Sunteți pe pagina 1din 19

ANALIZA COST

BENEFICIU

Curs de iniţiere în “tainele”


analizei cost - beneficiu şi analizei
beneficiu - cost
Glosar de termeni
 Cost 1: s.n. Sumă de bani cheltuită pentru
producerea sau cumpărarea unui bun,
efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu
etc.
 Cost 2 : s.n. Totalitatea cheltuielilor, exprimate
în bani, efectuate pentru producerea unui bun,
executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu
etc. (< it. costo, germ. Kostos)

 Beneficiu 1: s.n. Câştig, profit sau folos pe


care-l are cineva din ceva; profit financiar al
unei întreprinderi, reprezentând diferenţa dintre
veniturile realizate şi cheltuielile ocazionate de
acestea.
 Beneficiu 2: s.n. Venit material sau spiritual;
spiritual
Glosar de termeni

 Analiza cost – beneficiu = Analiza


beneficiu – cost

Benjamin Franklin – 19 septembrie 1772


Un demers altruist

Scopul principal al Analizei cost –


beneficiu (ACB), este de a ajuta
la adoptarea deciziilor sociale.
Mai exact, obiectivul ACB este de
a facilita repartiţia mai eficientă a
resurselor societăţii.
Tipuri de analize
 ACB ex ante – se efectuează în
perioada în care un proiect se află
încă în studiu, înainte de
implementarea sau demararea lui.

 ACB ex post – se efectuează la


finalul proiectului. În acest moment
toate resursele au fost deja folosite
la realizarea proiectului.

 ACB in medias res – se


desfăşoară pe durata de viaţă a
unui proiect.
10 pentru analiza ex – ante

1. Specificarea setului de alternative


2. Identificarea subiecţilor care vor primi
beneficiile şi a acelora care vor suporta
costurile
3. Catalogarea inputurilor şi outputurilor şi
selectarea indicatorilor de măsură.
4. Estimarea cantitativă a inputurilor şi
outputurilor pe durata de viaţă a proiectului
5. Evaluarea monetară a tuturor inputurilor şi
outputurilor
6. Actualizarea valorii beneficiilor şi costurilor
7. Calcularea indicatorilor pentru fiecare
alternativă
8. Efectuarea analizei de senzitivitate
9. Efectuarea analizei de risc
10. Formularea concluziilor
1 - Alternative
 Prin această etapă se trece dacă ACB
se realizează la nivelul Studiului de
prefezabilitate, în vederea alegerii
unei variante optime atât tehnic cât şi
economic, pentru investiţia avută în
vedere.
 Pentru un proiect aflat în faza de
Studiu de fezabilitate această
etapă se înlocuieşte cu cea a definirii
obiectivelor investiţiei (general şi
specifice) şi stabilirii ipotezelor de
lucru (orizont de timp, moneda de
lucru, cursul de schimb, rate de
2 - Subiecţii

 Această etapă presupune


definirea grupului ţintă şi a
beneficiarilor investiţiei. În
funcţie de impactul pe care îl are
investiţia din perspectiva
dimensiunii grupului ţintă şi a
numărului de beneficiari
“afectaţi”, amploarea ACB se
poate extinde de la planul local,
la cel regional sau chiar naţional.
3 – Cifrele din spatele
rezultatelor financiare
 Costurile de realizare a investiţiei
 Costurile din perioada de operare a
investiţiei (utilităţi, remuneraţii,
reparaţii curente, reparaţii capitale,
administrative, materii prime, etc)
 Veniturile din perioada de operare a
investiţiei (din vânzarea de bunuri, din
prestarea de servicii, din perceperea
de taxe de utilizare, etc.)

 Valoarea reziduală a investiţiei.


4 – Cifrele din spatele
rezultatelor economico –
sociale
 Costuri cuantificabile monetar
(costuri de oportunitate, costuri
de mediu, etc.)
 Beneficii cuantificabile monetar
(beneficii din vieţi salvate,
beneficii din timpul economisit,
beneficii din accidente evitate,
beneficii din instituţionalizări
evitate, beneficii din creşterea
atractivităţii turistice, etc.)
5 – Dincolo de cifre
 În ceea ce priveşte analiza socio – economică pe
lângă beneficiile şi costurile cuantificabile monetar
(evaluabile), trebuie luate în calcul şi costurile şi
beneficiile care nu pot fi evaluate, dar a căror
manifestare poate să afecteze pozitiv sau negativ
subiecţii avuţi în vedere de investiţie.

 Exemple de asemenea costuri şi beneficii sunt:


facilitarea accesării serviciilor medicale şi
educaţionale, crearea unui confort sporit în deplasare,
crearea de condiţii propice pentru petrecerea timpului
liber şi pentru relaxare, beneficii de natură estetică,
poluare prin emisii de noxe, poluare fonică, etc.
6 – Actualizarea
(neuroeconomia)
 Necesitatea actualizării rezidă din
faptul că majoritatea indivizilor preferă
să consume mai degrabă acum decât
mai târziu şi, din această cauză
renunţă la a consuma mai mult în
viitor. Această diferenţă nu are nici
o legătură cu inflaţia.
 Procedură prin care o valoare din viitor
este “adusă” în prezent.
 Un cost sau un beneficiu care se
obţine în anul “t” este transformat în
valoarea actuală prin împărţirea lui la
(1+s)t, unde s este rata de
actualizare.
7- Indicatori

 Indicatori financiari

 Indicatori socio - economici


Rezultatele financiare
 Rata internă de rentabilitate financiară a investiţiei
RIRFI sau FIRRI

 Rata internă de rentabilitate financiară a capitalului


RIRFC sau FIRRK

 Valoarea financiară netă actualizată a investiţiei


VFNAI sau FNVI

 Valoarea financiară netă actualizată a capitalului


VFNAC sau FNVK

 Raportul cost/beneficiu financiar


RF c/b sau FR c/b
Rezultatele economico -
sociale
 Rata de rentabilitate economică a investiţiei
RREI sau EIRR

 Valoarea economică netă actualizată a


investiţiei
VENAI sau NEVI

 Raportul economic cost/beneficiu


RE c/b sau ER c/b
8 - Senzitivitatea
 Analiza de senzitivitate a apărut
din necesitatea testării ipotezelor
utilizate în analiza financiară sau
cea socio – economică.

 Rezultatele acestei analize pot fi


mult mai sugestive şi mai
importante pentru decizia de a
investi decât rezultatele analizei
financiare sau socio – economice.
9 - Riscul
 Analiza de risc completează analiza de
senzitivitate şi îi întăreşte concluziile.
 Există o dublă abordare în analizarea
riscului:
1. calitativă (probabilitate şi impact)
2. cantitativă (metode statistice de
evaluare, ex. Monte Carlo)

Pentru automatizarea analizei


cantitative a riscului s-au dezvoltat
soft-uri specializate: @Risk, Enablon
RM, RiskDecision, şi altele.
10 - Concluzii
 Concluziile trebuie să fie formulate
clar şi în concordanţă cu obiectivele
urmărite în analiză.
 Pentru formularea unor concluzii
pertinente trebuie parcurse toate
etapele analizei. Este recomandat ca
la finalizarea fiecărei etape să se
formuleze câteva concluzii aferente
celor analizate în etapa respectivă.
 De asemenea, este preferat a se
formula aceste concuzii sub formă de
recomandări.

 ANALIŞTII FAC RECOMANDĂRI NU IAU


Bibliografie recomandată
 Anthony E. Boardman, David H.
Greeenberg, Aidan R. Vining, David L.
Weimer – Analiza cost-beneficiu,
concepte şi practică, ediţia a II-a,
Editura ARC
 www.theiiba.org - Business Analysis
Body of Knowledge – International
Insitute of Business Analysis
 European Commision – Guide to COST-
BENEFIT ANALYSIS of investment
projects, final report, 16.06.2008
 Cărţi care tratează domeniul economiei
politice şi al statisticii.