BAZELE BIOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUI

1. Elemente de neuroanatomie si neurofiziologie a comportamentului

In ultimele decenii s-a pus accentul in cadrul domeniului stiintelor neurale pe dezvaluirea mecanismelor si structurilor ce stau la baza functiilor cerebrale superioare gandire, afecte, motivatie, memorie. Dezvoltarea tehnologica a adus o contributie semnificativa in acest sens, de remarcat fiind aparitia fMRI, PET, NIROT (Near Infrared Optical Tomography, care ofera informatii atat despre activitatea neuronala cat si despre evolutia ei in timp, oferind astfel posibilitatea vizualizarii acestei activita ti). Studiile initiale au constituit o abordare a comportamentului reductionista, incluzand doar aspectul strict motor al functiilor cerebrale, realizate de catre aria motorie primara impreuna cu cele asociative, cerebelul, fasciculele (extra)piramidale; aceasta perspectiva a fost largita prin studiul altor structuri in rolul comportamentului, care pot influenta sau chiar initia anumite acte: hipotalamusul, sistemul limbic, paleocortexul, cortexul prefrontal. Comportamentul alimentar Ciclul foame-satietate isi are punctul de plecare in stimularea ariei hipotalamice laterale stimulata de scaderea glicemiei sub 80-90 mg/dl; astfel se declanseaza comportamentul de cautare a hranei; in urma ingestiei de alimente, glicemia va creste la peste 150 mg/dl, rezultand intr-o secretie crescuta de insulina, care va aduce glicemia la valoarea ei normala de 80-120 mg/dl. Rolul central al hipotalamusului in comportamentul alimentar a fost demonstrat prin stimularea ariei hipotalamice laterale, care provoaca un apetit exagerat ce duce la obezitate extrema, si distrugerea acestei arii care va duce la pierderea apetitului, anorexie, casexie si exitus. Centrul satietatii este de asemenea situat in hipotalamus, in nucleul ventromedial, a carui stimulare duce la oprirea ingestiei de alimente. In afara acestor nuclei, sistemul limbic mai are o influenta in comportamentul alimentar, demonstrandu-se legaturile bidirectionale pe care hipotalamusul le are cu septumul si amigdala (conotatiile emotionale ale unui aliment) si hipocampul (memorizarea gustului). Planul comportamental este transmis de la acesti centri neocortexului, in ariile vegetative din girii cingular si orbitali ai lobului frontal si la nivelul lobului insulei, care in asociere cu paleocortexul il definitiveaza si neocortexul initiaza planul motor de procurare al hranei. Un feedback permanent este transmis cortexului cerebral, ganglionilor bazali si cerebelului, prin talamus. 2. Bazele neurochimice ale comportamentului Tehnicile neurochimiei experimentale: chirurgia stereotaxica: anestezia cobaiului si introducerea unei canule intr-o zona cerebrala pentru identificarea neurotransmitatorului prezent, impreuna cu introducerea unor substante pentru crearea unui mediu favorabil izolarii neurotransmitatorului microdializa intracerebrala in vivo: analiza unei probe de dializa in LCS artificia; rezolutie temporala 10-30 min electroforeza capilara cu fluorescenta induse de laser are o rezolutie superioara, permitand identificarea neurotransmitatorilor in timp ce subiectul executa o miscare

Criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca o substanta pentru a fi clasificata drept neuromediator: sa fie sintetizat in neuron

sa fie prezent in terminatia presinaptica si eliminat in fanta sinaptica in cantitati suficiente pentru a isi exercita actiunea asupra neuronului postsinaptic sau organului efector sa aiba aceleasi efecte pe care le are in vivo daca este injectat sa existe un mecanism specific de eliminare din fanta sinaptica enzima

Acetilcolina, pentru care exista receptori muscarinici si nicotinici, se afla in terminatiile presinaptice ale neuronilor motori alfa si gamma din maduva, neuronilor pre- si postganglionari parasimpatici si preganglionari simpatici, ganglionilor bazali si placii motorii. Este sintetizata din acetil-CoA si colina cu ajutorul colinacetiltransferazei. La nivel cardiovascular, are functie inhibitorie. La nivel periferic, deficitul de ACh este corelat cu myastenia gravis (ameliorata cu anticolinesterazice) La nivel cortical ACh a fost pusa in legatura cu tulburarile de dispozitie cauzate de un dezechilibru care poate fi tratat cu anticolinergice. Degradarea neuronilor colinergici a fost gasita si in boala Alzheimer si in sindromul Down. Adrenalina si Noradrenalina Fac parte, impreuna cu dopamina, din aceeasi cale metabolica de sinteza; au efecte foarte asemanatoare, cu deosebirea ca adrenalina are efecte mai puternice si noradrenalina este sintetizata in cantitati mai mari. Cea mai mare populatie de neuroni adrenergici afla in locus coeruleus si in nucleii laterali ai tegmentului. Catecolaminele sunt sintetizate la nivelul somei neuronilor, transportate impreuna cu veziculele sinaptice pana la terminatiile presimpatice si degradate in fanta sinaptica prin intermediul COMT si MAO. Catecolaminele sunt implicate in raspunsul fuga sau lupta, ciclul somn-veghe, tulburarile de dispozitie, mecanismele recompensei si starii de arousal. Feocromocitomul determina HTA paroxistica, cefalee, palpitatii si hipersudoratie; o crestere cronica a nivelului de catecolamine este observata la personalitatile tip A, care sunt predispusi la infarct miocardic si HTA. Dopamina Este sintetizata din L-DOPA. Nucleii dopaminergici se afla in substantia nigra, care trimite aferente nucleilor striati si este asociata cu miscarea voluntara; afectarea duce la sindrom parkinsonian. Este metabolizata de COMT si MAO. Este asociata cu modificarile de dispozitie, provocand tulburari maniacale in cantitati mari si depresie in cantitati mici; este citata de asemenea ca mediator al dependentei de droguri. Serotonina Este sintetizata din triptofan si stocata in veziculele presinaptice; are efecte duale, atat inhibitorii cat si excitatorii. Este implicata in mecanismul somn-veghe si in transmiterea dureri, in sistemele care induc starea de liniste. GABA Este sintetizat din acidul glutamic si considerat cel mai important inhibitor al SNC, inhiband eliberarea altor neuromediatori prin hiperpolarizarea membranara. Intervine in somn, motivatie, unele tulburari afective (depresie) si dezvoltarea celulelor nervoase; exista posibilitatea implicarii in boala Parkinson.

Endorfinele si Enkefalinele

Fac parte din clasa opioizilor endogeni, datorita asemanarii cu morfina; sunt implicate in inhibarea durerii, antagonizand sau inhiband substanta P. se gasesc in lamele I si II ale substantei cenusii medulare, substanta cenusie periapeductala, sistemul limbic si ganglionii bazali. Histamina, hormon local, intervine in procesel inflamatorii, ritmului nictemeral si ciclului foame-satietate. Psihopatii au nivele scazute ale inhibitei, emotii superficiale si lipsa remuscarilor; sunt de asemenea capabili sa evite stimulii afectivi printr-un mecanism de tune out al SNP. Au niveluri scazute de catecolamine, serotoninca si MAO, dar niveluri crescute de dopamina. Prezinta anormalitati ale sistemului limbic asociate cu un comportament impulsiv, dezinhibat si disfunctii in procesarea stimulilor afectivi.

3. Psihoneuroendocrinologie Sistemul endocrin joaca un rol cheie in reglarea fenomenelor metabolice, in cresterea, dezvoltarea si maturizarea organismelor si reglarea diverselor aspecte ale vietii sociale. Transmiterea endocrina a fost considerata un fel de transmitere analogica in comparatie cu transmiterea nervoasa, digitala; intervine astfel in stabilitatea in timp a efectelor urmarite prin transmiterea nervoasa, directa. Hormonii CSR au rol in raspunsul la stress, provocand depresie si iritabilitate in exces Horminii MSR au rol in raspunsul fuga sau lupta, fiind descrisi in cadrul A/NA Testosteronul este implicat in activism comportamental si agresivitate, precum si sexualitate, administrarea subiectilor umani ducand la euforie, excitare sexuala, furie, ostilitate si cresterea iritabilitatii Progesteronul are proprietati anxiogenice, desi unii metaboliti ai lui par sa aiba mai degraba proprietati anxiolitice; este implicat de asemenea in dereglarile metabolismului serotoninei intalnite in modificariel afective premenstruale si din perioada post-partum Hormonii tiroidieni au fost dovediti ca avand rol in tulburarile de panica, a fobiilor simple, OCD, depresii majore si tulburarea bipolara.