudiciul: -urmarea negativa suferita de o persoana / urmarea incalcarii sau lezarii unui d rept/ si atunci cand s-a adus atingere unui interes legitim (1359 interseul este legitim, serios, si prin felul in care se manifesta creaza aparenta unui drept subiectiv) -se aplica pt toate celelalte tipuri de raspundere Prejudiciul material/moral Prejudiciul material este evaluabil pecuniar 1391 repararea prejudiciul nepatrimonial vatamarea integraitatii corporale sau a sanatatii 1391(2) cercul a fost limitat prezumtie legala ca prejudiciul exista + alte pers care dovedesc existent unui prejudiciu Repararea prejudiciului moral: 1391(3)-drepturile inerente personalitatii + 252256-drepturile inerente finite umane-putem trece prin aceasta inconsecventa legi slative Dreptul la despagubire poate fi cedata in situatiile mentionate Ce se intampla cu mostenitorii? 1391(4) dreptul la despagubire nu trece la moste nitori, acestia pot continua procesul insa CDT privitoare la prejudiciu: -cert si nereparat Cert: prejudiciul actual este cert/ prejudiciul viitor poate fi si eventual (499 pana la 18 ani il oblige judecatorul, pt ca prejudiciul este cert, intre 18-26 prejudiciul este eventual) / se acopera si prejudiciul viitor, dar neindoielnic Nereparat: -despagubirea in rap de ajutor si pensie despagubirea nu va mai fi acordata, dar poate fi redusa -exista contract de asigurare / este vorba de o asigurare de bunuri sau de pers? daca bunuri ? doar in completare/ daca persoane?autorul prejudiciul trb oblg in tegral (2236) Principiile repararii prejudiciului: -1381 orice prejudiciu da dreptul la o reparatie/ dreptului la reparatie ii sunt aplicabile prevederile -principiul solidaritatii solidaritate legala -principiul repararii integrale (1385) ?1385(4)!!! deroga de pal principiul prej udiciului neindoielnic -1386 principiul repararii in natura daca victima nu este interesata de reparati a in natura ? echivalent

-1386(2) ne intereseaza pt a face o evaluare cat mai exacta a prejudiciului -1386(4) prestatiile periodice acestea pot varaia in functie de nevoile effectiv e -1390 nu este vorba despre obligarea autorului prejudiciului la plata unei pensi i de intretinere- aceasta despagubire este menita sa acopere lipsa intretinerii pe care cel decedat o acorda -1390(2) o pers care presteaza intretinere in fav unei alte pers, fara sa fie ob ligat prin lege daca aceasta decedeaza, autorul prejudicului este obligat sa pre steze intretinere in fav persoanei 1392 cheltuieli cu inmormantare Prescriptia cererii de acoperire aprejudicului -1394/1395 incepe sa curga atunci cand cel prejudiciat cunostea intindere prejudiciului sip e cel care l-a cauzat Prorogarea termenului de prescriptie in cazul in care delictul civil era si infr actiune prescriptia mai lunga (cea penala) se va aplica si pt cererea de acoperi re a prejudiciului Suspendarea prescriptiei pana cand nu se stabilesc ajutorul/pensia Raportul de cauzalitate -intre cauza si efect se interpun diverse evenimente (nexul cauzal) 1.teoria echivalentei conditiilor 2.teoria cauzei proxixme 3.teoria cauzei adecvate 4.teoria cuazei necesare Fostul TS teoria indivizibilitatii cauzei cu conditiile prima de pe lantul cauza l nu este singura ? ea se interpune cu conditiile, in functie de felul in care s e interpun ele pot dobandi un rol cauzal Imprejurarile care inlatura caracterul de cauzalitate: Forta majora/ cazul fortuit (1351) 1352 fapta victimei sau a tertului inlatura raspunderea chiar daca nu au caracte risticile fortei majore, ci ale cazului fortuit 1371 vinovatia comuna si pluralitatea de cause Vinovatia (art.16) Atitudinea psihica a autorului faptei ? presupune deliberarea, cumpanirea Art.16 ? culpa grava Discernamantul este o conditie indirect a raspunderii civile delictuale ?1367 pe rsoana este lispita de discernamant Betia involuntara- lipsa discernamantului 1368 o pers lipsita de discernamant care poate fi chemata sa raspunda, daca pent ru el nu are cine sa raspunda ? nu este vorba de vinovatiei, respective de raspu ndere, ci este vorba despre criterii de echitate Aprecierea vinovatiei se face in concret/ in ceea ce priveste profesionistul trb aplicate standarde mai inalte , el ar trebui sa fie un bun pater familia Raspunderea obiectiva pt animale, lucruri, ruina edificiului etc Fapta ilicita este rezultatul contributiei autorului, respective a victimei / ne intereseaza si situatia mai multor autori ? regula este solidaritatea Odata ce un deb plateste, el se intoarce impotriva celorlalti