Sunteți pe pagina 1din 2

Marx ura taranii si minierii,politicienii nostri au adaugat insa

si pe pensionari
Marx dispretuia doua categorii sociale,care,spunea el nu-i
intelegeau si nu-i urmau postulatele filozofice.Nici taranii
si,curios,dintre muncitori,minierii nu erau capabili sa se ridice la
nivelul de intelegere a muncitorului industrial.Experienta
comunismului de la noi ne-au aratat ca socialismul comunist a lovit
puternic in aceste paturi sociale.
Din pacate dupa 1989 simpatia fata de tarani si minieri nu s-a
schimbat,atat unii cat si altii fiind crucificati daca nu uitati.
Si tot din pacate politicienii nostri au mai adaugat la lista paturilor
sociale demne de ura si dispret si pe aceea a pensionarilor.
Sunt multi,consuma si nu fac nimic,voteaza dupa o logica pe care ei
nu o inteleg(adica nu pe ei,sau cei care le dau 1 l ulei).
M-am convins de opinia contra pentsionarilor chiar urmarind o serie
de postatori,e adevarat fara mare har intelectual,si pentru care a fi
pensionar,dar si moldovean,taran ar fi ca si un delict,o rusine.
Mai am ceva ani pana la pensie si lucrez in munca de consilier
pentru o mare personalitate.De aceea ma simt dator sa fac
cunoscut,pe baza studiilor mele si a grupului pe care l-am condus la
Universitate ceva din psihologia si comportamentul pensionarului,
pentru o mai bune intelegere a acestei categorii sociale,atat de
urata si blamata,desi formal Constitutia le da toate drepturile
cetatenesti.

Probleme psihologice ale pensionarilor de vârsta.Pensionarea la


vârstnici pune probleme psihologice de care trebuie sa se tina
seama.Este vorba de o schimbare brusca a rolului social.Munca
salariata,chiar ca subordonat,da aparenta de apartenenta,securitate
si forta,elemente care se pierd brusc dupa pensionare.Se descriu
trei faze prin care trece individul pensionat:
-Imediat dupa pensionare individul are un sentiment de frustrare
si o stare de insecuritate.Este perioada de stres,favorabila trezirii
tulburarilor nevrotice.
-Urmeaza apoi o faza de neliniste si de cautare a unui nou -rol
social-,a unui rol psihologic.
-A treia faza (intre 6-12 luni) este faza de stabilizare,in care
individul accepta rolul pe care si l-a ales.
Adaptarea nu se termina totusi asa de usor,fiind de fapt o lunga
perioada de crize urmate de noi perioade de adaptare.
Persoanele pensionabile se pot imparti in trei grupe:
-Subiecti autoimunizati fata de diferitele modificari ale vietii si
care pe baza experientei proprii sunt capabili a mentine o "orientare
productiva" a existentei lor.
-Subiecti care ramân dependenti de suporturile culturale si care
mentin dificil aparenta unei activitati,in desacord cu sterilitatea lor
interioara si care adopta foarte greu noul lor rol.
-Subiecti care nu au suport cultural si psihologic si care se
deterioreaza rapid dupa pensionare.
Pensionarul se adapteaza la noul sau rol numai când poate face
diferente intre rolul sau anterior si personalitatea sa actuala. In
ceea ce priveste adaptarea exista o serie de conditii de adaptare la
pensionare:
1.Mentinera unei activitati,sentimentul de inutilitate favorizând
deteriorarea.Nu atât productivitatea activitatii ci mai ales factorul de
utilitate este important.
2.Activitatea trebuie sa aiba o utilitate sociala.Nu "rolul de a
avea rol" este important,ci aprecierea sociala a muncii este mai
importanta .
3.Intelegerea cu sotul sau sotia poate conditiona reusita sau
esecul pensionarii.
4.Egocentrismul creeaza o desvoltare crescuta a interesului
pentru propria persoana si el constiuie pentru pensionar o adaptare
necesara.Pensionarul isi poate astfel realiza acuma dorintele pe care
pâna la pensionare nu le-a putut realiza.
5.Existenta unui plan idealist poate sa aiba la aceasta vârsta
semnificatie pentru a depasi elementul frustrant care este
pensionarea.Pensionarea apare astfel nu ca o pierdere ci ca o
oportunitate pentru realizarea unor scopuri inalte (activitate
sociala,de exemplu,in folosul colectivitatii).
6.Aparenta de eliberare pe care pensionarea o da fata de
multiplele nerealizari sau tensiuni din timpul activitatii salariate.
7.Factorul economic are de asemenea mare importanta,
numerosi pensionari daca au o pensie suficienta de mare putând
astfel fi satisfacuti de soarta lor.
O deosebita importanta pentru a preveni reactii psihice prea
violente la pensionari o constituie modul in care si-au pregatit
anterior pensionarea (82% dintre pensionari nu sunt pregatiti
pentru pensionare).Se vorbeste,de asemenea in acest caz de
pensionarea progresiva (desactivarea sa se faca treptat).In acest fel
starile de anxietate si frustrare vor avea o intensitate mai mica.
O serie de probleme sunt puse de asemenea de starea sanatatii
persoanei pensionate.Pensionarea nu influenteaza sanatatea,ba
chiar poate avea efecte pozitive.La femei fenomenele aparute dupa
pensionare sunt mai putin importante.Adesea femeile cauta o iesire
la pensie mai precoce,uneori cautând sa obtina pensionarea din
motive de sanatate.
Tot in scopul profilaxiei tulburarilor psihologice legate de
pensionare sunt enumerate de asemenea factori ca:lupta contra
singuratatii,organizarea unei vieti mai active,grija pentru
igiena,corectarea deficientelor sensoriale, organizarea unor servicii
de sanatate mintala pentru batrâni etc.