Psihologia comunicarii Licenta Psihologie februarie 2009

MULTIPLE CHOICE 1. Prin comunicare: a) se constituie lumea interna a subiectului; b) se degaja tensiuni intrapsihice; c) se asambleaza o perspectiva asupra lumii; d) un individ isi poate constitui o reprezentare privind starea interna a sa si a aproapelui sau. 1. 2. 3. 4. a+c+d a+c+d b+c a+b+c+d

2. Comunicarea este un proces: a) de schimb, substantial, energetic, informational inter-sistemic; b) care instituie o relatie complexa intre surse; c) care poate fi transpus cu exactitate intr-un model matematic. 1. 2. 3. a+b a+c b+c

3. Comunicarea indeplineste functii precum: a) informare; b) pozitionare; c) normare; d) influentare; e) contact afectiv; 1. 2. 3. 4. 5. a+b+c+d+e a+b+c+d a+b+c a+b a

4. Cum influenteaza o paradigma modul in care este inteles fenomenul comunicarii: a) determina maniere specifice de raportare la comunicare; b) propune reprezentari specifice despre lume; c) intrucat realitatea este elementul central, exercita o influenta minima; 1. 2. 3. a+c a+b b+c

5. Cunoasterea aprofundata a individului este un demers situat intr-o perspectiva: a) emica; b) nomotetica; c) etica; d) idiografica. 1. 2. 3. 4. b+c+d b+d a+c+d a+d

6. Paradigmele comunicarii pot sa gliseze teoria intre polii: a) intrapsihic; b) heterogenetic; c) intersubiectiv; d) alogenetic. 1. 2. 3. 4. a+b+d b+d a+d a+c

7. Conform lui S. Freud: 1. 2. 3. obiectul este creat de catre pulsiunea subiectului; obiectul exista a priori; obiectul nu exista

8. Paradigma structurala se refera in special la perspectiva: 1. 2. 3. 4. dinamica asupra psihismului; economica asupra psihismului; topica asupra psihismului; fenomenologica asupra psihismului;

9. Din perspectiva psihanalitica, care sunt principiile de a caror mediere tine maniera in care comunica individul ? a) al placerii (expresiei pulsionale imediate); b) al datoriei (al amanarii descarcarii si implinirii nevoilor); c) al comportamentului (al adaptarii la stimul); d) al realitatii (al adaptarii la contextul imediat). 1. 2. 3. 4. a+c a+b+c+d a+c+d a+b+d

10. Din paradigma structurala psihanalitica origineaza si alte directii ale teoriei comunicarii, precum modelul: a) tranzactional; b) fenomenologic; c) proiectiv; d) cognitiv. 1. 2. 3. 4. b+c+d a+c+d b+d a+c

11. Paradigma tranzactionala: a) orienteaza interesul cercetarilor catre palierul interpersonal, interactional; b) orienteaza interesul cercetarilor catre modalitatilor de codare-decodare ale mesajului; c) nu eludeaza dimensiunea intrapsihica; d) eludeaza dimensiunea intrapsihica; 1. 2. 3. 4. a+b+c+d b+c+d a+b+c a+b+d

12. Teoria lui Eric Berne reprezinta o adaptare a: 1. 2. 3. 4. primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva; celei de a doua topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva; primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva; celei de a treia topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva;

13. Eul Adult: a) reprezinta palierul rational; b) permite estimarea probabilitatii in diferite situatii; c) permite decizia in raport cu elementele realitatii. 1. 2. 3. a+b b+c a+b+c

14. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe: a) analiza; b) imaginatie; c) comparare; d) negociere; e) invatare. 1. 2. 3. 4. 5. a+b+c+d+e c+d+e b+c+d a+c+d+e a+b+c

15. Mesajele provenite din starea de Eu Copil: a) contin dorinta in expresia ei directa; b) se raporteaza la principiul datoriei; c) sunt centrate pe rezolvarea situatiilor; d) sunt sustinute de afecte pozitive sau negative. 1. 2. 3. 4. a+c b+d a+d a+c+d

16. In viziunea lui Berne, tranzactiile pot fi : a) liniare ; b) incrucisate ; c) complementare ; d) similare. 1. 2. 3. 4. a+b a+c b+c a+b+d

17. In ordine filogenetica: 1. 2. 3. comunicarea analogica se situeaza inaintea celei digitale; comunicarea digitala se situeaza inaintea celei analogice; comunicarea analogica si cea digitala au aparut in simultan.

18. Conform Scolii de la Palo Alto, in domeniul relatiei, comunicarea se realizeaza sub forma: 1. 2. 3. analogica; digitala; analogica si digitala.

19. Mesajele analogice ofera informatii privind: a) acordul/dezacordul; b) continut ideatic/continut cognitiv; c) frustrarea/gratificarea; d) dominanta/obedienta. 1. 2. 3. 4. a+b+c+d a+b+c a+b+d a+c+d

20. Interactiunea simetrica se caracterizeaza prin: 1. 2. 3. egalitate si prin minimizarea diferentelor dintre interlocutori; maximalizarea diferentelor dintre interlocutori; alternarea egalitatii cu maximalizarea diferentelor dintre interlocutori.

21. Interactiunea parinti-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip: 1. 2. 3. simetric; complementar; alternativ simetric si complementar.

22. Paradigma fenomenologica presupune centrarea interesului cercetarii asupra modelelor: 1. 2. 3. intrapsihice; intersubiective; intrapsihice si interesubiective.

23. Care sunt modalitatile de reactie la imaginea de sine a interlocutorului: a) interogare; b) confirmare; c) respingere; d) negare. 1. 2. 3. 4. a+b+c+d a+b+c a+c+d b+c+d 5

24. In perspectiva psihanalitica, Eul are sarcina de a negocia cu exigente care provin din: a) Se, exigente pulsionale (dorinte); b) Realitatea transcendenta, exigentele fiintei; c) realitatea exterioara, exigentele realitatii. 1. 2. 3. a+c b+c a+b

25. Personalitatea interpersonala este personalitatea dupa cum este perceputa de indivizii cu care se relationeaza, de membrii grupului de apartenenta pe baza: a) naturii si structurii interactiunilor din grup; b) a rolurilor si statutelor membrilor grupului; c) a contributiei fiecarui membru la realizarea scopurilor comune. 1. 2. 3. a+b+c b+c a+b

26. Reactia spontana de tip buldozer este specifica personalitatii: 1. 2. 3. 4. narcisice; pasiv-agresive; isterice; obsesionale.

27. Reactia spontana de tip delicat este specifica personalitatii: 1. 2. 3. 4. pasiv-agresive; dependente; isterice; obsesionale.

28. Reactia spontana de tip evitant este specifica personalitatii: 1. 2. 3. 4. dependente; isterice; pasiv-agresive; obsesionale.

29. Carui tip de personalitate ii este specific faptul de a crede ca lumea este plina de primejdii si mari pericole, ca trebuie sa anticipeze si sa fie pregatita pentru catastrofe: 1. 2. 3. 4. 5. dependenta; isterica; anxioasa; pasiv-agresiva; obsesionala.

30. Care sunt caracteristicile personalitatii paranoide: a) este increzator in celalalt; b) se mentine rigid in propriul univers construit prin ratiune si excluderea afectelor; c) celalalt este pus incontinuu la indoiala. 1. 2. 3. b+c a+c a+b+c

31. Care sunt caracteristicile personalitatii obsesionale: a) are o tinuta morala deosebita; b) este perfectionist, respecte norma, legea, regula sociala; c) ii este relativ usor sa ia o decizie; d) analizeaza in detaliu toate aspectele realitatii. 1. 2. 3. 4. a+b+c+d b+c+d a+b+d c+d

32. Care sunt caracteristicile personalitatii narcisice: a) are sentimentul excelentei si unicitatii; b) considera normal un destin privilegiat; c) este un bun ascultator; d) atingerea propriilor interese ii provoaca afecte extreme manifestate agresiv. 1. 2. 3. 4. a+b+d b+c+d a+b+c a+b+c+d

33. Care sunt caracteristicile personalitatii dependente: a) are nevoie de suport si aprobare; b) suporta bine separarea; c) nu poate risca sa ii fie invalidate convingerile sale; d) este de acord cu opiniile celorlalti chiar impotriva propriilor interese. 1. 2. 3. 4. a+b+c+d b+c+d a+b+c a+c+d

34. Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este: a) un vast sistem comunicational al carui cod inconstient reprezinta suma modelelor culturale care actioneaza permanent si modeleaza comportamentul individului in societate; b) inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ; c) un univers de forme, de semnificatii si conduite simbolice care pe masura ce sunt cunoscute si dirijate, in aceeasi masura sunt percepute intuitiv si lasate sa se petreaca, ignorate. 1. 2. 3. a+b a+b+c b+c

35. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton privind raportul dintre cultura si personalitate: a) personalitate de baza; b) institutii primare; c) institutii secundare; d) sisteme introiective; e) sisteme proiective. 1. 2. 3. 4. 5. c+d+e b+c+e a+b+c a+b+c+e a+b+c+d

36. Conform perspectivei paradoxale asupra comunicarii, o actiune conform bunului simt si logicii comune poate conduce la: 1. 2. 3. esec; succes; depinde de situatie.

37. Conceptul de enantiodromie rerezinta o ilustrare a urmatorei proprietati a grupului (dupa cum este inteles de Evariste Galois): 1. 2. 3. simetrie a elementelor; comutativitate a elementelor; neutralitate a unui element.

38. Teoria tipurilor logice postuleaza urmatoarea axioma fundamentala: 1. 2. 3. elementul care cuprinde toti membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase; elementul care cuprinde toti membrii unei clase nu poate fi totodata membru al acelei clase; elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase.

39. Conform (auto)definitiei paradoxale (antinomiei semantice) sunt incapabil sa inteleg, subiectul: 1. 2. 3. nu poate intelege; are capacitatea de a intelege; intelege in mica masura situatia.

40. Sintagme precum Fii spontan! Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti! sunt exemple de: 1. 2. 3. paradoxuri logico-matematice; definitii paradoxale; paradoxuri pragmatice.

41. In mod esential, schimbarea produsa prin comportament paradoxal se caracterizeaza prin faptul ca: a) apare ca neasteptata, ciudata, contrara bunului simt; b) degajeaza situatia de solutiile partiale intre care subiectul oscileaza compulsiv, generand dileme si probleme insolubile; c) nu se situeaza in ordinea logicii cauzale; 1. 2. 3. a+b+c b+c a+b

42. In categoria paradoxului pragmatic intra: a) injonctiunile paradoxale; b) definitiile paradoxale; c) previziunile paradoxale. 1. 2. 3. a+b+c a+c b+c

43. Propozitia Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de locuitori este: 1. 2. 3. o previziune paradoxala; o injonctiune paradoxala; un paradox matematic.

44. Ce raport este intre existenta personala (a fii) si reflectarea constienta a existentei personale (a fii constient ca esti): 1. 2. 3. sunt doua tipuri logice diferite; de complementaritate; de similitudine.

45. Enuntul eu sunt incapabil sa inteleg este: 1. 2. 3. o injonctiune paradoxala; o previziune paradoxala; o definitie paradoxala.

46. Enuntul Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti! este 1. 2. 3. injonctiune paradoxala; previziune paradoxala; definitie paradoxala.

47. Defensele, apararile Eului, constituie: a) incercari de a realiza un compromis intre nevoi vitale interne si cerinte externe; b) incercari de a realiza un compromis intre dorinte si norme; c) maniere de reactie normale in masura in care realizeaza compromisuri eficiente si permit adaptarea. 1. 2. 3. a+b b+c a+b+c

10

48. Conform lui A. Ombredane proiectia poate fi de tip: a) specular; b) simetric; c) catarctic; d) complementar. 1. 2. 3. 4. b+c+d a+b b+c a+c+d

49. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune constatarea faptului ca destinul celuilalt: 1. 2. 3. este cauza trairilor noastre; nu este cauza trairilor noastre; este cauza destinului nostru.

50. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune: a) contactul cu nevoile nesatisfacute; b) exprimarea dorintelor personale in locul gandurilor si a expresiilor acuzatoare; c) distragerea atentiei si autolinistirea mentala. 1. 2. 3. a+b+c a+b b+c

51. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul Ioana este o persoana buna la suflet este: 1. 2. 3. evaluare; observatie; sinteza.

52. Transmiterea de mesaje de tip judecata sau concluzie generala: a) nu permit un bun contact uman; b) determina distantarea interpersonala si cantonarea la nivelul generalitatii; c) faciliteaza comunicarea nonviolenta. 1. 2. 3. a+b a+b+c b+c

11

53. Persuasiunea presupune manipularea: a) identitatii; b) a spatiului personal; c) a normelor care guverneaza relatia. 1. 2. 3. a+b+c a+c b+c

54. In negociere, pozitia de deschidere este: 1. 2. 3. mai mica decat obiectivul maxim propus; mai mare decat obiectivul maxim propus; egala cu obiectivul maxim propus.

55. Empatia: a) presupune un raspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si trairile celuilalt; b) consta, esential, in capacitatea de transpunere in situatia celuilalt; c) este un efect al identificarii masive cu interlocutorul. 1. 2. 3. a+b+c a+b b+c

56. Indicatorii deficientei empatice sunt: a) intreruperea brutala a celuilalt; b) normarea, etichetarea, moralizarea c) interpretarea hazardata; d) interventia cliseu. 1. 2. 3. 4. b+c a+b+c+d c+d b+c+d

12

57. Pluralul politetei: a) reprezinta invocarea unui context grupal intr-unul de comunicare binar; b) se constituie prin invocarea tertului; c) origineaza in imperiul roman dintr-un context administrativ; d) se intemeiaza pe nevoia individului de a nu se afla singur in compania strainului, resimtit ca potential periculos. 1. 2. 3. 4. b+c b+c+d a+b+c+d a+c+d

58. In cadrul primei intalniri (comunicarea de cuplu): a) este declasata o starea de orientare in care se tatoneaza trairile generate de interlocutor; b) ca reprezinta o secventa generatoare de tensiuni, c) se incearca clasificarea celuilalt in bun sau rau, pentru a-l evita sau a declansa strategii de apropiere. 1. 2. 3. a+b+c a+b b+c

59. In viziunea psihanalitica a comunicarii de cuplu, iubirea pasionala: a) nu se petrece intre doi individizi, ci intre acelasi individ in doua ipostaze; b) constituie una dintre starile in care noi suntem cei mai inchisi in fata lumii; c) este un exercitiu de saracire a Eului in favoarea obiectului iubit. 1. 2. 3. 4. a+b b+c a+c a+b+c

60. Liderul autocratic: a) este cel care decide singur; b) nu se refera decat la sine si nu la grup; c) asigura o conducere resimtita ca autoritar justa, intelegatoare, buna, care confera un sentiment de protectie si securitate. 1. 2. 3. b+c a+b+c a+b

13