Sunteți pe pagina 1din 6

Gastrite si gastropatii

Gastrite = afectiuni acute sau cronice care asociaza lez.inflamatorii generate de factori
etipatogenici multipli si care clinic pot fi asimptomatice sau cu simptomatologie nespecifica.
Gastropatii = grup de leziuni mucosale gastrice , dominant epiteliale , vasculare (staza , ischemie)
sau mixte , la care componenta inflamatorie e absenta sau minina.
Diagnosticul se pune numai prin endoscopie + biopsie (in gastrite)
Leziunile epiteliale – pot fi de natura vasculara (in gastropatii).
Clasificare
1.Criterii evolutive
a.gastrite acute – pot afecta evolutiv , in profunzime celelalte structuri ale peretului gastric si evolueaza
spre vindecare sau spre cronicizare.
b.gastrite cronice – proces extins atat la suprafata cat si in profunzimea peretelui ; se pot vindeca terapeutic
dar pot evolua si spre gastrita atrofica si in final atrofie gastrica.

2.Criterii endoscopice
a.forme endoscopice de gastrite : sunt incluse mai multe tipuri
- gastrita eritematoasa eroziva (lez de 2-3 mm eritematoase) diseminate pe mucoasa gastrica normala ,
lez. Care pot fi acoperite de un detritus.Leziunile sunt superficiale (nu penetreaza musculara
mucoasei).
- gastrita maculoeroziva – pete eritematoase crescute ca diametru 10-15 mm , cu ulc.superficiale ,
acoperite de un detritus alb-cenusiu , fiind acoperite la periferie de un halou alb-cenusiu.Sunt specifice
leziunilor de gastrita acuta.
- gastrita papuloeroziva –formarea ulcerului depaseste mucoasa , 3-5 mm , fundul este excavat
(asemeni leziunilor din variola) = gastrita varioloasa . Este reprezentativa pt . gastrita cronica.
- gastrita atrofica – mucoasa e subtiata , palida , fara pliuri, cu observarea prin transparenta a
circ.superficiale.
- gastrita hipertrofica – prezenta unor pliuri inalte (>1cm h), groase , baza de 3-5 mm.
- gastrita hemoragica – lez.pot avea aspecte diverse – pete hemoragice circumscrise , hem.difuza ,
cheaguri aderente de mucoasa sau in lumen.
b.functie de de extinderea leziunilor (criteriu topografic)
- gastrita fundica (tip A) – la nivelul corpului , fundusului gastric.Se asociaza cu anemie pernicioasa
(Biermer)
- gastrita antrala cronica (tip B) – localizata la nivelul antrului ; poate ascensiona spre corpul gastric.
- gastrita multifocala – debut prin linii de atrofie la niv liniei ce separa antrul de corp.Are tendinta
centrifuga – ascendent spre corp si descendent spre antru.Se asociaza cu hipoclorhidrie ducand la
dezvoltarea unui ulcer , neoplasm.

- pangastrita – cuprinde corpul , dar cu leziuni mai accentuate in antru.

3.criteriu histologic
- uneste 3 tipuri – gastrita acuta (predomina PMN) – realizeaza la nivelul criptelor din mucoasa abcese
criptice care se deschid in lumenul glandelor.
- Gastrita cronica – predomina mononuclearele (monocite, limfocite)- durata de luni , ani .Initial e
superficiala (prez.infiltratului inflamator) in corion – progreseaza spre profunzime ducand la gastrita
atrofica. Exista o forma inactiva cr. (fara PMN , doar cu mononucleare) si o forma activa cronica
(include si PMN).Ultima forma – cu activitate severa (PMN in corion ,printre cel epiteliale si la
niv.glandelor din mucoasa)

4.criterii citologice
- gastrita infectioasa – (bacterii , fungi , paraziti)
- gastrita autoimuna – (cu anemie Biermer)
- gastrita postemdicamentoasa
- gastrite specifice (ex.leziunile din boala Crohn)
Gastrita cronica difuza predominant antrala
Endoscopic – mucoasa normala , sau cu leziuni maculoeritematoase , erozive , nespecifice.
Ex.bioscopic – infiltrat inflamator cronic cu PMN – in lamina propria sau la niv.epitelial.Limfocitele sunt
grupate in foliculi limfoizi. In antru apar leziuni de metaplazie. Este HP +.
HP = germen gram negativ , spiralat , la unul din capete poseda cativa flageli.Colonizeaza antrul gastric ,
penetreaza stratul de mucus. Se localizeaza la nivelul jonctiunilor intercelulare (nu intracel !)

Gastrita cronica multifocala


Endoscopie – muc.e plata , cu vizibilitate prin transparenta a vaselor.E HP + in 85% cazuri, se asociaza si
cu factori genetici , provocand endemii (Am.latina , Scandinavia). E influentata prezenta sa si de factori de
mediu sau dietetici.
Se asociaza cu metaplazie intestinala , aparand riscul de degenerare spre displazia de mucoasa (precede
cancerul ).Metaplazia intestinala = marker al diferentierii mucoasei – se asociaza cu aclorhidrie si cresterea
gastrinemiei.

Gastrita cronica corporeala difuza (autoimuna)


Se formeaza auto Ac fata de glandele fundice – frecventa fiind relativ scazuta (5%). La examenul
endoscopic – stergerea pliurilor mucoasei gastrice , atrofie glandulara , leziuni de metaplazie intestinala in
zona fundusului si corpului gastric.
Se asociaza cu anemia Biermer , aclorhidrie. Secundar cu hipergastrinemie , hiperplazie a celulelor G
situate in antru.Frecvent cu aparitia de autoAc anti factor intrinsec si anti cel parietale gastrice.Pe acest
fond are loc metaplazia.Hipergastrinemia duce la formarea unor tumori carcinoide.
Gastrite infectioase
1.virale – (cu citomegalovirus CMV ) la pacientii imunodeprimati – SIDA , neoplasm.
- stare febrila , epigastralgii.
- dgn.pozitiv e pus endoscopic – muc.apare congestionata , edematiata , cu mase tumorale care dau
nastere la ulceratii.La examenul citologic – incluzii virale in celule epiteliale.
Infectiile pot fi cu : Herpes simplex (varicelo-zosterian) – tot la imunodeprimati.Ulceratiile sunt aftoide,
multiple , dim mici , cincinale (?)

2.bacteriene – cu HP.Clinic , epigastralgii intense , severe, cu aclorhidrie in perioada respectiva


(catevazile).Apare frecvent in copilarie.
Endoscopic – mucoasa e congestionata , prezinta germeni , infiltrat cu PMN .
Rareori , dar grava – Gastrita flegmonoasa supurativa – infectie bacteriana in submucoasa , evolueaza
spre gastrita acuta necrotizanta sau gangr.peretelui. Apare la etilici dupa o infectie acuta de cai respiratorii
superioare, SIDA , sunt peritoneo-venos.
Clinic- abdomen acut , peritonita acuta , epigastralgii, febra mare, hipotensiune.
La punctie – ascita purulenta.
Se intervine chirurgical – se observa un stomac cu pereti ingrosati , edematiat , cu perforatii multiple ,
aspect granulos , cu plaje de exsudat purulent.
Anatomopatologic – necroze extinse in profunzimea peretelui gastric , prezenta germenilor intracelular ,
puroi , infiltrat inflamator , tromboze in peretele gastric.
Diagnosticul e frecvent intraoperator ; Mortalitatea e de 60%.
Gastrita emfizematoasa – fenomene sunt generate de infectia cu clostridium velchi => gastrita gazoasa.
Dupa interventia chirurgicala gastroduodenala , dupa ingestia de substante corozive , infarct
gastrointestinal.
Dgn – radiografie simpla (pe gol) – se obs. Lizereu aeric , hipertransparent.
Tratament – chir si antibioterapie.
Micobacterium , BK => TBC gastric. Poate da HDS , dgn. e ajutat de prezenta altor leziuni extradigestive.
Alte infectii – cu T.pallidum , actinomyces.
Infectia fungica – Candida – frecvent la imnuodeprimati ; endoscopic – ulceratii aftoide sau liniare.Pe
frotiu se observa filamente de Candida.
Gastrite generate de paraziti – strongiloides , ascaris (gheme- obstructie ; HDS) , anisakis (paraz in burta
pestelui)

Gastrita granulomatoasa din B.Crohn – poate afecta intreg tractul digestiv. Cel mai frecv e localizata in
intest subtire , apoi in colon , in stomac mai rar.
Simptome – nespecifice ; greturi , epigastralgii , scadere ponderala.
Examen radiologic baritat – ingrosari ale mucoasei gastrice care duc la stenozare in zona antrala.
Endoscopie – prezenta de ulceratii aftoide pe suprafata gastrica , serpuitoare , longitudinale , in zona
antrului predomina.
Biopsia – prezenta de granuloame in muc.gastrica , dezvoltarea unei fibroze in submucoasa.
Leziunile – asemanatoare cu boala Whipple , sarcoidoza , amiloidoza.
Forme distincte de gastrita
1.Gastrita colagenica – rar intalnita , se asociaza cu colita colagenica.
Clinic – sdr.dispeptic nespecific , dureri abdominale intermitente.Poate fi cauza de HDS (hipotensiune,
anemie).
Diagnosticul – endoscopic – prezenta unor multiple cicatrice difuze pe mucoasa , hemoragii submucoase ,
eroziuni , noduli pe mucoasa.
Ex.histologic – gastrita cronica superficiala , atrofie focala , prezenta depozitelor de colagen in lamina
propria impiedica absorbtia substantelor nutritive.
2.Gastrita limfocitara (varioliforma) – e asociata des cu boala celiaca , HP +.
Endoscopic – pliurile ingrosate , eroziuni aftoide , aspect de papula varioliforma.
Histologic – infiltrat limfoplasmocitar dens , rare PMN in antrul si corpul gastric.
3.Gastrita eozinofila – frecventa redusa , inclusa in gastroenteropatia eozinofilica ; asociaza un nr.crescut
de eozinofile in sg.periferic .Dar si infiltratul cu eozinofiel in peretele tub.digestiv. ; se asociaza cu
simptome digestive in segmentul afectat : greturi , varsaturi , diaree (in malabsorbtie) , pierdere de proteine
, scadere ponderala.
Cand este afectata musculara digestiva , ea proemina datorita infiltratului – putandu-se ajunge la ocluzie ,
chiar ascita cu eozinofilie. In afectarea gastrica poate da stenoza gastrica.
Diagnosticul e certificat de examenul histologic – prez. de necroze in mucoasa, infiltrat bogat in eozinofile.
Se poate trata prin corticoterapie , cromglicat de sodiu.

A – gastrita limfocitara B – gastrita eozinofilica

Gastropatii reactive (tip C)


- fac parte din grupul gastritelor acute (factori multipli etiologici , pot afecta muc. gastrica , dar fara a
genera infiltrat inflamator).
Endoscopic – eroziuni de muc.gastrica , ulceratii multiple , acoperite la baza lor de s.negru-brun (digerat).
Leziunile hemoragice sunt bine delimitate (1-2 mm) dar poate exista si hemoragie difuza.
Leziuni de tip necrotic in musculara mucoasei , de regenerare a mucoasei (hiperplazie foveolara).
Etiologie – AINS , aspirina – dau cea mai frecventa gastropatie reacitva.Leziunile sunt pe intregul stomac ,
preponderent la niv fornixului si corpului.
Ulceratii , hem.mici , multiple.In 50% cazuri sunt asimptomatice , iar cand sunt simptomatice – se insotesc
de greturi varsaturi , pirozis.
Tratamentul cu Fe – poate genera hemoragii , eritem , lez.subepiteliale.
Tratamentul antineoplazic , KCl , pot genera leziuni ale mucoasei. Alcoolul – genereaza leziuni
subepiteliale , sueprficiale , dar fara procese inflamatorii in mucoasa.
Se asociaza cu HP sau AINS (accentueaza).
Cocaina – da HDS , perforatii gastrice (datorita ischemiei) , IMA
Stress-ul – eroziuni gastrice => ulcerul de stress (e o leziune vasculara)
Iradierea – ulcerul in zona antrala (+reflux biliar din duoden in stomac sau la anastomozele jejuno-gastrice ,
dupa colecistectomie).
Diagn – e numai endoscopic , prin prezenta vizualizarii refluxului in stomac.Mucoasa e edematiata , cu
eroziuni.
Ex.histologic – hiperplazie foveolara , (glandele apar dilatate chistic, chiste atipice in care exista infiltrat
inflam => atrofie.

Hiperplazie foveolara.

Gastropatia cronica ischemica – la persoanele in varsta (ischemie , ateromatoza) ; la atleti (maratonisti –


datorita consumului mare de sg in muschi).

Gastropatia portal hipertensiva – la 60% cazuri cu HTP.Diagnosticul e pur endoscopic – indeosebi 2


forme – usoara si severa . In forma usoara (mucoasa are aspect de mozaic , piele de sarpe ; se obs.hiperemie
pe creasta pliurilor de mucoasa sau aspect de rash scarlatiform).
Forma severa – pcte hemoragice difuze sau hemoragie difuza.
Leziunile – pe orice segment , dar in special pe fornix.
Histologic – nu e infiltrat important dar exista ectazii in mucoasa (vasodilatatie).
Diagnosticul –e endoscopic in context clinic (HTP)
Ex histopatologic – imagine sugestiva +existenta tulburarilor de coagulare ; explica anemia din ciroza.

Boala Menetrier
- etiologie necunoscuta
- frecventa la barbatii > 50 ani , dar si la copil (forme grave)
Clinic : diaree , edeme (prin hipoalbuminemie la 100% pac) , disconfort gastric.
Diagnosticul : ex.endoscopic – pliurile apar ingrosate (> 1cm la baza) , asemanatoare cu cortexul cerebral.
Hipertrofia pliurilor poate genera obstructie la nivelul antrului ; ele nu dispar la insuflare cu aer.
Excesul de mucus de pe suprafata pliurilor poate masca unele eroziuni de mucoasa.
Ex.histologic – hiperplazie foveolara masiva , aspect chistic al glandelor , atrofia gl.oxintice , edem,
metaplazie la nivelul fundusului gastric.
Diagnostic – endoscopic ; ex.Rx – poate sesiza hipertrofia de pliuri.
Studiul secretiei gastrice – arata o hipoclorhidrie si o crestere minima a gastrinemiei.
Diagn diferential cu :
1.limfomul gastric (pe supr.pliurilor apar ulceratii multiple)
2.limfom MALT (tes.limfoid asociat mucoasei) – limfom cu limfocite B , asociat cu inf HP.
3.starii hipersecretorii
4.sdr.Zollinger Ellison
In 10-15% cazuri se dezv .adenocarcinom gastric.
Tratament – al HP , OCTREOTID , corticoterapie , Ac monoclonali anti factori de crestere epiteliala ,
antisecretorii.

La cei cu hem dig , hipoalbuminemie marcata se practica rezectia chir.


La copil < 10 ani e autolimitata , la femei gravide e rezolutiva post partum. sau dupa inf cu CMV.

A. Sdr Zollinger Ellison (pliuri gastrice gigantice) B.Boala Menetrier C.Gastrectomie totala la un
pac cu boala Menetrier D.Boala Menetrier – pliuri ingrosate cu hiperplazie foveolara , glande
dilatate chistic .

Gastrita alcoolica.

S-ar putea să vă placă și