Sunteți pe pagina 1din 11

Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism

Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor



1


ELECTROMAGNETISM

Introducere

Electromagnetismul este domeniul cu cele mai multe aplicatii economice i sociale. Undele
electromagnetice stau la baza telecomunicaiilor fixe i mobile, propagndu-se prin vid,
ghiduri de und (la frecvene nalte), sau medii conductoare circuite electrice (la
frecvene joase). Energetica i electrotehnica folosesc circuitele electrice de putere mare, n
timp ce electronica i informatica pe cele de energii joase. I nteractia radiaiei
electromagnetice cu substanta este fundamentala pentru ingineria si proiectarea
memoriilor optice i magnetice, a traductoarelor opto-electro-magneto-acustice, a
materialelor inteligente. Procesele biologice sunt insotite de fenomene electrice si
magnetice, cu aplicaii n investigaii paraclinice i msurtori de mediu.


1. Marimi fizice caracteristice

Sarcina electric
Interactia electromagnetic
In Univers exista cateva tipuri de interactiuni (de exemplu gravitationala, nucleara,
electromagnetica), care, in limitele cunostintelor actuale, se pot explica prin teorii separate. O
astfel de interactie este cea electromagnetica, care pun in evidenta proprietati specifice, care
necesita masuratori si marimi fizice adecvate. Spatiul in care aceste tipuri de forte pot fi
evidentiate este campul (de forte) electromagnetic.
Un obiect in miscare, cu viteza v

, sufera o for
) ( B v E q F


+ = ,
unde q este sarcina electrica a obiectului, iar E

si B

sunt marimi caracteristice campului


electromagnetic.
Sarcina electrica q este marimea fizica ce caracterizeaza proprietatea obiectului de a suferi o
interactie de tipul celei de mai sus; [q]
SI
=Coulomb, simbol C.
Sarcina este de doua tipuri, notate conventional sarcina pozitiva, respectiv sarcina negativa.
Unele particule elementare
1
au aceste proprietati.
Exemple
Atomii sunt formati din nucleu si electroni. Electronii (simbol e

) sunt particule cu masa


31
10 1091 , 9

=

e
m kg si cu proprietatea numita electricitate negativa, sau sarcina electrica
negativa. Orice electron din Univers este caracterizat de aceeasi sarcina electrica, anume

1
A se vedea fascicula Structura materiei
Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

2

19
10 6021 , 1

= =

e q
e
C. Nucleul este format, la rndul sau, din protoni si neutroni. Masa
unui neutron este
27
10 67482 , 1

=
n
m kg. El nu are proprieti electrice. Protonii sunt particule
cu masa
27
10 67252 , 1

=
p
m kg si cu proprietatea numita electricitate pozitiva sau sarcina
electrica pozitiva. Sarcina electrica a oricarui proton din Univers este egala, n valoare
absoluta, cu cea a electronului
19
10 6021 , 1

+ = = e q
p
C. Din acest motiv, vom nota e e =

,
unde
19
10 6021 , 1

= e C.

Sarcinile electrice pot fi libere, sau legate n cmpuri, constrnse s ocupe zone spaiale
limitate. Spre exemplu, sarcini libere exist n spaiul interstelar, n conductoare metalice
(electronii), n electrolii (ioni pozitivi i negativi) etc.; sarcini legate sunt n materiale,
substane i n structurile componente ale acestora. Nu exist sarcin absolut liber, dup cum
nu exist nici sarcin n repaus. Sarcinile legate au o anumit libertate de micare, formnd
distribuii de sarcin, caracterizate de momente electrice i momente magnetice.

Cmpul electromagnetic
Interacia electromagnetica se manifesta n campul electromagnetic. Campul electromagnetic
se propaga in spatiu cu viteza finita, sub forma de unda electromagnetica.
Campul electromagnetic este o entitate unitar a dualismului camp electric-camp magnetic,
caracterizat de intensitatea campului electric E

, respectiv inductia campului magnetic B

.
Observatii
1. Campul electromagnetic E

, B

este produs tot de sarcini electrice (libere, sau legate),


existente in alta parte a spatiului. Daca ar exista o singura sarcina electrica in Univers, atunci
interactiile electromagnetice nu ar putea fi puse in evidenta, iar problema nu ar avea sens.
Toate tipurile de interactiuni presupun existenta a cel putin doua obiecte cu proprietati de
aceeasi natura, care interactioneaza reciproc. Analog campului gravitational, unul dintre
obiecte, cel de studiu, este pastrat ca atare, iar celalalt este inlocuit prin campul pe care il
produce.
2. Pentru scopurile cursului de fata, se accepta ca un camp electromagnetic poate fi separat in
camp electric si camp magnetic. In electrodinamica relativista, se poate arata insa ca, in
functie de sistemul de referinta, un camp electric se poate manifesta ca un camp magnetic, si
reciproc, un camp magnetic poate aprea ca un camp electric, adica aceste revelari sunt
comportari duale ale unei singure entitati, campul electromagnetic.

In limitele observatiei nr.3 de mai sus, forta electromagnetica
are doua component: forta electrica (pe direcia lui E

), i forta
magnetica
2
(perpendicular pe planul format de vectorii B v

, )


magnetica forta
electrica forta
B v q E q F + = ,
magnetica electrica
F F F

+ = .


2
Cunoscuta si sub denumirea de forta Lorentz.

Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

3

Intensitatea campului electric este forta electrica ce se exercita asupra unitatii de sarcina
q=+1C, aflata in repaus:
electrica
1
F
q
E = sau
0
1
=
=
v
F
q
E , [E]
SI
=N/C.
Inductia campului magnetic este forta magnetica ce se exercita asupra unitatii de sarcina
q=+1C, aflata in miscare cu viteza de 1m/s:
magnetica
1
F
qv
B = , [B]
SI
=Tesla, simbol T.
Tema
Sa se arate ca unitatea de masura Tesla are dimensiune de NC
1
m
1
s.

Curentul electric este o miscare ordonata de sarcin electric.
Intensitatea curentului electric este sarcina pozitiva care trece in unitatea de timp printr-o
suprafa:
t
q
i
d
d
= , [i]
SI
=Amper, simbol A.

Aplicatie: sensul conventional al curentului electric
Numarul de electroni care trec intr-o secunda prin sectiunea conductorului de alimentare a
unui telefon mobil, prin care trece un curent mediu cu intensitatea i=0,1mA, este dat de
t
e N
t
q
i
e
d
) d(
d
d

= =

, de unde

e
i
t
N
e
d
d

si, calculand, rezulta

14
19
4
10 25 , 6
C 10 6 , 1
A 10
d
d
~

=

t
N
e
electroni pe secunda!
Semnul minus semnifica faptul ca electronii trec in sens invers sensului curentului electric,
care, prin conventie, este sensul de miscare al unor sarcini pozitive.

Tensiunea electrica
Lucrul mecanic elementar al fortei campului electric, pentru a
deplasa o sarcina pozitiva pe distanta dx este
3
dL=F
electric
(x)dx,
iar lucrul mecanic al fortei electrice pentru a deplasa sarcina pe
distanta d=x
2
x
1
este:
} } }
= = =
2
1
2
1
2
1
d ) ( d ) ( d ) (
electric
x
x
x
x
x
x
x x E q x x qE x x F L .

3
Semnul minus este luat prin conventie; a se vedea fascicula Mecanic Energia potenial.


Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

4

Tensiunea electric dintre dou puncte este lucrul mecanic necesar fortelor campului pentru a
deplasa unitatea de sarcina pozitiva intre cele doua puncte:
) ( ) ( d ) (
2 1 12
2
1
x V x V x x E
q
U
x
x
= = =
}
L
,
unde V este potenialul campului electric; [V]
SI
=[U]
SI
=Volt, simbol V.
Tema
Sa se arate ca unitatea de masura N/C a intensitatii campului electric are dimensiune de V/m.

Observatie
Analog tensiunii electrice dU=Edx, n electrotehnic se defineste tensiunea magnetica
dU
M
=

1
Bdx , cu dimensiune de intensitate de curent electric.

Generatoare de energie electric
Conform definitiilor marimilor energetice din mecanica, lucrul mecanic al fortei electrice
este efectuat pe seama scaderii energiei potentiale a campului
x
F
d
d
P
electric
E
=
, unde E
P
este
energia potentiala a campului electric. In aceste conditii, variatia energiei potentiale electrice
este
12 2 , 1 P
qU = = A L E . Transportul de sarcin electric se face cu consum de energie de la
cmp. Scderea energiei poteniale electrice poate fi compensat prin aport de energie de alte
tipuri de; acesta este cazul generatoarelor electrice.
Dispozitivele care produc, ntre borne, o tensiune electric sustenabil n timp, se numesc
generatoare, sau surse de energie electric.
Exist dou mari clase de generatoare:
i/ generatoare de tensiune continu
4
, la care, tensiunea electric este constant U=constant (de
exemplu, bateriile comerciale de 1,5V, 12V etc., unde energia de compensare este de tip
chimic, prin reacii plumb-acid sulfuric, litiu-oxigen etc.), i
ii/ generatoare de tensiune alternativ (de exemplu, reeaua public de alimentare, unde
energia de compensare este de tip mecanic, putnd proveni de la motoarele termice din
termocentrale, sau de la turbinele hidro sau eoliene), unde tensiunea oscileaz cu frecvena de
f=50Hz, u(t)=U
0
sin(2tft) .


Condensator, capacitate electric, rigiditate dielectric
Dou suprafee metalice, aezate fa n fa, formeaz un
condensator. Dac acest condensator este cuplat la un
generator de tensiune continu U
12
, atunci acesta se
ncarc, pe armturile sale se acumulndu-se sarcini
electrice n exces, egale i de semne contrare (+q, q).
Aceste sarcini electrice se acumuleaza pe seama scderii

4
Uzual, dar incorect generatoare de curent continuu.

Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

5

energiei cmpului din generator (nedesenat n figura), i n favoarea cmpului de la
condensator; formal, sarcinile pozitive trec de la armtura x
2
la armtura x
1
, mpotriva
cmpului condensatorului, care, aici, este un consumator.
Sarcinile se distribuie uniform pe armturi, i dau natere, n spaiul dintre acestea, unui cmp
electric constant E=constant, cu intensitatea cmpului dat de
}
=
1
2
d ) (
12
x
x
x x E U =E(x
2
x
1
)=Ed
d
U
E
12
= .
Cu ct tensiunea de ncarcare a condensatorului este mai mare, cu att crete sarcina
acumulat, ca i cmpul dintre armturi.
ntre armturile condensatorului se afl un material izolator. Acest material se poate
strpunge, adic poate deveni conductor, dac se depete o valoare maxim a intensitii
cmpului electric, numita rigiditate dielectric
d
U
E
max , 12
R
= .
Rigiditatea dielectric a aerului uscat este aproximativ
m
V
10
6
R
~ E . Fulgerele i trznetele
sunt strpungeri ale aerului atmosferic, prin depirea rigiditii sale dielectrice n sistemele
de condensatoare mutuale nor-nor, sau nor-Pamnt. Traseul strpungerii este format din
plasm (mediu gazos ionizat, puternic conductor).
Raportul dintre sarcina electric i tensiunea elctric se numete capacitate electric
12
el
U
q
C = , [C
el
]
SI
=Farad, simbol F; 1F=1C/1V.
Capacitile electrice uzuale ale condensatoarelor din industria electronic sunt n domeniul
nanofarazi-microfarazi.

Aplicatie: capaciti mutuale
ntre nori, sau intre nori i Pamnt (v. Fig.), se formeaz
condensatoare mutuale, unde acumulrile de sarcin se
distribuie astfel nct condensatoarele s se constituie in
perechi, dar sarcina n exces, pe fiecare nor, sau pe
Pmnt (cu functie de armaturi), este, aproximativ, nul.
Pe aceste condensatoare se acumuleaza sarcini electrice in
exces, iar intre nori, ca si intre nori si Pamant apar tensiuni
electrice de ordinul a zecilor sau sutelor de milioane de
volti. Intensitile curenilor electrici prin canalele de
strpungere pot atinge milioane de amperi.

Campul electromagnetic in materiale
Materialele sunt constituite din molecule, atomi (eventual ioni), unde sarcina electrica este in
miscare, ocupand preferential anumite zone spatiale (nucleu, orbitali atomici etc.), adica au
anumite distributii spatiale. Materialele sunt neutre din punct de vedere electric, adica sarcina
electrica in exces este nula, sarcina pozitiva compensand aproape exact pe cea negativa.

Liniile gri sugereaza campurile
mutuale si canalele de strapungere
Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

6

Exemplu
Fie o moneda de cupru de masa 4 , 6 = m g. Masa atomica a cuprului este 64
Cu
= A , numarul
sau de ordine n sistemul periodic este 29
Cu
= Z , numarul lui Avogadro
23
10 02217 , 6 =
A
N mol
1
. Masa molara a cuprului este 64
Cu
= M g/mol; moneda contine
1 , 0
64
4 , 6
Cu
= = = v
M
m
moli de cupru, deci, n total,
22 23
10 02217 , 6 10 02217 , 6 1 , 0 = = v =
A
N N atomi de cupru. Prin urmare, sarcina electrica
totala pozitiva va fi
5 19 22
Cu
10 7943 , 2 10 6 , 1 29 10 02217 , 6 = = =
+
p
q NZ q C, iar sarcina
electrica totala negativa va fi
5 19 22
Cu
10 7943 , 2 ) 10 6 , 1 ( 29 10 02217 , 6 = = =

e
q NZ q C.
In conditiile in care sarcina in exces este nula, interactia materialului cu campul
electromagnetic extern este consecinta a doua lucruri: i/ asimetria dispunerii spatiale a
sarcinilor in material, si ii/ circulatia preferentiala a sarcinilor prin anumite zone spatiale
(curenti electrici locali). Aceste distributii de sarcina dau nastere momentelor electrice si
momentelor magnetice, care sunt esentiale pentru modul in care materialele interactioneaza
cu campurile externe. Viteza de propagare a undelor electromagnetice, ca si proprietatile
referitoare la absorbtie, refractie
5
etc. depind de proprietatile mediului in care se propaga,
caracterizate prin marimile:
i/ Constanta electrica
6
a mediului, notata c; pentru vid, valoarea acesteia este c
0
~8,810
12
F/m
(Farad pe metru). Pentru alt material, constanta electrica este data prin constanta electrica
relativa c
r
0
c
c
= c
r
.
ii/ Constanta magnetica
7
a mediului, notata ; pentru vid, valoarea acesteia este

0
~410
7
H/m (Henry pe metru). Pentru alt material, constanta magnetica este data prin
constanta magnetica relativa
r
0

=
r
.
Observatii
1. Viteza luminii
8
in vid este viteza maxima in Univers
0 0
1
c
= c ~ 310
8
m/s.
Viteza undelor electromagnetice in orice material este
c
=
1
material
c < c.
2. Indicele de refractie al unui material este
r r
c
c
n c = =
material
ref
>1.


5
A se vedea fascicula Oscilatii si unde.
6
Numita si permitivitate electrica.
7
Numita si permeabilitate mgnetica.
8
Viteza luminii in vid, lumina fiind o unda electromagnetica.
Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

7

Momente electrice, polarizatie, inductia campului electric, energia potentiala de dipol
electric
Din cauza ca distributia spatiala de sarcini pozitive i negative nu
este simetrica, in zona respectiva se formeaza un dipol electric.
Momentul electric al dipolului este
d q
e
= .

Energia potentiala de interactie dintre dipolul electric i un cmp
electric exterior E este:
) , cos( E E E
e e e e

= = E
.
Momentele electrice tind sa se orienteze pe directia campului
exterior E
e
|| , astfel ca energia potentiala sa fie minima
E E
e e e
= = 0 cos E .


La scara macroscopica, polarizatia unui material este momentul electric (ca suma a
momentelor electrice microscopice) al unitatii de volum

=
i
e
i
V
P

.
Atomii fie au moment
electric permanent (cazul celor cu asimetrie spatiala), fie se pot polariza temporar (moment
indus de campul exterior):
permanent
temporara e polarizati
0
P E P
e



+ _ c = ,
unde _
e
este susceptivitatea electrica a materialului. Polarizatia materialulului modifica
campul exterior, influenta materialului fiind caracterizata de inductia campului electric
permanent 0 0
) 1 ( P E P E D
r
e



+ _ + c = + c =
c

Materialele care au polarizatie permanenta se numesc electreti. Momentele electrice se
comporta, de fapt, ca microelectreti. Apa este o substanta cu molecule polare, cu moment de
dipol electric.
In cazul materialelor fara polarizatie permanenta, relatia dintre inductia si intensitatea
campului electric este
E D
r

c c =
0

sau
E D

c =


Momente magnetice, magnetizatie, intensitatea campului magnetic,
energia potentiala de dipol magnetic
Din cauza ca sarcinile sunt in miscare, ele dau nastere unor curenti
electrici locali. In zona respectiva se formeaza un dipol magnetic,
cu momentul magnetic
s i
m
=
, unde i este intensitatea curentului
electric local, iar s este suprafata nchis de acesta.

Energia potentiala de interactie dintre dipolul magnetic i cmpul
magnetic extern este:
) , cos( B B B
m m m m

= = E
, unde B este
inductia campului magnetic exterior.

d q
e
=


s i
m
=

Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

8

Momentele magnetice tind sa se orienteze pe directia campului exterior B
m
|| , astfel c
energia potentiala de interacie sa fie minima
B B
m m m
= = 0 cos E .

La scara macroscopica, magnetizatia unui material este momentul magnetic (ca suma a
momentelor magnetice microscopice) al unitatii de volum

=
i
m
i
V
M

.
Atomii fie au
moment magnetic permanent (cazul orbitalilor cu asimetrie spatiala), fie se pot magnetiza
temporar (moment indus de campul exterior):
permanent
temporara ie magnetizat
0
1
M B M
r
m



+

_ = ,
unde _
m
este susceptivitatea magnetica a materialului. Magnetizatia materialulului modifica
campul exterior, influenta materialului fiind caracterizata de intensitatea campului magnetic,
care respecta o relatie asemanatoare cu cea a polarizatiei electrice
B M M H

= + + ) (
permanent temporar 0

Materialele care au magnetizatie permanenta se numesc magneti. Momentele magnetice se
comporta ca micromagneti. Fierul, nichelul si cobaltul au momente magnetice semnificative.
In cazul materialelor fara magnetizatie permanenta, ultima relatie se poate scrie sub o forma
asemanatoare celei din cazul electric, relatia dintre inductia si intensitatea campului magnetic
fiind
H B
r

=
0

sau
H B

= .

Aplicatie: busola si campul magnetic terestru

Pamantul se comporta ca un magnet permanent,
inclinat cu 11 fata de axa de rotatie. Locul de pe
glob, aflat in Canada, la 1300km de nordul
geografic, este de fapt, polul sud magnetic. Acul
magnetic al unei busole (un mic magnet permanent),
suspendat la mijloc, se orienteaza paralel cu inductia
magnetica din locul respectiv, indicand acest pol
nord (in realitate, pol sud magnetic). In emisfera
nordica, acul magnetic suspendat nu este situat in
planul meridianului geografic, cu care formeaza un
unghi de declinatie; de asemenea, axa acului nu se
afla nici in planul orizontal al locului, cu care
formeaza un unghi de inclinatie.
OO verticala locului; P
1
planul meridianului
geografic; P
2
planul meridianului magnetic;
B

~210
5
T inductia magnetica a campului magnetic
terestru; D

unghi de declinatie; I

unghi de
inclinatie.



Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

9

Aplicatii
i/ Traductoarele electro-acustice si magneto-acustice (difuzoarele audio) sunt dispozitive cu
electreti, respectiv cu magneti permanenti.
ii/ Memoriile magnetice (hard disk-urile) sunt memorii care utilizeaza materiale cu
constanta magnetica extrem de mare
r
~10
6
.

I nductia electromagnetica
Inductia electromagnetica este fenomenul de generare a unui camp electric variabil in timp de
catre un camp magnetic variabil, de asemenea, in timp. Daca acest camp electric este generat
intr-un mediu conductor, atunci va da nastere unui curent electric. Fenomenul sta la baza
producerii si transportului la distanta a energiei electrice, prin sistemele energetice nationale
si regionale.

Fluxuri
Fluxul electric, sau fluxul intensitatii campului electric prin suprafata S, este definit de
S E
e

= u
, [u
e
]
SI
=Vm.
Fluxul magnetic, sau fluxul inductiei campului magnetic prin suprafata S, este definit de
S B
m

= u
, [u
e
]
SI
=Wb (Weber), 1Wb=1T1m
2
.
Fluxurile sunt marimi esentiale pentru intelegerea fenomenelor electromagnetice i pentru
proiectarea dispozitivelor electronice i electrotehnice. Acestea sunt descrise in mod unitar de
patru ecuatii, ecuatiile lui Maxwell.

Ecuatiile (legile) lui Maxwell
1. Legea fluxului electric
9
: fluxul electric printr-o suprafata inchisa E este proportional
cu sarcina electrica din interiorul suprafetei, constanta de proportionalitate fiind 1/c:
E
E
c
= u
int
1
q
e
.
Aceasta lege permite aflarea configuratiei campului electric al oricarei distributii de
sarcini electrice.
2. Legea fluxului magnetic: fluxul magnetic printr-o suprafata inchisa E este nul:
0 = u
E
m
.
Aceasta lege exprima faptul ca nu exista sarcini magnetice. Campurile magnetice
pot fi generate de sarcini electrice in miscare.
3. Legea inductiei electromagnetice: tensiunea electromotoare indusa intr-un circuit este
proportionala cu viteza de variatie a fluxului magnetic prin suprafata circuitului:
t
u
m
d
du
=
.
Legea explica generarea campurilor electrice de campurile magnetice variabile in
timp. Fenomenul se utilizeaza in centralele electrice, la producerea energiei electrice.

9
Aceasta lege a fost descoperita, independent, de Gauss, motiv pentru care se mai numeste legea lui Gauss.
Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

10

4. Legea circuitelor magnetice: intensitatea curentului (tensiunea magnetomotoare)
printr-un circuit este suma dintre curentul electric de conducie prin circuit si asa
numitul curent de deplasare, care este proportional viteza de variatie a fluxului
electric printr-o suprafat ce secioneaz circuitul
i
t
u
e
M
+
u
c =
d
d
.
Legea explica generarea campurilor magnetice de catre campurile electrice variabile
in timp. Acest fenomen are aplicatii la proiectarea si fabricarea electromagnetilor, a
motoarelor electrice si a transformatoarelor.
Legile 3 si 4 explica propagarea campului electromagnetic, prin generarea reciproca
a campurilor electrice si magnetice variabile in timp. n cazul cmpurilor staionare
d/dt=0 cmpurile electric i magnetic sunt decuplate, nu exist generare reciproc,
nici propagare prin und electromagnetic.

Legea inductiei electromagnetice
Legea inductiei electromagnetice (ecuaia a treia a lui Maxwell)
Tensiunea electromotoare indusa intr-un circuit este proportionala cu viteza de
variatie a fluxului magnetic prin suprafata circuitului:
t
u
m
d
du
= .

Aplicatie: generarea tensiunii alternative
sinusoidale.
Fie o spira conductoare, cu suprafata S, plasata in
campul magnetic uniform B, produs, de exemplu,
de un ansamblu de magneti permanenti.
Tensiunea electromotoare care apare la bornele
spirei, care se roteste cu viteza unghiulara e=2tf
este:
( )
) 2 sin( ) 2 sin( 2
d
) 2 cos( d
d
) ( d
d
d
ft U ft fBS
t
ft S B
t
S B
t
u
m
t = t t =
t
=

=
u
=


Frecventa tensiunii alternative este f=50Hz, iar amplitudinea U a tensiunii este de
220 2 ~314V. Valoarea cunoscuta, de 220V, a tensiunii de la retea este valoarea efectiva
(radacina patrata a valorii patratice medii), adica valoarea unei tensiuni electrice continue,
care, intr-un interval de timp egal cu o perioada (T=20ms), degaja pe o rezistenta electrica
aceeasi energie ca tensiunea electrica alternativa:

T U
T
t ft U
T
t t u
T
U
T T
ef
2
1 1
d ) 2 ( sin
1
d ) (
1
2
0
2 2
0
2
= t = =
} }
, adica
U U
ef
2
1
= .

Campuri magnetice produse de curenti electrici (ecuaia a patra a lui Maxwell)

Eugen Scarlat, Fizica Elemente de electromagnetism
Note de curs pentru Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

11

Inductanta unui circuit
Se defineste ca raportul dintre fluxul magnetic ce strabate circuitul si intensitatea curentului
electric care produce fluxul magnetic.