Stenoza aortica
Etiologie Consecinte hemodinamice Manifestari clinice Evaluare paraclinica Istorie naturala, prognostic Aprecierea severitatii Tratamentul chirurgical/interventional
I. Stenoza supravalvulara
rara
morfologic
clepsidra membrana hipoplazia aortei ascendente
Sindromul Williams
SA supravalvulara facies elfin (spiridus) hipercalcemie stenoza pulmonara hipoplazie de aorta stenoze vasculare renale, celiace
15% din obstructiile congenitale in LVOT membrana este sub sigmoidele aortei uneori atasata de VMA IM si IA asociata uneori cu
hipoplazia inimii stg CMH obstructiva idiopatica
Etiologia
SA valvulara congenitala
- valva unicuspa - valva bicuspa
- valva tricuspa
- fibroza
- calcificare Agravarea gradului SA la adult a SA
Bicuspidia aortica
- deficit sinteza fibrillina-1
Bicuspidia aortica
cea mai frecventa forma de SA congenitala cea mai frecventa anomalie congenitala cardiaca (0,5-2%) 3/1 raport incidenta B/F nu este stenotica in prima copilarie evolutie cu fibroza valvulara si calcificari calcificarile valvulare aortice apar precoce (~40ani) iar cele tricuspide la > 65 ani poate asocia 6% coarctatie de aorta hipoplazia de VS
SA valvulara dobandita
postreumatismala valve ingrosate, retractate, comisuri fuzionate, depuneri de calciu pe suprafata valvulara depuneri de calciu pe tricuspida SA stransa simptomatica la 20 30 ani degenerativa cu valva aortica bicuspa valve ingrosate, depuneri de calciu de la baza valvelor (limiteaza de la acest nivel miscarea valvulara), comisurilor nu fuzioneaza SA stransa simptomatica la ~ 50 ani degenerativa cu valva aortica tricuspa factori favorizanti (asociati) HTA, dislipidemia, daibetul, varsta valve ingrosate, depuneri de calciu pe suprafata valvelor si comisurilor nu fuzioneaza SA stransa simptomatica la 70 ani
SA calcifica
Depozit calciu
SA congenitala
- varsta - HTA -
- LDL
crescut
crescut
- Lp (a)
- diabetul - fumatul
SA evolutie epidemica
Modificarile hemodinamice in SA
depind de:
severitatea SA
leziunile asociate valvulare si coronariene
Modificarile hemodinamice in SA
HVS concentrica prin incarcare de presiune miocite hipertrofiate, proliferare fibroblastica si de colagen disfunctie distolica cresterea PTDVS in SA severa si scaderea PSAo, determina perfuzie coronara deficitara si ischemie miocardica cu coronare normale disfunctie sistolica SA stransa cu incarcare de postsarcina si HVS insuficienta pentru mentinerea FE determina scadere FE, ce se normalizeaza dupa protezarea aortica disfunctia intrinseca miocitara cu FE < ce nu se normalizeaza dupa protezare aortica
Sincopa - efort
vasodilatatie sistemica la efort debit cardiac nemodificat
malfunctie baroreceptoare
Moarte subita
Sincopa
Eliminarea altor cauze
Angina
Eliminarea bolii coronare
Istoria naturala a SA
IC reduce speranta de viata la 2 ani Sincopa reduce speranta de viata la 2 3 ani Angina reduce speranta de viata la 5 ani
Disectia de aorta
Sangerare gastrointestinala angiodisplazia colon drept
Examen fizic
Examenul cordului
- freamat sistolic aortic nu este indicator de
SA severa
- caracter de ejectie :
incepe inainte Zg1, se termina inainte de Zg2, varf tardiv al
suflului - SA severa
- iradiere a.carotide, varf, intreaga arie precordiala - transmis la mitrala cu arie de liniste fenomen
Gallavarden; se diferentiaza de suflul de IM deoarece nu creste dupa diastolele lungi (FA, postextrasistolic)
bicuspidie aortica
Varsnici
scleroza aortica stenoza aortica
Examen fizic
puls periferic, TA - puls parvus ef tardus: incepe tarziu, platou niciodata bisferian
ECG
HVS - sistolic
HAS - P- neg V1 Fals IM ant-septal
Modificarile radiologice in SA
depind de
varsta pacientului severitatea SA
Copii: SA severa
EPA/ICC
Adult inima dimensiuni normale dilatatie aortica poststenotica vascularizatie pulmonara normala
- leziune de jet
Rx grafia pulmonara
- Dilatatie post stenotica
- VS bombeaza usor
- Calcificari - de buton aortic - sigmoide (profil) - AS mare - asociere valvulopatie mitrala
Corelatie cu severitatea
Da
Da Nu Nu Da
Da Da Da Da
Ecocardiografia
Etiologia
Bicuspidia etc.. Coarctatia asociata
Severitatea SA
Gradientul transvalvular Aria valvulara Ao
HVS
disfunctia VS anomalii de contractie VS
AS
Eco transesofagian
- morfologia valvei (bicuspa, etc..)
- evaluarea tractului de ejectie VS - masurarea suprafetei orificiului aortic
ETT - 2D
- ingrosare valve, calcificari - reducerea deschiderii valvulare
-Doppler pulsat
( camera de ejectie VS)
-gradient mediu
VS/Ao 40mmHg = SA severa
Severitatea SA
Aria valvulara normala 2,5-3,5cm2 SA medie 1,5 - 2,5cm2 SA moderata 1 1,5cm2
SA severa < 1cm2 SA critica <0.8cm2 ;<0.6 cm2 /m2 BSA debutul simptomelor 0,9cm2 fara BCI 0,7cm2 cu BCI
Complicatii SA
Tratament medical
Mentinerea RS - conversia la RS a FA IVS - spironolactona - efecte antifibrotice in HVS
- diuretice ansa cu atentie: risc hipoTa ortostatica - digoxin in FA cr Atentie : - digoxina: aritmii ventriculare - deshidratarea, vasodilatatoare ( nitroglicerina) si BB pot determina hipo TA
La TE devine simptomatica
- se asoc cu hTA
- se asoc cu TR ventriculare
4. SA medie la pac cu ind. De CABG, chir Ao, corectia altor valvulopatii,
SA severa cu 1. Contraindicatie de protezare valvulara 2. Risc foarte crescut la protezare valvulara DACA Speranta de viata > 1 an
Proteze mecanice
cu bila
Starr-Edwards
cu disc
single-tilting
Medronic-Hall Omniscience
bileaflet tilting
St. Jude
Proteze biologice
Proteza Hancock - valva porcina
Protezele valvulare
Mecanice
durabile risc mare de complicatii tromboembolice terapie cronica cu ACO Biologice
nu sunt durabile se iau in consideratie mai ales la varstnici risc mic de complicatii tromboembolice
- proteze duble
- nevoia de anticoagulare
Operatia Ross
SA stransa
Pacient simptomatic
Contraindicatii sau risc chirurgical inacceptabil
NU
Tratament medical
Concluzii
SA valvulopatie cu incidenta in cerstere SA critica poate fi tratata chirurgical/interventional cu riscuri mici