Cuprins

Introducere.4 I. II. III. IV. V. Noiunea de contract civil...5 Condiii de valabilitate i ncheierea contractelor civile.7 Clasificarea contractelor civile9 Elementele contractului civil.12 ncetarea contractelor civile..14

Bibliografii..16

Introducere Trecerea la economia de pia n Moldova a generat mari schimbri n toate sferele vieii sociale: crearea noilor uniti economice, modificarea organelor statale, adoptarea unui nou Cod Civil. Dezvoltarea normal a vieii sociale necesit respectarea unor norme de conduit reglementate de normele de drept. Astfel, fiecrei persoane i revin anumite drepturi i obligaii. Contractul reprezint principalul izvor de obligaii. Dac o convenie este legal f cut, ea are "putere de lege" ntre pri. nsemntatea contractului, ca mijloc de stabilire a celor mai variate relaii ntre persoanele fizice i juridice se nvedereaz (este evidenta) n toate domeniile, de la cele mai fireti i mai simple activiti ale oamenilor (ca de pilda, cumprarea celor necesare traiului), pn la conducerea economiei naionale i la stabilirea relaiilor internaionale. Contractul are un puternic rol educativ n viaa societii noastre; el introduce n relaiile dintre oameni simul rspunderii pentru ndatoririle ce le revin i promoveaz relaii de colaborare, educ oamenii n sensul disciplinei contractuale.

I.

Noiunea de contract civil

Contract este acordul de voin realizat ntre dou sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modific sau se sting raporturi juridice. . Cu privire la definirea contractului prin menionarea faptului c contractul reprezint voina comun a cel puin dou persoane de a constitui, de a modifica sau de a stinge ntre aceste persoane raporturi juridice nu exist nici o controvers nici n doctrin i nici n jurispruden. Trebuie ns aici de atras atenie asupra faptului c documentul n care este expus voina prilor reprezint doar o form de manifestare a voinei prilor. Lipsa documentului chiar i n cazul n c are forma scris este cerut de lege nu echivaleaz cu lipsa contractului ci atrage doar consecinele prevzute de lege. De regul aceste consecine constau n interdicia de a aduce proba cu martori n scopul probaiunii, n inopozabilitatea fa de teri sau, n cazurile cnd acest efect este expres prevzute de lege, nerespectarea formei scrise atrage nulitatea contractului. ncheierea contractelor este guvernat de principiul libert ii contractuale, deoarece orice contract este creaia unei voine umane. O parte este obligat prin contract numai pentru ca i-a exprimat dorina n acest sens si numai n limitele n care a convenit. Principiul libertii contractuale se exprim i prin aceea ca o persoan poate ncheia orice fel de contract, poate s determine prin voina sa clauzele contractuale i efectele pe care contractul urmeaz s le produc. De asemenea prile pot s schimbe, s modifice sau s sting obligaiile exprimate n contract. Sub aspectul formei ncheierii contractului, libertatea contractual se exprim prin ceea ce se numete consensualism; contractul se ncheie prin simplul acord de voin al prilor. i n doctrina de specialitatea i n jurispruden pentru definirea acordurilor de voin care au drept scopuri constituirea, mo dificarea sau stingerea raporturilor juridice snt folosite mai multe noiuni contract, convenie, tranzacie. Dei ntr-o anumit msur aceste noiuni ar putea fi folosite drept sinonime totui trebuie de avut n vedere c noiunea de tranzacie ar trebui folosit doar pentru definirea contractului prin care prile previn s nceap, termin un proces nceput sau rezolv dificultile ce apar n procesul executrii unei hotrri judectoreti.

Contractul produce efecte juridice doar pentru prile acestuia i doar cnd aceasta este expres prevzut de lege contractul poate produce efecte juridice i pentru teri. Nu trebuie de confundat partea contractului cu persoana care a exprimat voina la ncheierea contractului, a semnat documentul n care snt expuse clauzele contractului sau a participat n alt mod la ncheierea contractului. Devine parte a contractului i deci dobndete drepturi i obligaii numai persoana a crei voin de a deveni parte la contract a fost exprimat personal sau prin reprezentant. Contractul ncheiat legal d natere unor drepturi i obligaii. Existena i ntinderea drepturilor i obligaiilor trebuie determinat nu numai reieind din clauzele expres stipulate n contract. Pe lng drepturile i obligaiile stipulate expres de pri contractul d natere i drepturilor i obligaiile care rezult din natura contractului, lege, uzane sau din principiile echitii. Trebuie de inut cont ns de faptul c n ultimul caz prile pot exclude apariia unor drepturi sau obligaii n temeiul naturii contractului , legii, uzanelor sau a principiilor echitii. n msura n care nu exist reguli speciale din normele generale cu privire la contracte sau din prevederile cu privire la diferite tipuri de contracte se aplic n mod direct asupra drepturilor i obligaiilor prilor contractului i prevederile titlului I Despre obligaii n general, deoarece contractul este unul din temeiurile de natere a obligaiilor.

II.

Condiii de valabilitate i ncheierea contractelor civile

Contractul reprezint voina concordat a prilor (art. 666). Procesul de realizare a acordului de voin a prilor asupra clauzelor contractului se numete ncheierea contractului. Aceast procedur se constituie, de regul, din dou etape interdependente: emiterea propunerii de a ncheia contractul (oferta sau policitaiunea) i acceptarea acestei propuneri (acceptul) care iniial apar separate dar care prin ntlnirea lor, ajung a se reuni n ceea ce numim acordul de voin. Nu orice propunere de a ncheia contractul este considerat o ofert i nici orice manifestarea a voinei de a accepta oferta nu este considerat acceptare. Pentru a deveni obligatorii pentru cel care le-a emis att propunerea de a ncheia contractul ct i consimmntul de a accepta aceast propunere trebuie s ntruneasc condiiile prevzute de lege. Persoana care a emis oferta se numete ofertant. Contractul se consider ncheiat n momentul n care prile au realizat un acord de voin cu privire la toate clauzele eseniale al e contractului. Se consider eseniale acele clauze fr de care contractul nu se consider ncheiate. Nu are nici o importan faptul dac clauzele snt considerate eseniale n temeiul legii sau n temeiul voinei oricrei pri sau aceasta rezult din n atura contractului. n articolul 681 CC sunt stipulate condiiile pe care trebuie s le ntruneasc propunerea de a ncheia un contract pentru a fi considerat ofert. Aceast norm are un rol fundamental pentru procesul ncheierii contractului. n dependen de modul n care este interpretat aceast norm va depinde faptul dac este ncheiat un contact i care este coninutul acestui contract. Judectorul care se pronun asupra fondului va determina de fiecare dat dac o propunere privind ncheierea unui contract conine toate elementele pentru a fi considerat ofert. Oferta trebuie s fie ferm, univoc, serioas i complet. Condiiile de validitate ale contractului Orice contract, pentru a produce efecte, urmeaz a fi ncheiat valabil. Pentru considerarea valabilitii ncheierii contractului, este necesar respectarea condiiilor de validitate ale acestuia. Literatura de specialitate definete condiiile de validitate a contractului, ca fiind acele elemente structurale, obligatorii pentru orice contract, care sunt determinate de lege drept elemente obligatorii, respectarea lor fiind impus sub sanciunea nulitii Totodat, lista acestor condiii poart caracter exhaustiv i sunt stabilite prin lege. n practica ncheierii contractelor sunt cunoscute multe

cazuri n care prile, la negocierea clauzelor contractuale pot stabili i alte condiii dect cele pe care le stabilete legislaia. Astfel, pentru exemplu, putem vorbi despre contractul de arend a unui bun imobil ncheiat ntre dou persoane, la care termenul de aren nu depete trei ani, iar respectiv legea nu cere nregistrarea cadastral obligatorie, dar unde prile au stabilit obligativitatea nregistrrii, iar prin urmare i condiia constatrii validitii in momentul nregistrrii. In aceast ordine de idei vorbim despre faptul, c n unele cazuri prile pot stabili i condiii suplimentare pentru care se va putea induce valabilitatea contractului, iar n rezultat i producerea efectelor. Astfel, dup cum doctrina, aa i legislaia n vigoare enun, urmtoarele condiii de validitate: - Legalitatea; - Capacitatea de a contracta; - Consimmntul la ncheierea contractului; - Obiectul contractului; - Cauza sau scopul contractului; - Forma contractului. Oferta nu i pierde valabilitatea prin decesul sau pierderea capacitii de exerciiu a unei pri i nici dac una din pri pierde dreptul de a ncheia contracte ca rezultat al transmiterii patrimoniului ei n administrare unei alte persoane. Condiiile adiionale sau condiiile modificate dintr-un nscris expediat ntrun termen rezonabil de la data ncheierii contractului ntre comerciani care are drept scop confirmarea acestuia devin parte a cont ractului, cu excepia cazului cnd ele l altereaz material sau cnd partea care l recepioneaz le respinge fr ntrzieri nejustificate. Pentru scopurile acestui articol noiunea nscris care are drept scop confirmarea contractului trebuie neleas ntr-un sens larg. Spre exemplu aceast noiune include i cazurile n care o parte folosete pentru specificarea condiiilor contractului note de plat sau alte documente similare referitoare la executare.

III.

Clasificarea contractelor civile

In imensa varietate a contractelor se pot desprinde unele categorii mai importante, a cror clasificare se poate face dup mai multe criterii (asemntoare cu cele privitoare la actele juridice), precum: coninutul, modul de formare, scopul urmrit de catre parti, modul de executare. Contractele reprezinta cea mai importanta si mai des folosita specie a actelor juridice. Contractul este un acord intre 2 sau mai mult e persoane in scopul naterii unui raport juridic. Incheierea contractelor este guvernata de principiul libertii contractuale, deoarece orice contract este creatia unei vointe umane. O parte este obligata prin contract numai pentru ca si-a exprimat dorinta in acest sens si numai in limitele in care a convenit. Principiul libertatii contractuale se exprima si prin aceea ca o persoana poate incheia orice fel de contract, poate sa determine prin vointa sa clauzele contractuale si efectele pe care contractul urmeaza sa le produca.De asemenea partile pot sa schimbe, sa modifice sau sa stinga obligatiile exprimate in contract. Sub aspectul formei incheierii contractului, libertatea contractuala se exprima prin ceea ce se numeste consensualism; contractul se incheie prin simplul acord de vointa al partilor. Contractul reprezinta principalul izvor de obligatii. Daca o conventie este legal facuta, ea are "putere de lege" intre parti. Insemnatatea contractului, ca mijloc de stabilire a celor mai variate relatii intre persoanele fizice si juridice se invedereaza (este evidenta) in toate domeniile, de la cele mai firesti si mai simple activitati ale oamenilor (ca de pilda, cumpararea celor necesare traiului), pina la conducerea economiei nationale si la stabilirea relatiilor internationale. Contractul are un puternic rol educativ in viata societatii noastre; el introduce in relatiile dintre oameni simtul raspunderii pentru indatoririle ce le revin si promoveaza relatii de colaborare, educa oamenii in sensul disciplinei contractuale. Necesitatea unor clasificari generale ale contractelor . Categoria juridica pe care o cuprindem sub denumirea de contract are o sfera foarte bogata . Ea inglobeaza o varietate deosebita de specii de contracte. Abstragandu-se din aceeasi specii cele mai generale caractere , lasandu-se la o parte particularitatile si toate celelalte laturi specifice , in teoria si practica dreptului a fost determinata categoria juridica a contractului , ca izvor de obligatii civile.
9

Clasificarea ne da putinta sa intelegem ca, in fond , toate nenumaratele contracte speciale se incadreaza in diferite tipuri , ale caror caracteristici pot fi exprimate succinct , dar cuprinzator, in insesi denumirile date acestor tipuri. Fiecare dintre clasificarile rezultate prezinta insemnatate pentru stabilirea regimului juridic aplicabil speciilor de contracte ce se subsumeaza fiecarui tip. Cand spunem , de exemplu, despre un contract, ca este bilateral sau sinalagmatic, vom sti, fara sa fie necesar sa adaugam alte precizari , ca acelui contract i se va aplica un anumit regim juridic , care este valabil pentru toate contractile sinalagmatice , fara deosebire. Toate clasificarile generale la care ne vom referi in continuare sunt necesare tocmai pentru ca reduce la un limbaj sintetic o varietate nesfarsita de forme juridice: 1) Dupa manifestarea de voin a persoanelor distingem: Contracte 1. Unilaterale 2. Sinalagmatice 1. Contractele unilaterale sunt acele contracte in care numai una dintre pari i asuma obligaii . Sunt doua sau mai multe pari contractante dar numai una i asuma obligaii , spre deosebire de actul juridic unilateral care este ncheiat de o singura parte. 2. Contractul juridic sinalagmatic d natere la obligaie reciproce intre pari deoarece ambele pri au n acelai timp si drepturi si obligaii, fiecare parte este totodat si creditor si debitor. 2) In functie de modul de formare a contractelor deosebim: 1. consensuale Contracte 2. reale 3. solemne 1. Contractele consensuale sunt acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor , simpla lor manifestare de vointa , neansotita de nici un fel de forma , fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului .

10

2. Contractele reale se bazeaz pe consimmntul prilor , dar pe lng acordul de voin este necesara si remiterea bunului ( a obiectului contractului ) . Exemplu : contractul de gaj sau de amanet. 3. Contractul solemn e acela care necesita pe langa acordul de vointa al partilor si indeplinirea unor forme solemne , prevazute de lege. 3) Dup modul in care se echivaleaz prestaia unei pri deosebim : contractele 1. cu titlu oneros 2. cu titlu gratuit Contractul oneros este acela in care fiecare parte voiete a-si procura un avantaj; iar contractul cu titlu gratuit sau de binefacere este acela in care una din pri voiete a procura, fr echivalent, un avantaj celeilalte. 4) Dup modul de executare distingem: 1. contracte cu executare imediata 2. contracte cu executare succesiva Spre deosebire de contractile cu executare imediata , a cror executare se produce intr-un singur moment, contractele cu executare succesiva se executa treptat, in timp (in mai multe etape, fie sub forma unei prestaii periodice, ex. contractul de nchiriere, fie sub forma unei succesiuni de prestaii ,ex. contractul de furnizare. 5) In funcie de reglementarea legala deosebim: 1. contr. numite 2. contr. nenumite 1. Sunt numite acele contracte ce corespund unei operaiuni juridice determinate si care sunt nominalizate in legislaia civila . 2. Sunt nenumite acele contracte care sunt nominalizate , ca figuri juridice distincte, n legislaie .

11

IV.

Elementele contractului civil

Principalele trsturi caracteristice ale contractului ca act juridic sunt: 1.contractul este un acord de voin realizat ntre 2 sau mai multe persoane la momentul ncheierii contractului; 2.acordul este atins prin libera manifestare de voina; 3.contractul are drept scop apariia, modificarea sau stingerea rapoartelor juridice; 4.contractul presupune considerarea ordinei publice si a bunelor moravuri. Elementele contractului sunt: 1.subiecii contractului (mai snt numii pri ele contractului). In calitate de subieci ei contractului pot fi persoane fizice si persoane juridice care dispun decapacitate deplina de exercitiu si pot exercita drepturile si obligatile lor. In dependenta decategoria contractului acestia se numesc diferit. De exemplu: vinzator si cumparator, arendas siarendator, mandant si mandatar, locator si locatar, etc. 2.obiectul contractului reprezinta ceea ce doresc sa obtina partile incheind acest contract. Deexemplu la vinzare-cumparare este bunul si baniiobiectul contractului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie in circuitul civil; - sa fie determinat sau determinabil, adica sa poata fi deosebit de alte bunuri prin calitile sale (culoare, mrime, cantitate, localizare s.a.); - sa existe la moment sau sa poat exista pe viitor; - sa fie legal. 3.Continutul contractului reprezint ceea ce doresc sa obina prile in urma incheierii contractului. Dreptul persoanei reprezinta posibilitatea persoanei de a cere de la cealalt sau celelalte persoane sa aib o anumita conduita in raport cu sine, sa ndeplineasc anumite aciuni sau sa se abin de la comiterea acestora. De exemplu dreptul de a primi mrfuri calitative. Obligaia persoanei reprezint ndatorirea persoanei de a da, de a face sau de a nu face ceva. De exemplu obligaia de a achita marfa cumprata. Prile contractante pot ncheia in mod liber in limitele normelor de drept contracte si pot stabili coninutul lor.

12

Contractul ncheiat legal obliga prile nu numai la ceea ce au prev zut expres dar si la tot ceea ce rezulta din natura lui in conformitate cu legea, cu uzanele si cu principiile echitii. Dac una din prile contractante deine o poziie dominanta pe piaa, ea este obligata, sa contracteze in acest domeniu si nu poate sa impun fr motive temeinice celeilalte pri condiii contractuale disproporionate. Este considerat nul contractul al crui obiect reprezint o prestaie imposibil.

13

V.

ncetarea contractelor civile

Exist mai multe modaliti de desfiinare a contractului civil. Reprezentnd, de fapt legea prilor, contractul nu poate fi desfiinat dect prin urmtoarele modaliti reglementate de lege: nulitatea; revocarea; rezoluiunea; rezilierea.

Nulitatea contractelor civile reprezint cea mai frecvent sanciune aplicabil n practica judiciar menit s asigure respectarea normelor legal i se ntemeiaz fie pe considerente de ordine public, fie pe necesitatea aprrii drepturilor individuale ce se cer a fi ocrotite. Prin nulitate se pedepsete nendeplinirea condiiilor de valabilitate impuse de normele de drept. Prin urmare contractul civil este lipsit de efecte. Actul ncheiat cu nclcarea dispoziiilor legale este un contract nul i, n principiu, nu produce efecte. Revocarea nu poate fi fcut dect prin acordul de voin al prilor, care desfiineaz nelegerea dintre ele, doar pentru viitor, ea neavnd efecte retroactive. Toate efectele produse anterior revocrii se menin. Rezoluiunea contractului este o sanciune a neexecutrii culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare imediat, constnd n desfiinarea retroactiv a acestuia i repunerea prilor n situaia avut anterior ncheierii contractului. ntre rezoluiune i nulitate exist i importante deosebiri dei ambele au ca efect desfiinarea retroactiv a contractului,. Astfel, n timp ce cauzele nulitii sunt ntotdeauna concomitente cu momentul ncheierii contractului, cauza rezoluiunii este ntotdeauna posterioar ncheierii contractului. Nulitatea se ntemeiaz pe ideea c un contract nu a fost valabil ncheiat, pe cnd rezoluiunea are ca premis un contract perfect valabil ncheiat, care ns nu a fost executat din culpa uneia dintre pri. Rezilierea contractului este sanciunea care se aplic n cazul neexecutrii culpabile a unui contract cu executare succesiv. Rezilierea are ca efect desfiinarea contractului sinalagmatic, pentru cauz de neexecutare numai pentru viitor. Prestaiile executate n trecut, fiind de regul ireversibile,rmn definitiv executate. Contractul de nchiriere, de exemplu, este un contract cu execuie succesiv, n timp. Dac la un moment dat una dintre pri nu -i mai execut
14

obligaia, cealalt parte va putea cere rezilierea contractului. Ca efect al rezilierii, efectele viitoare ale contractului nceteaz, fr ns ca aceasta s aib vreo influen asupra a tot ceea ce s-a executat pn atunci. n doctrin s-a afirmat c, se poate spune c rezoluiunea contractelor cu executare succesiv se numete reziliere. De aceea, cu excepia faptului c desfiineaz contractul numai pentru viitor, rezilierii i se aplic, sub toate celelalte aspecte, regimul juridic al rezoluiunii.

15

Bibliografii: 1. Codul Civil al RM, 2012; 2. Eugenia Cojocari , Drept Civil studiu teoretic, legislativ i comparativ de drept, Chiinu 2002; 3. Liviu Pop , Drept Civil. Teoria general a obligaiilor, ed. Chemarea, Iai 1998; 4. Valeriu Stoica, Rezoluiunea i rezilierea contractelor civile, Ed. All, Bucureti, 1997; 5. Andrei Gutiuc, Drept civil. Partea special: contractele civile, tipografia Elena, Chiinu 2004.

16