UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : ARHITECTURA DE INTERIOR

semestrul 2 ARHITECTURA DE INTERIOR - EXAMEN

ANUL UNIVERSITAR

III

SUBIECTUL NR. 1
CAMERA PENTRU COPII
DATE GENERALE Primul impact i poate cel mai important al copilului are loc n spaiul casei printeti, devenit n orele active ale zilei un adevrat cmp de operaiuni de la nvare la joc. Pe plan social, este deosebit de important procesul de proiectare a locuinei n favoarea dezvoltrii armonioase a copilului. n mecanismul funcional al locuinei, camera sau camerele copiilor (adevrate supape de descrcare a energiilor celor mici) se traduc matematic ntr-o suprafa de cel puin 12 m 2 Camera de copii reprezint un spaiu multifuncional cu valene recreativ-educativterapeutice. Valoarea decorativului n ambiana interioar elimin limitarea numai la crearea unor spaii standardizate i anoste - neprimitoare. Mobilierul i echipamentul camerei de copii trebuie s ofere elementele polivalente, practice, cu manevrabilitate uoar, grad redus de periculozitate, cu o posibil depozitare parial. Se va avea n vedere posibilitatea unor eventuale conexiuni cu spaiile comune ale apartamentului (holuri, degajamente, living), realizndu-se o anumit elasticitate a spaiului. Spaiul camerei acoper trei segmente distincte al timpului copilului: timp de activitate extracolar (dirijat i nedirijat), timp de odihn activ, timp de odihn pasiv (somn). Pentru o mai clar stpnire a funciei spaiului studiat, trebuie precizate fazele de dezvoltare ale copilului: Faza I: 0- 2 1/ 2 ani faza dependenei totale de adult Faza a II-a: Faza a III-a: 2 1 / 2 - 4 ani 4 - 6 ani faza unor profunde transformri n jocul copilului faza n care se dezvolt sociabilitatea dar i independena

Pagina 1 / 3

ANUL UNIVERSITAR III 2009 - 2010

SEMESTRUL 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : ARHITECTURA DE INTERIOR

Faza a IV-a:

6 ani

faza contactului cu coala; moment de mare ncrctur emoional, uneori marcat de dificultatea adaptrii. Trebuie avut n vedere aici, c jucriile la aceast etap de via sunt foarte importante, paralel cu noua deprindere a nvrii :ustensile de lucru, marionete, instrumente muzicale, planul nclinat, mingea; activiti practice: desenul, modelaj, jocul decri, dominoul, jocul imaginativ. mrirea capacitii imaginative i atenuarea egocentrismului - apare activitatea pur instructiv - apare perioada modificrilor somatice (proporiile corpului evolueaza ) - caracteristica jocului copilului este aciunea - este tentat de reprezentaia dramatic, colecii de obiecte etc. - agreeaz video-audiia - tentai a pentru viaa de grup - preocuparea pentru carte tratnd descoperirile geografice copilul traverseaz un moment nodal - se contureaz individualitatea - personalitatea - jocurile acestei vrste reflect saltul spectaculos la inteligenei preadolescentului - tentaia pentru reviste, carte de aventur, albume, colecii, ilustraii

Faza a V-a:

7 - 11 ani

Faza a VI-a:

11 -14 ani

Se menioneaz c spaiul studiat are ca beneficiar una din categoriile (I- VI) sus menionate. Piese desenate i scrise Studiul cuprinde urmtoarele componente: Piese desenate: Format plane: A4

1. Partiul general apartamentului sau locuintei , studiate la atelier, conceput la nivelul unei scheme funcionale sc. 1:200 2. Planul camerei de sc.1:50 Planul va fi corelat cu partiul general (de principiu) al apartamentului sau locuinei. 3. Doua seciuni - desf ale camerei cu reprezentarea mobilierului i echipamentului destinate spaiului copilului sc.1:50 4. Perspectiva la n ochiului a interiorului camerei dintr-un punct de observaie, capabil s surprind o informaie ct mai complet. Tehnici de lucru la alegere . Piese scrise: Comentariu critic asupra spaiului propus cu urmtoarele precizri: - descrierea structurii materialelor, cromaticei si texturilor ce intervin in finisajele interioare
Pagina 2 / 3

ANUL UNIVERSITAR III 2009 - 2010

SEMESTRUL 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : ARHITECTURA DE INTERIOR

elementelor de iluminare naturala si artificiala morfologia spaiului - tipologia compoziional (arhetipul liniar care st la baza realizrii compoziiei: rectangular, mixt, curbiliniu).

SUBIECTUL NR. 2
STUDIU DE CAZ ESEU COMPARATIV PRIVIND DOUA SPATII PUBLICE CU FUNCTII DIFERITE APARTINAND UNOR PERIOADE DISTINCTE 1. MUZEUL TARANULUI ROMAN
( arhitect Ghica Budesti , 1870 1943 ) constructia a fost inceputa in anul 1912 , partial data in folosinta in anul 1939 si finalizata in anul 1948 )

2. HOTEL RADISSON ( REMODELAREA HOTELULUI BUCURESTI ) Modul de efectuare a lucrarii Timpul I Vizionarea succesiva a doua imagini reprezentand spatiile interioare ( ce fac obiectu studiului concretizat prin desene de observatie rapida , succinta ) Timpul II Perspective de observatie ale unor interioare apartinand celor doua cladiri . Cele doua schite constituie rezultatul unor observatii atente a spatiilor , de surprindere prin esentializare a volumetriei generale, in care un rol important il au proportiile si constructia fascicular perspectiva , raprtul obiect observator . Rezultanta directa a acestuia este redarea gradului de marime al spatiului , de la mediu la monumental Timpul III Comentariu privind caracteristicile principale ale spatiilor cu precizarea elementelor determinante: Triunghiul conexiunilor ; necesitate forma construita functie . Morfologia spatiului arhetipul liniar, rectangular mixt si curbiliniu . Lumina, materialul , textura . Plastica formelor , potentarea spatiului cu elemente de decoratie, informatie vizuala , etc. Corelatia psiho spatiala

Pagina 3 / 3

ANUL UNIVERSITAR III 2009 - 2010

SEMESTRUL 2