Sunteți pe pagina 1din 2

PRESEDINTELE CONDAMNA IN NUMELE ROMANIEI COMUNISMUL CA

SISTEM CRIMINAL

Dece condamnam comunismul.


Sechele tardive ale persecutatilor politici din lagare,azile psihiatrice sau
deportari

Luni Presedintele Romaniei,dl.Traian Basescu,pe baza unei consistente


cercetari stiintifice va condamna comunismul romanesc,ca pe un agent
criminal,imprescriptibil.
Dorim sa argumentam,tot pe baze de studii stiintifice ca,persecutiile politice
comuniste au provocat suferinte nu numai in trecut ci,stiinta ne dovedeste
existenta persistentei suferintelor tardive,dupa mult timp de la disparitia
acestui regim dictatorial.
Postarea este inspirata din lucrarea mea monografica PSIHIATRIA SOCIALA
VOL.II (dupa care mi s-a retras dreptul la semnatura sau de a mai publica),si
vrea sa justifice stiintific dreptul fostilor persecutati la o reabilitare totala si
astazi.
Fostii deportati si persecutati prezinta chiar dupa zeci de ani de la caderea
comunismului simptome multiple si care poat apare fie sub forma de
simptome izolate,fie in unele situatii,asa cum vom vedea sa dea posibilitatea
descrierii unor sindroame sau boli inchegate.
Se considera ca 85% din fostii persecutati politici se plâng de astenie
fizica si psihica permanenta sau in pusee,iar in 78% din cazuri prezinta
hiperemotivitate marcata,iritabilitate,explozivitate,isbucniri afective.
Baruk vorbeste de –psihalergie-,caracterizata printr-o hipersensibilitate la
sgomot,isbucniri emotionale iar frecvent apar tulburari de memorie (78%),
caracterizate prin amintiri dureroase a evenimentelor traite in detentie,in
contrast cu hipomnezia datelor recente,distractibilitate.
Se mai descriu la fostii detinuti politici si alte tulburari psihice ca:
-Tulburari de somn cu cosmaruri,insomnii (greutate de a adormi,astenie
la sculare);
-O "disforie" cu stare de frica,nelinistea psihomotorie,aparitia brusca a
unor sentimente de disperare nedeterminata dar cu convingerea ca viata nu
mai are sens.Se subliniaza aparitia unor stari paroxistice de hipermnezie
dureroasa,penibila cu retrairea in cadrul unor stari de semivigilenta a vechilor
umilinte la care a fost supus.
-Tulburari psihosomatice care la fostii detinuti constituie o adevarata
problema .Foarte frecvent simptomele psihosomatice sunt disparate si
nespecifice dar destul de frecvente,putând duce uneori la diagnosticarea de
adevarate distorsiuni vegetative.
In alte situatii se pot individualiza sindroame pihosomatice bine conturate
(astm,colite ,ulcere.diabet etc).
-Encefalopatii organice având la origine denutritia sau traumatismele
repetate din lagar,contractarea unor boli neurotrope ca tifosul,carentele
alimentare (mai ales vitaminice).Fenomenul este deosebit de intens la
detinutii de lunga durata.La acestia severitatea sindromului este foarte mare
si ar fi proportionala,cu gradul de maltratare fizica sau cu severitatea scaderii
in greutate.Organicitatea a fost dovedita prin perturbari ale examenlului EEG
(in 40% din cazuri) sau modificari PEG.
Se descriu in acest cadru fenomenele de senescenta precoce arteriala,atrofii
cerebrale,fenomenele clinice fiind specifice sindromului psihoorganic sau
dementei presenile.Totusi realitatea unei encefalopatii organice a fost diferit
interpretata si uneori discutabila,motiv pentru care proportiile ei variaza de la
un autor la altul (intre 9% si 90%).
In foarte multe cazuri organicitatea este foarte discreta.La 460 de deportati
examinati in perioada 1955-60 se remarca,37 epileptici,4 nevralgii faciale,4
parkinsonieni,o scleroza laterala amiotrofica,o siringomielie,o tumora
craniana.
-Instabilitatea profesionala,infantilism afectiv,anxietate,lipsa simtului
moral,comportamente pitiatice.Asemenea stari apareau la tineri,mai ales in
Europa Rasariteana (intre 5-17 ani) care si-au pierdut familia si ei si-au
ascuns identitatea,au circulat astfel din loc in loc.Acesti tineri,au ratat
posibilitatea de adaptare dupa cadere comunismului.
Sindromul -depresiunii reactive cronice- care ar apare cu o frecventa
de 10% (mai ales la persecutatii din Romania).Este vorba de persoane de
origine socio-culturala modesta,de vârsta matura,care au dus o viata
familiala,adesea fiind singurii supravetuitori.La acesti indivizi aparea o
depresie apasatoare,cu scaderea tonusului vital,apatie,lipsa de initiativa,idei
de inutilitate,numeroase fenomene patologice neuro-vegetative.
--Sindromul deportatilor- care ar fi cel mai frecvent si banal sindrom
intâlnit la fostii deportati sau persecutati in lagare si inchisori,motiv pentru care
a primit diferite denumiri (-sindromul campusurilor de concentrare-,-astenia
deportatilor- etc).Sindromul ar fi mai frecvent la tineri si se caracterizeaza prin
tulburari mnezice si de concentrare a atentiei,tulburari afective (anxietate,
iritabilitate).
Peste 10% dintre subiecti ar prezenta acest sindrom,in timp ce in alte situatii
el apare ca fiind caracteristic pentru majoritatea fostilor persecutati.
Sindromular apare si la peste 15 ani dupa eliberare si poate lua cel putin 3
forme:
-Astenia marcata cu imposibilitatea efortului intelectual, anxietatea,
insomnia;
-Modificari motorii cu fenomene neurastenice cu predominenta mai
ales dimineata;
-Tulburari vegetative cu manifestari cardio-vasculare,digestive;

In afara acestor sindroame oarecum specifice s-au mai descris la fostii


deportati stari schizofreniforme,PMD,nevroze obsesive, fobice, isterice,
frecvente fiind si sindroamele de distonie neurovegetativa.
Sinistroza sau -nevroza de renta- apare rar si este atribuita unei dorinte
legitime de rasbunare pe fostii perscutori.

Din cele de mai sus se poate lesne desprinde concluzia ca suferintele


persecutatilor politici in lagare si inchisori,a deportatilor nu se termina odata
cu eliberarea lor,ci se continua inca decenii la rand,uneori tulburarile fiind
ireversibile si desfasurandu-se toata viata.
Acesta este un motiv in plus sa condamnam genocidul comunist si sa
consideram crimele comuniste ca inprescriptibile.