PIETE DE CAPITAL SI BURSE DE VALORI

TRUE/FALSE

1. Piaţa eficientă este piaţa în care preţul constituie un semnal fiabil pentru alocarea resurselor şi care se formează
astfel încât să egalizeze randamentul marginal pentru toate alocările de fonduri.
2. Potrivit eficienţei informaţionale, preţul nu reflectă din plin toate informaţiile disponibile cu privire la un
eveniment.
3. O piaţă este eficientă (în sensul informaţional) din momentul în care preţurile pe această piaţă integrează
instantaneu ansamblul informaţiilor pertinente şi necesare evaluării activelor financiare.
4. Preţul reflectă o eficienţă semiforte atunci când înglobează şi informaţiile cu caracter privat, privilegiat sau
confidenţial disponibile numai decidenţilor din firmă.
5. În ipoteza de piaţă eficientă, investitorii au încredere în preţul de piaţă, deoarece reflectă valoarea justă şi oferă
condiţii echivalente în procesul de tranzacţionare a titlurilor financiare.
6. Prin intermediul pieţei de capital sunt satisfăcute nevoile de capital ale solicitanţilor cu disponibilităţile de capital
ale ofertanţilor.
7. Pe piaţa financiară primară se derulează operaţiunile legate de emisiunea titlurilor financiare, prin intermediul
sistemului bursier şi al statului.
8. Contractele futures şi options nu sunt instrumente financiare derivate.
9. Instrumentele emise pe piaţa titlurilor de valoare sunt, de regulă, denumite obligaţiuni.
10. Preţurile acţiunilor se păstrează constante, indiferent de cerere şi ofertă.
11. Acţiuni la purtător sunt acţiunile a căror circulaţie este absolut liberă, posesorul lor beneficiind de toate drepturile
şi obligaţiile care decurg din deţinerea lor.
12. Certificatele de investiţii rezultă din împărţirea unei acţiuni comune într-un certificat cu drept de vot şi un certificat
de investiţii:
13. Acţiunile prioritare sunt acele acţiuni a căror plată se efectuează înaintea tuturor acţiunilor participante:
14. Acţiunile non-participante primesc un dividend variabil, specific fiecărei emisiuni:
15. Acţiunile privilegiate dau dreptul acţionarilor la un dividend fix, indiferent de mărimea profitului realizat de
societate:
16. Riscurile la care este expus deţinătorul de acţiuni sunt a) riscul sistematic, b) riscul nesistematic şi c) riscul de
nerambursare:
17. Este adevărat că coeficientul de conversie a obligaţiunii este egal cu (valoarea de capital a obligaţiunii/preţul curent
al acţiunilor obişnuite) × 100?
18. Este adevărat că prima iniţială de conversie este egală cu (preţul de conversie/preţul curent al acţiunilor obişnuite -
1) × 100?
19. Nu există decât burse deschise.
20. Nu există decât burse publice, înfiinţate şi supravegheate de stat.
21. Sunt indici din prima generaţie Topix, S&P, DAX, CAC-40

MULTIPLE CHOICE

1. Ce tendinţe de analiză a comportamentelor pieţelor financiare s-au manifestat după 1970?

1) teoria unei pieţe a hazardului;
2) teoria şcolii „fundamentaliste“;
3) analiza tehnică şi cartografică;
4) analiza chartistă;
5) analiza tehnică.
a. 1+2+3+4+5;
b. 1+4+5;
c. 1+2+3;
d. 1+2+3+4;
e. 1+3+5.
2. Teoria şcolii „fundamentaliste“ precizează că:
a. orice fluctuaţie este rezultatul unor factori aleatori ce acţionează pe piaţa
financiară;
b. orice fluctuaţie este rezultatul unui ansamblu inteligibil, în baza căruia se pot face
evaluări;
c. orice activ nu are altă valoare posibilă decât preţul stabilit de piaţă;
d. imitaţia este un comportament raţional;
e. fluctuaţiile pieţei financiare sunt aleatoare.

3. Analiza tehnică şi cartografică susţine că:

a. orice activ nu are altă valoare posibilă decât preţul stabilit de piaţă;
b. fluctuaţiile pieţei financiare sunt aleatoare;
c. orice fluctuaţie este rezultatul unui ansamblu inteligibil, în baza căruia se pot face
evaluări;
d. orice activ are o valoare prestabilită;
e. imitaţia este un comportament raţional.

4. Teoria „raţionalităţii mimate“, elaborată de André Orléans consideră că:

a. imitaţia este, în anumite condiţii, un comportament iraţional;
b. imitaţia este un comportament dictat de fluctuaţiile financiare;
c. fluctuaţiile pieţei financiare sunt aleatoare;
d. imitaţia sau mima este, în anumite condiţii, un comportament raţional;
e. orice activ nu are altă valoare posibilă decât preţul stabilit de piaţă.

5. Tipurile de eficienţă a pieţelor financiare sunt:

1) eficienţa alocărilor;
2) eficienta acţiunilor;
3) eficienţa operaţională (competiţională);
4) eficienţa informaţională;
5) eficienţa informatică.

a. 1+2+3;
b. 2+3+5;
c. 1+2+4+5;
d. 1+3+4+5;
e. 1+3+4.
6. Preţul poate prefigura următoarele forme de eficienţă:
1) eficienţă maximă;
2) eficienţă slabă;
3) eficienţă semiforte;
4) eficienţă minimă;
5) eficienţă forte.

a. 1+4;
b. 1+2+3;
c. 2+3+5;
d. 2+3+4;
e. 3+4+5
 7. Componentele pieţei financiare sunt:
1) piaţa monetară;
2) piaţa titlurilor de valori;
3) piaţa valutară;
4) piaţa de capital;
5) piaţa bursieră.

a. 1+3+5;
b. 2+5;
c. 1+4;
d. 3+4+5;
e. 1+2+4.

8. Piaţa monetară îndeplineşte funcţia de compensare a deficitului cu excedentul de lichiditate prin două căi:
1) prin emisiune de obligaţiuni;
2) prin rescontare;
3) prin creditul acordat între bănci;
4) prin cumpărarea, de la diferite bănci, a unor hârtii de valoare specifice pieţei monetare, a căror scadenţă
este relativ apropiată şi care prezintă certitudine în ceea ce priveşte transformarea lor în bani lichizi, fără pierderi.

a. 1+3;
b. 1+4;
c. 2+3+4;
d. 2+4;
e. 3+4.

9. Piaţa valutară este o componentă a:

a. pieţei de capital;
b. pieţei financiare;
c. pieţei de negociere;
d. piaţei monetare;
e. pieţei bancare.

10. Principalele funcţii ale pieţei capitalurilor sunt:

1) emisiunea şi vânzarea pentru prima dată de titluri financiare ale emitenţilor către posesorii de capitaluri
financiare care doresc să cumpere valori mobiliare;
2) emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni către persoane fizice;
3) cumpărarea, de la diferite bănci, a unor hârtii de valoare specifice pieţei monetare, a căror scadenţă este
relativ apropiată şi care prezintă certitudine în ceea ce priveşte transformarea lor în bani lichizi, fără pierderi.
4) negocierea de valori mobiliare, cu condiţia ca acestea să fie vândute şi transformate în lichidităţi de
primii lor posesori şi mai înainte de scadenţă.

a. 2+4;
b. 1+2+3;
c. 1+4;
d. 3+4;
e. 1+3+4.
11. După nivelul de tranzacţionare, pieţele de capital pot fi grupate astfel:
1) piaţă primară;
2) piaţă secundară;
3) piaţa titlurilor de valoare;
4) piaţa obligaţiunilor;
5) piaţa extrabursieră;
6) piaţa NASDAQ;
7) piaţa tranzacţiilor directe.

a. 1+2+3+4+7;
b. 1+2+5+7
c. 3+4+5+6+7;
d. 1+2+6+7;
e. 2+3+4+5+7.

12. După tipul de titluri, pieţele de capital se grupează astfel:

1) piaţa de titluri de valoare;
2) piaţa de acţiuni;
3) piaţa de obligaţiuni;
4) piaţa bursieră;
5) piaţa titlurilor de stat.

a. 1+5;
b. 2+3+4;
c. 2+3+5;
d. 1+3+4;
e. 2+4+5.

13. După procedurile de tranzacţionare, pieţele de capital se grupează astfel:

1) piaţa de licitaţie;
2) piaţa de datorie;
3) piaţa de negociere;
4) piaţa primară;
5) piaţa secundară.

a. 1+2+4;
b. 2+3+5;
c. 4+5;
d. 1+2+3;
e. 1+3.

14. După locul tranzacţionării, pieţele de capital se pot grupa astfel:

1) piaţa de licitaţie;
2) piaţa de negociere;
3) piaţa organizată;
 4) piaţa “Over The Counter”.

a. 1+3;
b. 1+4;
c. 2+3;
d. 3+4;
e. 2+4.

15. După dinamica şi riscul tranzacţiilor, pieţele de capital se grupează astfel:

1) piaţa la vedere;
2) piaţa anticipată (forward);
3) piaţa organizată;
4) piaţa “futures”;
5) piaţa “swap”;
6) piaţa de opţiune (options);
7) piaţa “Over The Counter”.

a. 1+2+5+6;
b. 1+2+4+6;
c. 2+4+6;
d. 4+6+7;
e. 2+3+5+7.

16. După intensitatea zilnică a tranzacţiilor, pieţele de capital se pot grupa astfel:
1) piaţa continuă;
2) piaţa permanentă;
3) piaţa de apel;
4) piaţă intermitentă;

a. 2+3;
b. 1+3;
c. 2+4;
d. 3+4;
e. 1+4

17. Cum se numeşte, pe piaţa permanentă, preţul de la începutul unei zile de cotaţie bursieră:
a. cel mai mare preţ al zilei;
b. preţul primar;
c. preţul intermediar;
d. preţul de deschidere;
e. preţul pieţei.

18. Nu reprezintă un eveniment principal care să necesite ajustarea formulei de calcul al indicilor bursieri:
a. acordarea de dividende;
b. creşteri de capital;
c. reduceri de capital;
d. schimbări în structura acţionariatului unui emitent;
e. adăugări sau ştergeri de firme în/din portofoliul indicelui.
19. Nu este un criteriu în funcţie de care se stabileşte componenţa indicilor bursieri:
a. condiţii privind domeniul de activitate al emitentului;
b. condiţii privind capitalizarea bursieră;
c. condiţii privind cotarea la prima categorie a pieţei respective;
d. condiţii privind lichiditatea acţiunilor;
e. condiţii privind apartenenţa sau nu la o anumită ţară a emitentului.

20. Criteriile utilizate la determinarea unor indici sunt:

1) acţiunile să fie cotate la prima categorie a pieţei bursiere respective;
2) acţiunile să fie emise de firme puternice şi stabile;
3) acţiunile să reprezinte cât mai bine piaţa bursieră respectivă sau sectorul economic respectiv;
4) lichiditatea acţiunilor;
5) capitalizarea bursieră a acţiunilor.

a. 1+2+3+4+5;
b. 1+3+5;
c. 1+2+3+5;
d. 2+3+4+5;
e. 2+4+5.

21. Atribuirea importanţei acţiunilor se face prin:

1) ponderi egale;
2) ponderarea cu sensibilitatea acţiunilor;
3) ponderarea cu capitalizarea bursieră;
4) fără atribuirea de ponderi;
5) ponderarea cu numerele consecutive ale şirului lui Fibonacci.

a. 1+2+3+4+5;
b. 1+3+5;
c. 2+3+4+5;
d. 1+3+4;
e. 1+2+3+4.

22. Etapele construcţiei unui indice bursier sunt:

1) Selectarea domeniilor de activitate pe care urmează să le reprezinte indicele;
2) Selectarea acţiunilor ce intră în portofoliul indicelui;
3) Atribuirea unei anumite importanţe fiecărei acţiuni;
4) Alegerea datei de referinţă;
5) Calculul indicelui bursier.

a. 1+2+3+4+5;
b. 1+2+3+4;
c. 2+3+4+5;
d. 1+3+5;
e. 2+3+4.
23. În ce loc a apărut prima bursă din lume?
1)Veneţia;
2)Genova;
3)Florenţa;
4)Bruges;
5)Lucques.

a. 4;
b. (1+2+3);
c. (4+5);
d. 5;
e. (1+2+3+4).

24. Cine exprimă capacitatea emitentului de a obţine profit:

a. profitul pe acţiune;
b. profitul brut;
c. profitul contabil;
d. rentabilitatea;
e. profitul net.

25. Pieţele de datorie sunt pieţe caracterizate prin instrumente care raportează dobândă la perioade fixe, pentru
împrumuturi acordate pe perioade cuprinse între:
a. 5 şi 10 ani;
b. 10 şi 20 ani;
c. 15 şi 20 ani;
d. peste 20 ani;
e. 12 luni şi 30 de ani.

26. După modul în care se procură şi se tranzacţionează banii, pieţele de capital se grupează astfel:
1) pieţe de datorie;
2) pieţe de negociere;
3) pieţe permanente;
4) pieţe de titluri de valoare;
5) pieţe organizate.

a. 1+3;
b. 3+4+5;
c. 1+4;
d. 4+5;
e. 2+3+4.

27. Principalele caracteristici ale pieţelor de capital sunt:

1) fiabilitatea;
2) negociabilitatea;
3) finanţarea nebancară;
4) autonomia;
5) finanţarea bancară;
 6) termenul de scadenţă;
7) instrumente financiare.

a. 2+3+6+7;
b. 1+2+4+5+6;
c. 3+4+5+7;
d. 5+6+7;
e. 2+4+5+7.

28. Tipurile de pieţe de titluri de valoare sunt:

1) pieţele de datorie;
2) pieţele de titluri de valoare;
3) pieţele de negociere;
4) piaţa primară de capital;
5) piaţa secundară de capital.

a. 1+2;
b. 4+5;
c. 3+4+5;
d. 2+4+5;
e. 1+4+5.

29. Piaţa pe care are loc transferul iniţial de bani de la investitori către firme, o dată cu emiterea de acţiuni se numeşte:
a. piaţa secundară;
b. piaţa de negociere;
c. piaţa de datorie;
d. piaţa primară;
e. piaţa permanentă.

30. Piaţa secundară de valori mobiliare în România are două componente: Bursa de Valori Bucureşti şi piaţa
electronică:
a. extrabursieră;
b. NASDAQ;
c. RASDAQ;
d. de titluri de valoare;
e. NYSE.

31. Avantajele finanţării economiei cu ajutorul pieţelor de capital pot fi privite din două puncte de vedere:
1) băncile;
2) statul;
3) acţionarii;
4) societăţile de servicii financiare;
5) întreprinzătorii.

a. 1+2+5;
b. 2+4+5;
c. 1+2+4;
d. 1+2;
 e. 4+5.

32. Tipurile de instrumente financiare sunt:

1) acţiunile;
2) valorile mobiliare;
3) instrumente financiare derivate;
4) drepturi de preferinţă la subscrierea de acţiuni;
5) titluri de stat;
6) instrumente financiare, altele decât valorile mobiliare;
7) Contracte de report.

a. 1+3+4+6+7;
b. 2+4+5+6;
c. 2+3+6+7;
d. 1+5+7;
e. 4+5+6+7.

33. Valorile mobiliare sunt de trei categorii:

1) primare;
2) secundare;
3) derivate;
4) terţiare;
5) sintetice.

a. 1+2+4;
b. 2+3+4;
c. 3+5;
d. 1+3;
e. 1+3+5.

34. Acţiunile se clasifică astfel:

1) acţiuni nominative;
2) acţiuni la purtător;
3) acţiuni cumulative;
4) acţiuni convertibile;
5) acţiuni ordinare;
6) acţiuni privilegiate;
7) acţiuni preferenţiale;
8) acţiuni cu dividend variabil.

a. 1+2+3+5+8;
b. 2+3+4+6+7+8;
c. 3+4+6+8;
d. 1+2+5+6+7;
e. 2+4+5+7.
35. Acţiunile nominative pot fi:
1) nominative administrative;
2) nominative administrate;
3) nominative preferenţiale;
4) nominative pure.

a. 1+3+4;
b. 2+3;
c. 2+4;
d. 1+4;
e. 2+3+4.

36. Acţiunile a căror posesie dă dreptul acţionarilor la un dividend fix, indiferent de mărimea profitului realizat de
societate sunt:
a. preferenţiale;
b. privilegiate;
c. ordinare;
d. cumulative;
e. prioritare.

37. Acţiuni care nu dau acţionarului dreptul la vot în adunarea generală, dar care au prioritate la încasarea unor
dividende prestabilite fie în valoare absolută, fie în valoare relativă sunt:
a. cumulative;
b. participante;
c. prioritare;
d. revocabile;
e. preferenţiale.

38. Nu este indice general al pieţei:

a. Nasdaq-100;
b. FT-SE Actuaries 100;
c. Dow-Jones;
d. CAC-40;
e. DAX.

39. Nu este indice din generaţia a doua:

a. Topix;
b. S&P 500;
c. Dow-Jones;
d. CAC-40;
e. DAX.

40. Tranzacţionarea acţiunilor de capital s-a intensificat sub influenţa:

a. industrializării;
b. expansiunii coloniale;
c. campaniilor militare;
d. necesităţii finanţării statului;
e. intensificării activităţilor comerciale.
41. Unde s-a înfiinţat prima bursă de acţiuni de capital din lume?
a. Wall Street;
b. Amsterdam;
c. Lucques;
d. Londra;
e. Tokyo.

42. Tranzacţiile cvasibursiere privesc:

a. contractele financiare transmisibile;
b. creanţele exprimate în diferite monede;
c. înscrisurile comerciale;
d. contractele forward;
e. contractele încheiate în afara bursei.

43. Pentru ce au fost create bursele cele mai vechi?

a. pentru transferul de titluri de valoare;
b. pentru negocierea marfurilor;
c. pentru dezvoltarea comerţului mondial;
d. pentru lărgirea comertului cu titluri de valoare;
e. pentru furnizarea de lichidităţi autorităţilor statale.

44. După valorile mobiliare în raport cu care se construieşte indicele există:

1) indici bursieri pentru acţiuni;

2) indici bursieri pentru obligaţiuni;
3) indici pentru titlurile emise de fondurile deschise de investiţii şi alte instituţii de acest fel;
4) indici bursieri pentru titlurile de stat;
5) indici bursieri în lanţ
a. (1+2+3+4);
b. (1+2+3+4+5);
c. (1+2+3+5);
d. (1+2+3);
e. (1+2+4)

45. Etapele unei tranzacţii cu valori mobiliare sunt:

1) încheierea tranzacţiei;
2) evidenţierea tranzacţii în contabilitate;
3) compensarea tranzacţiei;
4) transferul valorilor mobiliare;
5) decontarea tranzacţiei.
a. (1+2+4);
b. (1+3+5);
c. (1+2+3+5);
d. (1+4+5);
e. (1+2+3+4)

46. Elementele componente ale unui sistem de plăţi sunt:

 1) instituţiile care furnizează servicii de plăţi;
2) diversele forme de creanţe transferate;
3) metodele şi mijloacele de transfer al acestor creanţe;
4) societăţile de servicii de investiţii financiare;
5) relaţiile contractuale dintre părţile implicate.
a. (1+2+3+4+5);
b. (1+4+5);
c. (1+2+3+5);
d. (1+2+3+5);
e. (1+4)

47. Diferenţele dintre bursa de valori şi sistemul bancar privesc:

1) misiunea şi funcţiile îndeplinite;
2) beneficiarii;
3) caracteristicile care conferă specificitatea fiecărei entităţi;
4) indicatorii de evaluare a performanţelor economico-financiare;
5) conţinutul managementului.
a. (1+2+3+4);
b. (1+3+4+5);
c. (1+2+4+5);
d. (1+2+3+5);
e. (1+2+3+4+5)

48. Nu fac parte din clasificarea burselor după obiectul tranzacţiilor:

a. bursele de mărfuri;
b. bursele de schimb;
c. bursele de valori;
d. bursele valutare sau de devize;
e. bursele complementare comerţului internaţional.

49. Organele de conducere ale bursei sunt:

1) comitetul bursei;
2) comisiile speciale;
3) directorul general
4) directorii generali adjuncţi;
5) departamentul juridic.
a. (1+2+3+4);
b. (1+2+3+4+5);
c. (1+3+4);
d. (1+3+4+5);
e. (3+4).

50. Statul nu poate emite:

a. rente perpetue;
b. obligaţiuni amortizabile sau rambursabile;
c. obligaţiuni municipale;
 d. obligaţiuni asimilate trezoreriei;
e. obligaţiuni indexate

51. Investitorii în obligaţiuni convertibile beneficiază de următoarele avantaje:

1)plăţi mai reduse în contul cupoanelor;
2)elementul de datorie al obligaţiunii poate fi utilizat pentru tranzacţii swap;
3)venituri fixe garantate, până la conversie, faţă de rentabilităţi ale dividendelor;
4)în cazul conversiei, numărul de acţiuni este cunoscut şi nu există costuri de brokeraj;
5)clasarea obligaţiunilor într-o categorie superioară faţă de titlurile de natura acţiunilor, în cazul în care
emitentul intră în lichidare.
a. 1+3+4;
b. 1+2+3;
c. 2+3+4+5;
d. 1+2+3+4+5;
e. 3+4+5.

52. Acţiunile pentru care emitentul îşi rezervă dreptul de a le răscumpăra de pe piaţă la un preţ prestabilit sunt:
a. prioritare;
b. convertibile;
c. nonparticipante;
d. revocabile;
e. cumulative.

53. Riscurile la care este expus deţinătorul de acţiuni sunt:

1) riscul de grup;
2) riscul pieţei;
3) riscul specific;
4) riscul de lichiditate.
a. 2+3;
b. 1+3;
c. 2+3+4;
d. 1+2;
e. 1+2+4.

54. Principalele surse de risc întâlnite pe pieţele financiare sunt:

1) inflaţia
2) mediul economic general apreciat prin starea economiei;
3) mediul politic;
4) mediul extern al firmei;
5) mediul social;
6) mediul economic internaţional.
a. 1+3+4+5;
b. 2+3+5+6;
c. 1+2+4+6;
d. 1+4+6;
e. 3+4+6.

55. Obligaţiunile se pot clasifica după personalizarea lor, astfel:

 1) obligaţiuni convertibile;
2) obligaţiuni nominale;
3) obligaţiuni prioritare;
4) obligaţiuni la purtător.
a. 1+2;
b. 2+4;
c. 2+3+4;
d. 1+4;
e. 3+4.

56. Statul, principalul emitent de titluri financiare obligatare, poate emite următoarele tipuri de obligaţiuni:
1) obligaţiuni cu varant;
2) obligaţiuni amortizabile sau rambursabile;
3) rente perpetue;
4) obligaţiuni convertibile;
5) obligaţiuni indexate;
6) obligaţiuni nominale
7) obligaţiuni asimilate trezoreriei.
a. 1+2+3+5;
b. 2+3+4+6;
c. 4+5+7;
d. 2+3+5+7;
e. 2+4+6.

57. Instrumentele financiare sunt de următoarele tipuri:

1)valori mobiliare;
2)ipoteci;
3)instrumente financiare derivate;
4)instrumente financiare, altele decât valorile mobiliare;
5)contracte de report.
a. 1+2+3+4;
b. 1+3+4;
c. 1+3+4+5;
d. 1+2+4+5;
e. 1+2+3+4+5.

58. Acţiunile sunt de următoarele tipuri:

1)nominative;
2)la purtător;
3)ordinare;
4)privilegiate;
5)preferenţiale.
a. 1+2+3;
b. 1+3+4;
c. 1+4+5;
d. 1+2+3+4+5;
e. 2+4+5.
59. Sunt instrumente financiare derivate:
1)contractele forward;
2)contractele futures;
3)options;
4)swapuri
5)alte active calificate de CNVM ca instrumente financiare derivate.
a. 1+2+3+4+5;
b. 2+3+5;
c. 2+3+4+5;
d. 1+2+3+4;
e. 2+3+4.

60. Nu este o caracteristică generală a obligaţiunilor:

a. reprezintă o fracţiune dintr-un împrumut;
b. deţinătorul are calitatea de creditor;
c. deţinătorul are calitatea de debitor;
d. nu conferă drept de vot;
e. asigură un venit fix, sub formă de cupon.

61. Nu este sursă de risc pe pieţele financiare:

a. mediul economic general;
b. inflaţia;
c. mediul extern al firmei;
d. mediul economic internaţional;
e. oscilaţiile ratei dobânzii.

62. Dacă un acţionar deţine un număr de acţiuni de la o companie, atunci el are:

1)dreptul la vot;
2)dreptul la informare;
3)dreptul la dividende;
4)dreptul asupra activelor;
5)dreptul asupra pasivelor.

a. 1+2+3+4+5;
b. 1+2+3+4;
c. 1+2+3+5;
d. 1+2+3;
e. 1+4+5.

63. Valorile mobiliare cuprind categoriile:

1)primare;
2)swapuri;
3)derivate;
4)options;
5)sintetice.
a. 1+3+5;
b. 1+2+3+4+5;
 c. 1+2+3+5;
d. 1+3+4+5;
e. 2+4.

64. Instrumentele pieţei titlurilor de valoare sunt următoarele:

1)acţiuni şi emisiuni de acţiuni;
2)valori mobiliare legate de titluri de valoare;
3)produse derivate;
4)produse sintetice;
5)obligaţiuni municipale.

a. 1+2+3;
b. 1+2+3+4+5;
c. 3+4+5;
d. 2+3+4;
e. 1+2+5.

65. Preţul la care se efectuează schimbul de acţiuni se numeşte:

a. valoare contabilă;
b. valoare intrinsecă;
c. valoare de piaţă;
d. valoare de randament;
e. valoare nominală.

66. Vânzarea acţiunilor la preţul de emisiune, constituind un aport suplimentar la capitalul emitentului, reprezintă:
a. valoarea de piaţă;
b. valoarea intrinsecă;
c. valoarea de randament;
d. valoarea financiară;
e. valoarea negociată.

67. Ce valoare este forma de exprimare a valorii financiare:

a. valoarea nominală;
b. valoarea patrimonială;
c. valoarea de negociere;
d. valoarea de randament;
e. valoarea intrinsecă.

68. Ce valoare exprimă capitalul financiar care s-ar fructifica printr-un dividend, comparabil cu rata medie a dobânzii
de piaţă:
a. valoarea contabila;
b. valoarea financiară;
c. valoarea nominală;
d. valoarea patrimonială;
e. valoarea intrinsecă.

YES/NO
 1. Piaţa tranzacţiilor directe este piaţa în cadrul căreia titlurile sunt comercializate în bloc printr-o reţea de instituţii
financiare la care iau parte cei interesaţi.
2. Este adevărat că titlurile de stat pot fi cu discont sau purtătoare de dobândă?
3. Dividendul plătit pe acţiuni poate varia în funcţie de nevoile firmei şi de împrejurări.

COMPLETION

1. Teoria unei pieţe a hazardului (random walk theory) implică o fluctuaţie ...................... a pieţelor financiare.
2. Piaţa .................... este piaţa pe care băncile se împrumută între ele, pe termen scurt.
3. Piaţa monetară îndeplineşte funcţia de ......................... a deficitului cu excedentul de lichiditate.
4. Pe piaţa .................... se confruntă cererea şi oferta pentru diferite valute.
5. Piaţa .................... este specializată în intermedierea de tranzacţii cu active financiare care au scadenţe pe termene
medii (1-5 ani) şi lungi (peste 5 ani).
6. Piaţa de ..................... este piaţa în cadrul căreia tranzacţionarea este controlată de o a treia parte (numită agent de
piaţă), în funcţie de suprapunerea preţurilor ordinelor de cumpărare sau de vânzare.
7. Piaţa de ....................... este piaţa în cadrul căreia cei ce vând sau cumpără negociază între ei volumul şi preţul
titlurilor în mod direct sau printr-un agent: broker sau dealer.
8. Piaţa de negociere se mai numeşte şi piaţa .........................................
9. Caracteristica majoră a pieţei ..................... este constituită de faptul că operaţiile de vânzare-cumpărare sunt
achitate o dată pe lună, în ziua de lichidare.
10. Piaţa ................... este piaţa în cadrul căreia titlurile sunt comercializate în vederea unor livrări şi plăţi viitoare.
11. Dacă un contract futures este tranzacţionat „Over The Counter” prin negociere, el se va numi contract ...................
12. Piaţa ...................... este piaţa în cadrul căreia sunt tranzacţionate titluri cu livrare ulterioară, condiţionată de
prevenirea riscului de investiţie.
13. Piaţa de apel este piaţa în cadrul căreia cotaţiile tranzacţiilor se efectuează prin stabilirea unui preţ de
.......................... la o oră de echilibru.
14. Ciclul de decontare după efectuarea tranzacţiilor este de 3 zile...................
15. Sistemul de plăţi este un set de aranjamente prin care se înlocuieşte compensarea obligaţiilor de tip barter cu o
compensare prin intermediul........................
16. Derularea şi înregistrarea, în sistemul BVB, a rezultatelor ofertei de obligaţiuni se efectuează în conformitate cu
prevederile prospectului de.......................
17. Suportul tehnic actual de negociere la Bursa de Valori Bucureşti este sistemul.................
18. Bursa de valori trebuie să asigure integritatea pieţei prin supravegherea ei, prin menţinerea unei variaţii maxime de
preţ admise pentru o şedinţă de tranzacţionare şi, atunci când este cazul, prin suspendarea ...........................
19. O funcţie economică a pieţei de capital este şi realizarea protecţiei..................
20. O funcţie tehnică a pieţei de capital este şi negocierea de valori mobiliare, cu condiţia ca acestea să fie vândute şi
transformate în lichidităţi de primii lor posesori şi mai înainte de...................
21. Pentru starea econiomiei naţionale, bursa reprezintă un..................
22. Investitorii care cumpără obligaţiuni convertibile cumpără o opţiune pe...............
23. Titlurile de stat sunt împrumuturi cunoscute sub denumirea de datorie internă a ....................

24. Principalul emitent de titluri financiare cu venit fix este..................

25. Obligaţiunea este un împrumut intern sau...................
26. Orice activitate întreprinsă de o persoană sau de un grup de persoane, destinată să determine ca preţurile să aibă o
comportare deviată, alta decât cea firească, în condiţii de cerere şi ofertă necontrolate sau neinspirate se
numeşte.....................
27. Rata de rentabilitate cerută de investitor se compune din rata rentabilităţii fără risc şi ...............
28. Acţiunile preferenţiale revocabile sunt acţiunile pentru care emitentul îşi rezervă dreptul de a le răscumpăra de pe
piaţă la un..................

29. Prima de .............................. reprezintă suma cu care preţul de piaţă al unei obligaţiuni convertibile depăşeşte preţul
de piaţă al acţiunilor obişnuite, fiind utilizată pentru a se determina dacă conversia unei obligaţiuni este profitabilă
sau nu la o anumită dată viitoare.
30. .......................... este valoarea mobiliară emisă cu dobândă (sau cu discount, în cazul obligaţiunilor cu cupon zero)
prin care emitentul se obligă să plătească proprietarului, la anumite intervale de timp, o sumă de bani, numită
cupon, precum şi să restituie, la scadenţă, valoarea integrală sau rămasă a principalului.
31. .......................... reprezintă, pentru posesorul acţiunii, venitul produs de investiţia sa, deci este un flux financiar, iar
pentru emitent reprezintă un element important al valorizării unei acţiuni.
32. Riscul este o dimensiune a ............................... şi măsoară eficienţa viitoare a investiţiilor, anume: cu cât riscul
asumat este mai mare, cu atât rentabilitatea estimată şi cerută este mai mare.
33. .................. unei acţiuni reprezintă producerea unor evenimente, care pot duce la pierderea avantajelor pe care
deţinerea acţiunilor le asigură posesorilor, şi anume: falimentul societăţii emitente, scăderea profitului ca urmare a
activităţii societăţii, diluarea profitului şi a puterii decizionale prin emisiunea de noi acţiuni, scăderea cursului
acţiunii pe piaţa financiară.
34. ................................... unei acţiuni este determinată de dividendul net pe care îl aduce deţinătorului şi de valoarea
sa de piaţă, care se analizează în funcţie de preţul de cumpărare, întrucât investitorul este interesat de plusul de
valoare pe care îl poate obţine prin vânzarea titlului deţinut.
35. Acţionarii beneficiază, în funcţie de numărul de titluri deţinute, de un drept de ........................, negociabil, care
permite acţionarilor să cumpere sau să vândă drepturi.
36. Circulaţia acţiunilor prin vânzare-cumpărare pe o piaţă specifică se face liber prin mecanismul cererii şi ofertei,
formându-se un preţ numit ................, care poate fi diferit de preţul nominal înscris pe acţiuni.
37. Certificatele de ...................... rezultă din împărţirea unei acţiuni comune într-un certificat cu drept de vot şi un
certificat de investiţii.
38. Acţiunile ............................. sunt acţiunile care pe lângă dividendul prestabilit la emisiune, mai primesc un anumit
procent din dividendul destinat acţiunilor comune.
39. Acţiunile .......................... sunt acţiunile care conferă dreptul proprietarului lor de a încasa dividendele anuale, a
căror mărime este direct proporţională cu raportul dintre valoarea acţiunilor şi profitul pe anul expirat care este
repartizat acţionarilor.
40. Acţiunile ……………….. reprezintă acele acţiuni care sunt personalizate prin menţionarea numelui posesorului
lor; ele au o circulaţie restrictivă, în sensul că nu pot fi înstrăinate decât prin transcrierea tranzacţiei în registrul
societăţii emitente.
41. …...................... este o hârtie de valoare, valoare care este o parte din capitalul social al societăţii pe acţiuni
emitente.
42. Instrumentele tipice emise pe pieţele de datorie cu venituri fixe sunt cunoscute sub denumirea de obligaţiuni şi
.............................
43. Nevoia de ......................... a întreprinderilor pe baza emisiunii de acţiuni a fost marcată de relaţiile rigide dintre
bănci şi grupurile industriale şi de apelarea la participaţiile guvernului, la credite şi la garanţii guvernamentale.
44. Finanţarea cu ajutorul ....................... poate permite acumularea acelor fonduri mari de plată care sunt necesare
pentru rambursarea obligaţiilor.
45. Piaţa financiară ................... este legată de evoluţia titlurilor financiare de pe piaţa financiară secundară, iar aceasta
influenţează, la rândul ei, comportamentul subiecţilor economici de pe piaţa financiară primară.
46. O dată puse în circulaţie titlurile mobiliare, prin emisiunea pe piaţa primară, acestea fac obiectul tranzacţiilor pe
piaţa ................................
47. Prima vânzare a valorilor mobiliare emise se realizează în cadrul pieţei primare, caracterizată prin existenţa unui
singur vânzător, respectiv ......................... valorilor mobiliare.
48. Indicii care reflectă evoluţia unui singur sector al economiei sunt indicii................
49. Indicii care iau în calcul acţiuni ce cotează pe diverse pieţe ale lumii şi care au criterii suplimentare referitoare la
ţările care intră în calcul, pe lângă criteriile stabilite pentru un titlu individual sunt indici .....................