Statistica Matematica 2008

Statistica matematica
probleme de dificultate redusa
TRUE/FALSE
1) Dintr-o populaţie normal repartizată cu dispersia necunoscută se face o selecţie de

volum n. Intervalul de încredere pentru media m a populaţiei cu dispersia necunoscută
⎛ s% s% ⎞
este ⎜ x − tα , x + tα ⎟.
⎝ n n⎠
2) Fie θ un parametru al colectivităţii generale şi θ*(x1,x2,…,xn) o funcţie de selecţie. Spunem că θ*

este o estimaţie consistentă a lui θ dacă θ*(x1,x2,…,xn) converge în probabilitate către θ.
3) Momentele de selecţie sunt estimaţii absolut corecte ale momentelor teoretice.
4) Fie densitatea de repartiţie f(x,θ), cu θ parametru necunoscut. Fie cazul ipotezei simple: H0:θ=θ0
; H1:θ=θ1. Probabilitatea de respingere a ipotezei H0 ca funcţie de θ se numeşte riscul
furnizorului.
5) Intervalul de incredere pentru parametrul mediei m din repartia normala N(m, ) cand se
cunoaste este .
6) Intervalul de incredere pentru parametrul m al repartitiei normale N(m, ) cand nu se cunoaste
dispersia este:
7) Intervalul de incredere pentru parametrul dispersiei al repartiei normale N(m, ) este
8)
Valoarea mometului de selecţie de ordinul r este .
9)
Momentele de selecţie sunt estimaţii absolut corecte ale momentelor teoretice.
10) Urmatoarea estimatie: este o estimatie nedeplasata pentru dispersia teoretica.
11) Fie si doi estimatori nedeplasati pentru un parametru . Sa se precizeze daca estimatorul
pastreaza proprietatea de a fi nedeplasat pentru parametrul dat .
12)
Testul Z se aplicã pentru verificarea ipotezei
H 0 : m = m0
cu alternativa
H1 : m = m1
pentru distributia N m,σ( 2
) cu σ 2
cunoscut.
13) Pentru compararea a doua proportii provenite din doua esantioane de volume si ale
aceleasi populatii se foloseste statistica normal redusa:
14) Pentru compararea a 2 proportii testam ipoteze nula: contra ipotezei alternative:
la un prag de semnificatie . Atunci spunem ca respingem ipoteza nula in cazul:
, unde reprezinta cuantila de ordin .
⎛1 − α ⎞
15) Valorile d α = Φ −1 ⎜ ⎟ , unde este functia de repartie pentru o variabila normal redusa, nu
⎝ 2 ⎠
se cunosc.
16)
Dacã θ* ( x1 ,..., xn ) converge în probabilitate cãtre parametrul θ , spunem cã θ* este o
estimatie consistentã a lui θ .
17)
( ) ( )
Dacã M θ* ( x1 ,..., xn ) = θ , lim D 2 θ* ( x1 ,..., xn ) = 0 ,
n→∞
spunem cã θ* ( x1 ,..., xn ) este o estimatie corectã a parametrului θ .
18) O estimatie θ* este nedeplasatã pentru parametrul ( )

dacã M θ* = 0 .
19)
1 n
Dispersia de selectie este s 2 = ∑ (xi − x )2 este o estimatie nedeplasata pentru dispersia
n i =1
teoretica.
20)
1 n
Valoarea mediei de selectie este x = α1 = ∑ xi
n i =1
21)
1 n
Valoarea dispersiei de selectie este s 2 = ∑ (xi − x )2
n i =1
22)
Dacã repartitia teoreticã are media m si dispersia σ 2 , atunci media de selectie are
σ2
valoarea medie si dispersia .
n
23)
Testul "t" (Student) se aplicã pentru verificarea ipotezei
H 0 : m = m0
cu alternativa
H1 : m = m1
( )
pentru distributia N m,σ2 cu σ 2 cunoscut.
24)
Pentru compararea dispersiei de sondaj cu dispersia populatiei originare
( )
consideratã N m,σ2 trebuie verificatã ipoteza
H 0 : σ 2 = σ02
contra alternativei
H1 : σ2 = σ12 .
se face cu ajutorul unui esantion de volum n cu statistica U =
(n − 1)~s 2 care are o
σ2
repartitie
c804 Tm(2)T /C2_0 1 Tf2.104564 0 0 129.68246..4570910.94 Tm<46>

34) Amplitudinea A are urmatoarea proprietate: .
35) Amplitudinea A are urmatoarea proprietate: .
YES/NO
1) Intervalul de incredere pentru parametrul dispersiei al repartiei normale N(m, ) este
2) Fie si n date, atunci cuantilele repartitiei : χ12,tab = χ 2α , χ 22,tab = χ 2α sunt tabelete?

1− ;( n −1) ;( n −1)
2 2
3) Estimatorul verosimilitatii maxime pentru parametrul al repartitiei Poisson este un estimator

eficient.
4)
Douã estimatii eficiente ale parametrului θ nu sunt egale aproape sigur.
5)
Valoarea medie a momentului de selectie de ordin r , α r este α r ?
6)
Dispersia momentului de selectie de ordin
10) In cazul in care pentru observatiile avem frecventele absolute atunci
mediana se poate calcula folosind frecventele cumulate?
NUMERIC RESPONSE
1) Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele

date de selectie: 13,12 10,12,13, 14, 13, 14, 12, 11, 15, 14, 10, 14, 13, 11, 14, 15, 16, 13. Sa se
calculeze valoarea functiei de repartie empirice in punctul 12,5.

calculeze valoarea functiei de repartie empirice in punctul 16.

calculeze valoarea functiei de repartie empirice in punctul 9.

calculeze probabilitatea ca variabila aleatoare de selectie sa apartina intervalului (12; 14,5)

calculeze valoarea mediei de selectie.

calculeze valoarea dispersiei de selectie.
COMPLETION
1) Fie θ un parametru necunoscut pentru o densitate de repartitie f ( x, θ ) .Atunci pentru o selectie

de volum n obtinem douã statistici A( x1 ,..., xn ) , B( x1 ,..., xn ) astfel încât probabilitatea
P( A( x1 ,..., xn ) ≤ θ ≤ B(x1 ,..., xn )) = δ ,unde δ nu depinde de θ . Atunci [A,B] se
numeste........................de incredere.
2) Fie θ este un parametru necunoscut pentru densitatea de repartitie f ( x, θ ) .Atunci pentru o
selectie de volum n obtinem douã statistici, A( x1 ,..., xn ) , B( x1 ,..., xn ) astfel încât
probabilitatea P( A( x1 ,..., xn ) ≤ θ ≤ B( x1 ,..., xn )) = δ ,unde δ nu depinde de θ . In acest caz
multimea punctelor de selectie ( x1 ,..., xn ) pentru care A ≤ θ ≤ B , se numeste ............ de
acceptare pentru θ .
3) Fie θ este un parametru necunoscut al densitatii de repartitie f ( x, θ ) în care pentru o selectie

de volum n obtinem douã statistici, A( x1 ,..., xn ) , B( x1 ,..., xn ) astfel încât probabilitatea
P( A( x1 ,..., xn ) ≤ θ ≤ B( x1 ,..., xn )) = δ ,unde δ nu depinde de θ .Atunci numãrul δ se numeste
....... de încredere al intervalului [A,B].
4) Dispersia de selecţie este o estimaţie consistentă pentru ...................teoretică.
5) Probabilitatea de respingere a ipotezei nule ca functie de parametrul considerat se numeste

functie de............... a testului.
6)
În luarea deciziei de admitere sau respingere a unei ipoteze se pot face o eroare de gradul
întâi daca ..................... H 0 desi ea este adevãratã.
7)
În luarea deciziei de admitere sau respingere a unei ipoteze se pot face o eroare de gradul doi
daca ..................... H 0 desi ea este falsa.
8)
Fie x1 ,..., x n valorile observate ale variabilei x şi y1 ,..., y m valorile observate ale
variabilei y şi fie f ij numărul unităţilor populaţiei care au valoarea xi a variabilei x şi y i pentru
n m
y. Atunci f • j = ∑ f ij şi f i• = ∑ f ij se numesc repartiţii ...............ale lui y, respectiv x.
i =1 j =1
9)
Caracteristicile ...............ale lui x şi y (medie şi dispersie) sunt
n n
∑ (x − x ) f i•
1 1
x=
f ••
∑x
i =1
i f i• , D 2 ( x) =
f •• i =1
i
2
2
∑ (y − y) f• j
m m
1 1
y=
f ••
∑y
j =1
j f •. j , D ( y) =
2
f •• j =1
j
Statistica matematica
probleme de dificultate medie
TRUE/FALSE
1) Efectuand o statistica a salariului dintr-o firma am gasit ca valoarea medianei este de 1400 de
RON. Atunci putem concluziona ca cai mai multi angajazi au un salariu de 1400 de RON?
2) Efectuand o statistica a salariului dintr-o firma am gasit ca valoarea modulului este de 1400 de
RON. Atunci putem concluziona ca jumatate din numarul angajatilor au un salariu mai mic de
de 1400 de RONsi cealalta jumatate un salariu mai mare de 1400 de RON?
3) Efectuand o statistica a salariului dintr-o firma am gasit ca valoarea mediei de selectie este de
1400 de RON. Atunci putem concluziona ca daca totalitatea salariilor platite s-ar repartiza in
mod egal atunci fiecare angajat ar primi un salariu de 1400 de RON?
4) Daca Me este valoarea medianei unei populatii statistice atunci avem urmatoarea relatie:
5) Daca sunt valorile cuartilelor unei populatii statistice atunci avem urmatoarele relatii:
, , .
6) Daca sunt valorile cuartilelor unei populatii statistice atunci avem urmatoarele relatii:
, , .
7) Pentru o repartitie simetrica valoarea medianei coincide cu valoarea mediei de selectie.
MULTIPLE CHOICE
1) S-a constatat că cererea unui anumit articol într-o perioadă a anului este o variabilă
aleatoare. Luându-se la întâmplare 100 de bonuri de comandă s-au observat următoarele
Cererea ( xi ) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Frecvenţa ( ni ) 4 5 12 8 20 18 10 19 3 1
Cererea medie x este:
1 x = 7, 49
2 x = 4, 47
3 x = 5, 49
4 x = 14, 49
2) Fie o selecţie de volum 25 repetată asupra unei caracteristici X a unei populaţii statistice care a
condus la rezultatele următoare:
k 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
xk -2 0 1 2 1 2 0 4 -2 -1 -3 1 2 3 4 2 -2 -1 3 2 4 4 1 -3 2
Fie s2 , dispersia de selecţie.

Atunci
1
2
3
4
5
3) Se consideră X o caracteristică a unei populaţii cu densitatea de repartiţie f ( x,θ ) cu θ
( 2θ )
x
parametru necunoscut, f ( x, θ ) = e−2θ , x ∈ N, θ > 0, şi fie { xk }k =1, n rezultatele unei

x!
selecţii repetate de volum n efectuată asupra lui X.
Un estimator de maximă verosimilitate al parametrului θ este
1 θ∗ = x
2 x
θ∗ =
2
3 θ = ln x
∗
4 θ ∗ = ex
5 θ ∗ = 2x
4) Fie X o carateristică a unei populaţii, X∈(m,σ2), cu σ = 36, şi fie o selecţie de volum n=9 care
conduce la o valoare medie x = 195 .
Intervalul de încredere pentru parametrul m este [171,48;218,52] pentru coeficientul de
încredere
1 δ = 0,90
2 δ = 0,95
3 δ = 0,98
4 δ = 0,99
5) . Fie X o carateristică a unei populaţii, X∈(m,σ2) şi fie o selecţie de volum n=9 care conduce la
o valoare medie şi o dispersie modificată x = 50, s% = 1,752 .
2
Intervalul de încredere pentru parametrul m este [ 48,311; 51,689] pentru coeficientul de

încredere
1 δ = 0,90
2 δ = 0,99
3 δ = 0,98
4 δ = 0,95
5 δ = 0,975.
6) Dintr-o populaţie normală se face o selecţie de volum 16 găsindu-se:

xk: 2,8; 2,8; 2,8; 3; 3; 3; 3,4; 3,2; 3; 3; 2,9; 2,9; 2,8; 3,4; 3; 3.
Intervalul de încredere 98% corespunzător dispersiei σ2 este
1 [0, 076;0,1033]
2 [0, 0176;0,1033]
3 [0, 0176;0, 0033]
4 [0, 076;0, 0033]
5 [0,1176;0, 0033]
7) Dintr-o selecţie ordonată de volum n=25 s-au obţinut următoarele date: medie de selecţie x =
14,85, dispersie de selecţie modificată s* = 1,52.
Se face urmatoarea ipoteza asupra valorii medii teoretice H0 : m = 15,15 .
In aceste conditii,
1 nu se acceptă ipoteza H0 la un nivel de semnificaţie α = 0,05.

2 se accepta ipoteza H0 la un nivel de semnificaţie α = 0,5.
3 se accepta ipoteza H0 la un nivel de semnificaţie α = 0,025.
4 se accepta ipoteza H0 la un nivel de semnificaţie α = 0,05
8) Pe un eşantion dintr-o populaţie N(m, σ ) de volum n=25 s-a obţinut x = 12,64; s 2 = 6, 25 .

Se fac urmatoarele ipoteze asupra valorii medii teoretice : H0: m = 12, H1 : m ≠ 12 .
La un nivel de semnificaţie α = 0,05 , tα = 2, 262
1 se accepta alternativa H1
2 datele sunt insuficiente
3 se accepta H0
4 nu se accepta nici una dintre cele doua ipoteze
9) Dintr-o populaţie normal repartizată cu dispersia necunoscută se face o selecţie de
volum n = 9 şi se obţine x = 50 , s% 2 = 1, 752 . Să se scrie intervalul de încredere dacă
α = 0, 05 şi tα = 2, 37 .
1 ( 47,98;50, 01)
2 ( 48, 61;51,38)
3 ( 37,98; 49,92 )
10)
Momentul centrat de selecţie de ordinul r este
1 2
11) Daca pentru o sectie de volum n se cunoaste dispersia de selectie atunci sa se precizeze
valoarea dispersiei de selectie modificate .
1 3
2 4
12) Să se arate că dacă este o variabilă aleatoare normală , atunci pentru o selectie de
volum n repartiţia mediei de selecţie este:
1 3
2 4
13)
Spunem că este o estimaţie consistentă a lui daca:
1 Dacă converge în probabilitate către parametrul
2 Dacă converge aproape sigur către parametrul
3 Dacă converge in medie patratica către parametrul
14)
Recunoasteti urmatoarea teorema:
Dacă este o estimaţie absolut corectă a parametrului , atunci
( )
D 2 θ* ( x1 ,... xn ) ≥
1
⎛ ⎡ ∂ ln f ( x, θ) ⎤ 2 ⎞
nM ⎜ ⎢ ⎟
⎜⎣ ∂θ ⎥⎦ ⎟
⎝ ⎠.
1 Cebisev 3 Markov
2 Rao-Cramer 4 Bernoulli
15)
Dacă este o funcţie de estimaţie absolut corectă, atunci raportul
1
⎛ ⎡ ∂ ln f ( x, θ) ⎤ 2 ⎞
nM ⎜ ⎢ ⎥⎦ ⎟
⎟
⎜⎣ ∂θ
( )
en θ * = ⎝
D θ
2 *
( )
⎠
se numeşte:
1 eficienta lui 3 asimetria lui

2 mediana lui 4 excesul lui
16) Pentru compararea dispersiei de sondaj cu dispersia populatiei originare comsiderata normala
trebuie verificata ipoteza nula contra alternativei la un prag
de incredere .Specificati care din urmatoarele situatii este cea adevarata:
1 Daca aunci pentru respigem
2 Daca aunci pentru respigem
17) Determinarea regiunii critice se face cu ajutorul urmatoarei leme:

1 Rao-Cramer
2 Bernoulli
3 Neyman-Pearson
18) Intervalul de incredere pentru parametrul mediei m din repartia normala N(m, ) cand se
cunoaste este
1 3
2 4
19) Sa se afle intervalul de incredere pentru parametrul m al repartitiei normale N(m, ) cand nu se
cunoaste dispersia .
1 3
2 4
20) Sa se determine un interval de incredere pentru parametrul dispersiei al repartiei normale

N(m, )
1 3
2 4
21)
Fie repartitia de tip continuu f ( x, θ ) unde θ poate lua orice valoare dintr-un interval I .
Valorile de selectie x1 ,..., xn obtinute în urma a n extractii independente din populatie sunt
variabile aleatoare independente cu aceeasi densitate de probabilitate f ( x, θ ) . Atunci functia
, P( x1 ,..., xn ; θ)dx1 ...dxn = f (x1 , θ)... f ( xn , θ)dx1 ...dxn se numeste
1 functie de repartitie 3 functie de verosimilitate
2 densitate de repartitie 4 variabila aleatoare
22)
Momentul centrat de selectie de ordinul r este
1 1 n
μr = ∑ (xi − x )r
n i =1
2
23)
Momentul de selectie de ordinul r pentru o variabila aleatoare este
1
2 1 n r
αr = ∑ xi
n i =1
3
24) Compararea mediei unui sondaj cu media cunoscuta a unei populatii originare se face cu ajuorul
testului Z care se bazeaza pe statistica Z=...
1 3
2 4
25) Compararea a douã proportii se realizeza cu ajutorul a douã esantioane de volum n1 respectiv
n2 din populatii diferite sau din aceeasi populatie. Aceste esantioane ne dau proporþiile p1
respectiv p2 de elemente posedând o anumitã caracteristicã A . Vom testa ipoteza
H 0 : p1 = p2
contra alternativei
H 1 : p1 ≠ p2 .
cu ajutorul statisticii:
1 2 p1 − p2 3
Z=
p1q1 p2 q2
+
n1 n2
26)
( )
Daca en θ este eficienta lui θ atunci
*
1 0 ≤ e (θ ) ≤ 1
n
* 3 en (θ * ) <0
2 e (θ ) >1
n
* 4 en (θ * )
27) S-a constatat că cererea unui anumit articol într-o perioadă a anului este o variabilă
aleatoare. Luându-se la întâmplare 100 de bonuri de comandă s-au observat următoarele
Cererea ( xi ) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Frecvenţa ( ni ) 4 5 12 8 20 18 10 19 3 1
Atunci dispersia modificată de selecţie s% este: 2
1 s% 2 = 4, 47 2 s% 2 = 7, 49
28) Fie o selecţie de volum 25 repetată asupra unei caracteristici X a unei populaţii statistice care a
condus la rezultatele următoare:
k 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
xk -2 0 1 2 1 2 0 4 -2 -1 -3 1 2 3 4 2 -2 -1 3 2 4 4 1 -3 2
Fie x , media de selecţie. Atunci

1 x = 2,96
2 x = 1,96
3 x = 0,96
29) Fie o populaţie caracterizată simultan de două variabile X şi Y. Fie x1 , x2 ,..., xn valorile
observate ale variabilei X şi y1 , y2 ,..., ym valorile observate ale variabilei Y. Fie fij numărul
unităţilor populaţiei care au valoarea xi a variabilei X şi yj pentru Y.
Numerele f ij , i = 1, n, j = 1, m , satisfac urmatoarele relatii:
1 m n 3 m n
fij ≥ 1, i = 1, n, j = 1, m, ∑∑
i =1 j =1
fij = 1 ∑∑ f
i =1 j =1
ij =1
2 fij ≥ 1, i = 1, n, j = 1, m, 4 m n
fij ≥ 0, i = 1, n, j = 1, m, ∑∑ f
i =1 j =1
ij =1
30) Se considera o populatie avand doua caracteristici X si Y, variabilele aleatoare discrete, pentru
care se cunosc repartiţiile individuale şi repartiţia comună date în tabloul
X\Y 0 1 pi
-1 1/12 5/12 1/2
1 1/4 1/4 1/2
qj 1/3 2/3
Repartiţia variabilei 3X - 2Y este
1 ⎛ −3 -1 1 3 ⎞
3 X − 2Y : ⎜ 5 1 1 1⎟
⎟
⎜⎜ ⎟
⎝ 12 12 4 4⎠
2 ⎛− 3 -1 1 3⎞
⎜ ⎟
3 X − 2Y : ⎜ 1 5 1 1⎟
⎜ ⎟
⎝ 12 12 4 4⎠
3 ⎛− 3 -1 1 3⎞
⎜ ⎟
3 X − 2Y : ⎜ 1 5 1 1⎟
⎜ ⎟
⎝ 12 12 4 4⎠
4 ⎛ −3 -1 1 3 ⎞
3 X − 2Y : ⎜ 1 1 1 5⎟
⎟
⎜⎜ ⎟
⎝ 12 4 4 12 ⎠
31) Fie o populaţie caracterizată simultan de două variabile X şi Y pentru care calculăm media
teoretica condiţionata a lui Y in raport cu X, $y x .
Coeficientul de variatie a ajustarii se calculeaza cu formula:

unde y x = a + bx .
∑ ( $y − y )
1
x
Dy
1
CV = = ⋅
y y n
∑ ( $y − y )
2
x
CV = Dy =
n
3 1
CV =
y
4
Dy 1 ∑( y − y ) x
CV = = ⋅
y y n
32) La două teste opt elevi au obţinut următoarele rezultate:

Test 1 X 35 55 40 35 50 60 45 40
Test 2 Y 50 60 40 35 65 55 45 50
Valorile medii x şi y sunt
1 x = 45 2 x = 50 3 x = 45 4 x = 55
y = 55 y = 45 y = 50 y = 50
33) La două teste opt elevi au obţinut următoarele rezultate:

Test 1 X 35 55 40 35 50 60 45 40
Test 2 Y 50 60 40 35 65 55 45 50
Coeficientul a al dreptei de regresie a lui y în raport cu x , y x = a + bx este
*
1 a = 0,70 2 a = 0,75 3 a = 0,77 4 a = 0,80
34) Dacă se dau x = 7,82 , y = 7,86 , s x = 4,86 , s y = 5,50 şi rxy = 0,5273 , dreapta de
regresie a lui y în raport cu x este
1 y = 0,5967 x − 3,17
2 y = 0,5967 x + 3,17
3 y = −0,5967 x + 3,17
4 y = −0,5967 x − 3,17
35) Dacă se dau x = 7,82 , y = 7,86 , s x = 4,86 , s y = 5,50 şi rxy = 0,5273 , coeficientul a
din ecuaţia dreptei de regresie y x = a + bx are valoarea
1 a =1 2 a = 0,5967 3 a = −0,5967 4 a = 0,3
36) Dacă se dau x = 7,82 , y = 7,86 , s x = 4,86 , s y = 5,50 şi rxy = 0,5273 , coeficientul b
din ecuaţia dreptei de regresie y x = a + bx are valoarea
1 b = 3,17 2 b = −3,17 3 b=4 4 b = 4,2
37) Pentru datele din tabelul următor

x 40 50 60 70 75
y 58 102 142 188 210
valorile medii x şi y sunt
1 x = 58 2 x = 59 3 x = 58
y = 140 y = 140 y = 140 ,2

x 40 50 60 70 75
y 58 102 142 188 210
coeficientul a al dreptei de regresie y x = a + bx are valoarea
1 a = 4,29 2 a = 4,256 3 a = 4,38 4 4,5

x f⋅ j
y 20 25 30 35 40
16 4 6 10
26 8 10 18
36 32 3 9 44
46 4 12 6 22
56 1 5 6
f i⋅ 4 14 46 16 20 100
Sa se determine x şi y
1 x = 30 2 x = 31,7 3 x = 31.7 4 x = 32
y = 29 ,7 y = 30 y = 35.6 y = 31
NUMERIC RESPONSE
1) O selectie de volum n=100 asupra unei caracteristici X conduce in urma ordonarii observatiilor
la urmatoarele rezultate:
-2 -1 0 1 2 3 4 5
5 9 15 25 20 16 7 3
Precizati valoarea medianei.
-2 -1 0 1 2 3 4 5
5 9 15 25 20 16 7 3
Precizati valoarea modulului.
-2 -1 0 1 2 3 4 5
5 9 15 25 20 16 7 3
Precizati valoarea amplitudinei.
-2 -1 0 1 2 3 4 5
5 9 15 25 20 16 7 3
11) Punctele realizate de studentii care au promovat examenul de statistica sunt: 64, 62, 76, 82, 56,
76, 84, 92, 86, 62, 58, 78, 82, 56, 58, 68, 82, 84, 78, 76, 94, 82, 64, 78, 84, 94, 88, 78, 92, 78.
Precizati care este valoarea quartilei .
76, 84, 92, 86, 62, 58, 78, 82, 56, 58, 68, 82, 84, 78, 76, 94, 82, 64, 78, 84, 94, 88, 78, 92, 78.
Precizati care este valoarea quartilei .
76, 84, 92, 86, 62, 58, 78, 82, 56, 58, 68, 82, 84, 78, 76, 94, 82, 64, 78, 84, 94, 88, 78, 92, 78.
Precizati care este valoarea percentilei .
14) Sa se afle valoarea medianei pentru urmatorul sir de date: 2,5; 3,7; 1,4; 0,2; 5,4; 8,9; 4,2.
statistica matematica
probleme de dificultate ridicata
TRUE/FALSE
1. Repartiţia valorilor unei variabile observate este dată de tabelul

Valorile mărimii -1 0 1 2 3 4 5 6
Frecvenţele 2 5 6 9 10 8 7 3
Valoarea medie a mărimii observate este x = 2, 7 4 .
2. S-a constatat că cererea unui anumit articol într-o perioadă a anului este o variabilă aleatoare.
Luându-se la întâmplare 100 de bonuri de comandă s-au observat următoarele
Cererea ( xi ) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Frecvenţa ( ni ) 4 5 12 8 20 18 10 19 3 1
Cererea medie x şi dispersia modificată de selecţie s% 2 sunt egale cu x = 5, 49 , s% 2 = 4, 47 .
3. Dintr-o populaţie normal repartizată cu dispersia necunoscută se face o selecţie de volum 9

găsindu-se x = 50 şi s% 2 = 1, 752 . Pentru α = 0,95 şi tα = 1, 96 intevalul de încredere este
( 47,98;57, 01) .
4. Se consideră X o caracteristică a unei populaţii cu densitatea de repartiţie f ( x,θ ) cu θ parametru
( 2θ )
x
necunoscut, f ( x,θ ) = e−2θ , x ∈ N, θ > 0, şi fie { xk }k =1, n rezultatele unei selecţii repetate de
x!
volum n efectuată asupra lui X.
Un estimator de maximă verosimilitate al parametrului θ este θ * = x
5. Fie o selectie asupra unei variabile aleatoare si .

Atunci estimatorul de maxima verosimilitate pentru este un estimator nedeplasat pentru .
MULTIPLE CHOICE
1. Se fac cinci măsurători cu un aparat asupra lungimii unei bare şi se găsesc rezultatele în mm: 92 ;
94 ; 103 ; 105 ; 106 . Să se determine valoarea medie a lungimii barei, dispersia de selecţie şi
dispersia de selecţie modificată.
a. c.
b. d.
2. Repartiţia valorilor unei variabile observate pe baza a 50 de observaţii este dată de tabelul:
xi 0 1 2 3 4 5 6 7
ni 3 8 5 10 8 6 7 3
Să se calculeze valoarea medie a mărimii observate .
a. c.
b. d.
xi 0 1 2 3 4 5 6 7
ni 3 8 5 10 8 6 7 3
Să se calculeze valoarea dispersieie modificate .
a. c.
b. d.
4. Pentru a cerceta prezenta studentilor la un anumit curs s-a ales un esantion de 100 studenti si s-a
inregistrat numarul absentelor acestora la cinci cursuri consecutive: 40 de studenti nu au nici o
absenta, 20 de studenti au 1 absenta, 15 studenti au 2 absente, 10 studenti au 3 absente, 8 studenti au 4
absente si ultimii 7 studenti au absentat la toate cele 5 cursuri.
Sa se determine valoarea mediei de selectie.
a. 1,47 c. 2
b. 1 d. 2,47
5. O selectie aleatoare de volum n=10 dintr-o populatie normala a dat urmatoarele valori: -2, -2, 1, 2, 2,
3, 3, 4, 4, 5 Sa se scrie un interval de incredere pentru media populatiei normale la un prag de
incredere de 95%. Se cunoaste ca ,26.
a. 1<m<5 c. 0,3<m<3,7
b. -1<m<2 d. 10,3<m<12,4
6. Se efectueaza 12 masuratori independente asupra unei variabile aleatoare repartizate normal

, rezultatul masuratorilor fiind urmatorul :-0,5;-0,4;-0,4;-0,2;0;0,2;0,6;0,8;1;1,2;1,2;1,5. Sa se
detrmine la un prag de incredere de 0,05 un interval de increder pentru media teoretica. Se cunoaste
cuantila
a. 1<m<5,8 c. 10<m<12
b. -0,04<m<0,8 d. 21<m<25,7
7. Sa se gaseasca o estimatie eficienta pentru parametrul din repartitia Poisson ,

k=0,1..., pe baza unei selecţii repetate de volum n.
a. c.
b. d.
8. Sa se precizeze un estimator eficient pentru parametrul mediei m din repartitia normala cu

−
( x − m )2
f ( x, m ) =
1 2 σ2
e
densitatea de probabilitate σ 2π .
a. dispersia de selectie
b. media de selectie
9. O selectie de volum n=31 a dat o estimatie deplasata a dispersiei teoretice. Sa se determine o

estimatie nedeplasata a dispersiei teoretice.
a. 3 c. 3,1
b. 3,5 d. 4
10. Durata de functionare a unui tip de tub florescent de 40 de w poate fi considerata o variabila aleatoare
reprezentata de media m=1500h si . O selectie de 50 de tuburi dau o durata medie de
functionare de ore.Sa se verifice ipoteza nula h fata de alternativa
pentru . Se cunoaste cuantila
a. deci acceptam
b. deci respingem
c. deci acceptam
d. deci respingem
11. Durata de functionare a unui tip de tub florescent de 40 de w poate fi considerata o variabila aleatoare
reprezentata de media m=1500h si . O selectie de 50 de tuburi dau o durata medie de
functionare de ore. Sa se determine puterea testului pentru
a. c.
b. d.
12. Salariul mediu lunar dintr-o unitate de productie este de 1.550.000 lei. Se face o cercetare selectiva pe
un esantion de 25 de salariati si se obtine . Stiind ca salariul este o variabila aleatoare
normala si ca abaterea medie patratica a salariatilor =30.000lei sa se decida daca salariul mediu este
semnificativ mai mic decat cel anuntat la un prag de incredere de =0,01. Se stie ca .
a. deci respingem c. deci respingem
b. deci acceptam d. deci acceptam
13. 1. Pe un esantion format din 10.000 de indivizi din totalul populaþiei unei zone de 700 .000 de
indivizi, s-a constatat cã consumul mediu lunar pentru menaj este de 950 .000 lei ºi o abatere
medie pãtraticã s = 700.000 . Sã se determine un interval de încredere pentru estimarea mediei de
consum a întregii populaþii.Se cunoaste ca t α = 1,96 .
a. 136.000 m 200.000 c. 550.000 m 935.000

b. 100.000 m 255.000 d. 936.000 ≤ m ≤ 964.000
14. 1. Sã se determine un interval de încredere pentru parametrul σ cu un prag de încredere de 98%

stiind cã în urma a 25 de mãsurãtori independente s-a obþinut media x = 18,2 si dispersia
~
s 2 = 1,63 .
a. 1,23< <3,456 c. 0.88< <1,2

b. 0,23< <0,88 d. 0,88 ≤ σ ≤ 1,896
15.
Sa se afle estimatorul de verosimilitate maxima pentru parametrul m din repartitia normala
N(m, ).
a.
m=
b. 1 n
m= ∑ xi
n i =1
c.
16. Sa se estimeze parametrul pentru repartitia normala N(m, )
a. c.
b. d.
λk
17. Sa se estimeze parametrului λ din repartia Poisson f ( k ; λ ) = e− λ , k = 0,1,... pe baza unei
k!
selectii repetate de volum n .
a.
b.
c.
18.
Se efectueazã o selectie de volum n = 100 asupra unei variabile aleatoare ξ care ne furnizeazã
30 15 10 45
valorile 1 , 5 , 9 , 12 cu frecventele = 0,3 , = 0,15 , = 0,1 , si = 0,45 atunci
100 100 100 100
a. F(2)=0,1 c. F(2)=0,15
b. F(2)=0,3 d. F(2)=0,45
( )
19. Fie ξ o variabilã aleatoare normalã N m,σ2 , atunci sa se afle repartitia mediei de selectie.
a. este o variabilã aleatoare normalã
b. este o variabilã aleatoare normalã
c. este o variabilã aleatoare normalã
20. Fie ξ o variabilã aleatoare cu o repartitie Poisson de parametru λ . Sã se determine repartitia mediei
de selectie.
a. este repartizat Poisson

b. este repartizat Binomial
c. este repartizat Cauchy
21.
O masinã fabricã piese în serie. Ea a fost reglatã astfel ca diametrul pieselor sã fie de 12,60
mm. Pe un esantion de 100 de piese s-a obtinut valoarea medie a diametrelor x = 12,65 mm. Dacã
σ2 = 0,16 se cere:
Sã se decidã dacã diametrele sunt semnificativ mai mari decât diametrul anuntat pentru α = 0,01 .
a. nu sunt semnificativ mai mari

b. sunt semnificativ mai mari
22.
O masinã fabricã piese în serie. Dacã volumul esantionului este n = 10 , x = 12,65 si
s = 0,1584 sã se verifice dacã diametrele diferã semnificativ de cel anuntat. α = 0,05 .
2
a. diametrele difera semnificativ b. diametrele nu difera semnificativ
23.
Într-un oras s-a efectuat un sondaj privind cheltuielile lunare pentru consumul alimentar.
Sondajul a fost efectuat pe douã esantioane cuprinzând categorii sociale diferite. S-au obtinut
rezultatele:
Volumul Media de consum Abaterea mediei
esantion (lei) pãtraticã
Muncitori n1 = 327 x1 = 612 .000 s1 = 104 .000
Functionar
n2 = 286 x2 = 642 .000 s2 = 118 .000
i
Sã se testeze dacã diferenta cheltuielilor medii lunare este semnificativã pentru cele douã
categorii sociale
a. da, diferenta este semnificatica b. nu, diferenta nu este semnificatica
xi 0 1 2 3 4 5 6 7
ni 3 8 5 10 8 6 7 3
Să se calculeze valoarea dispersiei.

a. s 2 = 4 c.
b. d.
25. Se consideră o populaţie caracterizată simultan de variabilele aleatoare discrete X, Y si de următorul

tablou incomplet
X\Y 0 1 pi
-1 λ 1/2
1
qj 2/3
unde λ este un parametru real strict pozitiv.
Să se completeze tabloul dat astfel încât acesta să furnizeze repartiţia comună a variabilelor aleatoare
X şi Y.
a. X\Y 0 1 pi
-1 λ 1/6-λ 1/2
1 1/3-λ 1/2+λ 1/2
qj 1/3 2/3
b. X\Y 0 1 pi
-1 1/3+λ 1/2-λ 1/2
1 -λ 1/6+λ 1/2
qj 1/3 2/3
c. X\Y 0 1 pi
-1 λ 1/2-λ 1/2
1 1/3-λ 1/6+λ 1/2
qj 1/3 2/3
d. X\Y 0 1 pi
-1 1/6+λ 1/2-λ 1/2
1 1/3-λ λ 1/2
qj 1/3 2/3
26. Se consideră o populaţie caracterizată simultan de variabilele aleatoare discrete X, Y si de următorul
tablou incomplet
X\Y 0 1 pi
-1 1/6 1/2
1
qj 2/3
Repartiţia comună a variabilelor aleatoare X şi Y este dată de următorul tablou:
a. X\Y 0 1 pi
-1 2/3 1/6 1/2
1 1/3 1/2 1/2
qj 1/3 2/3
b. X\Y 0 1 pi
-1 1/6 1/2 1/2
1 1/2 1/6 1/2
qj 1/3 2/3
c. X\Y 0 1 pi
-1 1/6 1/3 1/2
1 1/6 1/3 1/2
qj 1/3 2/3
d. X\Y 0 1 pi
-1 1/6 1/6 1/2
1 1/6 1/3 1/2
qj 1/3 2/3
27. Doua caracteristici ale unei populatii sunt descrise de variabilele aleatoare discrete X, Y, pentru care se
cunosc repartiţiile individuale şi repartiţia comună date în tabloul
X\Y 0 1 pi
-1 1/12 5/12 1/2
1 1/4 1/4 1/2
qj 1/3 2/3
In aceste conditii, X si Y sunt
a. independente, dar corelate

b. independente şi deci necorelate
c. independente şi deci corelate
d. dependente şi corelate
28. Coeficientul de corelatie r asociat la doua variabile X si Y are urmatoarele proprietati:
A.r este cuprins între –1 şi +1

B.Dacă r este strict pozitiv, ambele variabile variază în acelaşi sens. Dacă r este strict negative,
variabilele variază în sensuri opuse.
C.Dacă valoarea absolută a coeficientului de corelaţie este mică, poate exista o legatura intre
variabilele X si Y, dar aceasta nu poate fi de formă liniară.
D.Coeficientul de corelaţie este direct proporţional cu coeficientul de regresie.
a. A
b. A+B
c. A+B+C
d. A+B+C+D
29. Pentru testarea caracterului omogen al unei colectivităţi statistice se utilizează coeficientul de variaţie.
Cu cât nivelul acestui coeficient este mai apropiat de zero cu atât:
a. variaţia este mai mare, iar colectivitatea mai omogenă.

b. variaţia este mai mică iar colectivitatea mai omogenă.
c. variaţia este mai mică iar colectivitatea mai neomogenă.
d. variaţia este mai mare iar colectivitatea mai neomogenă.
30. Fie o populaţie caracterizată simultan de două variabile X şi Y. Se considera urmatoarele date
xi 1 2 4 5
yj 3 10 12 15
Cea mai buna functie de ajustare liniara a datelor este:
a. y = 3x + 2
b. y = 2x + 3
c. 8 26
y =− x−
5 5
d. 26 8
y = − x−
5 5
31. Fie o populaţie caracterizată simultan de două variabile X şi Y. Se considera urmatoarele date
xi 1 2 4 5
yj 3 10 12 15
Se studiaza dependenta liniara a celor doua caracteristici si se determina functia de regresie

y x = ax + b prin metoda celor mai mici patrate.
4
Eroarea de ajustare globala S = ∑ ( y − ax − b ) si coeficientul de variatie CV sunt:
i =1
i i
a. S = 10, 4, CV = 1, 612
b. S = 1, 04, CV = 0,1612
c. S = 10, 4, CV = 0,1612
d. S = 1, 04, CV = 1, 612
32. Proprietarul unui magazine isi propune sa analizeze mosul in care valoarea incasarilor a fost
uinfluentata de cheltuielile cu publicitatea. Pentru aceasta extrage din documentele de evidenta nivelul
cheltuielilor cu publicitatea si valoarea vanzarilor din ultimile 5 luni.
Cheltuieli publicitate 3 5 7 9
(mii lei) xi
Nivelul vanzarilor 5 25 70 45
(mil. lei) yi
Functia de regresie liniara care descrie interdependenta dintre cele doua caracteristici este
a. y = 8, 25 x − 13, 25
b. y = −8, 25 x + 13, 25
c. y = 8, 25 x + 13, 25
d. y = −8, 25 x − 13, 25
33. La două teste opt elevi au obţinut următoarele rezultate:

Test 1 X 35 55 40 35 50 60 45 40
Test 2 Y 50 60 40 35 65 55 45 50
Dreapta de regresie y n = a + bx este
a. y x = 0,75 − 15 ,25 x
b. y x = 0,75 + 16 ,25 x
c. y x = −0,75 + 16 ,25 x
d. y x = 0,75 − 16 ,25 x
34. Pentru datele din tabelul următor

x fy
y 18 23 28 33 38 43 48
125 1 1
150 1 2 5 8
175 3 2 12 17
200 1 8 7 16
225 3 3 6
250 1 1 2
fx 1 6 8 20 10 4 1 50
să se calculeza mediile x şi y .
a. x = 32 b. x = 328 c. x = 33 d. x = 328
y = 188 y = 187 y = 187 y = 188

x 40 50 60 70 75
y 58 102 142 188 210
ecuaţia dreptei de regresie y x = a + bx este
a. y x = 4,256 − 106 ,84 x
b. y x = −4,256 + 106 ,84 x
c. y x = 4,256 + 106 ,84 x
d. y x = −4,256 − 106 ,84 x

x 6 9 10 12 22 26 28 32 35
y 69 57 65 53 44 40 37 34 32
valorile lui s şi s sunt
2
x
2
y
a. s x2 = 119,25 b. s x2 = 119,25 c. s x2 = 120 d. s x2 = 120
s y2 = 210 s y2 = 220 s y2 = 210 s y2 = 220
37. Repartitia valorilor unei variabile observate este data in urmatoarea tabela pe baza a 500 de observatii:
-1 0 1 2 3 4 5 6
2 5 6 9 10 8 7 3
Sa se calculeze dispersia.
a. =3,38 c. =-1,12
b. =10,21 d. =24,23
-1 0 1 2 3 4 5 6
2 5 6 9 10 8 7 3
Sa se calculeze vectorul frecventelor cumulate.
a.
b.
c.
-1 0 1 2 3 4 5 6
2 5 6 9 10 8 7 3
Sa se calculeze modulul.
a. 3,5 c. 3
b. 2,74 d. -1
-1 0 1 2 3 4 5 6
2 5 6 9 10 8 7 3
Sa se calculeze valoarea functiei de frecventa in punctul 5,2.
a. 47/50 c. 40/50
b. 45/50 d. 42/50
41. Un grup de 100 de persoane se repartizeaza dupa inaltime astfel:

110-120 -130 -140 -150 -160 -170 -180 -190 -200
2 3 3 6 10 20 26 14 16
Sa se calculeze inaltimea medie.
a. 165,3 c. 185,2
b. 171,1 d. 169,9
42. Un grup de 100 de persoane se repartizeaza dupa inaltime astfel:

110-120 -130 -140 -150 -160 -170 -180 -190 -200
2 3 3 6 10 20 26 14 16
Sa se calculeze abatearea media patratica.
a. 16,2 c. 15,3
b. 19,4 d. 20,1
43. Fie valori observate asupra unei caracteristici X si fie media de selectia asociata. Atunci
precizati care din urmatoarele afirmatii este adevarata.
a.
b.
44. Fie valori observate asupra unei caracteristici X si fie media de selectia asociata. Atunci
pentru orice a numar real precizati care din urmatoarele afirmatii este adevarata.
a.
b.
c.

Atunci functia de verosimilitate are urmatoarea forma:
a. c.
b. d.

Atunci estimatorul de maxima verosimilitate pentru .
a. c.
b. d.

Atunci estimatorul de maxima verosimilitate este in urmatoarea relatie cu estimatorul nedeplasat .
a. c.
b. d.
48. O cercetare selectiva a nivelului salariului la 18 salariati a unei firme a dat rezultatele din tabelul:
17,1 17,2 18,4 17 16,5 19,6 15,8 18,5 20,5
19,2 17,6 18,2 19 21,6 16,8 17,5 18,8 17,8
Consideram ca salariile au distributie de probabilitate normala cu , sa se determine intervalul
de incredere pentru salariul mediu m, corespunzator coeficientului de incredere de 90%.Se cunoaste ca
.
a. (17,20; 19,14)
b. (16,20; 20,14)
c. (17,90; 19,59)
17,1 17,2 18,4 17 16,5 19,6 15,8 18,5 20,5
19,2 17,6 18,2 19 21,6 16,8 17,5 18,8 17,8
Consideram ca salariile au distributie de probabilitate normala cu , sa se determine intervalul
de incredere pentru salariul mediu m, corespunzator coeficientului de incredere de 95%.Se cunoaste ca
.
a. (17,20; 19,14)
b. (16,20; 20,14)
c. (17,01; 19,32)
17,1 17,2 18,4 17 16,5 19,6 15,8 18,5 20,5
19,2 17,6 18,2 19 21,6 16,8 17,5 18,8 17,8
Sa se calculeze dispersia de selectie modificata.
a. 1,2 c. 1,432
b. 1,71 d. 1,613
17,1 17,2 18,4 17 16,5 19,6 15,8 18,5 20,5
19,2 17,6 18,2 19 21,6 16,8 17,5 18,8 17,8
Sa se determine intervalul de incredere pentru salariul mediu m, corespunzator coeficientului de
incredere de 95%.Se cunoaste ca .
a. (17,54; 18,8)
b. (12,3; 17,54)
c. (18,8; 21,9)
17,1 17,2 18,4 17 16,5 19,6 15,8 18,5 20,5
19,2 17,6 18,2 19 21,6 16,8 17,5 18,8 17,8
a. (17,65; 18,69)
b. (12,3; 17,54)
c. (18,8; 21,9)
17,1 17,2 18,4 17 16,5 19,6 15,8 18,5 20,5
19,2 17,6 18,2 19 21,6 16,8 17,5 18,8 17,8
a. (13,9; 32,9)
b. (17,4; 18,94)
c. (19,8; 22,8)
17,1 17,2 18,4 17 16,5 19,6 15,8 18,5 20,5
19,2 17,6 18,2 19 21,6 16,8 17,5 18,8 17,8
a. (13,9; 32,9)
b. (16,5; 17,9)
c. (17,3; 19,04)
NUMERIC RESPONSE
1. Pentru o selectie de volum n=41 se cunoaste disperis de sectie . Sa se determine dispersia de

selectie modificata .
xi 0 1 2 3 4 5 6 7
ni 3 8 5 10 8 6 7 3
Sa se determine moda variabilei( valoarea caracteristicii careia ii corespunde cea mai mare frecventa).

Statistica Matematica 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Statistica Matematica 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Statistica matematica

probleme de dificultate redusa

1) Dintr-o populaţie normal repartizată cu dispersia necunoscută se face o selecţie de

2) Fie θ un parametru al colectivităţii generale şi θ*(x1,x2,…,xn) o funcţie de selecţie. Spunem că θ*

3) Momentele de selecţie sunt estimaţii absolut corecte ale momentelor teoretice.

6) Intervalul de incredere pentru parametrul m al repartitiei normale N(m, ) cand nu se cunoaste

7) Intervalul de incredere pentru parametrul dispersiei al repartiei normale N(m, ) este

10) Urmatoarea estimatie: este o estimatie nedeplasata pentru dispersia teoretica.

aceleasi populatii se foloseste statistica normal redusa:

spunem cã θ* ( x1 ,..., xn ) este o estimatie corectã a parametrului θ .

18) O estimatie θ* este nedeplasatã pentru parametrul ( )

c804 Tm(2)T /C2_0 1 Tf2.104564 0 0 129.68246..4570910.94 Tm<46>

35) Amplitudinea A are urmatoarea proprietate: .

1) Intervalul de incredere pentru parametrul dispersiei al repartiei normale N(m, ) este

2) Fie si n date, atunci cuantilele repartitiei : χ12,tab = χ 2α , χ 22,tab = χ 2α sunt tabelete?

3) Estimatorul verosimilitatii maxime pentru parametrul al repartitiei Poisson este un estimator

1) Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele

2) Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele

3) Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele

4) Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele

5) Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele

6) Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele

1) Fie θ un parametru necunoscut pentru o densitate de repartitie f ( x, θ ) .Atunci pentru o selectie

3) Fie θ este un parametru necunoscut al densitatii de repartitie f ( x, θ ) în care pentru o selectie

4) Dispersia de selecţie este o estimaţie consistentă pentru ...................teoretică.

5) Probabilitatea de respingere a ipotezei nule ca functie de parametrul considerat se numeste

7) Pentru o repartitie simetrica valoarea medianei coincide cu valoarea mediei de selectie.

Fie s2 , dispersia de selecţie.

3) Se consideră X o caracteristică a unei populaţii cu densitatea de repartiţie f ( x,θ ) cu θ

parametru necunoscut, f ( x, θ ) = e−2θ , x ∈ N, θ > 0, şi fie { xk }k =1, n rezultatele unei

Intervalul de încredere pentru parametrul m este [ 48,311; 51,689] pentru coeficientul de

6) Dintr-o populaţie normală se face o selecţie de volum 16 găsindu-se:

1 nu se acceptă ipoteza H0 la un nivel de semnificaţie α = 0,05.

8) Pe un eşantion dintr-o populaţie N(m, σ ) de volum n=25 s-a obţinut x = 12,64; s 2 = 6, 25 .

1 eficienta lui 3 asimetria lui

17) Determinarea regiunii critice se face cu ajutorul urmatoarei leme:

20) Sa se determine un interval de incredere pentru parametrul dispersiei al repartiei normale

Fie x , media de selecţie. Atunci

Repartiţia variabilei 3X - 2Y este

Coeficientul de variatie a ajustarii se calculeaza cu formula:

32) La două teste opt elevi au obţinut următoarele rezultate:

33) La două teste opt elevi au obţinut următoarele rezultate:

1 a = 0,70 2 a = 0,75 3 a = 0,77 4 a = 0,80

37) Pentru datele din tabelul următor

38) Pentru datele din tabelul următor

39) Pentru datele din tabelul următor

1. Repartiţia valorilor unei variabile observate este dată de tabelul

3. Dintr-o populaţie normal repartizată cu dispersia necunoscută se face o selecţie de volum 9

4. Se consideră X o caracteristică a unei populaţii cu densitatea de repartiţie f ( x,θ ) cu θ parametru

5. Fie o selectie asupra unei variabile aleatoare si .

Să se calculeze valoarea medie a mărimii observate .

Să se calculeze valoarea dispersieie modificate .

6. Se efectueaza 12 masuratori independente asupra unei variabile aleatoare repartizate normal

7. Sa se gaseasca o estimatie eficienta pentru parametrul din repartitia Poisson ,

8. Sa se precizeze un estimator eficient pentru parametrul mediei m din repartitia normala cu

9. O selectie de volum n=31 a dat o estimatie deplasata a dispersiei teoretice. Sa se determine o

un esantion de 25 de salariati si se obtine . Stiind ca salariul este o variabila aleatoare

a. 136.000 m 200.000 c. 550.000 m 935.000

14. 1. Sã se determine un interval de încredere pentru parametrul σ cu un prag de încredere de 98%

a. 1,23< <3,456 c. 0.88< <1,2

16. Sa se estimeze parametrul pentru repartitia normala N(m, )

a. este repartizat Poisson

a. nu sunt semnificativ mai mari

2) Fie θ un parametru al colectivităţii generale şi θ(x1,x2,…,xn) o funcţie de selecţie. Spunem că θ