Preparare beton la betoniera CLASE DE BETOANE La constructia unei case se pot folosi betoane preparate local cu betoniera, din

balast ("balastru" sau sorturi) + ciment + apa. Avantajele prepararii de beton la betoniera : costuri mai mici cu circa 25-40% al betonului preparat la betoniera fata de betonul din statia de betoane posibilitatea prepararii unor cantitati mici de beton, in special la lucrarile mici, sau lucrarile de consolidare unde sunt necesare cantitati mici in decursul unei zile. controlul direct asupra clasei de beton preparat... adica iti faci singur betonul, cat vrei si de care vrei. Principalul dezavantaj al prepararii betonului la betoniera ar fi randamentul scazut, dictat de capacitatea redusa a betonierei. Se prepara beton la betoniera in mediul rural , in localitati situate la mare departare fata de o statie de betoane, mai ales atunci cand caile de acces sunt din pamant sau piatra, drumuri accidentate, unde masinile cu beton din statie nu pot avea acces. si chiar daca ar avea acces, datorita distantei mari pretul transportului ajunge sa coste aproape cat betonul Cand este vorba insa, de o structura de rezistenta la o cladire inalta, unde cantitatea necesara este de sute de metri cubi , atunci problema este simpla: statia de betoane cea mai apropiata, care sa aibe si pompa de betoane. Pentru o casa Parter, sau P+1, se foloseste betoniera. O betoniera comoda este cea de 130-140 litri. La constructia unei case se folosesc cateva clase de beton, dupa cum urmeaza: B75 echivalent C4/5 sau Bc 5 (la umpluturi, egalizari, unele fundatii ale anexelor gospodaresti, la constructii usoare) B100 echivalent C6/7,5 sau Bc 7,5 (la fundatii,pardoseli,socluri de gard, trotuare... fiind cel mai folosit beton) B150 echivalent C8/10 sau Bc 10 (fundatii armate, pardoseli, camine utilitati,in general acolo unde se vrea ceva mai bun decat B100, desi in cele mai multe cazuri se exagereaza, de exemplu : se fac trotuare si pardoseli din B150, desi B100 este mai mult decat suficient... restul fiind de fapt risipa de ciment.) B200 echivalent C12/15 sau Bc 15 (structura de rezistenta: stalpi,centuri,buiandrugi...) B250 echivalent C16/20 sau Bc20 (structura de rezistenta: grinzi, plansee, elemente puternic solicitate) B300 echivalent C18/22,5 sau Bc 22,5 (mai rar folosit, de regula la realizarea platformelor betonate unde se permite accesul auto de tonaj mare). La prepararea betonului intra ciment, apa si balastul sau sorturile. Daca am avea o betoniera asa de mare ar fi simplu, pentru ca le-am introduce pe toate in betoniera si am apasa pe buton. Iar dupa 10-15 minute de invartit, am obtine un metru cub de beton proaspat. Dar betoniera fiind de numai 130 litri, problema care apare este de a imparti

reteta de mai sus in parti egale, pentru a prepara mai multe sarje , la capacitatea betonierei. Mai mult decat atat, impartirea trebuie sa fie usoara, sa nu necesite cantariri cal calcule speciale, asa incat dozarea sa fie usor de facut, la indemana muncitorilor pe santier, care de multe ori sunt necalificati si nu au nici timp si nici putere de a jongla cu densitatile si calculele. Pentru aceasta trebuiesc cunoscute mai multe unitati de masura si conversia intre ele iar reteta trebuie data in lopeti sau galeti. 1 metru cub = 1000 litri , deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast, nisip, pietris) cu o galeata de 10 litri. 1 galeata de 10 litri = 3 lopeti de material granular. 1 lopata medie = 3.33 litri 1 roaba medie = 24 lopeti 1 roaba = 8 galeti de 10 litri (= 80 litri) 1 betoniera de 130 litri = maxim 16 lopeti de material granular + maxim 6 lopeti de ciment + 1 galeata apa de 10 litri. NOTA: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezinta capacitatea cuvei pline, insa in practica capacitatea utila este mult mai mica. De exemplu, in betoniera de 130 litri, o sarja de beton 4:1 va avea 16 lopeti de balast si 4 lopeti de ciment la care se adauga 1 galeata de apa, adica in total 20 lopeti = aproape 7 galeti + 1 de apa = 8 galeti = 80 litri utili. Apoi, mai trebuie cunoscute cateva densitati ale materialelor utilizate si care intra in reteta betonului: ciment = 1280 kg/mc = 1,28 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg de ciment) balast 0-31 mm = 1700 kg/mc = 1,70 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu balast = 17 kg de balast) nisip 0-3 mm = 1300 kg/mc = 1,30 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu nisip = 13 kg de nisip) pietrisuri sortate 7-16 mm = 1550 kg/mc = 1,50 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 15,5 kg de pietris) pietrisuri sortate 16-31 mm = 1650 kg/mc = 1,65 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 16,50 kg de pietris) betonul proaspat preparat va avea intre 2300 - 2400 kg/mc (1 galeata de 10 litri cu beton proaspat = 23 kg) 1 lopata cu balast = 5.66 kg balast 1 lopata cu nisip = 4.32 kg nisip 1 lopata pietris = 4.80 kg pietris 1 lopata cu ciment = 4.25 kg ciment Valori medii.Este posibil sa difere +/-10% in functie de umiditatea materialelor granulare. In continuare vom prezenta cateva retete de preparare a betonului calculate pe baza retetelor normelor de preparare a betonului din indicatoarele de norme de deviz catalogul CZ.

PREPARARE BETON B75 (C4/5 ; BC5) CU BALAST conform normei CZ0103B1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75: ciment = 173 kg/mc (41 lopeti de ciment/mc) BALAST = 1.2049 mc ; 1.2049 mc x 1700 kg/mc = 2048.33 kg = 362 lopeti NISIP 0-7 mm = 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192.40 kg = 45 lopeti Total = 2240.73 kg agregate. Apa 170 litri/mc Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 12,95 kg agregate : 0,98 litri apa. PREPARARE BETON B100 (C6/7.5 ; BC7,5) CU BALAST conform normei CZ0104B1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100: ciment = 203 kg/mc (ADICA : 48 lopeti de ciment/mc) -agregate: balast 1.20 mc x 1700 kg/mc = 2040 kg si nisip 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192,40 kg. Total balast + nisip = 2232.4 kg = 395 lopeti balast. De regula B100 se prepara numai din balast, care contine suficienta parte fina, fara a mai fi nevoie de adaos de nisip, asa incat se aduna cantitatile si se va folosi numai balast 2232,4 kg. Apa 165 litri/mc (consumul de apa poate varia functie de umiditatea balastului.) Raportul ciment : balast : apa este egal cu 1 kg ciment : 11 kg balast : 0.81 litri apa . PREPARARE BETON B150 (C8/10 ; BC10) conform normei CZ0105D1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B150: ciment = 279 kg/mc (65,5 lopeti de ciment/mc) PIETRIS 0,64 mc x 1600 kg/mc = 1024 kg = 213 lopeti NISIP 0.75 mc x 1300 kg/mc = 975,00 kg = 226 lopeti Total = 1999 kg agregate. Apa 190 litri/mc Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 7,16 kg agregate : 0,68 litri apa. PREPARARE BETON B200 (C12/15 ; BC15) conform normei CZ0106F1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B200: ciment = 320 kg/mc (75,5 lopeti de ciment/mc) PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.354 mc = 0.631 mc); 0,63 mc x 1600 kg/mc = 1009.6 kg = 210 lopeti NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.498 mc + 0.242 mc = 0.74 mc) 0.74 mc x 1300 kg/mc = 962,00 kg = 223 lopeti Total = 1971 kg agregate. Apa 190 litri/mc. Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 6,15 kg agregate : 0,59 litri apa. PREPARARE BETON B250 (C16/20) conform normei CZ0107F1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B250: ciment = 355 kg/mc (83,5 lopeti de ciment/mc) PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.273 mc + 0.344 mc = 0.617 mc); 0,617 mc x 1600 kg/mc = 987.2 kg = 206 lopeti NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.489 mc + 0.238 mc = 0.727 mc); 0.727 mc x 1300 kg/mc = 945,1 kg = 219 lopeti Total = 1932.3 kg agregate. Apa 190 litri/mc. Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,44 kg agregate : 0,53 litri apa. PREPARARE BETON B300 (C18/22.5 ; BC22.5) conform normei CZ0108H1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B300: ciment = 376 kg/mc (88,5 lopeti de ciment/mc) PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.385 mc = 0.662 mc); 0,662 mc x 1600 kg/mc = 1059.2 kg = 221 lopeti NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.406 mc + 0.231 mc = 0.637 mc); 0.637 mc x 1300 kg/mc = 828,10 kg = 192 lopeti Total = 1887.30 kg agregate. Apa 200 litri/mc. Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,01 kg agregate : 0,53 litri apa Nota: in functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

. crt. Clasa beton 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

Marca U.M Echivalenta

Pret fara TVA LEI/U.M.ROL

Pret fara TVA LEI/U.M.RON

. C 2.8/3.5 T3/0-31 B50 C 4/5 - T3/0-31 B75 C 6/7.5 - T3/T4/0-16 B100 C 6/7.5 - T3/0-31 B100 C 8/10 - T3/T4/0-16 B150 C 8/10 - T3/0-31 B150 C 8/10 - T3/T4/0-31 B150 C 12/15 - T3/T4/0-16 B200 C 12/15 - T3/0-31 B200 C 12/15 - T3/T4/0-31 B200 C 16/20 - T3/T4/0-7 B250 C 16/20 - T3/T4/0-16 B250 C 16/20 - T3/0-31 B250 C 16/20 - T3/T4/0-31 B250 C 18/22.5 - T3/T4/0-7 B300 C 18/22.5 - T3/T4/0-16 C 18/22.5 -T3/0-31 B300 C 18/22.5 - T3/T4/0-31 C 20/25 - T3/T4/0-7 B350 C 20/25 - T3/T4/0-16 B350 C 20/25 - T3/0-31 B350 C 20/25 - T3/T4/0-31 B350 C 25/30 - T4/0-7 B400 C 25/30 - T3/T4/0-16 B400 C 25/30 - T3/0-31 B400 C 25/30 - T3/T4/0-31 B400 C 28/35 - T3/T4/0-16 B450 C 28/35 - T3/0-31 B450 C 32/40 - T3/T4/0-16 B500 C 32/40 - T3/0-31 B500 BcR 3.5 T2 mc BcR 3.5 T3 mc BcR 4 T2 mc BcR 4 T3 mc BcR 4.5 T2 mc BcR 4.5 T3 mc S400 T2 mc S400 T3 mc S600 T3 mc M 25 (Ciment) M 100 (Ciment)

mc 1.474.910 ROL 147.50 RON mc 1.537.160 ROL 153.75 RON mc 1.641.740 ROL 164.20 RON mc 1.636.345 ROL 163.65 RON mc 1.846.750 ROL 184.70 RON mc 1.835.545 ROL 183.55 RON mc 1.865.425 ROL 186.55 RON mc 2.011.090 ROL 201.10 RON mc 1.955.480 ROL 195.55 RON mc 2.013.580 ROL 201.35 RON mc 2.282.500ROL 228.25 RON mc 2.122.725 ROL 212.30 RON mc 2.055.910 ROL 205.60 RON mc 2.127.705 ROL 212.80 RON mc 2.337.695ROL 233.80 RON B300 mc 2.153.020 ROL 215.30 RON mc 2.086.205 ROL 208.65 RON B300 mc 2.153.850 ROL 215.40 RON mc 2.412.395 ROL 241.25 RON mc 2.210.290 ROL 221.05 RON mc 2.137.665 ROL 213.80 RON mc 2.192.030 ROL 219.20 RON mc 2.600.390 ROL 260.05 RON mc 2.394.550 ROL 239.45 RON mc 2.287.065 ROL 228.70 RON mc 2.351.805 ROL 235.20 RON mc 2.691.690 ROL 269.20 RON mc 2.455.970 ROL 245.60 RON mc 2.948.990 ROL 294.90 RON mc 2.617.820 ROL 261.80 RON 3.200.065 ROL 320 RON 3.292.195ROL 329.25 RON 3.553.645 ROL 355.40 RON 3.669.430 ROL 366.95 RON 4.040.440 ROL 404.05 RON 4.143.360 ROL 414.35 RON 2.455.970 ROL 245.60 RON 2.605.785 ROL 260.60 RON 3.409.640 ROL 341 RON mc 2.172.940 ROL 217.30 RON mc 2.441.445 ROL 244.15 RON

42 43 44 45 46 47 48 49

Agregat sortat mc 341.545 ROL 34.15 RON Balast mc 252.735 ROL 25.30 RON Balast stabilizat 4% mc 1.083.150 ROL 108.35 RON Balast stabilizat 5% mc 1.194.370 ROL 119.45 RON Balast stabilizat 6% mc 1.264.920 ROL 126.50 RON Pompa beton L=26m ora 3.610.085 ROL 361 RON Pompa beton L=36m ora 4.746.355 ROL 474.65 RON Transport autobetoniera 5mc in zona B km/sens 118.690 ROL 11.90 RON Reducere 28 % extra Bucuresti 50 Transport autobetoniera 9mc in zona B km/sens 151.475 ROL 15.15 RON Reducere 28 % extra Bucuresti 51 Transport autobetoniera 5mc in zona A km/sens 507.000 ROL 50.70 RON 52 Transport autobetoniera 9mc in zona A km/sens 548.000 ROL 54.80 RON 53 Borduri tesite 25x20x50 M.l 227.835 ROL 22.80 RON

Constructii-casata.blogspot.com este un blog cu informatii utile despre casa si gradina ta, amenajari interioare si exterioare, reparatii. De asemenea gasiti detalii despre materiale de constructii si tehnologii de constructii specifice pentru casa si gradina.

Turnarea Betoanelor
| armaturi, autobetoniere, bene, betoane, cofraje, turnare

Pregatirea executiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa tehnologica a lucrarilor. Organizarea lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din proiectul de organizare de santier . In mod obligatoriu se va organiza un minim de cai de acces necesare pentru transportul betonului, precum si pentru accesul utilajelor de ridicat. Trasarea lucrarilor se face in conformitate cu planurile din detaliile de executie, predarea amplasamentului de catre beneficiar si proiectant catre constructor facindu-se in baza unui proces - verbal semnat de cele trei parti. Inainte de a se incepe turnarea betonului trebuie sa se efectueze o serie de lucrari pregatitoare, care au drept scop verificarea exactitatii executiei cofrajelor si armaturilor si a montarii lor conform planului proiectului. La cofraje se verifica exactitatea pozitiei axelor; concordanta dintre cotele din proiect si cotele cofrajului montat: exactitatea pozitiei axelor stilpilor, nervurilor, grinzilor si reazemelor; corespondenta dimensiunilor din proiect cu cele de pe teren; orizontalitatea fundului grinzilor nervurilor si placilor si a verticalitatii stilpilor; etanseitatea cofrajului si astuparea crapaturilor sau spatiilor dintre scinduri sipci, hirtie de sac, carton asfaltat, etc. buna lor inchidere si rigidizare; montarea exacta a cutiilor si dopurilor pentru goluri, precum si diblurilor; stabilitatea sustinerii cofrajului (respectiv esafodajul) distributia popilor la

distante corespunzatoare, verticalitatea popilor,siguranta rezemarii popilor, siguranta fixarii peretilor laterali ai grinzilor si nervurilor, calotarea stilpilor, contravintuirea popilor,etc. La armaturi se verifica: exactitatea asezarii barelor,numarul si diametrul lor in conformitate cu prevederile proiectului; existenta distantierilor pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton indreptarea barelor indoite sau deplasate curatirea barelor de murdarie,rugina,etc.

Conditiile impuse betonului Betoanele turnate cu bena pot avea lucrabilitatea cuprinsa la intervalul L3, sau L3/L4 (T3 sauT3/T4 conf NE 012/99), tasarea pentru T3/T4 va fi de100+_20 mm. Verificarea calitatii betonului turnat se face conform normativ NE 012/99. Clasa de beton prescrisa este C 16/20 cu impermeabilitate P10/8 respectiv C20/25 conf.NE 012. Dimensiunea max. a granulei de agregate va fi de 16 mm. si se va utiliza platifiant, garantat cu agrement tehnic si certificat de calitate. Compozitia betonului este cea stabilita prin reteta de preparare anexata prezentei pentru care s-au efectuat probe preliminare de catre laborator de incercari materiale autorizat de ICMB. Cantitatea de plastifiant va fi de 0.5 l./100 kg. ciment. Acest plastifiant este reducator de apa, antrenor de aer, creste gradul de impermeabilitate dar si intirzietor de priza si este livrat in solutie gata preparata. In aceasta situatie pentru a nu intirzia priza se recomanda utilizarea aditivilor cu aceleasi calitati dar care nu intirzie priza. Reteta nu se modifica din punt de vedere al granulometriei agregatelor iar proportia de aditiv va fi de 1-1.5 l. la 100 kg.ciment. Cimentul ufilizat va fi de tip II 32.5R cu care s-au efectuat probele preliminare. Pentru toate materialele ce se pun in opera se va respecta frecventa de incercari impusa de NE-012/1999 Anexa VI.1. Avind in vedere importanta lucrarii se vor recolta probe atit la statia de betoane cit si la locul de punere in opera dupa cum urmeaza:

Statia de betoane a)Ciment pentru lotul ce se va utiliza -Starea de consevare -Timpul de priza conf.SREN 196-3 -Rezistentele mecanice la 2(7) si 28 de zile conf.SREN 196-1 -Se vor preleva contraprobe care se vor pastra 45 de zile b)Agregate -Granulozitatea sorturilor si continutul de impuritati conform STAS 4606/80 -Umiditatea agregatelor se va controla zilnic si ori de cite ori este necesar. c)Aditiv -Se vor examina datele inscrise in certificatu de calitate emis de furnizor. d)Beton proaspat -Se determina consistenta betonului conform STAS 1759/88 -Se va masura temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C. e)Beton intarit -Se vor recolta zilnic probe pentru determinarea rezistentei la 28 de zile si a gradului de impermeabilitate(cite 6 epruvete)

Locul a)Beton transport b)Beton impermeabilitate Transportul amestecare find

de

punere

in

opera proaspat

-Se vor examina documentele de insotire si se va verifica consistenta la viecare conf. STAS 1759/88 intarit la 28 de zile (cite 6 epruvete) betonului de 45 sec.de la introducerea ultimului component. -Se va verifica temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C. -Se vor recolta probe zilnic pentru verificarea rezistentei si a gradului de

Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare. Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza:

10oC<30oC=50 t<10oC=70 neadmitindu-se consistentei. depasirea duratei maxime de transport si

minute minute modificarea

La locul de turnare betonul se va pune imediat in opera in cel mai scurt timp,

Conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).

Punerea Turnarea betonului

in se va

opera face toate

a pregatirile

betonului necesare.

Betonul se va pune in opera cu bene cu deschidere laterala si jgheaburi. Incarcarea benelor se face direct din mijlocul de transport,autobetoniere; Incarcarea benelor din mijlocul de transport se face asezind alaturat cite doua sau mai multe bene, situate in raza de actiune a macaralei, pe teren nivelat in prealabil Inainte Dupa evita muncitori de Dupa se se se la golirea aduce clapeta de bena semnalizeaza coboara ridicarea dintr-o pozitia verifica intr-un de loc starea incarcarea semnalizeaza leaga semnalizeaza deversarea pozitie inchis completa inchidere benei la de la locul la laterala la a pozitia punctul de de accesibil de benei coborirea bena ridicarea mijloacelor benei curatenie cu cirligului in de cu a transport. beton: benei beton: macaralei cirlig benei betonului. benei. deschis. benei: "inchis" lucru incarcare incarcarea

-verifica clapeta de inchidere a gurii de descarcare care trebuie sa fie inchisa.

Ridicarea benei de la sol se va face lent,pina ajunge in pozitia verticala, pentru a Manevrarea benelor la locul de punere in opera a betonului se face de doi Descarcarea betonului din bena se face prin retinerea dispozitivului de inchidere

Asezarea benei la sol se face lent pentru a se evita indoirea saniei. Dupa fiecare schimb sau la terminarea turnarii,bena se va spala cu un jet de apa sub presiune.Saptaminal sau ori de cite ori este nevoie se va verifica functionarea angrenajelor si lagarelor sistemului de inchidere al clapetei.Se vor curata cu si se spaclu vor unge si cu unsoare cu consistenta. dalta. In cazul in care se depune beton pe peretii interiori ai benei,acestia se vor curata Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu lopata.Nu se va lovi bena cu obiecte dure. Calitatea si caracteristicile betonului vor fi intocmai cu conditiile impuse de caietele de sarcini elaborate de proiectant. Pentru turnarea betonului in fundatii se apropie bena cit mai mult de nivelul de turnare.Cantitatea de beton se toarna intr-un singur loc sau se pozitioneaza in functie de volumul lucrarii. Pentru turnarea betoanelor in stilpi, pereti, grinzi, se apropie cit mai mult jgheabul benei de cofrajul elementului si se descarca betonul in cantitati corespunzatoare indicatiilor tehnologice deplasind bena in lungul elementului (pereti, grinzi). In cazul benelor cu furtun,acesta se introduce in cofraj astfel ca sa se reduca cit mai mult inaltimea de cadere a betonului. Pentru turnarea placilor se apropie bena de nivelul de turnare si se descarca betonul in mod fractionat in cantitati mici,deplasind bena cu ajutorul macaralei astfel incit sa se acopere placa sau tronsonul de placa ce trebuie turnat. Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu lopata. Nu se va lovi bena cu obiecte dure.

Transportul Transportul -

betonului betonului pentru

pentru turnare

turnarea cu bena se

cu poate

bena face cu: autobasculante autoagitatoare autobetoniere

Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestecare find de 45 sec.de in la introducerea functie ultimului de component. cerinte. Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare,basculante Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza: 10oC<30oC t<10oC 50 minute 70 minute

In organizarea transportului betonului cu autobetoniere se pot evidentia doua betonului se faca sisteme sa (in se integral tehnologice la functie faca la la un punctul de de mai capacitatea multe singur lucru de transport). de de face lucru. lucru. astfel: 1.- cu autobetoniere de 5,0 mc - in acest caz este rational ca descarcarea puncte punct se vor 2.- cu autobetoniera de 3,2 mc - in acest caz este rational ca descarcarea sa Operatiile

-se descarca in doua bene (0,8 mc) jumatate de cantitatea de beton -se toarna in obiect continutul celor doua bene (in acest timp autobetoniera stationeaza -se primesc mentinerea se interval pentru in santier restul de permanente seama sa nu evitarea cu de inceapa si malaxeaza de beton la statia betonul in aceeasi de betoane si ramas aceleasi in toba) bene betoniera. santiere. conditii: cimentului descarca beton legaturii tina

Este necesara sincronizarea comenzilor pentru beton la punctele de lucru care Este indicata dotarea autobetonierelor cu aparate de emisie-receptie pentru In cazul transportului betonului cu autobetoniere sau autobasculante trebuie sa urmatoarele priza -transportul amestecului proaspat trebuie facut in minimum de timp,ca in acest -drumurile pe care urmeaza a se face transportul trebuie sa fie de calitate buna socurilor,zguduiturilor,etc. -conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).

Utilajul care are rol preponderent in stabilirea productivitatii turnarii betonului este macaraua. Operatiile care determina tipul de folosire al macaralei sunt urmatoarele: -prinderea -ridicarea -deplasarea -deplasarea -turnarea -ridicarea -manevre pentru pozitionarea -dezlegarea benei din cirligul macaralei benei pe pe benei pe cu orizontala verticala in primii bena a in benei cirligul metri cirlig si (la de rotirea macaralei inaltime suprastructuri) bratului betonului benei benei

-coborirea benei pina la apropierea punctului de turnare a betonului

Tehnologia Domeniul Tipuri de

turnarii

betonului de

cu

autobetoniera utilizare:

In anumite conditii,turnarea betonului se va face direct din autobetoniera: pentru lucrari de fundatii pardoseli platforma ziduri lucrari autobetoniere folosite 12 19 19 si AB1 AB4 AB5 lucrarile impuse fabricate de la noi cap.3,2 cap.5,5 cap.6,0 adincime. autobetoniere autobetoniere autobetoniere de in sprijin subterane tara: mc mc mc

In cazul turnarii betonului direct din autobetoniera ca utilaj auxiliar se vor folosi jgheaburi,conducte,etc.pentru Pregatirea lucrarilor conditiile betonului(lucrabilitate,verificarea

calitatii),transportul,controlul calitatii lucrarilor la turnarea betonului,masurile NTS si PSI sunt aceleasi cu cele prevazute in cazul tehnologiei turnarii betonului cu bena.

Compactarea

betonului

Compactarea betonului se va face mecanic cu vibratoare de interior pervibratoare, durata optima de vibrare fiind de 5-30 sec. Vibrarea se considera terminata -betonul -nu mai apar -suprafata nu bule devine de atunci se aer orizontala la mai suprafata si cind: taseaza betonului lucioasa

Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea buteliei, iar la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm. in stratul anterior compactat. Distanta maxima intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1,0m in cazul de fata butelia se va introduce la mijlocul panoului si stinga-dreapta la o distanta de 30 cm. fata de montant.Butelia se va introduce pe verticala si nu inclinat si se va avea in vedere ca racirea acesteia se face in beton,fapt pentru care la schimbarea zonei se va opri functionarea convertizorului.

Tratarea Dupa -uscari -antrenarea -diferentelor -temperaturi -eventuale Principalele -mentinerea -acoperirea -stropirea -aplicarea cu socuri si turnare premature

betonului betonul pastei de trebuie datorita de temperatura scazute vibratii metode cofrajelor(nu materiale de de este care ar de cazul protejat radiatiilor ciment din

dupa impotriva urmatorilor si datorita interiorul sau diminua aderenta protectie decit in cu pelicule la stare la solare

turnare factori: avintului ploilor betonului inghetului armatura sint: interior) umeda apa protectoare

protectie,mentinute

periodica

Durata de tratare depinde de conditiile de mediu,calitatea amestecului de beton si agresivitatea mediului.In functie de acesti factori conf.NE 012/1999 variaza intre 1 si 14 zile.