Coruptia in Romania

Coruptia poate fi definita generic ca abatere de la datorie , violare a unor norme morale si legale ce impiedica exercitarea functiei publice . Din unct de vedere politic , coruptia presupune abuzul functiei politice sau publice in interes personal . Din punct de vedere administrativ , coruptia presupune pretinderea de foloase materiale si morale in scopul indeplinirii unui act care era stipulat oricum in fisa de post a persoanei respective . Din punct de vedere juridic , in legislatia romaneasca nu exista o definitie a coruptiei , ci contine doar actele care intra in aceasta categorie , precum si sanctiunile corespunzatoare . In categoria actelor de coruptie sunt incluse patru delicte : luare de mita , dare de mita , trafic de influenta si primirea de foloase necuvenite . In realitate , exista mult mai multe forme de coruptie , insa datorita faptului ca nu sunt incluse in legislatie sunt foarte greu de sanctionat . Din punct de vedere sociologic , coruptia este un fenomen antisocial si deviant cu multiple consecinte la nivel social . Ea poate fi definita ca un ansamblu de activitati imorale , ilicite , ilegale , realizate nu numai de indivizi cu functii de conducere sau care exercita un rol public , ci si de diverse grupuri si organizatii (publice si private) in scopul obtinerii unor avantaje materiale sau morale sau a unui statut statut social superior , prin utilizarea unor forme de constrangere , santaj , inselaciune , mituire , cumparare , intimidare (Cherciu , Elena , 2004) . Coruptia este un fenomen mondial care se regaseste la toate nivelele societatii si in toate domeniile de activitate . Insa ea are un caracter destul de relativ din punct de vedere social :ceea ce intr-o societate constituie act de coruptie , in alta poate fi acceptat si permis . De aceea actele de coruptie nu sunt universal valabile , ci ele difera de la o societate la alta . Cu toate acestea , in ultimii ani acest fenomen a devenit tot mai ingrijorator si mai greu de controlat , el dezvoltandu-se si specializandu-se permanent . Aproape ca nu mai exista domeniu de activitate in care sa nu existe coruptie , fie ca este vorba despre mica coruptie , fie ca este vorba despre marea coruptie . In prezent , majoritatea oamenilor este de parere ca fenomenul coruptiei este cea mai grava problema cu care se confrunta tara noastra . El a inceput sa ia amploare o data cu revolutia din 1989 , cand transformarile socio-economice au adus o stare anomie , un dezechilibru intre nevoile indivizilor si posibilitatile de a le satisface oferite de societatea in tranzitie . Astfel , cresterea preturilor , starea de nesiguranta , dificultatea de a gasi un loc de munca sau o locuinta etc au condus la adoptarea de practici ilegitime pentru satisfacerea nevoilor . Potrivit unui sondaj realizat de IMAS in 2002 , cauzele coruptiei sunt : dorinta de imbogatire rapida , neaplicarea legilor , legile neclare si incomplete , existenta unor sefi incompetenti numiti pe criterii politice , birocratia , salariile mici ale functionarilor publici , problemele mostenite din perioada comunista . . Corupia n Romnia Corupia este un fenomen mondial care se regsete la toate nivelele societii i n toate domeniile de activitate. ns ea are un caracter destul de relativ din punct de vedere social: ceea ce ntr-o societate constituie act de corupie, n alta poate fi acceptat i permis. De aceea actele de corupie nu sunt universal valabile, ci ele difer de la o societate la alta. Cu toate acestea, n ultimii ani acest fenomen a devenit tot mai ngrijortor i mai greu de controlat, el dezvoltndu-se i specializndu-se permanent. Aproape c nu mai exist domeniu de activitate n care s nu existe corupie, fie c este vorba despre mica corupie, fie c este vorba despre marea corupie. Corupia, ca fenomen social, a atras atenia spre studiul ei nc din antichitate. Conform Dicionarului Limbii Romne, cuvntul "corupie" deriv din latinescul "coruptio- onis" i nseamn starea de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. n materia dreptului penal, termenul caracterizeaz o anumit comportare a funcionarului care i comercializeaz, i vinde atributele funciei i ncrederea acordat de societate, primind n schimb bani ori alte foloase. Reprezint un pericol social pentru societate prin vtmarea sau punerea n pericol a desfurrii activitii statului i a tuturor sectoarelor vieii sociale. Modificarea de-a lungul timpului, a tradiiilor, a condiiilor istorice i geografice influenate de factori de natur social, au transformat percepia opiniei publice referitoare la fenomen, sensibiliznd-o n evaluarea gravitii acestor fapte i n incriminarea lor. Criza social-economic, concurena neloial, slbirea autoritii statului, degradarea nivelului de trai pentru majoritate, neadaptarea legislaiei la condiiile economice i sociale, ceea ce

face ca starea de fapt s mearg cu mult naintea strii de drept precum i dorina individului de a se mbogi rapid i prin orice mijloace, n condiiile n care lipsurile genereaz specula iar prohibiiile de tot felul influeneaz consumul, contureaz n principal, tabloul cauzelor concrete care genereaz acest fenomen antisocial. n prezent, majoritatea oamenilor este de prere c fenomenul corupiei este cea mai grav problem cu care se confrunt ara noastr. El a nceput s ia amploare o data cu revoluia din 1989, cnd transformrile socio-economice au adus un dezechilibru ntre nevoile indivizilor i posibilitile de a le satisface oferite de societatea n tranziie. Astfel, creterea preurilor, starea de nesiguran, dificultatea de a gsi un loc de munc sau o locuin etc, au condus la adoptarea de practici ilegitime pentru satisfacerea nevoilor. n Romnia, corupia s-a rspndit n toate domeniile i n toate ramurile activitii. Putem vorbi astfel despre corupie economic (aciunile ilicite ale agenilor economici sau ale unor persoane participante, constnd n: fraud n gestiune, nelciune, abuzul de putere, falsuri n acte etc), corupie profesional (aciunile imorale i ilegale ale funcionarilor publici sau ale altor salariai care i ndeplinesc atribuiile de serviciu n mod preferenial sau condiionat) sau corupie politic (folosirea influenei i a puterii de ctre oamenii politici n scopuri personale). Tocmai din acest motiv sunt tot mai multe forme i dimensiuni ale corupiei. n prezent, putem vorbi de urmtoarele dimensiuni ale acestui fenomen: dimensiunea statistic (nregistrarea infraciunilor de corupie pentru a msura amploarea fenomenului), dimensiunea normativ (legislaia existent privind corupia), dimensiunea sociologic (conine informaii privind cauzele corupiei i modalitile de prevenire), dimensiunea psihologic (conine informaii privind profilul psihologic al indivizilor care particip la acte de corupie), dimensiunea economic (const n evaluarea i estimarea costurilor sociale i economice ale actelor de corupie) i dimensiunea prospectiv (conine date privind evoluia fenomenului).