Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA”

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE, RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE


SPECIALIZAREA : STIINTE POLITICE

Agricultura in Romania
2004-2008

Coordonator:

Lect. univ. drd. Sabina LUCA

Studenti: Modoi Camelia Maria


Zaharioiu Corina Maria
Orian Talida Diana

Sibiu, 2009

1
Introducere

In acesta lucrare am incercat sa prezentam situatia agriculturii romanesti din


perioada de guvernare 2004-2008.
Un rol important in agricultura romaneasca din acesta perioada( 2004-2008) il are
aderarea la Uniunea Europeana. Odata cu aderarea Romaniei la Uninunea Europeana,
tara noastra a trebuit sa adopte masuri speciale cu privire la agricultura si in acelasi timp
beneficiaza de fonduri, subventii indreptate spre acest sector.
În timp ce politicile agricole şi instituţiile oficiale au îndeplinit toate criteriile de
aderare la Uniunea Europeană, sectorul agricol în sine nu este încă pregătit să folosească
în mod eficient oportunităţile ivite şi să răspundă adecvat noilor provocări.
Probleme mari cu care Romania se confrunta in sectorul agricol sunt : numarul
mare de ferme de subzistenta si semi-subzistenta care daca nu trec la un nivel “ de piata”
nu vor obtine nici un profit din activitatea agricola, ponderea mare a agricultorilor in
totalul populatiei ocupate, precum si numarul mare de fermieri varstnici, organizarea încă
slabă a producătorilor agricoli în forme de asociere, la acestea contribuind lipsa de
informatie pe piata la nivelul producatorilor in ceea ce priveste indeosebi standardele de
calitate.

Cap .I Agricultura in Romania.


2
2004-2008

Defintii:

Fondul funciar:reprezinta totalitatea terenurilor indiferent de destinatie,de titlul


pe baza caruia sunt detinute de domeniul public sau privat din care fac parte.
Suprafata agricola:dupa modul de folosinta include terenurile ca destinatie
agricola,aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice si care se clasifica
astfel:teren arabil,fanete naturale,vii si pepiniere viticole,livezi si pepiniere pomicole.
Pasunile:reprezinta terenurile acoperite cu vegetatie ierboasa,instalata pe cale
naturala sau regenerata prin insamantaresi destinate recoltarii pentru obtinerea de fan.
Suprafata cultivata:reprezinta suprafata insamantata in anul agricol(1 oct-30
sept) si cuprinde:
-suprafata insamantata in toamna anului anterior exclusiv suprafata reinsamantata
in primavara cu alte culturi;
-suprafata insamantata in primavara anului curent.
Suprafata agricola irigata:reprezinta suprafata pe care s-au efectuat irigatii cel
putin o data intr-un an agricol.
Exploatatia agricola:reprezinta unitatea economica de productie agricola care isi
desfasoara activitatea sub o gestiune curenta unica si cuprinde toate animalele detinute si
toata suprafata de teren utilizata,integral sau partial pentru realizarea unor productii
agricole,indiferent de tipul de proprietate,forma juridica sau marime.
Productia ramurii agricultura se determina conform metodologiei Eurostat privind
,,Costurile Economice pentru Agricultura" si cuprinde:valoarea tuturor productiilor de
produse agricole.Aceasta productie nu cuprinde:valoarea consumului de samanta din
prodectie proprie pentru culturile la care insamantarile se fac toamna,valoarea strugurilor
utilizati in productia de vin a unitatilor agricole care nu dispun de instalatii industriale de
vinificatie,valoarea laptelui consumat de animale,valoarea oualelor puse la incubator si
pierderile la producatori dupa recoltare.
Din 2004 productia ramurii agricultura cuprinde in plus valoarea activitatilor
secundare neagricole si este diminuata cu valoarea produselor agricole transformate in
derivate in aceeasi ferma,asigurandu-se comparabilitatea metodologica cu anii
anteriori.Productia ramurii agricultura este exprimata in preturi de baza(preturile la
producator la care se adauga subventiile pe produs si se scad impozitele pe produs)ale
fiecarui an.
Sursa:Anuarul statistic al Romaniei 2007

3
Evolutia agriculturii in perioada de tranzitie si aderare
a Romaniei la Uniunea Europeana

Favorizata de pozitia geografica,unitatea si proportionalitatea formelor de


relief,conditiile de clima prielnice,resursele agricole naturale si calitatea potentiala a
acestora,cultivarea plantelor si cresterea animalelor au constituit in decursul istoriei
milenare a poporului roman cele mai vechi activitati,hotaratoare,ale societatii romanesti-
in agricultura gasindu-si ocupatia si rosturile vietii cea mai mare parte a populatiei
acestor meleaguri.
Sute si sute de ani taranimea a constituit principala forta sociala a tarii factorul
determinant in dezvoltarea fortelor de productie.Datorita agriculturii pe teritoriul geto-dac
s-au stabilit inca inainte de domnia regelui Burebista,nu numai legaturi ale omului cu
pamantul ci si anumite relatii intre oameni legate de pamant,care lucrat cu tudra,adeseori
cu pretul unor lupte eroice,a asigurat taranilor intreaga existenta-viata acestora depinzand
in mod hotarator de rodnicia pamantului si cresterea animalelor.
Spre deosebire de celelalte activitati ale economiei nationale, agricultura
(inclusiv silvicultura) care in prezent asigura peste 90% din hrana populatiei globului
pamantesc,este singura care creeaza substanta primara bruta a carei valoare creste de
aproximativ 3-5 ori in urma prelucrarii acesteia in industria alimentara si usoara,avand
totodata un rol strategic foarte important,menit sa asigure securitatea alimentara a
populatiei,echilibrul pietei,pastrarea linistii sociale,protejarea vietii si mediului
inconjurator.
Romania se situeaza pe primele locuri in Europa privind posibilitatea practicarii unei
agriculturi diversificate si cu o eficienta sporita in majoritatea zonelor tarii,avand atuuri
potentiale importante pentru cultivarea,aproape in totalitate,a speciilor de plante ce se
cultiva in Europa precum si pentru cresterea animalelor.In Europa,Romania ocupa locul 6
privind suprafata agricola ce revine pe locuitor,5 privind suprafata arabila si locul 7 la
suprafata pasunilor si fanetelor naturale.
Reforma agrara a avut doua obiective fundamentale:
-Un obiectiv social,pentru reconstituirea dreptului de proprietate al fostilor proprietari sau
mostenitorilor acestora si constituirea unui drept de proprietate al celor care desi nu l-au
avut au fost indreptatiti,potrivit acestei legi.
-Un obiectiv economico-juridic,care a vizat adoptarea unor masuri privind arendarea
terenurilor agricole,libera circiulatie juridica a acestora,extinderea limitei maxime a
suprafetei exploatatiei agricole pentru care s-a realizat reconstituirea dreptului de
proprietate etc.,in scopul crearii si consolidarii proprietatii funciare si a noilor relatii
agrare,precum si a pietei agricole aferente.
Agricultura Romaniei dispune in prezent de un parc de tractoare si utilaje
agricole,,in cea mai mare parte depasit din punct de vedere al performntelor tehnice,cu un
sistem neadaptat cerintelor efectuarii lucrarilor agricole atat pe suprafete mari,cat si pe
suprafete mici datorita preturilor ridicate pentru achizitionare unor noi utilaje si lipsei
creditelor avantajoase,in special in cazul exploatatiilor agricole individuale mici si
mijlocii.,Masinile si utilajele agricole detinute de exploatatiile agricole,cu o vechime de
peste 10 ani-in unele cazuri chiar 15-20 de ani-au reprezentat(potrivit datelor Anchetei
Structurale) 70-80%la tractoare,,masini pentru stropit si prafuit, combine pentru recoltat

4
furaje si sfecla de zahar,motocositoare si echipamente pentru irigat-necesitand reparatii
frecvente si costisitoare. Pentru a suplini intr-o anumita masura lipsa mijloacelor tehnice
mecanice,precum si imposibilitatea utilizarii acestora pe suprafete mici,exploatatiile
agricole individuale au revenit la folosirea mijloacelor cu tractiune animala, fiind
intensificata in acesti ani sporirea numarului de animale de munca,insa si acestea se
situeaza cu mult sub nevoile taranimii. Spre deosebire de perioada premergatoare
cooperativizarii fortate a agriculturii,cand aproape fiecare gospodarie agricola taraneasca
detinea, de regula cel putin un plug,o grapa, o rarita, un car sau caruta,in prezent aceste
echipamente au devenit practic,o raritate,cele existente avand un grad de uzura care a
depasit cu multi ani perioada normala de folosinta.

Amenajari pentru irigatii


Avand rolul primar de intensificare a productiei agricole irigatiile determina
cresterea substantiala a productiilor medii la hectar si mentinerea acestora la un nivel
ridicat chiar si in anii secetosi-agricultura fiind prin excelenta cea mai mare consumatoare
de apa din economie.
Folosirea resurselor umane

Restructurarea si privatizarea proprietatii funciare,precum si aparitia unor noi


relatii de productie in toate domeniile vietii economico-sociale au determinat procesul de
imigrare a populatiei urbane disponibilizate din sectoarele restructurate catre zona
rurala,proces amplificat si de retrocedarea terenurilor fostilor proprietari sau urmasilor
acestora-in prezent o mare parte din populatia rurala desfasurandu-si activitatea in cadrul
unei agriculturi de subzistenta.
In etapa actuala,populatia acupata in agricultura prezinta un grad ridicat de
imbatranire demo-economica,caracterizata prin ponderea ridicata a persoanelor in varsta
de peste 60-70 ani (cu un potential scazut de munca)si migratia din mediul rural in cel
urban,precum si migratia temporara(sezoniera)in alte tari a persoanelor tinere in varsta de
20-40 ani,in vederea obtinerea unor venituri mai mari-avand loc un nou proces migrator
din mediul rural. In prezent exista un grad scazut de participare la lucrarile agricole si de
ocupare a timpului de muncaasa cum rezulta si din datele Anchetei Structurale, potrivit
carora in anul 2005 au participat la lucrarile agricole 8,5 milioane persoane. Proportia
celor care au lucrat in exploatatiile agricole individuale circa 50% la barbati si 50% la
femei, in timp ce exploatatiile agricole cu personalitate juridica proportia a fost de 77,2%
la barbati si 22,8% la femei. Diferentiei insemnate au fost consemnate si in cea ce
priveste gradul de instruire a sefului exploatatiei agricole-managementul agricol fiind
unul din factorii importanti care contribuie la o cat mai buna desfasurare a activitatii
exploatatiilor si la cresterea eficientei economice a productiei agricole;in timp ce in
exploatatiile cu personalitate juridica 67,2% au pregatire superioara si 25,2% studii
medii,in cele individuale numai 3,2% aveau pregatire superioara si 12,9% pregatire
liceala si post liceala-marea lor majoritate fiind absolventi ai scolii primare,clasele 1-4 si
gimnazial(25,6%) sau prima treapta liceala(18%).
Spre deosebire de celelalte activitati ale economiei nationale,cea mai mare parte a
populatiei ocupate in agricultura nu este pregatita suficienta pentru practicarea unei
agriculturi conform cerintelor agriculturii din tarile Uniunii Europene datorita gradului
foarte scazut de instruire profesionala,atat in domeniul cultivarii plantelor,cat si al

5
cresterii animalelor.
Tara noastra desi se bucura de o indelungata si bogata traditie in cultivarea
pomilor si mai ales a vitei de vie(fructele, strugurii-in special vinurile romanesti-fiind
foarte apreciate si solicitate peste hotare).

Situatia agriculturii in tara noastra

Romania este al doilea mare producator agricol din Europa Centrala si de Est, dupa
Polonia si la nivel mediu comparativ cu UE. Avem o populatie rurala de 10 milioane de
locuitori, dintre care 3,3 milioane sunt activi agricoli, ceea ce ne situeaza tot pe locul al
doilea in Europa. Standardele UE impun ca forta de munca in sectorul agricol sa fie de
maximum 5%. Alinierea la standardele UE va aduce somaj masiv in agricultura si multi
locuitori vor fi nevoiti sa migreze de la sat la oras.
Populatia activa agricol de la noi este de sase ori mai mare decat media
europeana, iar ponderea agriculturii in PIB este de aproximativ 11 ori mai mare in
Romania decat cea existenta in UE. Surplusul semnificativ de forta de munca, impreuna
cu lipsa cronica a capitalului reprezinta unele dintre principalele probleme cu care se
confrunta agricultura romaneasca din perioada de tranzitie.
Sursa Gardianul http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6899/Situatia-agriculturii-in-
tara-noastra.html

Agricultura reprezinta o activitate de baza a economiei nationale, detine un


important potential natural si uman in tara noastra fiind necesar sa se asigure conditii de
clima favorabila-hrana populatiei cu produse agroalimentare,materii prime pentru
industria alimentara usoara, framaceutica, cat si o piata stabila satisfacand cererea.
Agricultura Romaniei prezinta in ultimii ani,o structura inadecvata si un nivel de
dezvoltare scazut.

Cum trebuie sa evolueze agricultura pentru a contribui la dezvoltarea economiei


nationale?

In anul 2008 locuitorii Romaniei au ajuns sa fie dependenti de importurile de


alimente. Pentru a evita influentele neplacute ale oricarei crize economice sau de alta
natura sunt necesare nu numai programe,ci si masuri concrete care sa contribuie la
reabilitarea in cativa ani a agriculturii inclusiv in domeniul cresterii animalelor,dar si
preluarea initiativei de preluare a produselor primare si a fabricatiei de produse
alimentare cu care sa fie aprovizionate pietele si asigurata comercializarea directa.

Sursa:Revista Romana de Statistica,nr.9/2007

6
In domeniul productiei agricole,variatia fortei de munca din punct de vedere
cantitatic si structural trebuie explicata prin:
-modificarile suprafetei,ale modului de folosinta si ale structurii culturilor;
-modificarile cantitative ale efectivului de animale,ale structurii acestuia;
-modificarile gradului de specializare a intreprinderii;
-implementarea procesului tehnic si a rezultatelor cercetarii stiintifice de specialitate;
-imbunatatirea organizarii productiei,a muncii si a procesului de conducere,etc.

Sursa:Tribuna Economica,nr.25/2007

Pentru sectorul agriculturii si devoltarii rurale,in subordinea Ministerului


Agriculturii,Padurilor si Dezvoltarii Rurale(MAPDR) functioneaza doua agentii de plati
care vor gestiona fonduri comunitare,respectiv Agentia de Plati si Interventie pentru
Agricultura(APIA) si Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit(APDRP).In
cadrul MAPDR sub directa coordonare a ministerului a fost infiintata "Autoritatea
competenta pentru acreditarea agentiilor de plati si a organismului coordonator".

Inaintea acreditarii unei Agentii de Plati,"Autoritatea Competenta" trebuie sa


verifice daca sunt respectate reglementarile Uniunii Europene.Criteriile pentru acreditare
sunt stabilite de catre fiecare stat membru in conformitate cu liniile directoare ale
Comisiei Europene.In Romania criteriile de acreditare au fost aprobate prin Ordinul
MAPDR nr.422/2006.Decizia privind acreditarea este luata pe baza unei examinari a
conditiilor administrative si contabile,inclusiv a celor adoptate pentru a proteja interesele
Comunitatii Europene privind avansurile platite,garantiile obtinute,stocurile de
interventie si sumele de incasat.Aceasta examinare include in special conditiile de
efectuare a platilor: de protectie a fondurilor, de securitate a sistemelor informatice, de
tinere a evidentei contabile, de repartizare a sarcinilor si de conformitate a procedurilor
de control intern si extern pentru tranzactii finantate cu fonduti europene.
Neindeplinirea vreunui criteriu cu o relevanta semnificativa pentru operatiunile
agentiei platitoare poate duce la neacordarea acreditarii sau la retragerea acesteia.In urma
experientei dobandite de statele membre ale Uniunii Europene si pentru buna derulare a
procedurii de acreditare,guvernul roman a decis ca,in procedura de acreditare Autoritatea
Competenta sa beneficieze de serviciile unei firme specializate,motiv pentru care in data
de 22.06.2006,MAPDR a publicat in Monitorul Oficial anuntul de lansare a licitatiei
deschise pentru achizitionarea serviciilor de consultanta in vederea acreditarii
APIA,APDRP si a AOrganismului de coordonare a agentiilor de plati.
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit(APDRP) are o unitate centrala,8
Centre Regionale de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si cate 1 Oficiu Judetean de
Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit in fiecare judet al tarii.Dupa integrarea oficiala a
Romaniei in UE,la 1 ianuarie 2007 si in urma acreditarii sale,APDRP va gestiona si

7
sumele postaderate alocate Romaniei prin Fondul European pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala(FEADR) si Fondul European pentru Pescuit(FEP).
Pana la data de 1 ianuarie 2007 APDRP a continuat gestionarea programului
SAPARD.In limita fondurilor disponibile,solicitantii de fonduri nerambursabile de
preaderare au depus proiecte pana la 31 iulie 2006,urmand ca platile aferente de
fonduri,catre solicitantii acceptati sa se efectueze inca 2 ani dupa 1 ianuarie 2007,data
aderarii oficiale.Pentru coerenta incadrarii acestui proces de finantare in viziunhea
strategica a dezvoltarii Romaniei ceruta de institutiile comunitare europene,autoritatile
romane au incheiat elaborarea"Planului National Strategic 2007-2013" si finalizeaza
"Planul National pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013" documente in baza carora se vor
realiza masurile de finantare aferente fondurilor postaderare.

Sursa: Marin Francu,Tribuna Economica,nr.2/2007

De ce este necesara recunoasterea preliminara?

Ofera timp de pregatire(maxim 5 ani) pentru a realiza investitiile necesare in


vederea atingerii nivelului de dotare si productie ce permite recunoasterea ca organizatie
de producatori(OP)conform legislatiei Uniunii Europene.Grupurile recunoscute pot
beneficia de credite pentru investitii in conditii avantajoase;finantarea provine partial de
la bugetul UE si de la bugetul national.
Categorii de produse pentru care grupurile de producatori pot obtine recunoasterea:
(i)fructe si legume(exceptand cartofii);
(ii) fructe;
(iii) legume(exceptand cartofii);
(iv)fructe si/sau legume destinate procesarii);
(v) fructe cu coaja;
(vi) ciuperci.
Sursa:Claudiu Govor,Tribuna Economica,nr.40/2007

În general, majoritatea dezbaterilor şi a conferinţelor de presă au vizat problemele


existente în agricultura românească din 2005 până în prezent (inundaţiile, gripa aviară şi
pesta porcină, neacordarea anumitor subvenţii, lipsa proiectelor în agricultură, pierderea
fondurilor europene, ineficienţa APIA etc), dar şi încercarea de a oferi şi a găsi soluţii
viabile pentru redresarea agriculturii româneşti .

8
În agricultură, privatizarea s-a încheiat. În anul 2004 sectorul privat reprezintă
97,3% din valoarea producţiei, şi anume 97,4% din producţia vegetală şi 98,9% din
producţia animală. Societăţile agricole care nu au putut fi privatizate vor fi introduse în
procedură de reorganizare sau faliment şi vândute bucată cu bucată.
Micile proprietati detin cca 66,5% din suprafata agricola a tarii.Acestea nu
au capacitatea necesara sa faca investitii,sa utilizeze sistemul de irigatii si de fertilizare a
solului si sa aplice tehnologii moderne.In acest mod,o parte a agriculturii nu a putut
inregistra castiguri de productivitate si de a iesi dintr-o stare de subzistenta catre relatii de
piata.Tipul optim de concentrare a pamantului se va realiza curand,atat prin vanzarea
proprietatilor mici cat si prin asociere.Aceasta se va produce deoarece legislatia actuala
din Romania o permite.
Structura populatiei ocupate in agricultura.Aplicarea legii nr.18/1991 a
condus la retrocedarea terenurilor agricole tuturor fostilor proprietari sau descendentilor
lor(cetateni romani).Totusi un anumit numar de noi proprietari de teren traiesc in alte
localitati sau sunt implicati in alte activitati.DE obicei,reducerile de personal din industrie
sau alre ramuri conduc la cresterea celor ce se intorc in agricultura si deci a numarului de
proprietari de teren.Populatia agricola are o structura profesionala buna,50.000 specialisti
cu pregatire inalta si 35,4% din populatia ocupata cu liceul absolvit.Doar 6,4% nu au
educatie. Obiectivul fundamental al politicilor agricole a fost stoparea
declinului,redresarea treptata si crearea condotiilor pentru relansarea agriculturii in
concordanta cu potentialul natural, economic si uman dec are dispune Romania,in scopul
asigurarii securitatii alimentatiei populatiei, a disponibilitatilor destinate schimburilor
economice internationale si pentru pregatirea in vederea integrarii in structurile Uniunii
Europene. Agricultura este supusa inca in mare masura,influentei directe a factorilor
climaterici; suportul acordat sustinerii irigatiilor nu a reusit sa compenseze in totalitate
aceste influente. Considerand agricultura ca o ramura prioritara a economiei
nationale,prin programul de guvernare al actualului cabinet s-au stabilit prevederi si
actiuni menite sa aduca un reviriment important in acest sector, printre care:cresterea
cantitativa si calitativa a productiei vegetale si animale in scopul asigurarii securitatii
alimentare a populatiei si pentru crearea de disponibilitati la export;accelerarea reformei
funciare; incheierea procesului de privatizare-concesionare a activelor si terenurilor
agricole ale fostelor I.A.S.,precum si a servicilor din agricultura;stimularea si sprijinirea
producatorilor agricoli pentru infiintarea de adevarate exploatatii agricole performante si
de organizatii profesionale;dotarea tehnica a agriculturii, in primul rand prin sprijinirea
producatorilor agricoli in cumpararea de tractoare,masini agricole, utilaje, echipamente,
instalatii, ingrasaminte, produse petroliere; dezvoltarea agriculturii in concordanta cu
regulile de protectie a mediului inconjurator;dezvoltarea unei piete
concurentionale;dezvoltarea complexa,armonioasa,durabila a zonei rurale etc.

1.880 miliarde lei-subventii pentru agricultura.


In anul 2004 subventiile au depasit cu 460 miliarde lei nivelul celor din anul
2003. Crescatorii de animale au primit subventii pe kilogramul de carne in viu in cazul
tineretului bovin cu o greutate minima de 400 kilograme precum si pentru kilogramul de
cxarne de porc in viu, livrate abatoarelor autorizate la o greutate de c el mult 110
kilograme. Pentru culturile vegetale subventiile au fost acordate in functie de suprafetele

9
cultivate, atat prin productia obtinuta cat si pentru samanta, tratamente, antidaunatori.
Ajutoarele sunt acordate pentru productia de carne in viu certificata ecologic.
Un exemplu l-ar putea constitui productia procesata din lapte ecologic, estimata
de Ministerul Agriculturii la circa 400 de tone(cascaval, branza, telemea). In sectorul
zootehnic ecologic se au in vedere cresteri la efectivele de animale de circa 10 mii de
capete pentru vacile de lapte,70 mii de capete pentru oile de lapte,6 mii de capete la
pasarile de curte. Agricultura ecologica reprezinta alaturi de IT, industria usoara si cea de
mobila una din principalele resurse ale exportului romanesc.
Certificarea produselor ecologice.Agentia Nationala de Consultanta Agricola a
incheiat o conventie de colaborare cu ECOCERT,firma privata din Franta specializata in
controlul si certificarea produselor ecologice.Conventia prevede efectuarea de schimburi
de informatii disponibile in Franta,Uniunea Europeana si Romania,in domeniul
agricol,referitoare la functionarea si sustinerea agriculturii si in mod special a agriculturii
ecologice.
Cu sprijinul Agentiei Japoneze pentru Cooperare Internationala(JICA),Agentia
Nationala de Consultanta Agricola a inceput in toamna trecuta derularea unui program de
instruire a producatorilor agricoli pentru a creea un sistem de cooperative agricole care sa
produca la niveluri superioare de rentabilitate.
Aceste cooperative,care garanteaza proprietatea,se vor ocupa de preluarea
productiei standardizare,respectarea normelor de calitate,precum si de valorificare a
productiei.Cele doua organisme deruleaza cursuri de "Formare a formatorilor" care se vor
ocupa de instruirea viitorilor membrii cooperatori.Au fost instruiti si formati profesional
in peste 40 de mii de producatori agricoli.Cei atestati profesional de ANCA pot practica
meseriile in care s-au calificat si pot fi numiti la conducerea unei asociatii sau societati
agricole.Producatorii sunt pregatiti inclusiv in domeniul finantarilor pentru agricultura.

Romania si UE au stabilit contingentele pentru comertul cu produse agricole.

Negocierile cu UE privind regimul comertului bilateral cu produse agricole de


baza au fost incheiate,fiind stabilite contingentele exceptate de la plata taxelor
vamale.Astfel,Romania va beneficia de contingente tarifare de export exceptate de la
plata taxelor vamale pentru carne de pasare(9 000 tone),carne de porc(15 625 tone),carne
de vita(4 000 tone) si preparate din carne(2 125 tone preparate din carne de porc,1 200
tone preparate din carne de pasare si 500 tone preparate din carne de bovine).
In sectorul produselor lactate,pe langa contingentul actual de branzeturi si cas(2
800 tone,cu o crestere anuala de 10%)au fost stabilite contingente pentru lapte praf(1 500
tone)si iaurt(1 000 tone).Romania mai beneficiaza de contingente pentru toate categoriile
de cereale,cat si pentru faina.La fructe sa convenit eliminarea,in anumite cazuri,a aplicarii
unei bariere netarifare.Concesiile convenite cu UE la importul tuturor categoriilor de
carne si preparate din acestea,cereale,branzeturi si rosii se vor aplica numai in conditiile
eliminarii restitutiilor la export de catre partea comunitara.In perioada 2007-
2009,Romania a primit de la UE aproape 4 miliarde de euro pentru sustinerea
agriculturii.Banii vor fi distribuiti pe trei directii principale:plati directe,dezvoltare
rurala(ce va include si reconversia fortei de munca) si fonduri pentru interventii pe

10
piata.Documentul de pozitie al Comisiei Europene include o lista de denumiri de origine
protejata,printre care se numara 3 tipuri de bauturi spirtoase,5 tipuri de distilate de vin,7
tipuri de lapte,26 de cascaval si alte preparate romanesti,precum salamul de Sibiu si
carnatii de Plescoi.Romania va trebui sa dovedeasca in trei ani ca isi poate ridica
productia la nivelul cotelor obtinute de la Comisia Europeana.Sunt ani de munca in
acelasi timp,pentru transpunerea in fapt a mii de acte normative aprobate.
Sursa:Focus Romania.
Editura:Redactia Publicatiilor pentru Strainatate

Potrivit aprecierii specialistilor Uniunii Europene si experientei in acest domeniu


al celorlalte tari care au aderat in ultimii ani,Romaniei ii sunt necesari circa 10-15 ani
pentru organizarea si practicarea unui sistem extins de agricultura ecologica,pe circa
25%din suprafata agricola,mai ales pentru pregatirea profesionala a fermierilor si dotarea
fermelor cu o baza tehnicomateriala corespunzatoare,precum si pentru sgtructurarea si
dezvoltarea pietei interne de produse agro-alimentare,cresterea competitivitatii Romaniei
in cadrul pietei comunitare si premise insemnate pentru dezvoltarea cu eficienta sporita a
agriculturii si revigorarea activitatii social-economice a satului romanesc. In cadrul
problemelor care isi cereau o rezolvare corespunzatoare,cu prioritate si in conditii optime
chiar din primii ani dupa declansarea procesului de privatizare,mai ales in agricultura,un
loc important,trebuia sa il ocupe crearea pietei agriculturii,mai cu seama cea de capital,de
desfacere a produselor agroalimentare,fiind cunoscut faptul ca piata concurentiala
constituie unul din cei mai de seama factori care contribuie la progresul economiei
moderne-aceasta furnizand agentilor ecocomici informatii pe cat de utile pe atat de
necesare, in legatura cu cererea si oferta de produse agro-alimentare. Romania s-a
confruntat si se confrunta cu probleme spinoase care fara o analiza riguroasa insotita de
masuri bazate pe o politica agrara,eficienta pe termen scurt si mediu,dar mai ales pe
termen lung,in conformitate cu cerintele Uniunii Europene, pot crea agriculturii,intregii
economii nationale, probleme greu de surmontat in ceea ce priveste atat piata interna,cat
si piata externa a agriculturii,care creeaza deja unele probleme de ordin social-economic.
Degradarea pietei agro-alimentare interne a influentat negativ si piata agro-alimentara
externa a Romaniei,determinata intr-o masura insemnata si de competitivitatea scazuta a
produselor agricole,in special a celor vegetale.
Sursa:Revista Romana de Statistica,nr9/2007

11
Cap.II STATISTICI

ANCHETA STRUCTURALA IN AGRICULTURA-etape actuale de realizare

Ancheta Structurala in Agricultura face parte din categoria inregistrarile statistice


de interes national,reprezentand una din cele mai importante surse de informatii privind
situatia socio-economica si dezvoltarea structurii exploatatilor agricole,aceasta cercetare
statistica constituind pilonul statisticilor agricole.
Actiunile ce urmeaza a se realiza si calendarul de termene pana la finalizarea
cercetarii statistice:
-validarea rezultatelor obtinute la nivel central:10.11.2006;
-finalizarea introducerii datelor si validarea acestora la nivelul directiilor
teritoriale de statistica:07.08.2006.
Potrivit legislatiei europene in domeniul statistici agricole,evidentiem faptul ca
Ancheta Structurala in Agricultura trebuie realizata prin:
-ancheta de baza:Recensamantul General Agricol(la fiecare 10 ani)pentru
actualizarea registrelor de baza ale exploatatiilor agricole;
-ancheta selectiva bazata pe esantionul reprezentativ la care aplicarea
coeficientilor de extindere asigura reprezentativitatea la nivel national, regiuni de
dezvoltare si judete.
Pentru Ancheta Statistica Strucurala in Agricultura desfasurata in cursul anului
2006,esantionul a cuprins 361.169 exploatatii agricole(23.326 exploatatii agricole cu
personalitate juridica si 337.843 exploatatii agricole individuale).
Scopul anchetei: Ancheta Sructurala in Agricultura vizeaza colectarea de date si
informatii privind caracteristicele principale ale exploatatiilor agricole(statutul
juridic,modul de detinere si utilizare a terenului,masini si echipamente agricole,personalul
care lucreaza in agricultura,dezvoltarea rurala,agricultura ecologica,etc).
Aceasta constituie un punct de referinta important pentru toate celelalte cercetari
statistice din agricultura,inclusiv pentru intretinerea Registrului Statistic al Exploatatiilor
Agricole si a Sistemului Integrat de Administrare si Control,structuri care trebuie sa fie
functionale in momentul aderarii la Uniunea Europeana.Au fost cercetate atat
exploatatiile agricole din mediul rural cat si cele din mediul urban,indiferent de
marimea,aportul lor la productia agricola si statutul lor juridic.In statistica romaneasca,in
prezent sunt cercetate toate exploatatiile agricole,urmand a se stabili un prag fizic sau
valoric pentru cele care vor fi incluse in esantion la viitoarele Anchete Structurale in
Agricultura.In cercetare nu au fost cuprinse unitatile economice angajate exclusiv in
urmatoarele actiuni economice:vanatoare,silvicultura,piscicultura.cresterea animalelor de
blana,irigatii,etc.)
Criteriul de baza al inregistrarii a fost acela al utilizarii terenului si nu cel al
proprietatii.
Ancheta Structurala in Agricultura vizeaza colectarea de date si informatii ptrivind
caracteristicile principale ale exploatatiilor agricole.

12
Momentul si perioada de referinta au fost diferite in functie de specificul si
caracteristica indicatorului pravazut in chestionar:
ziua de 31 decembrie 2005 pentru efectivele de animale si constructiile
agricole,agricultura ecologica in sectorul animal;
-anul agricol 1 octombrie 2004-30 septembrie 2005:pentru modul de utilizare a
terenului,ingrasaminte si irigatii,dezvoltare rurala.
-ultimele 12 luni (anul 2005): pentru personalul care lucreaza in agricultura,
masinile si echipamentele agricole utilizate. Inregistrarea datelor in chestionar s-a facut pe
baza liberei declaratii:
-pentru exploatatiile agricole cu personalitate juridica,chestionarele au fost
completate prin autoinregistrare de catre o persoana imputernicita de conducatorul
unitatii;
-pentru exploatatiile agricole individuale,inregistrarea s-a realizat de catre
operatorii de teren prin interviu direct cu unul din membrii exploatatiei;
-pentru exploatatiile care apartin Ministerului Apararii Nationale, Mnisterului
Administratiei si Internelor, chestionarele au fost completate tot prin autoinregistrare de
personalul din aparatul propriu.
La inregistrarea datelor pentru exploatatiilor agricole individuale au fost folositi
circa 7000 operatori de teren, 90 coordonatori(in medie cate 2 la nivelul fiecarui judet) in
functie de unitatile cuprinse in esantion si 140 procesatori(in medie cate 3 la nivel de
judet).
Termenele de transmitere ale datelor.
Datele se proceseaza conform procedurilor stabilite.Pentru verificarea fiabilitatii
datelor, informatiile sunt revizuite pe baza tabelelor UE de verificare. Ca beneficiari ai
rezultatelor Anchetei Structurale in Agricultura sunt atat utilizatorii interni: Administratia
Prezidentiala, Parlamentul Romaniei, Guvernul Romaniei, cat si organisme
internationale: Eurostat, FAO, etc.
Rezultatele cercetarii se vor regasi in publicatia "Ancheta Structurala in
Agricultura 2005-caracteristici structurale ale agriculturii romanesti".
Variabilele de observare si cercetare propuse au fost selectate in vederea elaborarii
unui sistem specific de indicatorii care permit caracterizarea structurii exploatatiilor
deciiziilor in domeniu.
Potrivit datelor furnizate de Ancheta structurala,rezulta ca 77,9% din exploatatiile
agricole se ocupa atat cu cultivarea plantelor,cat si cu cresterea animalelor, 18,9% numai
cu cultivarea plantelor si 3,2% cu cresterea animalelor.

Sursa:Revista Romana de Statistica nr.8/2007

Variabilele.
Variabilele de observare/cercetare propuse au fost concretizate pentru a raspunde
atat solicitarilor Eurostat,cat si nevoilor nationale.Pe baza acestora se va crea Sistemul de
indicatori care va caracteriza structura exploatatiilor agricole,urmand sa asigure si
informatiile necesare fundamentarii deciziilor in domeniu.
Romania debuta in anul 2004 cu un bilant pe anul 2003 al Ministerului
Agriculturii, Padurilor Apelor si Mediului(MAPAM) in care se consemnau cresteri in
toate domeniile agricole, totalizand circa 4 procente fata de anul precedent. Conform

13
aceluiasi bilant, agricultura romaneasca a inregistrat pe ramuri o evolutie pozitiva. In
2003 suprafata cultivata a fost de 9,1 milioane de hectare, dintre care circa 5 milioane au
fost cultivate cu cereale, 1,3 milioane de hectare cu plante oleaginoase, 300 de mii cu
legume, 45 de mii hectare cu plante tehnice. Recolta obtinuta a fost de 2,5 milioane de
tone la grau,231 mii tone la orz, 9,33 milioane de tone de porumb.
Legumele au reprezentat 3 milioane de tone,depasint cu 256 mii de tone productia
anului trecut, iar fructele recoltate, cu 3,666 milioane de tone mai mult decat anul
precedent. Zootehnia a inregistrat si ea cresteri ale efectivelor de animale la toate speciile:
bovine au fost 3,55 milioane de capete(cu 1% mai mult decat anul trecut), ovine 8,504 de
capete(crestere cu 2% fata d eanul trecut). Cea mai mare crestere s-a inregistrat la mierea
de albine(cu aproximativ 49% mai mult fata de anul precedent).

Sursa:Focus Romania.
Editura:Redactia Publicatiilor pentru Strainatate

Concentrarea populatiei in zonele urbane.

In Romania in primele zece orase((1. Bucuresti - 1,94 milioane locuitori;2.


Timisoara - 312,4 mii locuitori;3. Cluj - 309,3 mii locuitori;4. Iasi - 306,6 mii locuitori;5.
Constanta - 303,7 mii locuitori;6. Craiova - 299,6 mii locuitori;7. Galati - 292,9 mii
locuitori;8. Brasov - 279,7 mii locuitori;9. Ploiesti - 230,6 mii locuitori;10. Braila - 214
mii locuitori) locuiesc doar 20%din populatia tarii,fata de Ungaria unde primele zece
asezari urbane inglobeaza 39% din populatie,sau Estonia care concentreaza 55%.

Repartitia populatiei ocupate pe sectoare de activitate.


Daca analizam structura populatiei ocupate din anul 2004 se observa ca populatia
ocupata in agricultura are o pondere de 32% din total(in scadere fata de 41% in anul
2000).Aceasta structura difera foarte mult fata de cea existenta in economiile din tarile
dezvoltate ale lumii,unde ponderea populatiei ocupate in agricultura se situeaza intre 2 si
6%.
Ineficienta agricola.
Ingrijorarea este ponderea ridicata a populatiei ocupate in agricultura care arata pe
de o parte slaba productivitate a acestui sector,iar pe de alta parte ascunde nivelul real al
somajului din Romania,in spatele unei agriculturi de subsistenta.
Edificator in acest sens este exemplul jud Braila cu o mare suprafata agricola,unde
din cele peste 22 de mii de exploatatii agricole ce au functionat in 2006,numai 600 de
exploatatii au o suprafata de peste 500 hectare, restul fiind exploatatii de mici
dimensiuni,ce nu permit desfasurarea unei agriculturi eficiente.
Sursa:Marian Gidiuta,Tribuna Economica,nr,16/2007

14
In Uniunea Europeana, incluzand Romania, tarile EFTA (Islanda, Norvegia,
Elvetia), Turcia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Iugoslavia, exista mai mult de cinci
milioane de hectare in agricultura ecologica, insemnand 2% din totalul terenurilor
agricole. Pe primele locuri se situeaza Austria cu 11,3%,Elvetia cu 9,7%,Italia cu 7,94%,
Danemarca cu 6,51%, Suedia cu 6,3%, Republica Ceha cu 5,06%, Franta cu 1,4%.
Suprafete sub 1% sunt cultivate in Irlanda, Slovenia, Grecia, Polonia si Iugoslava. Pe
piata europeana, Germania are cea mai mare piata de desfacere cu vanzari de aproximativ
2,5 miliarde euro(2,3 miliarde dolari), iar in ceea ce priveste consumul mediu de produse
ecologice pe locuitor, Danemarca si Elvetia conduc detasat. Pe piata produselor ecologice
se afla atat tarile ce depind de exporturile de produse ecologice (Italia)cat si tarile care
depind de importul de produse ecologice(Marea Britanie).Extremele de cerere si oferta
din fiecare tara tind sa se autoregleze. Asistam si la urmatorul fenomen:din ce in ce mai
multe produse ecologice se importa din Europa de Est.

Suprafata cultivata ecologic si numarul fermelor


Continent Suprafata cultivata Ponderea in total Ferme eclogice
ecologic(hectare) teren agricol
Africa 890.504 0,11% 124.805
Asia 2.893.572 O,21% 129.927
Europa 6.920.462 1,38% 187.927
America Latina 5.809.320 0,93% 76.710
America de Nord 2.199.225 0,56% 12.063
Oceania 11.845.100 2,59% 2.689
Total 30.556.183 0,74% 633.891
Sursa: SOEL-FIBL Sourvey 2007

Pozitia Romaniei pe piata mondiala a produselor ecologice.


Romania si-a marit constant aceste suprafete.Astfel in ultimii 5 ani,acestea au
crescut de peste 6 ori,de la 110.400 hectare in anul 2005 pentru ca in anul 2006 sa fie
estimata o crestere a suprafetei pana la 170.000 hectare.Cresterea estimata pentru anul
2007 a suprafetei cultivata ecologic este de 1,7% insemnand circa 250.000 hectare de la
1,16% in anul 2006 si pana la 400.000 hectare in anul 2010 adica 2,72%.Principalele
produse ecologice certificate la noi fiind cerealele,laptele si produsele din
lapte,oua,legume,miere si fructe de padure,paine ecologica,vin.Ne situam insa pe locul
38,ca numar de ferme ecologice,cu 2.900 de ferme.Uniunea Europeana se dovedeste a fi
dupa aderare piata de desfacere cea mai fizata de producatori romani de produse
ecologice.Exista numeroase contracte ferme de livrare,pe anumite categori de produse si
cu anumite tari precum:Elvetia si Liechtenstein-pentru grau,floare
soarelui,coriandru,seminte de mustar,mure,ciuperci si cirese congelate;Danemarca-
mure;Italia-lucerna,soia,porumb si coriandru etc.
Sursa:Tribuna Economica nr.21/2007

15
Evolutia agriculturii in perioada de tranzitie si aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana.

Evolutia zootehniei.

Strans legata de evolutia si structura suprafetelor cultivate,de productia agricola


vegetala destinata bazei furajere,masurile intreprinse pentru cresterea si intretinerea
animalelor,zootehnia a fost puternic marcata de scaderea drastica a efectivelor de animale
la toate speciile in special in primi 10 ani reprezentant in medie circa 340 mii bovine
anual din care 100 mii vaci,bivolite si juninci,850 mii porcine,800 mii ovine,5,8 milioane
pasari si 35 mii familii de albine.Cresterile care au avut loc in ultimi 5,6 ani au fost
infime-numarul animalelor de la sfarsitul anului 2006 fiind mai mic decat in 1989,cu
peste jumatate la bovine,porcine si ovine si peste o treime la vaci,bivolite si
juninci,caprine,pasari si familii de albine.

Publicatia Insitutului National de Statistica 2007


Mii capete In % 2005 fata de
2006 2000
Bovine-total 3051 96,2
Vaci, bivolite si juninci 1810 102,3
Porcine 6815 116,5
Ovine 7678 94,5
Caprine 727 132,1
Cabaline 805 93,8
Pasari 84991 122,9
Albine -Familii 891 143,7
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006

Reducerea masiva a numarului de animale s-a reflectat negativ si asupra


densitatii la 100 de hectare care a scazut,cu aproximativ 50% la sfarsitul anului 2006
reprezentand 21 bovine,73 porcine si 59 ovine si caprine.Scaderea efectivelor de animale
a fost determinata in principal,de restrangerea suprafetelor cultivate destinate asigurarii
bazei furajere,renuntarea aproape in totalitate la producerea nutreturilor
conbinate,neacordarea unor credite avantajate taranilor pentru infiintarea unor
microferme si de marime medie, unor greseli in privatizarea fermelor specializate de
sectorul agricol de stat si cooperatist,lipsei fondurilor banesti pentru procurarea
materialului biologic si furajelor necesare,construirii unor adaposturi corespunzatoare.
Potrivit rezultatelor Anchetei Structurale din anul 2005 doar 1233,4 mii exploatatii
agricole cresteau bovine (29,9%),1783,4 mii porcine(43,3%), 486,5 mii bovine(11,8%)si
3296 mii pasari(58,1%).Marea majoritate a exploatatiilor agricole,posesoare a unor
suprafete agricole mici sau fara teren detineau un numar nesemnificativ de animale,in cea
mai mare parte pentru satisfacerea cerintelor de subzistenta.

16
Total Marimea suprafetei agricole utilizate
Pana la 1-2 ha 2-5 ha 5-10 ha 10-20 20-50 Peste
1 ha ha ha 50ha
Numarul exploatatiilor cu animale - mii
Bovine 1233,4 261,3 290,3 476,9 156,7 36,1 8,9 3,5
Porcine 1783, 4 586 387,6 552,6 173,5 39,4 9,9 4,2
Ovine 486,5 96,6 94,5 186,0 79,2 21,3 6,0 2,8
Pasari 3296,0 1470,1 678,3 837,3 240,7 50,7 12,0 4,0
Numarul animalelor -mii
Bovine 2766,1 463,3 497,8 991,1 448,1 162,4 84,3 139,0
Porcine 4935,6 1607,5 709,7 1300,0 594,9 213,9 137,1 372,5
Ovine 7604,4 1044,2 935,2 2181,8 1423,3 705,4 4821,0 832,5
Pasari 81701,4 36830,9 12622,8 18436,4 6819,0 3750,2 639,2 2602,9
Sursa: Anchta structurala in agricultura in 2005

Obtinerea unor productii scazute la majoritatea culturilor agricole si a speciilor de


animale a influentat negativ nu numai asigurarea cerintelor de consum ale producatorilor
agricoli,a populatiei in general,ci si a industriei interne prelucratoare,in deosebi a
industriei alimentare,mai ales in ceea ce priveste productia de conserve din legume,fructe
si produse lactate.Cea mai afectata a fost productia de zahar,produse textile din in si
canepa,preparate din carne de porc si pasare etc.-suprafata cultivala cu sfecla de zahar si
leguminoase pentru boabe,reducanduse in aceasta perioada de 7-8 ori,la plante textile de
21 ori numarul porcinelor de 2,3 ori,ovinelor de 2,1 ori,pasarilor de 1,5 ori etc.In aceste
conditii tara noastra a apelat intr-o masura tot mai mare la importul unor produse
agroalimentare desi dispune de un potential ridicat pentru asigurarea nu numai a
necesarului ppentru consumul intern,ci si pentru crearea unor insemnate resurse destinate
exportului.
Avand in vedere conditiile optime de care dispune tara noastra pentru trecerea la
sistemul ecologic de cultivare a plantelor si cresterea animalelor,de practicare a unei
agriculturi durabile,Ministerul Agriculturi si Dezvoltarii Rurale a luat o serie de masuri,in
anul 2006 fiind cultivate in sistem ecologic circa 145 mii hectare certificate ecologic in
anul 2006 s-au obtinut circa 75 mii tone plante oleaginoase si proteice,50 mii tone
cereale,112 mii hl lapte de vaca,15 mii hl lapte de oaie si capra.un milion oua,12,4 mii
tone miere,doua mii tone branza si cascaval,fiind exportate in tarile UE 18 mii tone
cereale,22 mii tone plate oleaginoase si proteice,170 tone branza si cascaval,720 tone
miere,290 tone srot rapita si 85 tone floarea soarelui.Potrivit datelor furnizate de
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,deficitul balantei comerciale agroalimentare
in anul 2005 a depasit 1.34 miliarde euro,in crestere fata de anul 2004 cu circa 25%.In
anul 2005 Romania a exportat carne si preparate din carne,insumand 34 euro,in timp ce
importul acestor produse s-a ridicat la circa 270 mil eoru,de aproximativ 8 ori mai
mare;exportul de produse lactate a fost de 17 mil euro,iar importul dublu;comparativ cu
un export de circa 110 mil.euro legume-fructe preparate,importul acestor produse a fost
de circa 2,6 ori mai mare.Doar la exportul de animale vii s-au inregistrat un excedent-
reprezentand 142 mil euro,fata de un import de numai 35 mil euro.

17
Productia principalelor produse agricole pe locuitor in anul 2005

An Cerale Grau si Porumb Floarea Sfecla de Cartofi Legume


boabe kg secara kg kg Soarelui zahar kg
kg
2005 895 340 480 62 34 173 168

An Fructe kg Carne kg Lapte litri Oua buc


2005 76 78 280 338
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei; 2006

Desi parcul de tractoare agricole a crescut in perioada de tranzitie, prezinta totusi


un grad de uzura, situandu-de totodata cu mult sub dotarea existenta in celelalte tari
europene.Populatia ocupata in agricultura a carei pondere(desi a scazut masiv in ultimii 5-
6 ani reprezentand31,9% in anul 2005) se situeaza totusi cu mult peste nivelul celorlalte
tari europene.Productia medie la hectar la principalele culturi agricole din Romania se
situeaza cu mult sub nivelul celor din tarile europene. Pe ansamblul tarilor
europene,productia medie la hectar depaseste de 2-6 ori productia medie realizata in
Romania(2 ori la cartofi,2,1 ori la orz,2,2 ori la ovaz,2,5 ori la sfecla de zahar,2,8 ori la
porumb,de 3,1 ori la grau,5,1 ori la orez,5,8 la rapita) potrivit datelor pentru anul 2005.

Productia medie la hectar la principalele produse agricole vegetale,obtinuta in anul


2005,comparativ cu tarile Uniunii Europene

100kkg/ha Grau Orz Porumb Ovaz Orez Cartofi Sfecla Rapita


de
zahar
Tari UE 59,2 42,4 81,2 30,5 65,8 286,5 584,3 27,8
Romania 19,2 20,1 29,0 13,7 12,8 143,8 229,3 4,8

In ierarhia principalelor tari europene privind productia pe locuitor la principalele


produse agricole in anul 2004,tara noastra ocupa locul 2 porumb(12 tari),2 cartofi(15
tari),4 lana bruta(14 tari),5 la grau(din 15 tari),4 la struguri(12 tari),6 lapte de vaca si
bivolita(14 tari),10 carne in carcasa(12 tari) si ultimul loc la sfecla de zahar(15 tari).
In evolutia procesului de dotare tehnica a exploatatiilor agricole sunt de
semnalat cresteri mai insemnate doar la tractoare agricole,pluguri de tractor si semanatori
mecanice,la celelalte masini si utilaje agricole de baza inregistrandu-se scaderi accentuate
in special la autocombine.
Sursa:Revista Romana de Statistica,nr11/2007

18
Mij. Tehice-mii- la inceputul anului 2006
Tractoare agricole fizice 173
Pluguri pentru tractor 137
Cultivatoare mecanice 26,6
Semanatori mecanice 65,6
Masini pentru imprastiat ingrasaminte 10,5
chimice
Masini pentru stropit si prafuit 5,2
Autocombine pentru recoltat paioase 24,5
Autocombine pentru recoltat porumb …
Autocombine pentru recoltat furaje 0,8
Prese pentru balotat fan 5,0
Suprafata arabila pentru un tractor-ha 55
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006

Agricultura Romaniei dispune in prezent de un parc de tractoare si utilaje


agricole,in cea mai mare parte depasit din punct de vedere al performntelor tehnice,cu un
sistem neadaptat cerintelor efectuarii lucrarilor agricole atat pe suprafete mari,cat si pe
suprafete mici datorita preturilor ridicate pentru achizitionare unor noi utilaje si lipsei
creditelor avantajoase,in special in cazul exploatatiilor agricole individuale mici si
mijlocii.Masinile si utilajele agricole detinute de exploatatiile agricole,cu o vechime de
peste 10 ani-in unele cazuri chiar 15-20 de ani-au reprezentat(potrivit datelor Ancheteia
Structurale) 70-80%la tractoare,masini pentru stropit si prafuit,combine pentru recoltat
furaje si sfecla de zahar,motocositoare si echipamente pentru irigat-necesitand reparatii
frecvente si costisitoare.
Folosirea ingrasamintelor chimice a inregistrat un regres accentuat datorita,in
principal renuntarii la contractele dintre unitatile agricole si cele industriale
producatoare,liberalizarii preturilor renuntarea statului la acordarea subventiilor ,etc.-in
anul 2005 fiind utilizate doar 461 mii tone,substanta activa.
In prezent exista doar aproximativ 160 mii hectare cu pomi fructiferi din care 59
mii hectare livezi ocupate cu meri,79 mii cu pruni,3,4 mii cu peri,3,9 mii cu caisi si
zarzari,2,4 mii cu piersici,7 mii cu ciresi si visini.In urma unor cercetari si studii intocmite
in acest domeniu,a rezultat ca o mare parte a livezilor si viilor existente au depasit varsta
optima de rodire,avand totodata,un insemnat numar de goluri ca urmare,in principal,a
uscarii pomilor si neinlocuirii acestora,precum si a butucilor de vita de vie.
Sursa:Revista Romana de Statistica,nr.9/2007

19
Cap.III Programe si Politici in domeniul
agriculturii

Fonduri europene - Dezvoltare Rurala


Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala a putut fi accesat dupa
aprobarea Programului National pentru Dezvoltare Rurală (PNDR).
Odată cu integrarea în UE, urmează şi România o Politică Agricolă Comună care
prevede o serie de măsuri majoritatea legate de dezvoltarea rurală.
Politica agricola comuna s-a creat in anii '70, in momentul in care Europa era
deficitara in majoritatea produselor alimentare. Aceasta politica a contribuit pozitiv la
cresterea economica si a reusit sa garanteze aprovizionarea consumatorului european cu o
gama ampla de produse alimentare calitative la preturi rationale.
Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanţarea
politicii agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură, numite
FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) pentru finanţarea măsurilor de
marketing şi FEADR ( Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală )
pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală.
În anul 2004, Comisia Europeană a propus pentru perioada 2007 – 2013 crearea
Fondului European pentru Pescuit. Acest fond va înlocui Instrumentul Financiar
pentru Orientare în Pescuit care acoperă anii 2000 – 2006.
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/27 februarie 2006 a fost înfiinţată
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Noua structură, pe lângă derularea
Programului SAPARD(Programul special de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare
rurala), va asigura implementarea tehnică şi financiară a Fondului European pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi a Fondului European pentru Pescuit (FEP).

In urma definitivării Planului National Strategic 2007 – 2013 s-au conturat patru
direcţii prioritare pentru finanţare prin FEADR, dintre care amintim:
AXA 1 - Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic, va urmări
restructurarea şi dezvoltarea producţiei agricole şi silvice, dar şi a industriilor
prelucrătoare aferente. Toate acestea vor ţine cont de îmbunătăţirea competenţelor
profesionale, de un management durabil şi de respectarea exigenţelor de mediu.
Concret, se vor acorda fonduri nerambursabile pentru:
- Formarea profesională şi acţiuni de informare- Masura111
-Utilizarea serviciilor de consiliere agricola de catre producătorii agricoli si

20
proprietarii de padure- Masura 114
- Modernizarea exploataţiilor agricole - MASURA 121
- Cresterea valorii adaugate a produselor agricole şi forestiere - MASURA 123
- Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea
agriculturii şi silviculturii - Masura 125
- Sprijinirea infiintarii grupurilor de producatori - Masura 142

O alta directie este AXA 3 - Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea


economiei rurale, va acorda o importanta marita multifuncţionalităţii economice a
zonelor rurale, dar şi conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi
arhitectural prin:
- Diversificarea către activităţile non-agricole - Masura 311
- Sprijin pentru micro-intreprinderi- Masura 312
-Incurajarea activităţilor turistice- Masura 313
-Renovarea si dezvoltarea satelor - MASURA 322

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

În anul 2004, Comisia Europeană a propus pentru perioada 2007 – 2013 crearea
Fondului European pentru Pescuit. Acest fond va înlocui Instrumentul Financiar
pentru Orientare în Pescuit care acoperă anii 2000 – 2006.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) ajută la realizarea durabilităţii


economice, sociale şi de mediu prin reducerea efortului de pescuit şi protejarea mediului
marin. Obiectivele care trebuie atinse prin derularea acestor fonduri în România sunt
facilitarea implementării Politicii Comune de Pescuit, diversificarea activităţilor în
comunităţile pescăreşti.

Gradul de susţinere financiară prin FEP este de maxim 40% din valoarea
proiectului pentru creşterea capacităţilor sau înfiinţarea unităţilor de producţie. Pentru
acele proiecte care vizează investiţii pentru interes colectiv, instruiri, acţiuni de
promovare dar şi pentru proiecte pilot, gradul de susţinere este între 80 – 100%.
Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare:
o Adaptarea flotei de pescuit a Comunităţii
o Acvacultura, pescuitul intern, procesare şi marketing
o Măsuri de interes comun
o Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit
o Asistenţă tehnică

21
Investiţii prin FEADR

Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” se încadrează în Axa I –


„Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” şi are ca obiective:
a. Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea
instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu
cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de
muncă;
b. Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea
generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură;
c. Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri;
d. Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o
activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza
investiţii.
Fondurile totale alocate Măsurii 112 prin FEADR sunt de 337.221.484 euro din
care: contribuţia Guvernului României – 20% si contributia Uniunii Europene –
80%.

Măsura 121 „Modernizarea exploataţilor agricole” se încadrează în Axa I –


„Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” şi are ca obiective:
o Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea
producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei,
inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse
regenerabile;
o Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare;
o Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;
o Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în
vederea încurajării fenomenului de asociere.
Fondurile totale alocate Măsurii 121 prin FEADR sunt de 991.827.895 euro din
care: contribuţia Guvernului României – 20% si c ontributia Uniunii Europene –
80%.

Măsura 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere" se


încadrează în Axa I – „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” şi are ca
obiective principale:

a. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi


produse agricole şi forestiere competitive;

22
b. Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare
cât şi în cea de distribuţie a produselor obţinute;
c. Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creşterea valorii adăugate a
produselor agricole;
d. Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere precum şi a eficienţei economice
a activităţii microîntreprinderilor, prin dezvoltarea şi modernizarea echipamentelor,
proceselor şi tehnologiilor de prelucrare.

Fondurile totale alocate Măsurii 123 prin FEADR sunt de 1.071.174.126 euro (1,07
miliarde de euro) din care: contribuţia Guvernului României – 20% si contributia
Uniunii Europene – 80%.

Măsura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de


bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale" se
încadrează în Axa III – „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei
rurale” şi are ca obiective:

a. Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;


b. Îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia rurală;
c. Creşterea numărului de sate renovate;
d. Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural.

Fondurile totale alocate Măsurii 322 prin FEADR sunt de 1.546.087.425 euro (1,54
miliarde de euro) din care: contribuţia Guvernului României – 20% si contribuţia
Uniunii Europene – 80%

Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi ” se


încadrează în Axa III – „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea
economiei rurale” şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin
încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi
a veniturilor adiţionale.

Obiectivele specifice ale Măsurii 312 se referă la:


1.Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural;
2.Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole;
3.Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către
micro-întreprinderi.

23
Obiectivele operaţionale ale Măsurii 312 se referă la:
1. Crearea de micro-intreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul
non-agricol în spaţiul rural;
2. Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei;
3. Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;
4. Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură;

Fondurile totale alocate Măsurii 312 prin FEADR sunt de 383.429.681 euro din
care: contribuţia Guvernului României – 20% si contributia Uniunii Europene –
80%.

24
Programul SAPARD

Programul SAPARD a creat premizele tehnice şi financiare necesare procesului


de aderare la structurile europene. Astfel, fondurile derulate prin Agenţia SAPARD şi
ulterior Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, au contribuit direct la
dezvoltarea economică şi socială a mediului rural, au susţinut producătorul privat, au
oferit sprijin asociaţiilor cu profil agricol şi societăţilor comerciale agricole, dar şi
consiliilor locale. De asemenea, au oferit sprijin financiar şi organizaţiilor
nonguvernamentale, însă doar acelora care au înfiinţat unităţi specializate pentru maşini
agricole.
Programul SAPARD a fost creat pentru a sprijini eforturile de aderare la Uniunea
Europeană a ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est şi pentru a pregăti
participarea acestora la Politica Agricolă Comunitară. Asistenţa este oferită în perioada
2000-2006.
SAPARD spijina România pentru participarea la Politica Agricola Comuna
(PAC) si Piata Interna a Uniunii Europene. Mai concret, obiectivele sunt:

- îmbunatatirea vietii comunitatilor rurale;


- crearea unui sector competitiv de producere si prelucrare a produselor agricole;
- crearea de locuri de munca în mediul rural;
- asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale;
- asigurarea unei dezvoltari durabile a acestor regiuni.
Principalele domenii pentru care s-au obţinut fonduri nerambursabile sunt:
1. industria agroalimentară ,
2. exploataţiile agricole,
3. diversificarea activităţilor economice,
4. formarea grupurilor de producători agricoli, silvici şi piscicoli,
5. metode agricole pentru agricultură ecologică,
6. silvicultură.
7.
Programul SAPARD asigura un sprijin suplimentar pentru investitiile din
agricultura, industria alimentara si dezvoltarea rurala sub forma de granturi( care acopera
pana la 50% din totalul investitiei).Grantul financiar asigurat de SAPARD este un grant
nerambursabil, care finanteaza pana la 50% din totalul investitiei( din care 75%
reprezinta contributia UE si 25% contributia nationala) , adica o cofinantare a investitiei
de cel mult 50% din totalul investitiilor trebuie sa fie realizata de catre investitor.
Programul SAPARD nu implica plati in avans, ci doar ramburseaza cheltuielile deja
facute.
http://www.apdrp.ro
/

25
POLITICA AGRICOLA COMUNA

“Incepand cu 2007 , Romania integrata in structurile UE, va beneficia de o


finantare prin PAC, simplificata si considerabil mai eficienta , care va concentra intr-o
singura reglemetare toate regulile actelor normative de sustinere agricola existente pana
acum”
Sursa: Tribuna Economica , nr 10/2007

PAC este alcatuita dintr-o serie de reguli si mecanisme ce reglementeaza


productia, procesarea si comertul cu produse agricole în Uniunea Europeana (UE),
accentul punându-se, din ce în ce mai mult, pe dezvoltarea rurala.

Obiectivele PAC:

1. Cresterea productivitatii agricole prin:


-dezvoltarea rationala a productiei;
-progres tehnic;
-utilizarea optima a factorilor de productie.

2. Asigurarea unui standard de viata corespunzator comunitatii agricole prin:


-cresterea profitului;

3. Asigurarea abundentei ofertelor

4. Stabilizarea pietelor

5. Asigurarea ajungerii ofertelor la consumator la preturi decente

Sprijinul acordat prin politica agricola comuna si cresterile de productivitate asteptate


ca urmare a investitiilor, au ca efect cresterea veniturilor agricultorilor.

România este avantajată de anumite propuneri ale Comisiei Europene în privinţa


reformei Politicii Agricole Comune (PAC), cum ar fi prelungirea sistemului de plată
la hectar până în 2013, dar nu şi de eliminarea măsurilor de intervenţie sau a
subvenţiilor pentru culturile energetice.

26
PROGRAMUL “FERMIERUL”

De la 1 ianuarie 2006, acest program este deschis tuturor celor care vor să facă
afacere în agricultură. Mai mică sau mai mare. Prin Programul Fermierul, Ministerul
Agriculturii dă bani băncilor, bani pe care băncile trebuie să îi dea mai departe sub
formă de credite pentru agricultori.

Obiectivele programului
Obiectivul acestui program este infiintarea de noi activitati in spatiul rural
prin atragere de fonduri pentru investitii, din credite pentru investitii si
cofinantare Sapard.

Solicitanti eligibili
Pot beneficia de credite pentru investitii in agricultura urmatoarele categorii
de solicitanti:

• producatori agricoli individuali inregistrati in Registrul exploatatiilor


agricole;
• asociatii agricole familiale, asociatii de producatori agricoli, grupuri
de producatori si cooperative agricole, constituite conform legislatiei in
vigoare;
• societati agricole private, respectiv asociatii agricole cu personalitate
juridica, constituite conform legislatiei in vigoare;
• societati comerciale cu capital privat, constituite conform legislatiei
in vigoare.

Activitati eligibile
Creditele acordate de institutiile selectate beneficiarilor de credite nu
pot depasi plafonul stabilit anual de Ministerul agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale si pot fi utilizate pentru:

• investitii in productia agricola vegetala si animala, inclusiv lucrari


de constructie si amplasare a centrelor gospodaresti ale fermelor, depozite,
alte obiective legate de specificul productiei agricole;
• investitii in utilaje si instalatii pentru transformarea prin diverse
procedee a produselor agricole vegetale si animaliere;
• investitii in domeniul serviciilor legate de productia agricola vegetala
si animala - aprovizionarea, valorificarea produselor agricole si animaliere
primare si/sau transformate, servicii fitosanitare si sanitare veterinare,
asistenta tehnica si consultanta acordata fermierilor;
• alte obiective de investitii legate de specificul activitatilor agricole.

27
Conditii de finantare

Ministerul agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale aloca sume din fond


institutiilor selectate, pe baza conventiilor de lucru incheiate cu acestea,
in scopul acordarii de credite, in urmatoarele conditii:

• termenul maxim de restituire: 10 ani;


• plafon maxim: conform solicitarii institutiei selectate si in limita
resurselor alocate Ministerului agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale;
• perioada de gratie pentru beneficiarii de credite: intre 1 si 5 ani,
in functie de specificul proiectului de investitii.

Beneficiarii de credite pentru investitii in agricultura trebuie sa indeplineasca


urmatoarele conditii:

• sa infiinteze sau sa dezvolte activitati de exploatare agricola, precum


si de procesare, conservare, depozitare si valorificare a produselor;
• sa propuna un plan de afaceri fezabil, prin care sa demonstreze ca investitiile
sunt necesare, oportune si eficiente, plan care sa fie intocmit cu
sprijinul institutiei care acorda creditul si sa fie acceptat de aceasta

28
BIBLIOGRAFIE

http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1728&lang=ro Ultima actualizare :


25.10.2007

http://www.eumed.net/ecorom/XVII.%20Integrarea%20europeana/5.%20politica_a
gricola_comuna.htm

http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1593&lang=RO Ultima actualizare :


20.09.2008

Revista Romana de Statistica nr 9/2008;

Revista Romana de Statistica nr 8/2007; nr9/2007

Tribuna Romana 25/2007; 2/2007; 16/2007; 40/2007

Anuarul Statistic al Romaniei ,2007

Tribuna Economica nr 10/2007

Calitatea Vietii , Editura Academiei Romane, Anul XVI 2005

http://ziaruluniversul.ro/ar/actualitate/agricultura-romneasc-riscuri-i-soluii-/

http://www.lumeasatului.ro/1016--agricultura-romaniei-pana-in-2013.html

29
CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………..2
Cap I. Agricultura in Romania.2004-2008……………………………………..3
1. Defintii:
2. Evolutia agriculturii in perioada de tranzitie si aderare a Romaniei
la U.E
3. Situatia agriculturii in tara noastra

Cap II. Statistici…………………………………………………………………12


1. Evolutia agriculturi in perioada de tranzitie si aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana.

2. Productia principalelor produse agricole pe locuitor in anul 2005

Cap III. Programe si Politici in domeniul agriculturii ………………………20


1. Fondul European pentru Pescuit (FEP
2. Investiţii prin FEADR
3. Programul SAPARD
4. Politica Agricola Comuna
5. Programul “FERMIERUL”

Bibliografie ……………………………………………………………………...29

Modoi Camelia Maria- Cap. I


Zaharioiu Corina Maria-Cap II
Orian Talida Diana- Cap III

30