FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

DIGESTIA BUCALA

Digestia

reprezinta ansamblul proceselor

mecanice, fizice si chimice prin care alimentele

sunt transformate in compusi suficient de

simpli care sunt transportati si sufera procesul

de absorbtie in vederea asimilarii lor de catre

organism

Tractul digestiv asigura organismului aportul continuu de apa, electroliti si substante nutritive prin:
Deplasarea

alimentelor

de-a

lungul

tractului

gastrointestinal
Secretia sucurilor digestive si digestia alimentelor

Absobtia apei, electroliti si produsi rezultati din digestie

Vascularizatia organelor tractului gastrointestinal, prin

care se asigura transportul

Controlul acestor functii la nivel local, nervos si

hormonal

Tractul digestiv 9 m
Cavitate bucala-formarea bolului alimentar, - inceputul digestiei glucidelor sub

actiunea amilazei salivare, - fonatie, - aparare

Faringe Esofag

conducere

Stomac - depozitare Intestin subtire motorie,

secretorie si de absorbtie

Intestin gros(motricitate, secretie

si absorbtie)

Rect Anus

Funciile tractului digestiv

DIGESTIVE

NEDIGESTIVE

Hidroliza substanelor nutritive Transportul substanelor

Endocrin-secreia hormonilor tisulari ai TGI

nutritive

Excretorie elimenarea
produilor metabolici Dezintoxicare inactivarea

Secretorie secreia sucurilor digestive

Motorie prelucrarea i
propulsarea hranei

toxinelor
Eritropoietic absorbia Vit B12, acidului folic.

Absorbia trecerea

substanelor hidrolizate n patul

sangvin i limfatic

Imun rezistena imun

nespecific.

Digestia bucal
= etapa buco-faringo-esofagiana a digestiei

include: Masticaia

Salivaia Formarea bolului alimentar Deglutiia

Fenomenele mecanice ale digestiei bucale: Motilitatea bucala : masticatia si deglutitia; Motilitatea esofagiana: peristaltismul esofagian;
MASTICATIA: ansamblul miscarilor voluntare ale maxilarelor, limbii
si dintilor care antreneaza dilacerarea alimentelor. Consecinta:

- alimentele sunt macinate;

- fibrele colagene si tesuturile vegetale care contin celuloza (inatacabile pe cale enzimatica) sunt inmuiate;

- alimentele sunt amestecate cu saliva (hidratarea bolului alimentar,

contact cu enzimele salivare, previn escoriatiile).

BOLUL ALIMENTAR

Participa la masticatie: -mandibula ( prin miscari complexe generate de activitatea unor muschi) - dintii - apucare (cu incisivii ) - zdrobire ( cu premolarii) - faramitare marunta (cu molarii) - musculatura oro-faciala (inchide orificiul bucal, retine alimentele ) -limba (introduce alimentele intre arcade, le amesteca cu saliva)

Muschii masticatori: striati, impartiti in 4 grupe functionale:

- ridicatori si propulsori: maseter si pterigoidian intern;
- ridicatori si retractori: temporal; - coboratori si propulsori: pterigoidian intern;

- coboratori si retractori: milohioidian, geniohioidian, digastric.

Inervatia: trigemen (geniohioidian hipoglos)

mecanica masticatiei implica o combinatie

a miscarilor de coborare si ridicare cu

cele de rotatie, de retropulsie si de lateralitate a mandibulei; miscari permise datorita caracterelor speciale ale articulatiei temporo mandibulare.

Reflexele masticatorii:

- reflexul de rontait: stimularea regiunii incisivilor; - reflexul masticator vertical: stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar (miscari de inchidere-

deschidere a gurii);
- reflexul de ruminatie: stimularea molarilor posteriori (miscari laterale de mestecare).

Cavitatea bucala este normal inchisa; Mandibula este mentinuta ridicata prin contractia m. maseter, temporal, pterig. Int In momentul deschiderii voluntare a gurii pentru introducerea alimentelor coborarea mandibulei declansarea unui reflex miotatic de ridicare: - intinderea fusurilor neuromusculare din muschii ridicatori ai mandibulei - impulsurile proprioceptive sunt transmise pe calea n V la centrul motor pontin - determina ridicarea mandibulei

comprimarea bolului alimentar intre cele 2 arcade dentare stimularea receptorilor bucali impulsuri n. transmise pe calea n V la punte determina contractia muschilor care coboara mandibula initierea unui nou reflex miotatic

Zona receptoare
(din cavitatea bucala)

Cortex act reflex partial conditionat

Muschi masticatori

limba

VII,IX
centrii bulbo-pontini care coordoneaza masticatia

= ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care continutul cavitatii bucale (bolul alimentar) este impins prin faringe si esofag, in stomac

DEGLUTITIA

-este o functie permanenta

- apare in sapt 12 de viata intrauterina inaintea miscarilor respiratorilor (apar in sapt 24)
- durata - cateva secunde - desfasurare- 3 timpi: bucal faringian esofagian

TIMPUL BUCAL (0,2 0,3 sec) voluntar / reflex

1,2 sec in functie de continut

- consta in colectarea continutului bucal pe fata dorsala a limbii urmata de impingerea bolului alimentar posterior catre faringe - partea anterioara a limbii se aplica pe valul palatin formand un plan inclinat pe care bolul aluneca spre faringe - sunt implicati muschii limbii, palatului moale si istmului faringian prin contractia musculaturii si a plaseului bucal

( 1 sec) - involuntar TIMPUL FARINGIAN Bolul alimentar patrunde in faringe prin miscari peristaltice ajunge in esof

are loc stimularea receptorilor de la nivelul pilierilor amigdalieni

impulsuri nervoase

trunchi cerebral

comenzi pentru initierea cintractiilor musculare faringiene automate:

contractia peretelui muscular faringian care se propaga spre esofag ca o unda peristaltica
Fenomene motorii: - deplasarea in sus a palatului moale - impingerea in sus si inainte a laringelui - coborarea epiglotei cu inchiderea glotei - apropierea corzilor vocale - relaxarea sfincterului esofagian superior

deplasarea bolului alimentar din faringele posterior in esofagul superior

- Este un timp complex deoarece: - trebuie inchise comunicarile cu

tensor veli palatini

fosele nazale laringele

Cum se impiedica trecerea bolului ajuns in faringe pe alte trasee?

1. Bolul alimentar nu se intoarce in cavitatea bucala (istmul buco-faringian se ingusteaza: apropierea pilierilor laterali ai palatului / ridicarea portiunii posterioare a limbii) 2. Alimentele nu patrund in fosele nazale (contractia m.valului palatin si luetei) 3. Bolul nu patrunde in laringe (ridicarea larigelui, coborarea epiglotei, contractia corzilor vocale, inhibarea respiratiei)

TIMPUL ESOFAGIAN -Involuntar -consta in deplasarea bolului alimentar prin miscari peristaltice de-a lungul esofagului pana la cardia (sfincterul esofagian inferior) -sfincterul esofagian superior (SES) este contractat in perioadele interdigestive

- odata cu ridicarea laringelui, SES se deschide timp de 1s

- Bolul alimentar parcurge esofagul in timp de 5-6 s -Tranzitul bolului alimentar - mai rapid (1s) in portiunea cervicala a esofagului exclusiv musculatura striata)

- 2s in portiunea toracala superioara (m neted + m striat)

- 3s in portiunea inferioara (m neted)

Peristaltismul esofagian
Se descriu 3 tipuri de unde de contractie esofagiene: Unde propulsive principale (peristaltism primar) - iau nastere sub SES cand se desfasoara timpul 2 al deglutitiei; - durata tranzitului variaza in functie de consistenta alimentelor (2s pt lichide); - propagare de tip peristaltic: contractie in amonte si relaxare in aval de bol

Unde propulsive secundare (peristaltism secundar): - frecventa de 3/min; viteza de deplasare de 3-5 cm/s - sunt declansate de distensia esofagului - superior ca urmare a prezentei bolului alimentar - inferior ca urmare a refluxului gastro-esofagian; - asemanatoare cu undele primare - persista mult timp cand alimentele stationeaza in esofag; - au rol propulsiv si de curatire a esofagului. Unde propulsive tertiare (peristaltism tertiar): - nu sunt unde propulsive; = reprezinta contractii simultane si spontane ale muschilor netezi esofagieni

Jonctiunea eso-gastrica - esofagul se termina printr-o portiune mai ingrosata de aprox 2-2.5 cm deasupra jonctiunii cu stomacul sfincter esofagian inferior (cardia) - Prezinta contractie tonica - Unda de relaxare care precede peristaltica esofagului deschide SEI si determina patrunderea bolului alimentar in stomac impreuna cu cantitati mici de aer - Mentinerea SEI inchis previne refluxul gastro-esofagian - cresterea pres. intrabdominale (tuse, stranut, ridicare de greutati) poate determina reflux Cardia prezinta un dublu control: umoral Nervos: extrinsec : SNV : PS : relaxeaza cardia S: contracta cardia intrinsec: plexul mienteric Auerbach ce elibereaza agenti de relaxare VIP-ul si NO. Umoral : Gastrina contracta cardia secretina si progesteronul : relaxeaza cardia (explicatia arsurilor esofagiene la gravide)
nervos

REGLAREA DEGLUTITIEI Coordonare a activitatii motorii care

asigura progresiunea bolului alimentar Mecanism reflex

Zona receptoare
- fata post.a limbii:mecano-,termo-,chemoreceptori - zona Wassilieff: pilieri anteriori si posteriori peretele superior al faringelui

Cale aferenta
- fibre senzitive ale nervilor V,IX,X care ajung la nivelul tractului solitar

Centri nervosi: din bulb si partea inferioara a puntii

-Conexiuni cu centrii masticatiei (activitate inhibitie reciproca) -Conexiuni cu centrii respiratori

Cale eferenta: fibrele motorii ale nervilor V, VII, IX, X, XII

-Prima portiunea esofagului primeste fibre eferente din nucleul ambiguu -Restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului

! Dupa stimularea centrului deglutitiei din trunchiul cerebral, deglutitia se produce involuntar pe baza unui program central responsabil pentru derularea secventelor motorii

Voma
este un act reflex complex - const n evacuarea rapida a continutului gastric (uneori si intestinal) prin esofag si cavitatea bucal - precedat de great, hipersalivatie, transpiratie si uneori hipotensiune - Mecanism: Reflexul de voma ncepe printr-un inspir profund cu oprirea respiratiei. Vlul palatin si laringele se ridic, glota se nchide, SES se relaxeaza, n timp ce esofagul si stomacul se relaxeaz, iar canalul piloric si pilorul se contract alaturi de contractia puternica a musculaturii abdominale.
-

- Reflexul de vom poate fi declansat prin stimularea receptorilor raspanditi in

diverse organe: stomac, apendice, colescist, cai renale , intestin , pancreas

- Fibrele aferente merg pe nervii vagi si simpatici - Centrul vomei se gseste n bulb, n imediata vecintate a centrilor respirator, salivator si vasomotor, ceea ce explic aparitia n timpul vomei a modificrilor respiratorii, a salivatiei si a modificrilor vasculare (paloare). - Impulsurile motorii eferente sunt transmise pe calea nervilor cranieni V, VII,

IX, X, XII si a nervilor spinali pentru diafragm si muschi abdominali.

Saliva este secretat de 3 perechi de glande salivare i multiple glande exocrine mici localizate n mucoasa bucal

Secreia salivar

Glandele submandibulare de tip mixt Glandele sublinguale de tip mucos ( conin mucin cu rol de
lubrifiere)

60%

Glandele parotide de tip seros ( conin mult ptialin) 30% si glande minore localizate n buze, mucoasa oral i limb
prezent aproape permanent n cavitatea oral

Istoric
Surprinzator- saliva a fost utilizata in scop diagnostic in urma cu aproape 2000 de ani !!! In medicina traditionala chineza- saliva si sangele- are brothers Au origine comuna semnificatie diagnostica Hipersalivatia arsuri gastrice saliva dulce in afectiuni ale splinei sau intoxicatii cu metale

1. 2.

3.
4. 5. 6.

ROLURILE SECRETIEI SALIVARE Rolul digestiv amilaza salivar realizeaz digestia amidonului pn la maltoz. Rolul protectiv prin: 1. lubrefierea structurilor moi i dure din cavitatea bucal 2. formarea filmului de mucin de la suprafaa alimentelor i a structurilor buco-dentare Rol antibacterian, intervenind n meninerea igienei buco-dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline. Rol de stimulare a receptorilor gustativi n urma solubilizrii constituenilor alimentari, inducnd senzaia de gust i reflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice. Rol n meninerea echilibrului hidroelectrolitic i acido-bazic. Rol excretor pentru: metabolii (uree, amoniac), substane toxice (Pb, Hg, alcool, cocain, nicotin), hormoni, virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei), medicamente.

GLANDELE SALIVARE

Parotide
Saliva fluida, bogata in fermenti

seroase

= saliva de masticatie si digestie

Submaxilare
Produce saliva ce umezeste limba si favorizeaza simtul sapid

mixte

= saliva se gustare

Sublinguale

Saliva filanta, vascoasa, bogata in mucus, care aglutineaza particulele alimentare si favorizeaza deglutitia = saliva de deglutitie

mucoase

Glande mici diseminate n mucoasa bucal

mucoase

Mecanismul elaborrii salivei

Saliva se formeaz n dou etape: acinii elaboreaz saliva primar in ductele salivare au loc procese de secreie i reabsorbie rezultand saliva finala Funciile acinilor glandelor salivare

Saliva primar se formeaz prin mecanism predominant pasiv (filtrarea apei), dar i prin mecanism activ pentru unii ioni. Secreia primar conine amilaz i/sau mucin ntr-o soluie ionic cu concentraie asemntoare cu cea a lichidului extracelular. Celulele acinare conin granulaii de zimogen, localizate la polul apical. Saliva primar este izoton are o compoziie similar cu un ultrafiltrat plasmatic, dar concentraia K+ este mai mare dect n plasm.

SECRETIE / REABSORBTIE

SECREIA SALIV AR PRIMAR

Saliva primar - este izoton (290-310 mOsm/l) - are o compoziie similar cu ultrafiltratul plasmatic, - are concentraia K+ mai mare dect n plasm.

REABSORBIA / SECREIA DUCTAL

ionii de Na+ sunt reabsorbii activ ionii de K+ sunt secretati activ. Na+ intra n celula ductal prin: - antiportul Na+/H+ - canale de Na+. Na+ iese din celul prin:

Na+

Na+

pompa Na+/K+ de pe membrana bazo-lateral, [Na+] n celul i [ K+] intracelular.

K+ iese n lumen prin antiportul K+/H+ de pe membrana luminal.

REABSORBIA / SECREIA DUCTAL

Cl- din duct revine n celul prin: - canale de clor, - antiport Cl-/HCO3-. HCO3- reabs./secr. [HCO3-] depinde de - EAB - [Na+] salivar.
Na+ Na+

Apa Ductul - puin permeabil pentru ap hipoosmolaritatea salivei finale.

Mecanismul elaborarii salivei

Na+

Cl-

K+

HCO3-

Na+

Na+ Cl-

K+

HCO3-

Na+

Cl-

HCO3K+ HCO3-

Na+

Cl-

HCO3- K+ K+ HCO3-

Na+

Cl-

K+

HCO3-

H 2O

Na+

Na+ Cl-

Cl-

K+

HCO3-

HCO3- K+ H O 2

Mecanismul secretor al amilazei salivare

La polul apical, celulele seroase acinare contin granule de zimogen (ptialina) Este sintetizata la nivelul ribozomilor RE Veziculele cu enzima se deplaseaza catre aparatul Golgi incapsulata Vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei

Cand secretia este stimulata, granulele de zimogen fuzioneaza cu membrana celulelor acinare,

excitoza

continutul este eliberat in lumenul acinar

SALIVA
proprietati: Volum: 1-1,5l/zi la stimularea alimentar la repaus alimentar i somn Aspect: opalescent, filant pH: 6,7 (5,6-8) Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipoton) Vscozitate:

COMPOZITIA SALIVEI(OGLINDA STARII DE SANATATE A ORGANISMULUI):

99,5% ap i 0,5% reziduu uscat format din substane anorganice 0,2% i organice 0,3%.

Componente:
Alfa-amilaza (ptialina) - hidrolizeaz amidonul preparat pn la maltoz trecnd prin stadii intermediare de dextrine. Acioneaz optim cnd pH-ul este n jur de 7, dar i poate continua activitatea i la nivel gastric, pn cnd valoarea pH-ului scade sub 4,5. Lipaza salivar(glandele Ebner de pe fata dorsala a limbii)- actioneaza in stomac la pH de 4 aupra TG care contin AG cu lant mediu activ numai la noinscui, hidrolizeaz grsimile laptelui Mucinele salivare (glandle sublinguale) au rol n formarea bolului alimentar, asigur masticaia, deglutiia i vorbirea, particip la sistemele tampon salivare. Imunoglobulinele asigur aprarea antibacterian. IgA secretor este sintetizat n glandele salivare. Lizozimul rol bactericidefect protector local rol bacteriolitic distruge polizaharide din capsula bacteriana (stafilococ, streptococ) Tiocianatul are un rol antibacterian, inhibnd dezvoltarea bacteriilor, virusurilor i micoplasmelor. Aglutinogenii sistemului ABO prezenti la 80% din populatie

ALTI CONSTITUIENTI:
Natriul i clorul sunt n concentraie mai mic n saliv dect n plasm (1/7 1/10 din concentraia plasmatic) SALIVA < plasm. Potasiul este n concentraie mai mare dect n plasm ( de 6 ori). SALIVA > plasm. Bicarbonatul este n concentraie mai mare ca n plasm (de 2-3 ori mai mare) SALIVA > plasm. Calciul se gsete sub form de sruri anorganice i sub form de compui organici, fixat de macromolecule. Fluorul are rol n formarea fluorapatitei care asigur rezistena smalului.

Saliva-mediu ideal

pentru evaluarea markerior turnoverului tesutului osos impact deosebit in implantele dentare diagnosticarea si monitorizarea osteoporozei si parodontopatiilor fosfataza alcalina, osteocalcina, osteopontina, etc.

Afectiuni virale

Saliva - o alternativa utila pentru diagnosticul hepatitelor virale(A, B, C) sensibilitate si specificitate remarcabile

Posibilitatea monitorizarii prin detectarea de anticorpi specifici in saliva Helicobacter pylori stimuleaza sinteza de anticorpi specifici IgG (ELISA si PCR)

Monitorizarea medicamentelor

Avantajele salivei corelare perfecta intre nivelul salivar si cel sanguinindex al nivelului sanguin(etanol) apar rapid in saliva detectare rapida monitorizare rapida a nivelului unor medicamente sau depistarea consumului acestora monitorizarea expunerii la tutun (tiocianat , cotinina, enzime) sau toxine, consumul de droguri HIV Teste salivare pentru diagnosticul HIV-Orasure (SUA) recoltarea si analiza salivei modalitate simpla, sigura, rapida, bine tolerata si precisa de diagnosticare a infectiei cu HIV concordan excelent ntre concentraia sanguin si cea salivara saliva pacienilor infestai cu HIV - cantiti semnificativ mai mari de colagenaze i inhibitori ai acestora, comparativ cu pacienii care nu sunt seropozitivi-HIV

Toxine

Saliva - mediu optim de monitorizare a unor substane chimice

toxice pentru organismul uman (pesticide, tetraclorur de carbon, nitrai, etc.) reprezantnd n acelai timp i o modalitate de evaluare a concentraiei tisulare a acestor compui

HORMONI

Concordan excelent ntre concentraia sanguin i cea salivar Reflecta concentratia hormonilor liberi Salivacurent folosita pentru determinarea de cortisol, dehidroepiandrosterona, testosteron, estradiol, estriol si progesterona monitorizare a pubertii precoce sau ntrziate, a hiperplaziei corticosuprarenalei, bolii Addison, amenoreei, hipopituitarismului, dezvoltarea ftului n ultima perioad a sarcinii progesterona i estradiolul n saliv s-a impus ca o metod neinvaziv de investigare a funciei ovariene

Cortisolul( C ), testosteronul( T ) i raportul T/C n saliv variaz semnificativ n timpul competiiilor sportive i in perioada de recuperare Cortisolul salivar crete semnificativ n cursul competiiilor sportive nivelul salivar al testosteronei fiind neafectat La sfritul competiiei, cortisolul scade rapid, n aproximativ 1,5 ore, la valoarea bazal iar testosterona crete rapid, rezultnd un raport T/C foarte mare. In perioada de recuparare fizic, raportul se menine crescut , >30% fa de condiiile bazale, timp de 5 zile

cortisolului salivar faciliteaz diferenierea pacienilor cu obezitate de cei cu sindrom Cushing i poate fi un parametru util de screening pentru pacienii cu sindrom Cushing

Determinari de Ig

sportivii de performan(atleti, jucatori de tenis, schiori) - stresul fizic din

perioada antrenamentelor i a competiiilor induce o supresie a sistemului imunitar oral diminuare semnificativ a IgA salivar

La aceleai concluzii - studiu efectuat studeni, dup o sesiune de examene

Persoanele cu bun dispoziie, cu mult umor, se caracterizeaz printr-o concentraie crescut de IgA salivar i deci predispoziie mai mic la

afeciuni respiratorii sau oro-dentare

ALTE INDICATII

Extrem de utila in screening-ul infectiilor virale(virusul herpesului la om, citomegalovirus, Epstein-Barr)

IgA cel mai bun marker al infectiei cu rotavirus(RV)

IgA - rol major n mecanismul de aprare local

subiecii cu concentraii salivare mici de IgA i IgM -inciden mare a cariilor dentare

Controlul secretiei salivare

mecanisme reflexe
1. NECONDIIONATE
contactul cu mucoasa gustativ a limbii contactul cu mucoasa bucal i dinii contactul cu mucoasa laringe, faringe, esofag

2. CONDIIONATE
vederea + mirosul + evocarea alimentelor secreie salivar si INFLUENE INTERCENTRALE cu centrii respiraiei, deglutiiei i vomei

I.1. Mecanismul reflex neconditionat: - declansat de actiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi Receptorii: mugurii gustativi, receptorii pentru durere si temperatura Calea aferenta: nervul coarda timpanului (2/3 ant. limbii),
corpul neuronal in ggl geniculat n. intermediar Wrisberg centrul salivator sup. din punte

Centrii nervosi:
- Centrul salivar superior punte - Centrul salivar inferior bulb

Calea eferenta parasimpatica: pentru parotida: origine nucleu salivator inferior din bulb fibre preggl se ataseaza nervului IX sinapsa ggl Otic fibre postggl urmeaza traiectul nervului auriculotem efectori glanda parotida pentru glanda sublinguala si submaxilara: origine nucleul salivator superior din punte fibre preggl se ataseaza nervului VII sinapsa ggl submaxilar fibre postggl nervul coarda timpanului efectori glande sublinguale si submaxilare

Cale eferenta simpatica: este comuna celor 3 tipuri de glande salivare: origine coarnele laterale ale maduvei toracale T1-T2 fibre preggl se ataseaza nervilor spinali T1-T3 si parasesc maduva - urmeaza
calea sinaptica a ramurilor comunicante albe sinapsa ggl cervicali superiori (lant simpatic paravertebral) fibre postggl urmeaza ramura comunicanta cenusie si formeaza nervi micsti si plexuri perivasculare care se distrubuie la efectori parotida, sublinguala, submaxilara

REGLAREA SECREIEI SALIVARE: parasimpaticul i simpaticul Efectele stimularii parasimpatice: apar prompt, datorita acetilcolinei care difuzeaza
rapid

Constau in:

vasodilatatie la nivelul glandelor secretie salivara crescuta: abundenta, seroasa, fluida, bogata in enzime

Efectele stimularii simpaticului: apar tardiv constau in: - producerea unei salive vascoase, bogata in mucus, K
- scaderea secretiei salivare

Stimul contactul cu mucoasa gustativ a limbii

Cale aferent n.VII, IX

Centru Nucleu saliv.sup

Cale eferent VII

Efector SM + SL saliva de gustaie

contactul cu mucoasa bucal i dinii

contactul cu mucoasa laringe, faringe, esofag

n.V
n.X

Nucleu saliv.inf.
Nucleu saliv.inf.

IX
IX

P saliva de masticaie
P saliva din deglutiie

I.2.Mecanism reflex conditionat: Receptori - vizuali, tactili, olfactivi, mecanisme psihice;

- secretia salivara putand fi intensificata inainte de patrunderea alimentelor in gura.

Alte mecanisme - Central: exceptional; se produce in asfixie; centrii salivari sunt excitati de sangele
incarcat cu CO2

- Intercentral: greata insotita cu hipersalivatie, emotii insotite de uscaciunea

gurii

REGLAREA SECRETIEI SALIVARE reflex conditionata/neconditionata

Receptori Cavitate bucala: -gustativi - mecano-termo-algoreceptori In afara cavitatii bucale: - articulatia temporo-mandibulara - muschii masticatori - mucoasa esofagiana,gastrica -receptori inafara tubului digestiv
VII, IX, X

IX
parotida

Nucleu salivator superior

VII
SL SM

Nucleu salivator inferior

II. Reglarea umorala: - Aldosteronul: reabsorbtia Na+ si eliminarea de K+ la nivelul ductelor salivare - ADH: diminua pierderile de apa prin saliva

REGLAREA SECREIEI SALIVARE: mecanisme la nivel celular Secreia primar

- AMPc amilaza: adrenalina (), VIP - Ca H2O: adrenalina (), Ach, sP

Modificrile ductale
- Ach reabsorbia Na i Cl

- Ach secreia de HCO3- Adr () reabs Na (secundar i H2O) - aldosteronul reabs Na (secundar i H2O)