P. 1
Romania - Judeţul Bihor

Romania - Judeţul Bihor

|Views: 30|Likes:
Published by Ellenna Tsapean
Vom incepe un nou proiect privind judetele din Romania, Acest articol este partial si mai multe gasiti pe pagina web a http://romaniainterbelica.memoria.ro/index.html Intre timp acesta postare este pentru a trezi interesul si fascinatia tinerei generatii despre Romania de alta data. Proiectul se intituleaza "Portretul Romaniei Interbelice."
Vom incepe un nou proiect privind judetele din Romania, Acest articol este partial si mai multe gasiti pe pagina web a http://romaniainterbelica.memoria.ro/index.html Intre timp acesta postare este pentru a trezi interesul si fascinatia tinerei generatii despre Romania de alta data. Proiectul se intituleaza "Portretul Romaniei Interbelice."

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Ellenna Tsapean on Sep 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2014

pdf

text

original

Judeţul Bihor

Capitole

Geografie

Aşezare. Judetul Bihor face parte din judetele granitei vestice. El este asezat în NV tarii si e taiat de drumul international (c.f. si sosea) care vine din Europa centrala si trece Muntii Apuseni prin Poarta Craiului (Valea Crisului Repede) spre Cluj – Bucuresti – Constanta. Suprafaţă. 7.467 km².

cum subsolul regiunii a suferit framântari puternice în faza de ridicare a Carpatilor. Acum însa. În golfurile celor doua depresiuni si în tot nordul judetului. Apele principale sunt cele doua Crisuri (Repede si Alb) cu afluentii lor. Cea mai mare parte a muntilor este înca acoperita de masive paduri de fagi. contraste de temperatura mai slabe decât în câmpia Dunarii de jos. în chip de golfuri. ele sunt o parte din « Silvania ». În câmpia joasa.800 m si desparte Transilvania de Tara Crisurilor. iar la granita dinspre judetul Salaj. marmura rosiatica de Vascau (pe valea Crisului Negru). Clima din câmpie este de tip panonic (media lunii celei mai calde este cuprinsa între 20 – 22 °). adica mai mult decât în restul tarii).500 – 1. ele se deschid larg si se contopesc cu câmpia Tisei. cele doua golfuri de câmpie sunt închise de zidul Bihorului care se ridica. pe valea Crisului Repede (depresiunea Vadului) si pe a Crisului Negru (depresiunea Beiusului). Aceasta este mai înalta si mai uscata imediat sub munte.100 – 1. Ambele au fundul larg si sunt însotite de câte trei terase. În fine. Relieful este.000 m): Muntii de Arama si Padurea Craiului la nordul si la sudul depresiunii Vadului. cerealele si fâneata artificiala le-a înlocuit complet. se înalta muntii marunti (rare vârfuri peste 1. drumurile strabat frumoase si foarte întinse dumbravi (stejeris) . în partea de Apus ses. pe înaltimile sub 300 m si pe o parte a câmpiei de sub munte. marea padure care desparte « Pusta » din vest de bazinul ardelean (Transilvania). Pe vârfurile mai înalte din est se gasesc însa paduri de conifere iar pe culmile care depasesc 1. pasuni alpine. da mari posibilitati de exploatare a pietrei. sunt udati din plin (1.Înfăţişarea pământului. .200 mm precipitatiuni anual. gresie si roci vulcanice dure). însa foarte variat. Catre câmpie. iar în cea de Rasarit muntos. Muntii însa. prin mai multe trepte. Climă şi ape. acolo unde nu predomina esentele albe (de lunca). Bogăţii minerale. altadata. E vestita. mai joasa si chiar mlastinoasa în apropierea granitei si în sudul judetului.600 m. Constitutia geologica a muntilor (foarte mult calcar. expusi vânturilor ploioase din Apus. au venit din adâncuri si ape minerale. Deasupra muntilor. În Rasarit. sub munte. se exploateaza huila. se gasesc întinse bazine de lignit. între altele. solul brun dovedeste existenta padurii de stejar si în aceste parti. Catre Apus. Într-adevar doua depresiuni înainteaza dinspre câmpie. Vegetaţia. Padurea Craiului si Muntii Codrului de cele doua parti ale depresiunii Beiusului. dintre care primele doua cultivate si populate. Cele mai cunoscute sunt cele calde de la Baile Felix (lânga Oradea). culminând la peste 1. precipitatiuni mai abundente: peste 600 mm anual.

domn al Tarii Românesti. în inima ei. regina Ungariei. sotia regelui Carol Robert. traditia ungurilor cuceritori. Dominatia otomana a durat pe aceste plaiuri pâna în 1692. În 1685 îsi afla aici refugiul Constantin Serban. În 1660 cetatea Oradiei cazu în mâinile Turcilor. Un Negru Voievod e pomenit aici la 1326. aseaza în sec X ducatul românesc al lui Menumorut. Nu s-a pastrat niciunul din aceste morminte. sotie a lui Piast. . Episcopia romano-catolica din Oradea. când armatele lui Eugeniu de Savoia au intrat victorioase în Oradea. Maria. necropola a câtorva regi ai Ungariei: Ladislau cel Sfânt. Andrei II. trece în posesiunea voievozilor Transilvaniei. Stefan II. El cumpara mosii întinse în cuprinsul judetului si ridica la Tinaud – ca si al Muncaci. judetul B. Acestia îl aparara eroic de invazia Turcilor. în Ungaria devenita pasalâc.Istoriesus Vechime şi dezvoltare istorică. Singura lespede veche este aceea a unui episcop. Beatrix. În aceasta regiune. Ladislau IV. Monumente istorice. ungurii nu au putut modifica rosturile adânci ale regiunii. În 1556. stabiliti înca din 1529 pe malul drept ai Tisei. La 1777 Moise Dragos se instaleaza la Oradea. Împlântati la Oradea. bastion al rezistentei noastre nationale. sotie a împaratului Sigismund si fiica lui Alexandru I Basarab. Palatul episcopal dateaza din sec XVIII. palatin al Ungariei. de catre regele Ladislau cel Sfânt (1083-1095). voievozii pastrând de-a lungul câtorva secole caracterul lor primordial românesc. ca titular al celei de-a doua episcopii a românilor uniti din Transilvania. Judetul Bihor este un vechi tinut românesc. în partile trecute Ungariei – o biserica ortodoxa.

Plasa Ceica 5.674 43.485 2. Municipiul Oradea 82.133 25.899 23. Orasul Salonta Total rural 1.101 10.376 10.729 101.082 24. Catedrala greco-catolica din Oradea. Plasa Centrala 6.963 14.069 16.011 205.305 202.997 7.435 41.569 4. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi. judeţul Bihor numără 509.468 20. dupa sex: Unitati administrative Numarul locuitorilor Total Total judet Total urban 2. construita în sec XVIII.401 256. ctitorie a lui Constantin Serban din 1661.523 20. construita în sec XVIII de compania „greceasca”. Plasa Salonta Barbati Femei 51.După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930. Biserica ortodoxa din Beius.390 40.294 .Biserica ortodoxa din Tinaud.222 1. Restaurata în 1836. Plasa Beius 3. frumoasa constructie din sec XVIII.662 21.285 50.353 23.252 46.362 29.130 252.355 407.021 16.653 21.176 42. Populaţiesus Starea populaţiei.297 7. Plasa Alesd 2.215 49.294 15.399 14.870 1.090 32. Biserica ortodoxa din Oradea.102 21. Orasul Beius 3. Plasa Marghita 7.653 509. Plasa Beliu 4.130 locuitori.

203 4.9 8.555 10.297 11.1 18.574 15.2 6.3 19301935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 511.898 3.101 36.912 Vârsta nedeclarata 1.199 31. Plasa Vascau 32.261 14. Plasa Salard 10.874 524.8 29.3 19.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 27.2 31.276 15.8.367 4.2 19.0 25.869 11.476 14.130 30 . Plasa Tileagd 11.027 15.4 8.297 4.055 70 de ani si peste Locuitori 123.922 16.324 b) Pe grupe de vârsta: Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Toate vârstele 0 . Plasa Sacuieni 9.503 14. Plasa Tinca 12.69 de ani 188.362 .49 de ani 124.850 30.6 20.9 11.256 5. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul B.842 520.103 59.8 19.172 15.964 9.620 10.762 9.902 50 .9 ani 10 .737 11.29 ani 509. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt urmatoarele : Anual Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie în fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural Proportii la 1.166 22.507 11.2 8.495 18.715 18.018 13.183 11.273 10.408 516.5 27.421 Mişcarea populaţiei.

1935 1936 528.. ladă. Toti în el zburatoreau . pe lânga unele binefaceri.891 4.034 26. varietatea. iar la stânga « cătlanul » cu căldarea.300 13.130 locuitori. Nici unde ma alina. De aici. Hornul sau coşul negru. Deasupra păreţilor se pun grinzi groase. Tinda e o încăpere mică. adică stâlpii între care se aşează bârnele care formează păreţii.. iar pe cealaltă lature sunt cămările cu dosul. din acoperiş. este o regiune de trecere de la întinsa câmpie a Crisanei spre muntii Apuseni ai Ardealului.388 9. apoi lipită cu lut – hornul – pe unde iese fumul. cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 27.9 18. Ca mi-i cuibul lânga drum. în fund cu cuptorul de pâine. Înfăţişare socialăsus Judetul B. Potrivit cu acest caracter geografic. desigur.6 6. adică cu ferestrele. Câti drumari pe drum treceau. În « Su´Părete » sunt hambarele pentru bucate. acest cântec îsi are. Numai eu n-am ce cina. originalitatea vietii sociale din Bihor.4 %. a fost de 536. De-a lungul unui sat românesc.523 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate. Toate cina mai la modru . făcut din lut călcat cu pleavă. neamul românesc de aici are sa îndure si o seama de pagube si stricaciuni . Cuptorul e rotund ca un muşuroiu retezat. Obiceiul general este ca locuinţa să fie întoarsă cu faţa. alta în partile deluroase. Din tindă se deschid două uşi : în stânga la cămară. pe de o lature a drumului sunt clădiri aşezate spre stradă cu ferestrele. şi deschizătura lui de sus. Mobilierul îl alcătuiesc : paturi. dau tinzii ţărăneşti înfăţişarea unui « atrium » roman. ci are o deschizătură prin pod.917 13. este anevoie de înfatisat.537 532. Tocmai din aceasta pricina. de care vorbeste si un cântec poporan din aceste parti. în care se . Din « tălpi » se înalţă « şoşii ». aşezat spre Miazăzi şi având lărgimea cam de 1 metru. adică o creştere de 5. variaza si viata sociala.653 locuitori. fără ferestre . Întreaga clădire e din lemn.6 La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului B. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 509. spre Răsărit. Ca si pasarea cu cuibul lânga drum. La granita de Apus a tarii. iar vatra din mal ori din lut amestecat cu hârburi. îngrădită pe margini cu nuiele.2 19. Deasupra cuptorului.4 7. În tindă intri din « Su´Părete ». masă.529 3. adica îndeletnicirile locuitorilor. tinda nu e podită. Câte pasarele´n codru . bogatia. Alta e viata sociala la munte. alta la ses. Lâng-o tufa de alun. plin de funingine. laviţe şi un « podişor » pentru vase.3 26. semnificatia deosebita. adică fără ferestre.925 10. în dreapta la casă.

trebuie să constatăm cu durere că sătenii nu le cruţă de loc. Grinzile puse de-a lungul sunt « cununi ». Astfel în Broaşte. Sunt. În Marghita. se află cariere de piatră . Arta casnică a femeii bihorene e încă de remarcat. ci şi întocmiri gospodăreşti ce pot sta alături de cele de pe valea Rinului şi a Neckarului. Scândurile podelei se pun aşa că. în Marghita şi Săcuieni vase de lut . în Cresuia. furci. în Cusuiuş. în Sâmbăta care. în Gurani « brădii » sau baniţe. Deşi sunt vii însemnate în Beiuş. Fiind vorba de lemne şi de exploatarea pădurilor. Aproape toţi cercetătorii remarcă firea religioasă. sleirea multor izvoare. În părţile Beliului se fac traverse. Remarcabil este însă faptul că meşteşugul sătenilor diferă nu numai după regiuni ci. Depozitul anual de vinuri variază de la 5 la 7. în Verzarii de Jos unelte de fier. bărbaţii sunt aproape toţi meşteri de case din lemn.. de şindrile şi mai nou. râşniţe . se fac sumane în « ştează ». blăni şi « bituşe » sau cojocele . în Tărcăiţa pietre de moară. Sârbeşti. în Leheceni. ş. cuprinzând ea singură 708 hl şi valorând cam 48. oluri. cruci. ardelean. deasemenea şi în Vadul Crişului Repede. şi în alte sate. sau piuă . deasemenea la Drăgăneşti. în Roşia. în Aleşd. la abaţiile din Melk şi Sâniob. lângă Beiuş. oboroace .a. roate. în Selişte de Vaşcău ş. în Vadul Crişului. risling. . Acest ţăran ţine aproape 200 zile de post pe an. E renumită în partea locului o bute de 25 de cercuri. Inconştienţa merge uneori până la tăciunărie. Pe cununi şi pe fruntare se sprijinesc « coarnele ». ulcioare etc. în Delani. La Nimăieşti. în Sânt-Andreiu. în Diosig sunt nu numai vinuri. uneori. în valea Iadului. adică fără horn. în Borod. spete. oale smălţuite şi nesmălţuite. în Feneriş. fumul se ridică în pod. care susţin apoi acoperişul de paie. scări .000 lei-aur. Mâna ei harnică îmbracă pe toţi căsenii.a.înfing vârfurile « şoşilor ». cherestea. împletituri de nuiele . chiar după sate . cele de-a latul « fruntare ». burgundia. secetă. totuşi. şindrile . . războaie .000 hl. cu tot şiragul lor de neajunsuri. numit astăzi Carol II. la Remeţi. furmint. ci fac adevărat jaf şi risipă cu ele. uneori superstiţioasă a ţăranului român. în Budureasa. tot pe marginea celor două. Sunt renumite specialităţile de vin : bacar sau bacator. împreunate la vârf. vine o a treia. fireşte.. de ţigle. De aci. apoi cănţi sau cane. iar pe acestea « podeala ». roate . de unde iese prin acoperiş. în Criştior. podgoria cea mai întinsă şi mai de seamă a Bihorului este pe dealurile dintre Eriu şi Barcău. de trestie. mai ales în ţinutul Vaşcău – Beiuş. Holod şi Oradea. doage. Peste cununi se aşează « grinzelele ». uscăciune. Sunt şi case « cu băbură ».

corfiţele cu zmeură se prefac. aproape toţi românii sunt în cârciuma evreului. ca şi în comori şi bogăţii. înzestrat cu mari posibilităţi naturale. Ca şi pe muntele Găina. cultura cerealelor şi a viţei de vie ocupă majoritatea locuitorilor săi. La asemenea prilejuri. Sunt frumoase. Preoţii şi învăţătorii au mult de lucru la un popor unde. leneş. Agricultura. . în munţii Bihorului. Chiar matriculele bisericeşti. dar anevoie ca să facă un pod. un balcon ori altă lucrare de artă pentru curioşii străini. în rachiu ori chiar în spirt denaturat. străbătut de un mare drum internaţional. nu vezi decât tot Români şi Românce beţi. ne rămâne încă necunoscută. Românul are secure ca să taie păduri şi codri întregi. prăpăstiile. În zilele de târg se îmbată şi femeile. la ortodocşi. ci şi cea din viitor. n-ai noroc. dacă îţi taie calea un iepure ori te întâlneşti cu un popă. nici la 12 sate nu găseai o şcoală mai de dai Doamne. Sâmbăta nu se pune pânză. Suprafaţa arabilă este de 305. judeţul B. storcându-i nu numai agoniseala de acum. Găina. Deci.671 ha. dacă nu în întregime.700 ha. Din nefericire însă.93 % din suprafaţa judeţului şi 1. este unul dintre cele mai prospere judeţe ale ţării. sunt introduse după 1850. ele nu sunt culese. un târg de fete. adică 40. un viţiu ce ameninţă cu degererarea rasei în aceste părţi este beţia. Duminica şi în sărbători. această forţă socială acumulată în ele. Superstiţiile încă îl fac pe Român nepăsător. Alt păcat al acestor Români e nepăsarea. legendele şi tradiţiile.04 % din suprafaţa totală a ţării.Păcatul cel mai mare. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 746. înmormântare. iedul. măcar pe jumătate. indolenţa. nu aşa de mult. Industriile sale variate. Economiasus Ţinut de trafic intens. pline de poezie datinele de la nuntă. care se pricepe foarte bine să exploateze această slăbiciune a săteanului. dar mai ales de Crişeni. cataractele. este şi la Călineasa. Cercetătorii străini sunt mâhniţi că din pricina acestui păcat. Marţea şi vinerea nu se coase. cercetat de Moţi. răsturnaţi prin şanţuri ori chiar pe drum. părţile cele mai romantice şi mai atrăgătoare rămân inaccesibile. peşterile. poveştile şi snoanele.

6 chint. (adică o producţie medie la ha de 9. cânepa ocupă 2.569 chint. Din această suprafaţă cartofii ocupă 5. cu o producţie de 19. Porumbul ocupă 88. Ceapa ocupă 586 ha.535 ha.5 chint.971 chintale. Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 34.1 chint). media la ha 9.187 ha.2 chint).624 ha cu o producţie de 186. Din totalul suprafeţei arabile.358 chintale.838 chintale. meiul ocupă 188 ha.). ( prod. Lucerna ocupă 5.398 chintale. cu o producţie de 11. Din această suprafaţă floarea-soarelui ocupă 1.385 ha cu o producţie de 217.298 chintale (media la ha 6.241 ha. fân şi 1. adică 94..826 chintale (prod.2 chint la ha).210 ha (media la ha 44.Din suprafaţa arabilă a judeţului.176 chint.208 chint.727 chint (prod.026 ha. cu o producţie de 216.).539 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 12.88 %.780 chint. sămânţă. cu o producţie de 99.439 ha cu o producţie de 146.084 ha. fasolea printre porumb dă o producţie de 29. cu o producţie de 218. (media la ha 24.902 ha. marea proprietate deţine 15.6 chint).788 ha cu o producţie de 1. Varza ocupă 742 ha cu o producţie de 24. adică 5. Secara ocupă 17. Măturile ocupă 209 ha.).5 chint.754 chint.380.12 %. cu o producţie de 134. Rădăcinile de nutreţ ocupă 3. Plantele industriale ocupă 6. cerealele ocupă 245.000 chint.535 ha.850 ha. iar mica proprietate 290. Plantele alimentare ocupă 9. Pepenii verzi şi galbeni ocupă 430 ha.783 chint şi dovlecii printre porumb dau o producţie 358.525 ha.) Cartofii printre porumb dau o producţie de 34.642 ha.851 ha cu o producţie de 731.144.147 chintale (prod. hrişca ocupă 8 ha. Orzul ocupă 10. Ovăzul ocupă 15. medie la ha 10.645 ha. astfel repartizate: Grâul ocupă 112. medie 8. cu . cu o producţie de 12. medie la ha 10.1 chint.

165 ha. Vegetatie si culturi diverse. 1 de ardezie artificială. Judeţul este caracterizat prin marele număr de boi.656 chint (media la ha 20.333 ha. boi 137. 1 fabrică de mucava. din care viile pe rod 4.964 chint.739.460 cai.061 chint. oi 117. Şoimi. 1 de conserve de carne. În judetul B.995. 1 de ipsos. Industrie. nisip de cuarţ la Aştileu. Creşterea animalelor. 3 fabrici de var.312 ha.547 ha.478 ha. cariere : argilă la Aştileu. porci 99.578 stupi sistematici şi 6.342 chintale.Din suprafaţa totală a judeţului (746. Ur şi Vintire . tutunul 199 ha. Bălnaca şi Vad. Alţi pomi fructiferi ocupă 1. sămânţă. alte industrii : 1 ţesătorie. 16 fabrici de ulei. 3 fabrici de spirt. fuior şi 6.603 ha. 1 abator pentru export.o producţie de 8. bivoli 6. materiale de construcţie : 4 fabrici de cărămizi şi ţigle. Livezile de pruni ocupă 2. Industria lemnului : 12 fabrici de cherestea . 1 fabrică de gheaţă artificială. cu o producţie de 5. iar inul 158 ha. Pădurile ocupă 221. 2 mine de aluminiu.(fără muncipiul Oradea) 41 mori. Sfecla de zahăr ocupă 500 ha.069.3 chint).700 ha) ogoarele sterpe ocupă 10.884 hl (producţia medie la ha 24. Fâneţele naturale ocupă 37. se gaseau în anul 1935: 40.721.302. Păşunile ocupă 108.5 hl). Dumbrăviţa. Viţa de vie ocupă 5. 1 rafinărie de petrol. capre 31. 1 mină de cărbuni şi exploatări de bitum. 3. piatră calcară pentru . 1 de carton asfaltat .520 ha cu o producţie de 761. capre şi porci.839 ha cu o producţie de 118. Rapiţa ocupă 717 ha.287 stupi primitivi. 2 fabrici de sticlă.

vin.Aşezat în drumul marilor transporturi internaţionale. « Creditul minier » din Tileag.831 membri. cu un capital social vărsat de 2.000 lei şi peste : Moara cu vapori « Elisabeta » Lazăr Sternberg et Co. Rafinăria Soc. Cooperaţie şi credit. Fabrica de sticlă din Pădurea Neagră. Abatorul pentru export « Frigorifere de Vest ». următoarele au un capital social sau investit de 5. Menţionăm deasemenea minele de aluminiu din Dobreşti şi Roşa ale Societăţii « Bauxita ». Fabrica de cherestea « Dobrinul ». repartizată astfel : Drumuri naţionale 275 km 234 m din care 247 km 612 m (pavaţi şi pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţiunea Generală a Drumurilor.000. anonime). Oşorhei.520 lei. animale. Cuzap. Drumuri judeţene 438 km. din care administraţia judeţului întreţine 424 km 192 m (pietruiţi). cu 28 membri şi cu un capital vărsat de 32. Drumuri comunale 1.918 km 682 m. Fabrica de cherestea « Sohodol » Beiuş. cu 2. Fabrica de cherestea în Şteiu. Cooperative forestiere 5. Cristov. Fabrica de cărămidă refractară.fabricarea varului la Peştera. Cooperative de consum 26. Lungimea podurilor este de 6.205 km 176 m. Soc. . Fabrica de mucava din Săcuieni. Cooperative de producţie diversă 1.În cuprinsul judeţului funcţionează 26 bănci (soc.183. judeţul dezvoltă în primul rând comerţul cu produse exportabile : cereale. Drumuri. « Derna-Tătăruş » din Derna. Fabrica de cherestea a Soc. ţiglă şi var « Hephaistos » Aleşd.Judeţul B. Din întreprinderile de mai sus. iar restul de 10 km 634 m fiind întreţinuţi de comunele urbane.552 lei. Şuncuiuş şi Vad.83 metri. Comerţ. Episcopia-Bihorului. cherestea – produse ale regiunii. cu 400 membri. « Industrie de pădure » Tileag. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.750 lei.912. cu un capital social vărsat de 773. produse animale.

Curse de autobuze de la Oradea Mare (10 km).T. Dobreşti. P. Judeţul B. 73 oficii autorizate. . boli de femei.Beiuş – Oradea 4. turism.Câmpeni Calea ferata. Climat dulce. Teiuş.Oradea Staţii importante : Oradea.Arad 3. Cluj – Huedin – Oradea – Frontieră (Oradea – limita judeţului –Cluj=69 km) 2. stomac. de Stat. Anotimp : 1 mai – 30 septembrie. dintre care unul serveşte pentru cura internă. ficat. plimbări. Altitudine 132 m. ceea ce a făcut posibil aici. prin mijlocul căruia curge Peţa cu apa veşnic caldă. temperatură constantă şi aer curat. Săcuieni. Vaşcău. Lunca – Băiţa . creşterea lui « Nymphea Lotus ». 7 izvoare. Indicaţiuni : Boli ale căilor respiratorii.T. medici. Băile Felix. Sâmbăşag. oligo-metalice. balneare. 17 agenţii autorizate şi 76 oficii telefonice. iar pentru băi : reumatism.Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale. Stabilimente balneare printre cele mai moderne din ţară. Gară locală. din care 121 km linii principale simple şi 270 km linii secundare simple. telefon. Staţiuni climatice. oase. restaurante. staţiune balneară aşezată la poalele Şimleului.T. Numeroase distracţii. telegraf. Ape termale.Halmeu (Praga) .T. înconjurată de un frumos parc. Episcopia Bihorului.. Rogoz. oficiu P. clorurate şi sulfatate. boli de piele. Oradea . legând următoarele localităţi : 1.Inspect.T. Deva – Brad . spital. Oradea – Veneţia. şi 5 oficii P. Holod. este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 391 km. Itinerarii principale : Rapide : Bucureşti – Oradea – Episcopia Bihorului (Budapesta – Viena – Paris) Accelerate : Oradea . vezică în cura internă. Ioşia. Arad . Hoteluri mari. Băile Episcopale. Posta.T. Ciumeghiul Nou. excursii.

0 1. staţiune balneară de interes local. populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 420.Băile Felix..septembrie. Gară locală pe linia Holod – Salonta. staţiune balneară aşezată în imediata apropiere de Băile Episcopale. proporţia este de 65. aproape de Oradea.100 m. şi. situată în câmpie. Ape identice celor de la Băile Episcopale. lipsită de curenţi. Vad. Indicaţiuni : afecţiuni nervoase cronice. medici specialişti.9 7.5 % bărbaţi ştiutori de carte şi 54. Gară locală pe linia Oradea – Vaşcău.018 locuitori. 1 hotel şi locuinţe în sat. Finiş. boli de femei. Gară la Beiuş. cu un climat blând. staţiune climatică. din care 59. convalescenţe.0 0.4% femei ştiutoare de carte. Temperatură constantă. oficiu P. Tinca.0 0. la 140 m înălţime. Numeroase posibilităţi turistice. Indicaţiuni : anemii. Hoteluri. Distracţii. restaurante. Indicaţiuni : catarurile tubului digestiv şi ale celui urinar.T. Peştera Măgura. Culturasus Ştiinţa de carte. mari păduri de brad.4 100. 35 km. După sex. punct de plecare în numeroase excursii în munţii Bihariei : un adevărat paradis turistic.5 26.7 3. afecţiuni sciatice.0 0.4 .5 2. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea : Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte • Extrascolara • Primara • Secundara • Profesionala • Universitara 100. carbo-gazoase. Anotimp : mai. Staţiunea este înzestrată şi cu instalaţiuni de hidroterapie. boli de oase.9 93. cloroze. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930. Altitudine 1. staţiune balneară de interes local. Ape alcaline feruginoase. Climat constant şi călduros. Numeroase peşteri împodobite cu frumoase formaţiuni calcarice (Peştera Meziadului. Este un reputat centru pentru sporturile de iarnă. Cetatea Rădesei) atrag mulţi turişti. litinate. în acelaşi timp. reumatism cronic. una dintre cele mai confortabile din întreaga ţară. staţiune climatică aşezată pe Crişul Repede.9 % sunt ştiutori de carte. plimbări şi excursii numeroase. la 130 m înălţime. Stâna de Vale. Ape bicarbonate sodice.T.8 61.

1 gimnaziu de băieţi. 1 de băieţi şi unul de fete. « Filarmonica ». 2 societăţi muzicale şi 13 biblioteci.042 locuitori (13. Beiuş. Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 65 cămine culturale. de vânătoare şi 2 de turism. de antichităţi. În Oradea mai activează : Muzeul de antichităţi.617 elevi şi 1.190 copii şi cu 59 conducătoare. .În judeţul B. Şcoli secundare particulare în Oradea : 2 licee particulare de fete. 2 gimnazii de fete. sportive. adică în total 80 organizaţii culturale. Instituţii culturale. 2 licee industriale de băieţi.654 mediul urban şi 104.1 Învăţământ. 2 şcoli normale de băieţi (Oradea şi Beiuş). 1 liceu industrial de fete şi 1 şcoală de menaj la Oradea. cu un număr total de 3. Populaţia şcolară a judeţului B. 4 soc. 2 societăţi corale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 12 cămine culturale. Şcoli primare. 1 liceu izraelit de băieţi. (44 de Stat şi 5 confesionale).069 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934). 1 teatru.9 0. 1 gimnaziu reformat de fete. 13 soc.388 mediul rural) Şcoli secundare : 3 licee de băieţi (Oradea. 1 liceu comercial de băieţi şi unul de fete la Oradea. Soc. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 118. dintre care 28 au personalitate juridică. Biblioteca oraşului. Salonta). 2 licee comerciale societare. Biblioteca « Hegedus ». 1 şcoală normală greco-catolică de băieţi (Oradea). cu un număr total de 65. Biblioteca « Socec ». 2 gimnazii romano-catolice de fete. Soc. 523 din care 494 rurale şi 29 urbane (441 şcoli de stat şi 82 confesionale). activează Asociaţia « Astra » cu sediul central în municipiul Oradea şi cu 8 organizaţii locale.• Alte scoli superioare 0. 2 licee de fete (Oradea şi Beiuş). Căminul cultural « Casa Naţională ». 1 şcoală normală romano-catolică de conducătoare. 5 cinematografe. 1 gimnaziu izraelit de fete. 1 şcoală normală de fete (Oradea). Grădini de copii 49 dintre care 30 rurale şi 19 urbane.

1 evanghelico-luterană. 18 case de rugăciune baptiste şi 22 sinagogi. Plasa Vascau 44 sate . Protopopiat ortodox şi Protopopiat Greco-catolic. • III. 42 biserici romano-catolice. Vicariat romano-catolic.8% sunt ortodocşi şi 10. • VI. Plasa Alesd 41 sate. Beiuş. Capitala judeţului Bihor este municipiul Oradea. Episcopie reformată. • II. Plasa Sacueni 11 sate • IX. Plasa Ceica 47 sate.6% sunt greco-catolici. Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Plasa Marghita 43 sate • VII. Plasa Centrala 40 sate.Religiesus Confesiuni. Plasa Beius 62 sate. • IIV. 76 biserici greco-catolice. 278 biserici ortodoxe. Plasa Tinca 26 sate • XII. În Oradea : Episcopia greco-catolică. Judeţul are 3 oraşe (Oradea. Instituţii bisericeşti. Administraţiesus Organizare administrativă. Plasa Beliu 30 sate. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni. Plasa Salard 28 sate • X. din totalul locuitorilor judeţului 49. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930. • V. Plasa Salonta 19 sate • VIII. Plasa Tileagd 28 sate • XI. 69 reformate. Salonta) şi 419 sate împărţite astfel: • I.

pentru profilaxia tuberculozei. Un tribunal la Oradea cu 4 secţiuni. Are o casă de asigurări la Oradea şi 23 organizaţii medicale în judeţ. Soc. Salonta. Maria ». « Oastea Domnului ». Staţie c. Salonta. Maramureş. la o depărtare de 62 km de Oradea şi 517 de Bucureşti. 2 soc. Principalele aşezărisus Oradea. « Altarul ». În Oradea mai activează : Soc. Ceica. Liga pentru protecţia copiilor. . « Ocrotirea femeilor ». 1 spital al mizerienilor. « Sf. Beiuş. « Crucea Roşie ». Marghita. « Prietenul copiilor ». « Principele Mircea ». 2 aziluri maghiare. 3 sanatorii particulare.Organizare judecătoarească. Vechi orăşel cultural românesc. 1 sanatoriu al meseriaşilor. capitala judeţului ( vezi Monografiile oraşelor reşedinţă). Soc. Soc.f. Beiuş. O Curte de Apel cu 2 secţiuni şi 15 magistraţi. Alejd. pentru asiguraţii pensionari. evreieşti. Reuniunea femeilor romano-catolice. Soc. 1 azil de copii. comună urbană. Beliu. femeilor române. toate la Oradea. Organizare sanitară.Casa Centrală a Asigurărilor Sociale întreţine spitalul din Derna. Tinca şi Vaşcău. pe linia Oradea . Săcueni. Soc. 1 sanator de tuberculoşi. 1 prim-procuror şi 4 procurori. 1 spital evreiesc. 1 orfelinat de fete « Elisabeta ». de salvare. 11 judecătorii la Oradea (urbană şi rurală). Soc. « Liga bunătăţii ». 30 magistraţi. a cărei circumscripţie cuprinde tribunalele judeţelor Bihor. 1 orfelinat reformat. Salonta şi Bratea. 8 spitale de stat din care 5 la Oradea şi câte unul la Beiuş. Soc.Vaşcău. Satu-Mare şi Sălaj. Soc. 1 orfelinat şi un azil evreieşti. aşezată pe valea Crişului Negru. Beiuş. Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Oradea. Soc. Asistenţă şi prevedere socială. 1 policlinică.

. sportive. 1 liceu de fete. Serviciul veterinar.101 locuitori. 1 fabrică de spirt. situată în câmpie la 35 km de reşedinţa judeţului. la 163 km de Cluj şi la 632 km de Bucureşti. 1 de cărămizi. 1 reformată.416 locuitori. Banca civilă « Drăganul ». 4 scoli primare. 1 casă de rugăciune baptistă şi 1 sinagogă. Casina română. Percepţie. câteva organizaţii sportive.T. 4 şcoli primare. Are 15. 1 organizaţie culturală a Asociaţiei « Astra ». 1 moară sistematică.f. Pretură. Corporaţia meseriaşilor. Primărie. o organizaţie medicală a Casei de Asigurări Sociale. Reuniunea femeilor române. 2 biserici romano-catolice. uzină electrică. Banca « Agrară » Cluj (sucursală). Oficiu telefonic. 1 gimnaziu de fete. 2 soc. 1 organizaţie culturală a Asociaţiei « Astra » pentru literatura şi cultura poporului român. Oficiu P. Şcoală normală de băieţi. 1 liceu de băieţi. Salonta. 1 cinematograf.T.Are 4. 2 cinematografe. 1 liceu industrial de băieţi. 1 de cherestea. Judecătorie. comună urbană. pe liniile : Arad – Oradea şi Holod – Salonta. Banca Bihoreană (sucursală). 1 liceu de băieţi.. Casina maghiară. Banca de credit. Staţie c. Pompieri. Banca « Economul ». Serviciul sanitar. 1 spital de stat.

Primărie. centru de exploatare de păduri şi exploatarea marmorei. Pretură. 1 ţesătorie. Banca « Bihoreana ». Casa de păstrare din Salonta. Vaşcău. Serviciu sanitar. Banca « Economul ». Banca de credit. al Enciclopediei României. 1 de gheaţă artificială. Serviciu veterinar.Banca « Agrară » Cluj (sucursală). 3 mori.T. editura Imprimeriei Naționale. Oficiu telefonic. pe valea Crişului Negru. Notar public. [ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II. Percepţie. Cămin pentru meseriaşi. lucrare elaborată sub conducerea prof. 3 de uleiuri vegetale. 1938. Sindicatele muncitoreşti pe bresle. Fotografiisus Nu există fotografii pentru moment. Dimitrie Gusti ] . comună rurală. Banca Bihoreană (sucursală). 1 fabrică de conserve. o organizaţie medicală a Casei de Asigurări Sociale. Țara Românească. Spital de stat.T. Oficiu P.. Pompieri. Banca « Timişana ». Banca civilă « Drăganul ». Corporaţia meseriaşilor. Judecătorie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->