Sunteți pe pagina 1din 19

1

Organe de maini - ndrumar de laborator

LUCRAREA 4

ASAMBLRI FILETATE CU STRNGERE INIIAL. RIGIDITI

1. Scopul lucrrii a) Calculul rigiditilor elementelor unei asamblri cu uruburi cu strngere iniial. b) Verificarea experimental a metodei de calcul. 2. Instalaia experimental i modul de lucru Dispozitivul experimental este prezentat n fig. 1 n care asamblarea cu uruburi cu strngere iniial este format din urubul 6 i tablele 4 prinse n piesele intermediare 3 i 5 prin filet. Fora exterioar se aplic prin urubul 1, fluxul de fore nchizndu-se prin carcasa 2.

Fig. 1 Dispozitiv pentru studiul asamblrii filetate cu strngere iniial Forele din uruburile 1 i 6 se msoar folosind traductori tensometrici rezistivi - montai cte doi dispui diametral - pe fiecare urub, pentru a evita influena ncovoierii suplimentare a uruburilor asupra msurrii forelor de traciune. Schema de conexiune a traductorilor este prezentat n fig. 2 cu urmtoarele notaii: I, II - mrci tensometrice montate pe urubul 6 pentru msurarea alungirii acestuia datorit forelor F0 i Ft ; III, IV - mrci tensometrice montate pe urubul 1 pentru msurarea alungirii acestuia sub aciunea forei F ;

Lucrarea 4 Asamblri fitetate cu strngere iniial. Rigiditi V - marc de compensare.

Fig. 2 Schema de conexiune a traductorilor Modul de lucru pentru obinerea rezultatelor experimentale: 1) se strnge cu cheia piulia urubului 6 obinnd n urub o deformaie dat de relaia: 0 = ( I + II ) / 2 i se calculeaz fora de strngere iniial:
F0 = 0 As 6 E s 6

(1) (2) (3)

timp n care urubul 1 este liber (nencrcat); 2) se strnge piulia urubului 1 aplicnd o for exterioar F relativ mic dat de:
F = 1 As1 E s1

unde:

1 = ( III + IV ) / 2 (4) 3) se citesc din nou deformaiile de pe urubul 6 cu care se determin fora total din urub calculat cu: Ft = 6 As 6 E s 6 (5) cu: 6 = ( I + II ) / 2 (6) 4) se mrete puin fora F, care se citete din nou i fora F0 corespunztoare (se vor efectua 6...10 citiri); 5) se descarc urubul 1, apoi urubul 6 i se verific dac cele patru mrci tensometrice revin la zero. n relaiile anterioare s-au folosit urmtoarele notaii: As! , As 6 - ariile seciunilor transversale ale uruburilor 1, respectiv 6; E s1 , E s 6 - modulul de elasticitate longitudinal al materialelor celor dou uruburi; I , II , III , IV - deformaiile relative ale mrcilor tensometrice.
3. Prelucrarea i interpretarea rezultatelor experimentale Datele asamblrii sunt urmtoarele: - urubul 6 cu strngere iniial este reprezentat n fig. 3; - urubul 1 este cu filet M18, iar tronsonul pe care se monteaz mrcile tensometrice I i II are diametrul de 15 mm;

Organe de maini - ndrumar de laborator

- pachetul de piese strnse este format din dou table cu grosimile l p1 = l p 2 = 20 mm; - diametrul gurii de trecere pentru urub este d g = 18 mm; - semiunghiul conului materialului deformat este = 17 0 .

Fig. 3 Geometria urubului asamblrii cu strngere iniial 4. Elemente teoretice Asamblrile cu uruburi cu strngere iniial se utilizeaz n construcia cazanelor i recipienilor sub presiune (fig. 4), la asamblarea capacelor lagrelor de alunecare i n construcii metalice, fora cu care sunt strnse uruburile la montare avnd o importan deosebit (n cazul unei strngeri prea mari uruburile se pot rupe, iar n cazul unei strngeri prea mici fluidul poate prsi recipientul datorit ndeprtrii flanelor una fa de cealalt).

Fig. 4 Asamblare cu uruburi cu strngere iniial

Lucrarea 4

Asamblri fitetate cu strngere iniial. Rigiditi

Diagrama de funcionare a asamblrii din fig. 5 evideniaz dependena dintre fora F0 i cele dou deformaii pentru urub i pentru elementele strnse (pachet) n punctul de

Fig. 5 Diagrama de funcionare a asamblrii cu strngere iniial funcionare A. Fora de strngere iniial (prestrngere) F0 cu care fiecare asamblare urub-piuli strnge pachetul de piese, format din flane i garnitur, determin simultan o alungire a tijei urubului l p , considerate c au loc n domeniul elastic l s i o comprimare a pachetului de piese dup legea lui Hooke. n cazul asamblrii capacului unui recipient de corpul acestuia (fig. 4) folosind un numr n s de uruburi identice, n timpul funcionrii, cnd n interiorul recipientului este creat o presiune p fluid , apare o for datorat circulaiei fluidului, ce tinde s ndeprteze capacul, calculat cu relaia: Di2 (7) F presiune _ fluid = p fluid
4

fiecrui urub al asamblrii revenindu-i fora exterioar (tehnologic):


F= F presiune _ fluid ns

(8)

iar punctul de funcionare de pe diagram se deplaseaz n B. Aceast for va solicita suplimentar urubul la traciune i corespunztor pachetul de piese se va relaxa cu aceeai l ca urmare a micorrii forei de strngere la valoarea Frem numit for cantitate remanent. Pentru asigurarea etaneitii asamblrii este necesar ca fora remanent s fie calculat funcie de fora exterioar cu relaia: Frem = F (9) n care: - coeficient dependent de tipul garniturii utilizate pentru etanare cu valori recomandate: - 0,51,9 garnituri moi (din cauciuc);

Organe de maini - ndrumar de laborator - 1,22,9 garnituri metalice profilate; - 1,21,4 garnituri metalice plate. Astfel urubul este supus la o for total de exploatare dat de relaia:
Ft = F + Frem = F0 + Fz

(10) (11)

n care, nlocuind fora suplimentar Fz din diagrama de funcionare:


Fz = cs F cs + c p cs F cs + c p

rezult:
Ft = F0 +

(12)

Relaia este adevrat att timp ct exist for remanent n pachet; dac fora din pachet se anuleaz (asamblarea i pierde etaneitatea), ntreaga solicitare exterioar revine urubului, astfel c: Frem = 0 Ft = F (13) n relaiile (11) i (12) c s i c p reprezint rigiditatea urubului, respectiv rigiditatea pachetului de piese strnse, care se pot calcula cu relaiile:
1 1 = cs Es
1 = cp

A
i

l si
si

(14) (15)

E
i

l pi
pi

A pi

n care: E s , E pi - modulele de elasticitate longitudinal ale materialelor urubului i fiecrei piese i a pachetului; l si , l pi - lungimile tronsoanelor i distincte pe urub, respectiv grosimile pieselor i care compun pachetul; Asi , A pi - ariile medii ale seciunilor transversale i afectate de tensiuni pentru urub i pachetul de piese. urubul se consider alctuit din n tronsoane cilindrice distincte, cu lungimile l si i ariile Asi , legate n serie, ceea ce conduce la determinarea rigiditii urubului cu relaia (14). n cazul uruburilor scurte, la care l s < 6 d , este necesar s se ia n considerare att rigiditatea capului urubului ct i rigiditatea filetului piuliei. Practic acest lucru se realizeaz prin adugarea la lungimea l s a urubului cte o lungime egal cu o treime din nlimea capului k i jumtate din nlimea piuliei m. La determinarea rigiditii pachetului de piese strnse apar dificulti legate de aprecierea seciunilor ce trebuie considerate n relaiile de calcul. n fig. 6, a este reprezentat o asamblare cu urub cu strngere iniial pe care s-au notat elementele geometrice care intervin n calculul rigiditii pachetului. Pentru pachetul de piese strnse, ariile seciunilor transversale Api se determin separat pentru fiecare element i al pachetului, considernd c volumul de material solicitat este delimitat la exterior de dou mantale tronconice cu generatoarea nclinat cu un unghi i la interior de alezajul d g pentru introducerea urubului. Cele dou trunchiuri de con sunt simetrice, cu baza mare comun, nlimea egal cu jumtate din grosimea total a pachetului de piese strnse i baza mic egal cu diametrul D1 al suprafeei de contact a piuliei hexagonale. Calculul rigiditilor fiecrei piese din pachet se face prin nlocuirea trunchiului de con cu un cilindru echivalent (avnd aceeai nlime i acelai volum) care trece prin mijlocul generatoarei trunchiului de con (fig. 6, b).

Lucrarea 4

Asamblri fitetate cu strngere iniial. Rigiditi

a b Fig. 6 Schema de calcul rigiditii pachetului Astfel pentru prima pies din pachet diametrul echivalent Dech1 , aria echivalent A p1 i rigiditatea c p1 sunt date de relaiile: Dech1 = D1 + l p1 tg (16) 2 2 A p1 = Dech (17) 1 dg
4

c p1 =

E p1 A p1 l p1

(18)

Reprezentnd grafic relaiile (12) i (13) ntr-un sistem de coordonate ( F , F t ) se obine diagrama din fig. 7. Dreapta AB corespunde relaiei (12) i dreapta BC este dat de relaia (13) cu punctele definite prin: A ( 0, F0 ) i B ( F , F ) - cnd fora Frem din pachet se anuleaz aa nct poriunea BC se suprapune peste prima bisectoare. Panta segmentului AB este de relaia: F F0 tg = t (19) F sau, innd seama de relaia (12), se poate scrie:
tg = cs cs + c p

(20)

Fig. 7 Diagrama de variaie a forelor 5. Calculul unei asamblri cu uruburi cu strngere iniial Asamblarea cu flane a unui recipient sub presiune este realizat cu un numr de n = 12 uruburi cu filet metric M16, confecionate dintr-un material din grupa 5.6. Diametrul recipientului este Di = 0,8 m, iar presiunea fluidului n recipient este p fluid = 3 bari. Materialul garniturii este o plac masiv din alam avnd grosimea de 5 mm. S se determine fora de strngere iniial a fiecrui urub i s se fac verificarea la rezisten a asamblrii. Forma constructiv a uruburilor de fixare cu cap hexagonal din STAS 4272-80 este dat n fig. 8, iar pentru piuliele hexagonale STAS 4071-80 n fig. 9.

Organe de maini - ndrumar de laborator

Fig. 8 Dimensiunile uruburilor de fixare

Fig. 9 Dimensiunile piuliei Algoritmul de rezolvare a asamblrii filetate cu strngere iniial este prezentat n tabelul 1. Nr. Mrimi, relaii de calcul, uniti de msur crt. Date: 1. Numrul de uruburi n s 2. Tip filet 3. Grupa de material pentru uruburi 4. Diametrul interior al recipientului Di [mm] 5. Presiunea din recipient p fluid [MPa] 6. Materialul garniturii Tabelul 1 Exemplu numeric 12 M16 5.6 800 3 bari = 3 10 5 Pa = 0,3 alam

Lucrarea 4 Asamblri fitetate cu strngere iniial. Rigiditi 7. Grosimea garniturii g [mm] 5 Elemente adoptate: p [mm] 8. Dimensiunile filetului: 1,5 15,026 d 2 [mm] 14,376 d1 [mm] 9. Dimensiunile uruburilor de fixare (ca n fig.8) se determin prin msurare sau din STAS : nlimea capului k [mm] 10 lungimea total l [mm] lungimea filetului b [mm] 10. 11. 12. nlimea piuliei 55 25 13 24 22,8
0,6 500 = 300

m [mm]

Deschiderea la cheie a hexagonului piuliei S [mm]

Diametrul suprafeei de reazem a piuliei D1 = 0,95 S [mm] 13. Rezistena limit de curgere a materialului uruburilor R p 0, 2 [MPa] 14. Grosimea flanelor recipientului: l p1 [mm] l p 4 [mm] 15. Modulul de elasticitate al materialului urubului E s , E p1 = E p 4 [MPa] 16. Modulul de elasticitate al materialului garniturii E p 2 = E p3 [MPa] Elemente calculate: 17. Fora datorat presiunii fluidului Fpresiune _ fluid [N] relaia (7) 18. Fora exterioar pe un urub F [N] relaia (8) 19. Coeficientul pentru asigurarea etaneitii - se recomand fucie de tipul garniturii 20. For remanent Frem [N] - relaia (9) 21. Fora total din urub Ft [N] - relaia (10)

15 15
2,1 10 5 0,9 105 150,7 10 3 12,56 10 3

3
37,68 10 3 50,264 10 3

Tabelul 1 (continuare) 22. Lungimile de calcul pentru urub: tronson nefiletat: l s1 = k + ( l b ) tronson filetat: 23.
ls2 1 [mm] 3 1 = m + l p1 + g + l p 4 ( l b ) 2

33,3 11,5

[mm] Aria seciunii transversale a urubului: tronson nefiletat: As1 = tronson filetat: 24.
d2 4

[mm2] [mm2]

201,06 162,31
8,88 10 5

As 2 =

d12 4

Rigiditatea urubului c s [N/mm] relaia (14) pentru

9 25.

Organe de maini - ndrumar de laborator indicele de sumare i = 2 Lungimile de calcul pentru pachetul de piese strnse, conform notaiilor din fig. 6: l p1 = l p 4 flane: [mm] garnitur: 26. Rigiditatea flanei:
Dech1
A p1

15 2,5 27,38 361,8


50,65 10 5

l p 2 = l p3 =

1 g 2

[mm]

c p1

[mm] relaia (16) [mm] relaia (17) [N/mm] relaia (18)

27.

Rigiditatea garniturii: [mm] relaia (16) Ap2 [mm] relaia (17) c p2 [N/mm] relaia (18) c Rigiditatea pachetului p [N/mm] relaia (15) care datorit simetriei se scrie pentru indicele de sumare
i = 2 sub forma:
1 2 2 = + c p c p1 c p 2

Dech 2

32,73 614,38
221,17 105 20,6 105

28.

29. 30.

Raportul rigiditilor

k=

cs cs + c p

0,3
3,769 10 3

Fora suplimentar din urub:


Fz = cs F cs + c p

[N] [N]

31.

Fora de strngere iniial a uruburilor


F0 = Ft Fz
46,495 10 3

Tabelul 1 (continuare) Verificarea uruburilor cu strngere iniial (la solicitare compus): 32. Tensiunea de traciune: F 4 Ft t = t = [MPa] 309,66 Amin d12 33. Unghiul de nfurare a spirei filetului
2 = arctg
p d2

[deg]

1,9 0,12

34. 35.

Coeficientul de frecare n filet - recomandat: 0,1...0,15 Unghiul de frecare n filet

' = arctg

cos

[deg]

7,88

36.

Momentul de frecare n filet:


M t10 = F0 d2 tg ( '+ 2 ) 2

[N mm]

60,212 10 3

37.

Tensiunea de torsiune: 103,21

Lucrarea 4

Asamblri fitetate cu strngere iniial. Rigiditi


t =
M t10 16 M t10 = 3 W p min d1

10

[MPa] [MPa] 357,55 0,84

38. 39. 40.

Tensiunea echivalent:
ech = t2 + 3 t2

Coeficientul de siguran:

c=

R p 0, 2

ech

Discuie: Coeficientul de siguran admisibil: c a =1,5...2 . uruburile rezist dac: c c a Din calcul rezult: c < c a ; se propun soluii de mrire a coeficientului de siguran efectiv

6. Verificarea experimental a metodei de calcul a) Calculul teoretic al rigiditilor elementelor asamblrii cu uruburi cu strngere iniial: Se calculeaz rigiditatea cs a urubului, reprezentat n din fig. 3, cu relaia (14); Rigiditatea pachetului de piese prinse ntre capul urubului i piuli se calculeaz cu relaiile (15), (16), (17) i (18). b) Determinarea experimental a rigiditii pachetului de piese strnse Cunoscnd perechile de valori F i Ft obinute experimental i fora F0 calculat cu relaia (2), se traseaz curba ABC (ca n fig. 7) de pe care se msoar unghiul . Se determin experimental rigiditatea pachetului c p din relaia (20), folosind valoarea tg calculat pentru unghiul determinat anterior. Se compar valoarea rigiditii pachetului obinut experimental cu cea teoretic, formulnd concluzii referitoare la relaia care exist ntre acestea.

11

Organe de maini - ndrumar de laborator 7. Achizitia de date cu puntea tensometrica VISHAY P3 caracteristici generale ale puntii

Puntea VISHAY P3 este o punte tensometrica portabila, cu 4 canale de monitorizare si inregistrare a deformatiilor prin traductori cu marci tensometrice. O imagine de ansamblu a puntii este prezentata in Figura 10.

Fig. 10: Puntea VISHAY P3 Modelul P3 poate lucra cu punte tensometrica externa pe sfert, jumatate sau completa, fiind prevazut cu rezistente de compensare de 120, 350 si 1000 . Puntea este rezistenta la umezeala si praf si poseda tehnologie moderna de procesare digitala a semnalului, avand stabilitate si insensibilitate la zgomote. Puntea este dotata si cu posibilitati de recalibrare si echilibrare automata sau manuala (aducere la zero). Datele pot si salvate pe un card de memorie SD, sau transmise prin cablul USB direct la calculator. Impedanta suportata de punte este intre 60 si 2000 , eroarea de compensare a puntii pe sfert si pe jumatate, cu rezistente interne de 120, 350, 1000 , fiind de 0.01%. Afisajul direct al masuratorilor se face pe ecranul LCD cu 128 x 64 pixeli. Conversia de date se realizeaza printr-un convertor analog-digital A/D Delta-Sigma cu rezolutia de 24 de biti, semnalul fiind apoi amplificat. Frecventa normala de lucru este de 50 60 de esantioane /secunda pe iesirea digitala si 480 de esantioane /secunda pe iesirea analogica. Filtrarea semnalului si compensarea efectului functiei sinus cardinal (sinc), intordus de convertorul analog digital, este realizata printr-un lant de doua filtre de faza integrate liniare

Lucrarea 4 Asamblri fitetate cu strngere iniial. Rigiditi 12 de tip FIR Sinc5 si Sinc3 cu rata de decimare programabila. Iesirea digitala ofera o rejectie >120 dB a armonicilor de 50 60 Hz sau superioare acestor valori, programabila prin software. Excitarea puntii se realizeaza cu 1.5 V DC. Plaja de masurare a deformatiilor este 31000 la un factor de marca GF = 2.000. (15.5 mV/V), rezolutia fiind 1 pentru GF = 2 (0.0005 mV/V). Acuratetea masuratorilor este 0.1%, cu iesirea analogica dezactivata si GF=2. Calibarea prin rezistenta de shunt se realizeaza prin adaugare de rezistente prestabilite (cu valori cunoscute), legate la terminalele P- si D120, D350 si D1k. Iesirea analogica scoate intre 0 si 2.5 V, cu eroare maxima de 1.4% la o tensiune de iesire de +20 mV. Incarcarea maxima permisa la iesire este de 2000, conexiunea fiind realizata prin cablu BNC. Alimentarea puntii prin adaptor AC se face la 6-15 V DC si 100mA, iar prin cablul USB la 5V si 100mA. Bateria alcalina de tip D are autonomie de 400 de ore. 8. Operatii de setare a puntii tensometrice VISHAY P3 in vederea monitorizarii si inregistrarii deformatiilor Puntea VISHAY P3 poate lucra autonom, prin alimentare la baterie si comanda directa prin panoul frontal. Totodata, puntea poate fi pilotata prin instalarea unui program de calculator si al driver-ului aferent. Ultima metoda este mai comoda. Operatiile necesare monitorizarii si inregistrarii deformatiilor cu ajutorul puntii P3 sunt: Se cupleaza puntea VISHAY P3 prin cablul USB la un calculator. Alimentarea cu curent se face prin cablul USB. Din Windows, se aplelaza meniul START All Programs Vishay Micro-Measurements Model P3 Model P3 Sofware. Se va deschide interfata de pilotare a puntii, care apare ca in Figura 11. Se porneste puntea din butonul Power . Se va auzi un bip aproximativ 2 secunde, timpin care aparatul se initializeaza,aparand apoi indicatiile pe cele 4 canale. Se conecteaza marcile tensometrice sau senzorii bazati pe marci tensometrice la terminalele aparatului, prin ridicarea bratelor cu autoblocare si inserarea sarmelor traductorului, respectand urmatoarele scheme de conexiune: a) pentru puntea pe sfert (quarter bridge), formata dintr-o singura marca tensometrica activa se respecta schema din Figura 12 a). Se tine cont la alegerea terminalului D120, D350, sau D1k de valoaea nominala a rezistentei marciiactive folosite. b) pentru puntea pe jumaate, cu doua marci active se fac conexiunile din Figura 12 b). c) Pentru puntea completa, cu 4 marci active se realizeaza conexiunile din Figura12 c).

13

Organe de maini - ndrumar de laborator

Fig. 11: Panoul de comanda al puntii tensometrice VISHAY P3

Fig. 12: Legarea la terminal a puntii tensometrice active a) pe sfert; b) pe jumatate; c) complete

14 Organe de maini - ndrumar de laborator Cand se afla in functionare, ecranul puntii este divizat in 4, ca in Fig. 13.

Fig. 13: Ecranul LCD in timpul functionarii canalelor Pentru a pune pauza ecranului, in vederea luarii de notite, se apasa semnul reveni la ecran activ se apasa semnul . , ia pentru a

Pentru a afisa doar valorile extreme ale deformatiei se apasa tastele si , valorile de pe ecran schimbandu-se doar cand se primeste o valoare maxima, sau minima, ce depaseste valorile precedente. Pentru resetarea ecranului se apasa aceeasi tasta din nou. Pentru revenire la modul de lucru normal se apasa tasta MENU. Echilibrarea automata a puntii si aducerea la zero a indicatiikor puntii se realizeaza prin apasarea butonului BAL meniul puntii, afisat ulterior. . Pentru a salva echilibrarea puntii se urmeaza indicatiile din din

Canalele active se selecteaza din butonul , dand apoi clic cu mouse-ul pe canalelee care le dorim dezactivate (culoarea lor din meniu se va schimba din rosu in gri). Unul din pasii cei mai importanti il reprezinta alegerea tipului puntii tensometrie folosite pe fiecare canal. Exista posibilitatea de a alege intre diverse configuratii de punti pe sfert, pe jumatate sau complete, cu marci montate in brate opuse sau in acelasi brat, pe directia efortului principal sau a efortului transversal, cu marca de compensare pentru temperatura sau fara. In cazul nostru se aleg 2 canale active, cu configuratia cu punte activa pe jumatate, cu marcile montate in brate opuse, insa cu aceleasi indicatii (pe directia efortului principal, adica de tractiune-compresiune - utilizata in cazul in care se doreste anularea efectului de incovoiere), conform Fig. 14. Prescurtarile QB, HB si FB se refera la sfert de punte (quarter bridge), jumatate de punte (half bridge) si respectiv punte completa (full bridge).

Fig. 14 : Montajul pentru punte pe jumatate (HB), cu marci montate in brate opuse, dar care masoara deformatii de acelasi semn Mai exista si varianta de punte nedefinita, Undef, in variantele QB/HB sau FB, in cazul in care nu se doreste corectia matematica pentru configuratia sau nelinearitatea puntii.

Lucrarea 4

Asamblri fitetate cu strngere iniial. Rigiditi

15

Factorul de marca GF (gauge factor), precum si scala la care se doreste afisarea deformatiei relative, se poate modifica din meniul . Valoarea implicita pentru GF este 2, fiind cea uzuala in cazul marcilor tensometrice. Daca unitatea de scala este aleasa (micro deformatie), scala este determinata de factorul de marca GF. Modul de salvare a datelor poate fi setat pe automat, manual, sau poate fi dezactivat. Frecventa de achizitie poate fi setata prin accesarea meniului REC . Datele pot fi salvate pe cardul de meomrie SD (daca acesta este prezent), sau direct pe calculator. Puntea tensometrica poate trasa si grafice de variatie a deformatiei relative in timp. Puntea tensometrica VISHAY P3 prezinta si alte posibiltati de setare, care nu fac obiectul lucrarii de laborator.

16

Organe de maini - ndrumar de laborator ANEXA 1 MASURARI TENSOMETRICE NOTIUNI DE BAZA

Deformatia Deformatia unui corp se produce ca urmare a actiunii unei forte asupra corpului respectiv, sau ca urmare a variatiei de temperatura (deformatie termica). In masurarile tensometrice se foloseste des notiunea de deformatie relativa, , exprimata ca raportul dintre alungirea corpului si lungimea initiala a acestuia (Fig. 15).

L L

Fig. 15: Deformatia relativa Deformatia poate fi pozitiva (intindere), sau negativa (compresiune). Desi este adimensionala, deforatia relativa se exprima adesea in m/m sau mm/mm. Deformatiile intalnite in practica sunt de valoare foarte mica, exprimandu-se in micro-deformatii, = 10 6 . Cand o bara este solicitata cu o forta uniaxiala, ca in Fig.10, aceasta sufera deformatii si pe directie transversala, numite si deformatii Poisson. Marimea contractiilor pe directe transversala este exprimata de coeficientul Poisson, = T , care reprezinta valoarea negativa a raportului dintre deformatia corpului pe directia transversala aplicarii efortului exterior si deformatia longitudinala. Pentru oteluri, coeficientul Poisson are valori intre 0.25 si 0.3, dar in cazul marcilor tensometrice valoarea uzuala este 0.3. Marcile tensometrice Marcile tensometrice cu insertie metalica sunt cele mai utilizati senzori pentru masurarea deformatiilor. Acestea constau intr-un fir subtire (sau o folie metalica fina), dispus dupa o retea care sa permita utilizarea unui fir de lungime corespunzatoare rezistentei electrice dorite. Acest fir este inserat intr-un suport subtire de plastic (Fig.16). Marcile tensometrice se lipesc cu adezivi speciali direct pe piesa ale carei deformatii dorim sa o masuram, sau pe corpul unui traductor tensometric. Deformatia piesei este transmisa direct firului din marca tensometrica, care raspunde cu o modificare liniara a rezistentei sale, corespnzatoare deformatiei suferite. Marcile comercializate in prezent au rezistente cuprinse intre 30 si 3000 , cele mai uzuale valori fiind 120, 350 si 1000 .

Lucrarea 4

Asamblri fitetate cu strngere iniial. Rigiditi

17

Fig. 16: Marca tensometrica Un parametru fundamental al marcilor tensometrice il reprezinta senzitivitatea la defomatii, numita si factor de marca, GF (gauge factor). Factorul de marca este dat de raportul dintre rezistenta relativa si alungirea relativa.

GF =

R L

R= L

Pentru marcile metalice factorul de marca este in mod uzual GF=2. Este foarte importanta lipirea corecta a marcilor tensometrice, cu adezivii recomandati de catre firma producatoare si respectand cu strictete indicatiile acestora. Tipuri de punti tensometrice Masurarea deformatilor unui corp prin metode tensometrice presupune masurarea unor variatii foarte mici a rezistentei marcilor tensometrice. Sa preupunem ca avem de masurat o deformatie de 500 . O marca tensometrica ce are GF=2 va suferi o modificare de rezistenta cu 2 500 10 6 = 0.1 %. Pentru o marca cu rezistenta electrica de 120 vom avea o modificare de rezistenta de 0.12 . Pentru a masura modificari atat de mici ale rezistentei si a compensa si efectul temperaturii, marcile sunt utilizate in punteWheatstone, care consta in 4 rezistente dispuse ca in Fig. 17, alimetate la o tensiune e excitatie, Vex.

18

Organe de maini - ndrumar de laborator Fig. 17: Puntea Wheatstone

Tensiunea la iesirea puntii a fi:


R3 R2 V0 = R +R R +R Vex 4 1 2 3

I cazul in care V0=0 se spune a puntea este echilibrata. Orice modificare a rezistentei din oricare din bratele puntii va conduce la o tensiune de iesire diferita de zero. In cazul marcilor tensometrice, care sunt in fapt niste rezistente electrice, aceasta tensiune va fi proportionala cu deformatia suferita de catre marca respectiva. Sa presupunem ca in locul rezistentei R4 vom pune o marca tensometrica cu rezistenta RG (Fig. 18) . Modificarea in rezistenta a marcii datorita deformatiei acesteia, va fi:
R = RG GF

Acesta este cazul puntii pe sfert (quater bridge, QB). Daca prespunem ca R1=R2 si RG=R3,din formula raportului tensiunilor de iesire si de excitatie se observa caracterul neliniar a puntii pe sfert in raport cu deformatia marcii tensometrice.

Fig. 18: Punte pe sfert (o singura marca tensometrica) Pentru a elimina efectul temperaturii asupra masuratorilor tensometrice se pot folosi doua marci in punte, ca in Fig. 19. Cand una din marci este activa si are rezistenta RG + R , cealalta marca identica, lipita pe directia transversala primei marci, va suferi doar efectul temperaturii. Aceasta marca se mai numeste si marca de compensatie, sau manechin (dummy gauge). Deoarece efectul temperaturii va fi identic in cele doua marci, raportul rezistentelor lor nu se va modifica si nici tensiunea V0 , fiind minimizat astfel efectul temperaturii.

Fig. 19: Montarea marcilor pentru compensarea temperaturii

Lucrarea 4

Asamblri fitetate cu strngere iniial. Rigiditi

19

Pentru a mari sensibilitatea puntii sepot folosi doua marci active (Fig. 20), care sa masoare deformatii de sens invers (una sa fie supusa la tractiune, R G+R, si cealalta la compresie, RGR). Acesta este puntea pe jumatate, cu doua marci tensometrice active (half bridge), sensibilitatea acesteia fiind dubla fata de a celei pe sfert. In plus, aceasta nu prezinta neliniaritate intre deformatie si tensiunea de la iesire.

Fig. 20: Punte pe jumatate (half bridge, HB) cu doua marci active opuse Se poate spori sensibilitatea puntii prin utilizarea de marci tensometrice in toate 4 brate, doua supuse la compresiune si doua la intindere. Aceasta se numeste punte completa (full bridge, FB, Fig. 21).

Fig. 21: Punte completa (full bridge, FB) cu patru marci active, opuse doua cate doua