Sunteți pe pagina 1din 4

Tezaurul Muntelui Athos expus la Salonic Marturii culturale romnesti necunoscute Academician Virgil Cndea In anul 1997 orasul

Salonic a fost Capitala culturala a Europei. Este o recunoastere mondiala a celebrei metropole elene cu o continuitate de doua milenii si jumatate, cetate a literelor, stiintelor si artelor, referinta a istoriei crestine prin predicile Sfntului Apostol Pavel, martiriul Sfntului Dumitru si doctrina isihasta a Sfntului Grigore Palama. Numeroasele manifestari culturale si stiintifice care au marcat evenimentul au fost ncununate printr-o expozitie fara precedent: Tezaurele Muntelui Athos. Pentru prima oara a fost reunita o selectie de 532 piese de patrimoniu - fresce, icoane, gravuri, sculpturi n fildes, piatra sau lemn, broderii si vase liturgice, manuscrise de arta, teologice si de literatura clasica, documente si carti rare - pe care cele douazeci de manastiri ale Muntelui le-au scos din tainitele n care sunt cu grija pastrate de un mileniu si le-au nfatisat vizitatorilor din ntreaga lume, pentru delectare estetica, veneratie sau cercetare. In rastimpul scurt al unui pelerinaj la Athos o asemenea experienta este cu neputinta. Si, mai ales, total interzisa femeilor, fie ele specialiste n istoria artei, n istorie sau simple credincioase, a caror intrare n Sfntul Munte nu este ngaduita de vechi si severe rnduieli. Era de asteptat ca ntre somptuoasele exponate de la Salonic sa ntlnim si opere romnesti, danii din cele cinci secole (XIV-XIX) n care voievozii si credinciosii de la noi au ndreptatit aprecierea unui reputat savant, Porfirie Uspenski: "Nici un alt popor ortodox nu a facut atta bine pentru Athos ct au facut romnii". Profesorul Christos Patrinelis, bun cunoscator al relatiilor eleno-romne scrie n studiul sau introductiv la frumosul catalog al Expozitiei, Sfntul Munte n turcocratie: "Manastirile aghioritice au avut ca venituri produsele agricole si animaliere furnizate de nenumaratele metoace din Sfntul Munte, dar si - mai ales - din Peninsula Chalcidica, din insulele de nord ale Marii Egee si nainte de toate (propantos) din ara Romneasca si Moldova". Ii multumim colegului grec pentru cuvntul propantos justificat de o opera multiseculara de generozitate si solidaritate romneasca. Parcurgnd catalogul exponatelor, ntelegem ca la Athos romnii n-au trimis numai bani, grne, miere, sare si cherestea, ci si opere pe care azi, cei ce le pastreaza n tezaurele Sfntului Munte, le apreciaza drept vrednice sa figureze ntr-o expozitie de importanta mondiala. Unele dintre ele erau deja cunoscute prin studii ale specialistilor greci, rusi, francezi, germani sau chiar

romni, desi n ultimul secol accesul acestora la colectiile, arhivele si bibliotecile athonite a fost mai rar, fapt de nteles ct timp dainuia acolo amintirea secularizarii din 1863 si a Principelui Cuza. Dar informatiile publicate timp de un secol ne-au ngaduit sa descriem n primul volum din Marturii romnesti peste hotare (Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 1991) peste 1 500 de piese de provenienta romneasca pastrate la Athos. Intre timp s-au deschis arhivele romnesti ale Muntelui (vezi Magazin istoric, nr. 7/1983; 4/1988 si 2/1995), asa nct stim azi ca bunurile culturale de acolo sunt nu de ordinul sutelor, ci al zecilor de mii. Iar confirmarea faptului ca, ntr-adevar, la Sfntul Munte ne asteapta descoperiri care vor acoperi pete albe din istoria romnilor si din viziunea noastra despre patrimoniul cultural national, dovada ca la Athos se pastreaza vestigii romnesti nca necunoscute, o aflam n chiar expozitia de tezaure de la Salonic. Intre piesele deja cunoscute, frumos prezentate n vitrinele ei, ntlnim cele doua "poale de icoane" din sec. XV daruite manastirii Grigoriu de Maria de Mangop, sotia lui Stefan cel Mare, sau alte broderii similare din 1533 de la Cutlumus, danii ale lui Vlad Vintila, domnul arii Romnesti, al doamnei Rada si fiului lor Draghici. Nu putea lipsi dintre exponate relicvariul lui Nifon Patriarhul, din 1515, de la Dionisiu, avnd n interior portretul sfntului si al donatorului (Neagoe Basarab), opera apreciata de specialisti drept unica n Athos prin valoarea si arta ei. Sau, din tezaurul aceleiasi manastiri, fragmentul de icoana cu chipurile lui Neagoe si al fiului sau Teodosie. Nu puteau lipsi, de asemenea, manuscrisul de la manastirea Sf. Pantelimon cu nvataturi ale Cuviosului Paisie, staret al Dragomirnei, Secului si Neamtului si sapte hrisoave pe pergament cu peceti din sec. XVIXVII, atestnd binefacerile voievozilor romni catre asezamintele athonite. Se cunostea, dar nu fusese niciodata expusa, broderia de matase lunga de 9 metri pe care e scris cu fir de aur ca tmpla bisericii manastirii Dionisiu a fost terminata la 20 martie 1553, cu cheltuiala lui Alexandru Lapusneanu, domnul Moldovei. Pentru prima oara apare n- tr-o expozitie interesanta icoana de la Schitul Romnesc Prodromul reprezentnd Muntele Athos cu manastirile sale (si cu "Prodromul romnesc" n stnga sus), pe care sunt zugraviti, ntre marii sfinti ai Bisericii Rasaritului, si ctiva romni: Ioan de la Suceava, Daniil Sihastrul, Rafail de la Agapia, Chiriac de la Tazlau, Chiriac de la Bisericani, Ioan Valahul, Ioan de la Rsca, Paisie Staretul de la Neamt. Icoana a fost zugravita n 1859 de monahul Ghenadie, prin grija cuviosului Andronic Moldoveanu din Schitul Cutlumus. Opt stihuri n romneste exalta meritele sfintilor moldo-valahi. Sunt cei amintiti de mitropolitul Dosoftei n Viata si petrecerea Sfintilor din 1682 si canonizati de Biserica Ortodoxa Romna n 1992. Ce presentiment l facuse pe Andronic sa treaca n icoana lui sfinti

romni nca necanonizati? Banuia oare ca ntr-o zi ei vor fi recunoscuti de Biserica poporului sau? Cum n 1859 se unisera Principatele Romne, e de presupus ca un ndemn patriotic explica actul cuviosului Andronic de a arata calugarilor athoniti ca si romnii au sfintii lor, fara ndoiala venerati spontan de credinciosii de la noi, mult nainte de a fi canonizati. Icoana era cunoscuta la noi nca din 1991, semnalata noua de parintele Petroniu Tanase, staretului Prodromului, dar abia acum e publicata ntr-o reproducere fidela, n culori. Surpriza expozitiei de la Salonic este aceea de a ne prezenta si opere de arta sau docu-mente de la noi, necunoscute cercetatorilor. Sunt danii romnesti, trei potire superbe de argint aurit, lucrate n Moldova sau Transilvania, toate din sec. al XVI-lea, descrise de Giota Oikonomake-Papadopoulou. Cel de la manastirea Xenofont dateaza din circa 1500 si este o creatie tipica pentru atelierele de argintarie moldovenesti. Un potir din 1504-1517 a fost daruit la Protaton de Bogdan-voda, fiul lui Stefan cel Mare; altul, din 1587-1588, pastrat la Dohiariu, are o frumoasa inscriptie n caligrafia moldoveneasca somptuoasa. Reputata specialista n broderii liturgice rasaritene dr. Maria Theocharis descrie epitaful lucrat n Moldova, n 1651-1652, din porunca lui Vasile Lupu si a doamnei Ecaterina si daruit de piosii ctitori manastirii Golia din Iasi, reparata si nnoita de ei, de unde a ajuns apoi la Athos, n tezaurul manastirii Vatoped, careia Golia i-a fost nchinata. Colegul nostru din Atena, Florin Marinescu, a ales noua hrisoave din arhivele Ivironului (din 1432, al lui Ilie, domnul Moldovei si din 1613, al lui Radu Mihnea, domnul arii Romnesti), Protatonului (1568, de la Alexandru Lapusneanu si 1665, de la Radu Leon), Dohiariu (1686, de la Serban Cantacuzino), Sfntul Pavel (1681, de la acelasi domnitor) si Vatoped (1660, de la Stefanita Lupu si 1733 de la Grigore III Ghica). Aceste documente privesc danii catre manastiri athonite, sau proprietati ale asezamintelor din arile Romne nchinate acestora. Dr. Elisabeta Zachariadou, cunoscuta specialista n turcologie, a selectionat si descris firmanul din 4-13 august 1513 al sultanului Selim I, care ntareste drepturile manastirii Cutlumus acordate de Poarta otomana n 1491, la cererea lui Vlad Calugarul, domnul arii Romnesti. Dintre cele 16 carti vechi si rare prezentate n expozitie, legat de trecutul nostru cultural este Cronograful lui Dorotei al Monembasiei, publicat la Venetia n 1691 si pastrat n biblioteca manastirii Pantocrator. Este o istorie universala compilata la curtea domneasca din Iasi pe timpul lui Petru Schiopul, domnul Moldovei, din porunca acestuia, de catre un succesor al lui Dorotei n tronul mitropoliei grecesti a Monembasiei, pe nume Ierotei. Manuscrisul cronicii a fost copiat la Iasi sub supravegherea lui Zotu igara,

ginerele domnului, nainte de 1591, cnd acesta paraseste tronul. Apostol igara, fratele lui Zotu a ngrijit apoi publicarea cartii n prima editie din 1631, tot la Venetia, nchinnd-o lui Alexandru Coconul, fost domn al arii Romnesti (1623-1627) si stranepot al fratelui lui Petru Schiopul. Cronograful lui Dorotei a fost mai bine de un veac izvor autoritar de informatii privind istoria universala pentru carturarii greci, romni, rusi, dar si din alte culturi europene. El a cunoscut cel putin 25 de editii pna n 1821 si a fost folosit de Goethe, cum rezulta dintr-un pasaj din drama Faust . Depistarea partii de peste hotare a patrimoniului cultural national, a operelor create de romni, cu sprijinul lor sau n mediul cultural romnesc este o actiune la care Balcescu si Kogalniceanu ndemnau pe cercetatorii trecutului nostru nca din 1845, acum un secol si jumatate. Ea s-a dovedit deosebit de fructuoasa, demonstrnd ca acest patrimoniu nu se limiteaza la ceea ce pastram n colectiile din tara, ci cuprinde si o nsemnata parte risipita pe multe meridiane, pe care avem datoria sa o cautam, sa o studiem, ca preocupare intelectuala si artistica, pentru ca este a noastra, indiferent de faptul ca nu mai detinem proprietatea ei fizica. Bogatia si varietatea partii nstrainate din patrimoniul cultural national rezulta si din recenta prezentare a tezaurelor Muntelui Athos n expozitia de la Salonic, ncurajnd continuarea staruitoare si metodica a cercetarilor romnesti n colectiile de peste hotare