Sunteți pe pagina 1din 81

2 E-COMMERCE

Conferentiar universitar doctor


Răzvan Sorin ŞERBU

COMERŢUL ELECTROIC
Descrierea CIP a Bibliotecii aţionale a României
Şerbu, Răzvan
Comerţul electronic /Răzvan Şerbu - Sibiu:
Continent, 2004.
p.; cm
Bibliogr.
ISBN 973-8321-06-9

004:339.1

S.C. Grupul de Presă şi Editură "Continent" SRL


Bucureşti-Sibiu str. Dr. Ioan Raţiu nr.2, jud. Sibiu, Cod 2400,
România, tel. 0040269/210077
COMERŢUL ELECTRO IC 3 4 E-COMMERCE

Cuprins:
Răzvan Şerbu Cuvânt înainte ...........................................................................8

Capitolul 1. Definirea noţiunii, structura şi rolul economic al


comerţului electronic...............................................................10
1.1Definiţii şi conţinut ........................................................11
1.2 Structura unui sistem de comerţ electronic. ..................14
1.3 Reglementări privind comerţul electronic.....................20
Sinteză ................................. Error! Bookmark not defined.

Capitolul 2. Tipologia formelor de comerţ electronic ....................24


2.1 Opţiuni de comercializare electronică...........................24
2.1.1. Suporţii electromagnetici ......................................25
2.1.2. Televiziunea prin cablu interactivă .......................26
2.1.3. Internetul ...............................................................28
2.2 Clasificarea afacerilor specifice Internetului.................29
COMERŢUL ELECTRONIC 2.2.1. Magazinul electronic.............................................30
2.2.2. Magazinul universal electronic .............................33
2.2.3. Licitaţia electronică. ..............................................34
2.2.4. Achiziţia publică electronică.................................34
2.2.5. Comunitatea virtuală .............................................35
Sinteză ................................. Error! Bookmark not defined.

Capitolul 3. Sisteme de plăţi electronice.................................37


3.1. Definiţii, conţinut, etape...............................................38
3.2. Metode de plată ............................................................41
3.2.1. Sisteme de plăţi bazate pe carduri bancare............42
3.2.2. Sistem online de plată cu monedă electronică ......46
3.2.3. Sisteme de micro-plăţi...........................................51
3.2.4. Plăţi prin cecuri electronice...................................58
COTIET 3.3 Sisteme de plăti în România..........................................63
2004 Sinteză ................................. Error! Bookmark not defined.
COMERŢUL ELECTRO IC 5 6 E-COMMERCE

Capitolul 4. Serviciile comerţului electronic .......................... 73


4.1. Securitatea datelor........................................................ 74
4.2 Furnizare de servicii pentru comerţul electronic .......... 75 COTETS
4.3. Brokeraj de informaţii.................................................. 76
4.4. Servicii electronice bancare ......................................... 76 Foreword................................................................................ 8
Sinteză................................. Error! Bookmark not defined. I. Defining the notion, structure, and the economic
implication of the e-commerce........................... 10
Capitolul 5 Publicitatea specifică comerţului electronic ........ 79 1.1 Definition and content.............................................. 10
5.1. Modele de publicitate................................................... 80 1.2 The structure of e-commerce................................... 14
5.2. Bannerul electronic ...................................................... 81 1.3 The regulation of e-commerce................................. 19
5.3. Marketing online.......................................................... 84 Synthesis ....................................................................... 22
5.4. Asemănări şi deosebiri între magazinele obişnuite şi un
magazin electronic .............................................................. 88 II. E-commerce typology......................................... 23
Sinteză................................................................................. 93 2.1 The option for electronic commercialization ........... 23
2.1.1 Electromagnetic tape........................................... 23
Capitolul 6. Statutul şi funcţiunile instituţiilor autorizate în 2.1.2 Interactive television........................................... 25
dezvoltarea comerţului electronic în România ....................... 95 2.1.3 The Internet......................................................... 26
6.1. Rezultatele acţiunilor întreprinse de Camera de Comerţ 2.2 Internet business classification.................................. 27
şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti 2.2.1 E-shop.................................................................. 28
(CCIRMB) privind stimularea comerţului electronic......... 96 2.2.2 E-mall.................................................................. 31
6.2 Priorităţile Ministerului Industriilor şi Comerţului în 2.2.3 E-auction............................................................. 32
domeniul comerţului electronic .......................................... 97 2.2.4 E-procurement..................................................... 32
6.3. Rolul Comisiei Naţionale de Informatică .................... 98 2.2.5 Virtual community.............................................. 33
Sinteză:................................ Error! Bookmark not defined. Synthesis ........................................................................ 35

Capitolul 7 Concluzii privind perspectivele comerţului III. Electronic payment system................................. 36


electronic............................................................................... 101 3.1 Definition, content, steps.......................................... 36
Sinteză:................................ Error! Bookmark not defined. 3.2 Payment methods .................................................... 39
3.2.1 Credit cards ....................................................... 40
ANEXE................................................................................. 105 3.2.2 On-line ............................................................... 45
Legea comerţului electronic şi a semnăturii electronice105 3.2.3 Micro-type ......................................................... 49
Motive pentru a fi prezenţi pe Internet ......................... 140 3.2.4 Electronic checks............................................... 56
Locuri de muncă pe Internet ......................................... 147 3.3 Payment methods in Romania.................................. 61
Synthesis........................................................................ 70
COMERŢUL ELECTRO IC 7 8 E-COMMERCE

IV. E-commerce services ........................................ 71 Foreword


4.1 Data security............................................................ 71
4.2 Services provides for electronic commerce............. 72 The book's goal is to help you make intelligent
4.3 Information's brokerages.......................................... 73 decisions by giving you a feel for how the world of Internet
4.4 E-banking................................................................. 74 commerce and digital money is likely to operate, and where it
Synthesis........................................................................ 76 is likely to lead. It includes overviews of several aspects of the
technology, and detailed background discussion of relevant
V. Advertising in electronic commerce................... 77 issues, just to get every reader up to speed.
5.1 Advertisement's types............................................... 77 Typical readers of this book would include the students
5.2 The electronic banner............................................... 78 in economics and anyone interested in selling products or
5.3 On-line marketing..................................................... 81 services on the Internet.
5.4 Comparisons and differences between the traditional If you are a buyer of Internet products and services,
store and the electro.................................................. 85 particularly secure Internet services, you also should read this
Synthesis......................................................................... 91 book, since it can help you evaluate the quality of services you
might receive. Educators may wish to use this book for their
VI. The implication of Romanian government in e- courses.
commerce developing ........................................ 92 As you will learn by reading here, a new type of
6.1. Chamber of commerce and industry of Romania and commerce is arising.
Bucharest......................................................................... 92 There's no more illustrative bottom line on why you
6.2. The roll of the Ministry of commerce...................... 94 should read this book than Figure 1. Over the next five-ten
6.3 National commission for information ...................... 95 years, the growth of electronic commerce will outstrip the
Synthesis ........................................................................ 97 growth of traditional commerce. It is the commercialization of
the Internet that's leading the way to this remarkable growth in
VII The expectation from e-commerce.......................... 98 electronic purchases.
Synthesis........................................................................ 101 The Internet serves as a foundation for all of these new
opportunities in commerce. Many businesses are struggling
ANNEXES right now to get themselves onto the Internet.

Electronic commerce law in Romania............................ 102


Twenty reasons to have your business on the Internet.... 115 Prof. univ. dr.Dan Popescu
Jobs on the Internet ........................................................ 123 Prof. univ. dr. Emil Popa
COMERŢUL ELECTRO IC 9 10 E-COMMERCE

Cuvânt înainte

Această carte îşi propune să ofere din abundenţă, repere,


noţiuni, principii şi consideraţii cu scopul de a ajuta cititorul să ia
decizii înţelepte, făcându-l să înţeleagă cum funcţionează lumea
comerţului electronic şi cum operează banii digitali în această nouă Capitolul 1. Definirea noţiunii, structura şi
lume. De asemenea lucrarea de faţă include diverse aspecte ale rolul economic al comerţului electronic
tehnologiilor moderne şi discuţii detaliate asupra problemelor
relevante pe care le descoperă acest nou tip de comerţ.
Obiective:
Cititorii acestei cărţi îi includ atât pe studenţii profilelor - definirea comertului electronic
economice cât şi pe cei interesaţi în valorificarea oportunităţilor
- prezentarea şi însuşirea notiunilor generale
oferite de Internet, în vânzarea produselor sau serviciilor cu ajutorul
despre structura comertului electronic
acestuia. De asemenea cumpărătorii sau viitorii cumpărători ai
- prezetarea cadrulu legal al comerţului electronic
produselor sau serviciilor prin intermediul Internetului ar trebui să
Cuvinte cheie:
se numere printre cititorii acestei cărţi, deoarece informaţiile
prezentate îi pot ajuta să evalueze calitatea acelor serviciilor pe care comerţ electronic
le pot primii. transfer electronic de documente
Aşa cum veţi descoperii citind această carte un nou tip de reţeaua Internet
comerţ a apărut în mecanismul de transfer al titlurilor producător şi Browser
consumator. B2B
Nu există o figură mai convingătoare pentru a citi această B2C
carte decât cea reprezentată de autor în figura 1. În următorii 5-10 legi electronice
ani, creşterea volumului tranzacţiilor înregistrate de comerţul
semnătură electronică
server
electronic va depăşi creşterea înregistrată de comerţul tradiţional.
În acest sens Internetul serveşte drept fundaţie pentru toate
Rezumat:
aceste noi oportunităţi în comerţ. Multe afaceri sunt derulate deja pe
In acest prim capitol se realizează o prezentare a
Internet dar şi mai multe sunt în competiţie să ajungă în această reţea.
termenilor de bază cu care operează comerţul electronic. După
prezentarea mai multor definitii acceptate ale comerţului
Prof. univ . dr. Dan Popescu
electronic se oferă câteva cifre privind gradul de dezvoltare al
Prof. univ . dr. Emil Popa
acestui gen de comerţ, cifre cu o dinamică remarcabilă, fapt ce
COMERŢUL ELECTRO IC 11 12 E-COMMERCE

susţine odată mai mult importanţa şi actualitatea temei. Pentru alţii, comerţul electronic reprezintă relaţiile de afaceri
Comerţul electronic oferă oportunitatea de a comercializa care se derulează prin reţea între furnizori şi clienţi, ca o alternativă la
produse în întreaga lume, sporind numărul de potenţiali clienţi variantele de comunicaţii "tradiţionale" prin fax, linii de comunicaţii
dedicate sau "EDI" pe reţele cu valoare adăugată.
De asemenea comerţului electronic implică transferul de
documente - de la contracte sau comenzi pro forma, până la imagini
1.1DefiniŃii şi conŃinut sau înregistrări vocale.
În fine o altă definiţie succintă şi larg acceptată a comerţului
electronic şi a componentelor ce constituie arhitectura acestuia este
următoarea: Comerţul electronic (e-commerce) reprezintă acea
În concepţia Organizaţiei Economice de Cooperare şi
manieră de a conduce activităţile de comerţ care foloseşte
Dezvoltare (OECD) comerţul electronic (E - Commerce), reprezintă
echipamente electronice pentru a mării aria de acoperire (locul în
desfăşurarea unei afaceri prin intermediul reţelei Internet, vânzarea
care se pot afla potenţialii clienţi) şi viteza cu care este livrată
de bunuri şi servicii având loc offline sau online.
informaţia2.
O altă definiţie în accepţiune " tradiţională ",a ceea ce
Comerţul electronic oferă oportunitatea de a comercializa
înseamnă comerţul electronic este cea dată de Robin Mansell:
produse în întreaga lume, sporind numărul de potenţiali clienţi în
Comerţul electronic înseamnă, utilizarea în reţele cu valoare
primul rând prin eliminarea barierelor geografice dintre clienţi şi
adăugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de
comercianţi.
documente, a comunicaţilor fax, codurilor de bare, transferului de
fişiere şi a poştei electronice. Extraordinara dezvoltare a
interconectivităţii calculatoarelor în Internet, în toate segmentele
societăţii, a condus la o tendinţă tot mai evidentă a companiilor de a
folosi aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul electronic
în Internet, care să apeleze - pe lângă vechile servicii amintite - şi
altele noi1.
Dintre cele mai importante motive pentru a crea o prezenţă a
Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua
afacerii pe Internet aş aminti numărul mare de potenţiali clienţi
cumpărături prin reţea, consultând cataloage electronice "on" pe Web
utilizatori ai Internetului şi faptul că nu necesită costuri mari.
sau cataloage "off" pe CD-ROM şi plătind prin intermediul cărţilor
de credit sau a unor portmonee electronice.
1
Robin Mansell and Uta Wehn Knowledge societies. Information technology
2
for sustainable development, Oxford University Press, New York, 1999,p.23 http://www.csis.org/gov/rc/cyber.html
COMERŢUL ELECTRO IC 13 14 E-COMMERCE

 vânzarea produsului sau a serviciului;


 plata produsului sau a serviciului;

În figura de mai jos este prezentat modul în care se reflectă aceste


patru etape în cazul comerţului clasic şi electronic :
Fig. 2

Clasic: Comerţ electronic:

- Cercetarea de marketing - Site Web


- Contract de vânzare - Site Web interactiv
- Livrare - Livrare digitală
Fig. 13
- Plată - Plată electronică

În tranzacţiile comerciale clasice distingem patru etape


diferite:

 cercetarea de marketing; 1.2 Structura unui sistem de comerŃ electronic


 încheierea contractului comercial;

3 Pentru a construi un sistem de comerţ electronic, din punct de


După date din Raportul privind Comerţul electronic realizat de Taylor
Nelson Sofre ,2002 . vedere structural este nevoie de colaborarea a patru componente
COMERŢUL ELECTRO IC 15 16 E-COMMERCE

(subsisteme electronice / informatice) corespunzătoare următoarelor departe către serverul acestei bănci conectat în reţeaua interbancară;
roluri: odată informaţiile ajunse în reţeaua băncii cu care lucrează
cumpărătorul, sunt efectuate (automat) o serie de verificări privind
 Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct sau autenticitatea şi soldul disponibil în contul cardului implicat în
indirect (o reţea a unei corporaţii) la Internet. Cumpărătorul tranzacţie; în funcţie de rezultatul acestor verificări, banca decide fie
foloseşte acest echipament pentru a naviga şi a face efectuarea plăţii (transfer bancar - către contul comerciantului care
cumpărături. poate fi deschis la orice alta bancă), fie refuză să facă această plată.
În ambele cazuri, rezultatul deciziei (confirmare plata sau refuz) este
 Sistemul tranzacţional. Sistemul informatic (hard & soft) trimis în timp real, parcurgând acest lanţ de servere în sens invers,
responsabil cu procesarea comenzilor, iniţierea plăţilor, către client. Cu alte cuvinte, în câteva secunde cumpărătorul află dacă
evidenţa înregistrărilor şi a altor aspecte ale afacerii implicate banca sa a operat plata sau nu.
în procesul de tranzacţionare. E bine de asemenea să se facă precizarea că pe baza acestor
patru componente de bază s-au implementat diverse arhitecturi de
 Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regulă comerţ electronic. Unele combină mai multe componente într-un
la sediul comerciantului, care găzduieşte şi actualizează singur (sub)sistem informatic, pe când altele implementează separat
catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate fiecare componentă în parte.
online pe Internet. Pentru definirea arhitecturii, proiectanţii de sisteme ale
comerţului electronic fac o proiectare de ansamblu a sistemului pe
 Dispecer plăti. Sistem informatic responsabil cu rutarea baza unei selecţii a principalelor cerinţe /funcţii ale unui sistem de
instrucţiunilor de plată în interiorul reţelelor financiar- comerţ electronic. Important este însă că în cazul unui sistem de
bancare, cu verificarea cărţilor de credit şi autorizarea comerţ electronic, ca de altfel în cazul oricărui sistem complex,
plăţilor; arhitectura să fie clar definită la toate nivelele de detaliu.
Comerţul electronic aşa cum l-am reprezentat în figura 3
Acest sistem joacă rolul unei porţi care face legătura dintre înglobează o mulţime de tipuri de afaceri, organizate în doua mari
reţeaua globală Internet şi subreţeaua financiar-bancară (supusă unor familii: business-to-business (b2b) şi business-to-consumer (b2c), pe
cerinţe de securitate sporite), poartă prin care accesul este controlat scurt afaceri cu firme şi afaceri cu consumatorii.
de un "portar"; pe baza informaţiilor specifice cărţii de credit Tranzacţiile B2C se realizează între cumpărători
(tip_card, nr_card) din instrucţiunile de plată "portarul" redirectează individuali şi vânzători-mari companii. În acest caz, factorul
informaţia către un centru de carduri; în acest loc este identificată uman este mult mai important, interactivitatea fiind
banca care a emis cardul iar instrucţiunile de plată sunt trimise mai caracteristica de bază în decizia de cumpărare.
COMERŢUL ELECTRO IC 17 18 E-COMMERCE

Tranzacţiile B2B se caracterizează prin faptul că ambele


părţi participante la tranzacţia comerciala, atât vânzătorul cat şi
cumpărătorul, sunt instituţii.

Fig. 3
COMERŢUL ELECTRO IC 19 20 E-COMMERCE

Evoluţiile din comerţul electronic arată cu claritate faptul că Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect de
B2B a devenit un domeniu extrem de atractiv pentru marile comerţ electronic, arhitectura acestuia trebuie proiectată cu grijă
companii, care vor ajunge ca, la un moment dat, să-i excludă de pe ţinând cont de toate aspectele (legate de afacerea în sine )cu care se
piaţă pe competitorii lor de dimensiuni mai reduse. va confrunta sistemul, lăsând totodată portiţe care să permită
În 1998, raportul B2B faţă de B2C era de 5,5:1, iar în 2003 adaptarea sa în timp, pe măsură ce apar noi provocări iar tehnologiile
este estimat să crească la 12:1. evoluează.
În anul 2000, la nivel mondial, volumul total al afacerilor
B2B a depăşit 433 miliarde dolari (dublu aproape faţă de 1999) şi a
ajuns la 1000 miliarde dolari anul 2001. 1.3 Reglementări privind comerŃul electronic
Este prognozat ca pe termen-scurt şi mediu, creşterea
comerţului electronic să fie în continuare determinată de segmentul
Săturându-se să fie codaş al Europei în domeniul
B2B, care în 2002 reprezintă cca. 80% din activitatea de comerţ
electronic(eCommerce) ce va creşte la cca. 88% în 20064. informaticii, guvernul României a elaborat şi înaintat spre aprobare
legi electronice. În paralel, guvernul a lansat o serie de proiecte
Fig 4.
pentru care se vor organiza licitaţii, proiecte care accelerează
introducerea informatizării în toate domeniile.
Pe această linie s-au înscris ulterior mai multe Directive,
Decizii sau Recomandări ale Comisiei Comunităţii Europene, cele
mai importante fiind DIRECTIVA 1999/93/EC şi DIRECTIVA
2000/31/EC.
1. DIRECTIVA 1999/93/EC - privind cadrul comunitar pentru
semnătura electronică, are drept scop facilitarea semnăturii
electronice şi recunoaşterea legală a acesteia.
2. DIRECTIVA 2000/31/EC - privind comerţul electronic
stabileşte cadrul pentru legislaţiile naţionale privind serviciile
informatice destinate pieţei interne, în special privind regimul
transmisiilor comerciale şi al contractelor, răspunderea
intermediarilor, soluţionarea litigiilor, cooperarea între statele
membre pe această problemă.
Pentru a funcţiona corect relaţia între firme şi consumatori,
4
www.bluedog.ro/it_channel
sunt necesare legi care să stabilească condiţiile şi termenii afacerilor.
COMERŢUL ELECTRO IC 21 22 E-COMMERCE

Legile comerţului electronic sunt : " Mesajul electronic este orice informaţie generată, trimisă,
recepţionată sau stocată prin mijloace electronice, optice sau prin
• Legea privind semnătura electronică(prezentată în Anexă); altele similare, incluzând, dar nelimitându-se la, schimbul electronic
• Legea privind comerţul electronic(prezentată în Anexă); de date, poştă electronică, telegramă, telex sau fax ". Această lege se
• Legea privind protecţia datelor personale; va aplica oricărui tip de informaţie prezentată sub forma unui mesaj
• Legea cadru privind protecţia persoanelor cu privire la electronic folosit în activităţi comerciale.
prelucrarea datelor cu caracter personal; Facilităţile pe care le aduce această lege sunt pe de o parte o
• Legea privind datele personale; scutire la plata impozitului pe profit pentru persoanele care au ca
obiect de activitate întreţinerea unor sisteme de comerţ electronic, o
Votul final asupra reportului Comisiei de mediere pentru scutire de la plata oricăror taxe şi impozite pentru comercializarea
legea privind semnătura electronică a fost dat în Plenul Senatului în electronică a bunurilor încorporate (programe de calculator şi orice
data de 28 Iunie 2001, iar promulgarea acestei legi a făcut-o alt fel de documente digitale), iar pe de altă parte se va impune un
preşedintele pe 17 iulie 2001. standard de securitate sub incidenţa căruia se va derula comerţul.
Principalul câştig obţinut prin aceste legi este acela de intrare Cel mai mare câştig îl va avea consumatorul care va fi
protejat la achiziţionarea sau transferul de bunuri.
în legalitate a comerţului electronic şi apariţia unei garanţii de
securitate a transmisiilor de date şi a plăţilor electronice.
Legea semnăturii electronice este cheia de la poarta
comerţului electronic şi această lege va funcţiona conform unor
norme care vor fi elaborate de către MCTI.
Pană acum orice act autentic era legalizat de către un notar
public, dar având în vedere această lege a semnăturii electronice,
autentificarea actului o va face semnătura electronică. La baza
semnăturii stau certificate de identitate, care vor putea fi emise de
minimum cinci organizaţii sau firme acreditate de MCTI. Termenul
de valabilitate a certificatului va fi de trei ani de zile, data şi ora
eliberării lui, precum data şi ora expirării fiind disponibile prin
intermediul unui registru electronic de certificate menţinut de firma
care eliberează certificatele. Acest registru se va putea consulta prin
intermediul Internetului sau prin alte mijloace de comunicare.
Legea comerţului electronic prevede ca:
COMERŢUL ELECTRO IC 23 24 E-COMMERCE

Întrebări recapitulative: Capitolul 2. Tipologia formelor de comerţ electronic

1. Definiţii acceptate ale comerţului electronic. Obiective:


2. Realizaţi o paralelă între etapele tranzacţiei - prezentarea noţiunilor despre formele
comerciale clasice şi celei electronice. comerţului electronic
3. Care sunt componentele sistemului de comerţ - prezentarea a celui mai important mediu care a
electronic? dus la dezvoltarea afacerilor electronice
4. Clasificaţi tipurile de afaceri din sfera comerţului - realizarea unei clasificări ale afacerilor specifice
electronic după criteriul subiecţilor participanţi la
internetului
aceste afaceri.
5. Caracterizaţi tranzacţiile B2B. Cuvinte cheie:
6. Enumeraţi legile care guvernează comerţul
suporţi electromagnetici
electronic şi care este principalul câştig obţinut prin
televiziune prin cablu
aceste legi.
magazin electronic
achiziţie publică electronică
Temă de referat:
licitaţie electronică
comunitate virtuală
Impactul Internetului asupra comerţului electronic global. video conferinţă
portal

Rezumat:
În acest capitol sunt prezentate formele comerţului
electronic, şi opţiuni de comercializare electronică. Alături de tipurile
de vânzare electronică dar cu un ritm susţinut de dezvoltare
identificăm cea mai nouă modalitate de comerţ, magistralele
informaţionale ale Internetului. Există un număr mare de opţiuni
posibile de comercializare electronică şi numărul opţiunilor se
aşteaptă să crească ca urmare noilor tehnologii pe rol.

2.1 OpŃiuni de comercializare electronică


COMERŢUL ELECTRO IC 25 26 E-COMMERCE

Deşi există un număr mare de opţiuni posibile de forme sau imagini în mişcare, imagini statice, pagini tipărite şi sunet
comercializare electronică şi numărul opţiunilor se aşteaptă să - pentru prezentare pe un ecran de televizor6.
crească ca urmare noilor tehnologii pe rol, comercianţii cu amănuntul
îşi concentrează atenţia în mod curent asupra suporţilor Videotex-ul
electromagnetici video, videotex-ului, videodisc-ului, şi televiziunii
- este un sistem electronic interactiv în care datele şi
prin cablu interactive şi mai recent a magistralei informative realizate
graficele sunt transmise de la o reţea de computere prin telefon sau
de reţeaua Internet, care a preluat supremaţia pe această piaţă5.
cabluri şi prezentată pe un televizor al abonatului sau pe ecran
terminal al unui computer7. Cumpărarea prin sistem videotex constă
în selectarea dintr-o serie de posibilităţi, numite meniuri, care sunt
2.1.1. Suporţii electromagnetici prezentate pe ecran. De exemplu, un cumpărător reduce alegerea
selectând din meniul de categorii de produse şi articole de produs
(mărci, stiluri, mărimi, culori, preţuri şi aşa mai departe). În plus faţă
de cumpărare la domiciliu, sistemul videotex poate furniza abonaţilor
- sunt casete video de cumpărare la domiciliu. În o largă alegere de servicii incluzând ştiri, informaţii despre vreme,
esenţă, aceste casete reprezintă următorul val de cumpărături pe bază sport, financiare adresate consumatorului; operaţii bancare la
de catalog. Casetele video pot fi produse pentru a ilustra folosirea domiciliu, rezervări şi informaţii despre călătorii; enciclopedii
produsului, stilurile de viaţă ale consumatorilor sau orice alt subiect electronice, reviste, şi jocuri educaţional / instructive, liste de
despre mărfuri care s-ar putea dovedi atractive. Reclama produsului proprietăţi imobiliare şi oferte de muncă, pază, supraveghere
beneficiază atât de sunet cât şi de imagini în mişcare furnizând astfel medicală şi de incendii.
o latură competitivă care se ridică peste nivelul de receptivitate al
catalogului tipărit.

Videodisc-ul 2.1.2. Televiziunea prin cablu interactivă

- oferă convenienţa extremă de a efectua cumpărături


- este un sistem electronic interactiv care utilizează
de acasă; ea permite telespectatorilor să cumpere mărfuri prezentate
discuri optice capabile să stocheze o mare cantitate de informaţii în

5
Cornel Jucan, Răzvan Şerbu, Comerţ cu ridicata comerţ cu 6
Louis W. Stern, Marketing channels, 1988, pag. 81
7
amănuntul,Editura Continent ,2001,p.159 Videotext: -what is all about., Marketing news, 1983 Nov pag. 16
COMERŢUL ELECTRO IC 27 28 E-COMMERCE

pe ecranele televizoarelor lor şi să încaseze costul unei cărţi de credit la cumpărături. O operaţie de comerţ la domiciliu este o formă de
sau cont bancar printr-o simplă tastare8. afacere unde:
 articolele de mărfuri sunt prezentate, descrise şi
Telemarketing demonstrate la televizor;
 clienţii comandă mărfurile sunând la un număr de
Formele de afaceri prin telefon (telemarketing) şi prin telefon preferat netaxabilă;
/televizor (cumpărături la domiciliu) sunt două metode în plus a  clienţii plătesc pentru comandă prin intermediul
comerţului cu amănuntul în afară magazinului care cunoaşte rate de cecurilor, liniilor telefonice cu suprataxă, cărţilor de
creştere impresionante. În ultimii ani, telemarketingul - vânzarea de credit;
bunuri şi servicii prin contact telefonic - a ajutat pe unii comercianţi  comerciantul livrează mărfurile prin serviciul de
detailişti să sporească satisfacţia serviciului prin furnizarea unui postă sau altă companie de curierat rapid;
confort mai mari a clientului. Pentru clienţii care vor să evite  comerciantul oferă în mod tipic garanţia rambursării
aglomeraţia traficului şi problemele de parcare, cumpărarea prin banilor dacă mărfurile sunt returnate în 30 de zile.
telefon este o alternativă de dorit. Această formă de comerţ cu
amănuntul de asemenea poate servi celor mai în vârstă, părinţilor cu
probleme de supraveghere a copiilor, persoanelor care muncesc care 2.1.3. Internetul
nu au timp să facă cumpărături şi consumatorilor cărora nu le place
să facă cumpărături. Alături de tipurile de vânzare electronică dar cu un ritm
Motivele principale ale comercianţilor cu amănuntul pentru susţinut de dezvoltare identificăm cea mai nouă modalitate de
utilizarea comercializării prin telefon sunt acelea că: comerţ, magistralele informaţionale ale Internetului.
 furnizează clienţilor informaţii asupra noilor mărfuri şi Acesta are un impact major asupra peisajului economic al
evenimentele de vânzări ce urmează; acestui început de mileniu. Este acreditată însă ideea potrivit căreia
 permite clienţilor să comande mărfuri pe care comercianţii cumpărăturile prin Internet nu vor afecta în mod semnificativ
doresc să le livreze la domiciliul clienţilor; obişnuinţele de cumpărare din tipurile de magazine existente pe piaţă,
 oferă consumatorilor o cale convenabilă de a reţine mărfuri ca urmare a faptului că emoţia atingerii produsului, perceperea
pe care le pot ridica la o dată ulterioară. mirosului şi în general, interacţiunea relaţiilor sociale şi aspectele
laturii spirituale a cumpărătorilor vor juca în continuare un rol cheie
Comerţul la domiciliu combină două distracţii favorite ale în operaţiunile de achiziţionare a mărfurilor9.
populaţiei statelor dezvoltate economic: uitatul la televizor şi mersul

8 9
Louis W. Stern, Marketing channels, pag. 81 Pilat F. s.a. Introducere în Internet, Ed. Teora, Bucuresti, 1994,p47,48
COMERŢUL ELECTRO IC 29 30 E-COMMERCE

Într-un asemenea context, se apreciază Internetul va avea un client poate fi un consumator, o altă firmă, administraţia publica sau
impact semnificativ asupra circuitelor produselor care vor putea fi un angajat, în contextul tranzacţiilor interne din cadrul unei firme.
sigilate pe tot parcursul lor, precum casete video, audio, softuri Iată în continuare, în linii generale, câteva modele de afaceri
pentru computere, cărţi, etc., unde magazinele cu amănuntul ar putea pe Internet: magazinul electronic (e-shop), magazinul universal
chiar dispărea10. Un impact de asemenea major dar cu un grad mai electronic (e-mall), achiziţia publică electronică (e-procurement),
mic se întrevede şi asupra unei părţi importante a comerţului cu licitaţia electronică (e-auction), comunitatea virtuală (virtual
produse alimentare (preambalate, congelate, etc.) încercându-se o community), prestări servicii electronice (e-service providing).
creştere a frecvenţei cu care oamenii vor apela la comerţul electronic,
astfel încât acesta să devină o a doua natură a clienţilor11.

2.2.1. Magazinul electronic


2.2 Clasificarea afacerilor specifice Internetului
Ideea de bază a comerţului electronic este aceea de a transpune
Există deja multe modele pentru derularea afacerilor pe afacerea fizică, materiala, în pagina de Internet. Astfel, firma îşi
Internet. Acestea pot fi clasificate în funcţie de numărul de prezintă catalogul de produse precum şi serviciile prin Internet.
furnizori, prestatori de servicii către clienţi, astfel: 1-către-1 • Produsele sunt oferite, în general, la diferite categorii de
preţ, ţinând seama de tendinţa clienţilor de a testa calitatea, viteza şi
(magazin electronic), mai mulţi-către-1 (magazinul universal
eficienţa livrării înainte de a decide să cumpere produse mai
electronic), mai mulţi-către-mai mulţi (licitaţie electronică). Se
scumpe12. Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de
constituie astfel, un lanţ de servicii în cadrul căruia fiecare
obicei, cele care pot fi descrise cu uşurinţă şi nu necesită folosirea
element poate fi dominant. simţului tactil: bilete de avion sau de film, cărţi, CD-uri, software,
Un prim element este furnizorul de produse sau servicii, al unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe
doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la de alta parte, produse care au fost considerate iniţial ca nefiind
dispoziţie de la spaţiu pe pagina web până la posibilitatea integrării potrivite pentru comercializarea pe Internet - tricouri, cravatele,
intr-un e-mall. Al treilea element al lanţului este clientul, având o poşete, pantofi, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet.
anumita formare profesionala, interese proprii şi preferinţe. Acest • Serviciile completează de obicei oferta de produse dar se
circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, în cazul în
care se comercializează poşete sau genţi tip "diplomat", site-ul poate
10
Jaloseanu M. Internet, Ed. Promedia Plus, Cluj Napoca, 1995,p6,8 prezenta şi modele de pantofi care se pot asorta cu acestea. În plus,
11
W Grant, Cele mai importante şase noi categorii de magazine care au şansa de a
câştiga în marea luptă pentru segmente de piaţă, Editura Comitetul Român de
12
Distribuţie, Bucureşti, 1997, p.31 Bucur C. Comerţ electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000,p.28,31
COMERŢUL ELECTRO IC 31 32 E-COMMERCE

site-ul poate include şi un ghid de culori şi stiluri pentru oamenii de trebuie făcute este mare (ex. ştiri, preţuri, etc.) sau dacă
afaceri, un îndrumar pentru succesul în afaceri sau, magazinul de este necesar un trafic intens între firmă şi serverul aferent
poşete şi genţi poate decide să vândă şi alte articole din piele, pantofi magazinului electronic.
şi pălării prin includerea pe site şi a altor vânzători.  pe un server virtual (un spaţiu deţinut de firma
• Preţurile produselor vândute prin Internet ar trebui să fie proprietară a unui magazin electronic, pe un hard disk al
mai mici decât cele practicate pentru comenzile clasice. Cărţile, spre unui computer furnizor de web); în corelaţie cu un spaţiu
exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau, cel mai mare de tipul www.magazin.com, solutie preferată
puţin, fără a se percepe taxe adiţionale de livrare. Serviciile şi în de majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii - în
special serviciile de informare ar trebui să fie în mare parte gratuite. cadrul unui magazin universal electronic (e-mall)
Serviciile de informare prin publicaţii periodice sunt oferite gratuit la
început, prin acces liber sau abonamente gratuite; ulterior, ofertanţii Alegerea variantei optime pentru acest magazin depinde de
vor iniţia servicii suplimentare de tipul accesului la arhive şi vor costurile de telecomunicaţie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei,
extinde posibilităţile de căutare, solicitând utilizatorului sa se grupul ţintă, mărimea, structura şi obiectivele pe termen mediu ale
aboneze şi să plătească pentru a beneficia de acestea. S-a constatat că viitorului magazin electronic.
impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: În măsura în care este posibil, un magazin electronic ar trebui
majoritatea rămâne fidelă abonamentelor clasice şi, în general, numai să poată fi accesat pe mai multe cai: un link /publicitate permanent pe
clienţii noi apelează la acest nou sistem de abonament. Cu toate un site portal, un cuvânt-cheie publicitar în cadrul motoarelor de
acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la ştiri de căutare sau în cadrul prezentării pe Internet a informaţiilor generale
ultima ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu, despre întreaga activitate a firmei sau despre întreaga gamă de
suscita interesul doar dacă serviciile oferite sunt de valoare produse şi o fereastră a acestui site în cadrul unui magazin universal
excepţională. electronic (e-mall) sau toate acestea concomitent. În plus, o idee
Există diferite variante de găzduire a unui magazin interesantă ar fi să se stabilească denumiri de genul
electronic, clasificate astfel13: "www.produs1.com" pentru grupele de produse, cu link exact la
pagina corespunzătoare din cadrul magazinului electronic.
 pe un server distinct (un computer proprietatea
firmei deţinătoare a unui magazin electronic) destinat
unor pagini ample şi complexe de web; acesta va fi
localizată în cadrul firmei dacă frecventa modificărilor ce

13
Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura
Macmillan Computer Publishing, New York,1999,p.49,53
COMERŢUL ELECTRO IC 33 34 E-COMMERCE

2.2.3. Licitaţia electronică.

2.2.2. Magazinul universal electronic Licitarea produselor şi obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi
un model de mare succes. Acest model poate fi utilizat atât pentru
Un magazin universal electronic (e-mall) oferă un front comerţul electronic B-2-B cat şi pentru cel B-2-C şi, datorită faptului
comun pentru mai multe magazine electronice şi poate fi realizat că este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat şi
utilizând diverse modele de tranzacţii, în funcţie de tipul de servicii în magazinele electronice obişnuite.
pe care proprietarul magazinului doreşte să le ofere. Tot proprietarul Asemeni unui magazin universal electronic, o licitaţie
este cel care se ocupă şi de marketingul aferent mall-ului, astfel încât electronică include de obicei mai mulţi vânzători. Operatorul licitaţiei
alegerea mall-ului potrivit este o decizie esenţială pentru deţinătorul elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului licitaţiei, pentru
unui magazin. licitare (de obicei prin e-mail) şi poate oferi în plus servicii de plăţi şi
Mall-ul potrivit se defineşte ca fiind un mall cu o reţea de livrare.
puternica, cu o strategie de marketing bună, cu un front de prezentare Produsele vândute prin licitaţia electronică pot fi produse de
potrivit şi din care să se poată accesa direct şi pe mai multe cai ultimă oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant, sau obiecte de valoare
magazinul electronic; cu o structură adecvată de magazine şi care să pentru colecţionarii specializaţi şi includ de la bunuri materiale,
ofere şi servicii, cum ar fi furnizarea de informaţii curente regionale metale şi materii prime agricole, la obiecte de artă unicat. Spre
sau sectoriale. exemplu, librăriile vând prin licitaţii electronice specializate şi deja
Revenim la exemplul menţionat, al magazinului pentru poşete: în bine cunoscute, atât ediţii noi cat şi cărţi folosite.
cazul în care proprietarul doreşte să-şi prezinte magazinul în cadrul
unui mall, el trebuie să decidă dacă să opteze pentru un mall destinat
modei sau pentru unul specializat în accesorii. 2.2.4. Achiziţia publică electronică
Pentru unele domenii este benefică participarea în cadrul
unui mall alături de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta
duce la creşterea traficului în mall şi astfel la creşterea cifrei de Achiziţia publică este aplicabilă în cazul în care organisme
afaceri a fiecărui magazin din structura acestuia. Pe de altă parte, guvernamentale sau mari organizaţii lansează apeluri pentru licitarea
deţinătorul mall-ului poate obţine profit din reclamă, taxe percepute achiziţionării de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitaţiilor
membrilor si / sau taxe asupra tranzacţiilor14. tipice include de la serviciile din construcţii şi bunurile pentru
investiţii pană la studii şi alte lucrări ample. Achiziţiile publice prin
Internet pot include negocierea electronică, contractarea şi licitarea în
14
J.F.Rayport, B.Jaworski – “E-Commerce”, McGraw-Hill, 1999,p87,90 colaborare, spre exemplu.
COMERŢUL ELECTRO IC 35 36 E-COMMERCE

Pentru ca acest model să poată fi şi la îndemâna întreprindere virtuală faţă de lumea exterioara15. În cazul în care
întreprinderilor mici, s-au înfiinţat platforme sau consorţii în cadrul platforma nu aparţine unei anume întreprinderi, operatorul trebuie să
cărora vânzătorii acţionează împreună pentru a obţine oferte mai acorde o atenţie specială statutului de neutralitate, protecţiei datelor şi
avantajoase de la producători. Spre exemplu, industria biroticii este siguranţei comunicării, pentru a nu permite scurgeri de informaţii de
un important utilizator al acestor consorţii. interes pentru concurenţă.
Viteza de transmisie are, de asemenea importanţă majoră mai
ales în domeniul tehnic. În aceeaşi măsură, semnătura digitală devine
2.2.5. Comunitatea virtuală un instrument indispensabil pentru derularea activităţii în general sau
pentru domeniul contractual în special.
Pe Internet - exact ca şi în realitate, oameni având interese
comune se întrunesc în comunităţi pentru a discuta sau a asculta
tematicile preferate. Aceste forumuri - cum este grupul de discuţii
interactiv (chat) sau lista de corespondenţi (mailing list) - sunt utile Întrebări recapitulative:
atât pentru timpul liber cât şi pentru comunicările de afaceri şi sunt
denumite "comunităţi virtuale". 1. Care sunt opţiunile de comercializare economică asupra
Instrumentele menţionate sunt adesea oferite ca servicii cărora îşi concentrează atenţia comercianţii?
gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina de Internet şi pentru 2. Clasificaţi afacerile specifice Internetului.
stimularea ataşamentului emoţional faţă de aceasta. Dar, 3. Enumeraţi modelele de afaceri specifice Internetului.
comunicările de afaceri se pot face şi prin intermediul unui serviciu 4. Caracterizaţi magazinul electronic
5. Daţi exemple de licitaţii electronice.
contra cost. Canalul de comunicare directa sau video-conferinţele
sunt instrumente atractive care reduc costurile de călătorie şi sunt
utilizate de firmele mari atât pentru comunicări ştiinţifice cât şi
pentru cele comerciale. Studiu de caz:
În funcţie de rolul organizatorului de conferinţă (firma,
Analizaţi modul de funcţionare şi impactul economic al unui magazin
prestatorul de servicii sau asociaţia) şi obiectivele pe care şi le electronic.
propune (marketing, beneficii, etc.), taxele pot fi de participare sau
specifice evenimentului, sau să nu se perceapă taxe deloc.
Platformele de colaborare oferă un set de instrumente şi un
mediu de informare pentru colaborarea între întreprinderi, între
acestea şi colaboratorii externi şi între experţi, acţionând ca o 15
S. Walther,J. Levine. Programarea în ASP pentru comerţ electronic.
Editura Teora 2001,p. 67
COMERŢUL ELECTRO IC 37 38 E-COMMERCE

Capitolul 3. Sisteme de plăţi electronice 3.1. DefiniŃii, conŃinut, etape


Obiective:
- pezentarea noţiunilor generale de plăţile
Un sistem electronic de plăţi se referă la totalitatea obiectelor
electronice
care conlucrează pentru asigurarea plăţii tranzacţiilor ce se
- etapele procesului de cumpărare în comerţul
efectuează. Sunt implicate, în general, trei entităţi care
electronic
interacţionează: o banca, un cumpărător şi un vânzător. Sistemul
- prezentarea metodelor de plată din comerţul
electronic de plăţi conţine şi o mulţime de protocoale care permit
electronic
cumpărătorului să facă plăţi către vânzător.
Tranzacţiile reprezintă schimburile de mesaje, sub forma
Cuvinte cheie:
unor protocoale, care se desfăşoară între entităţile care joacă diverse
sistem electronic de plăţi roluri într-un Sistem Electronic de Plăţi16. Exemple de tranzacţii:
Protocol de plăţi tranzacţia de identificare a utilizatorilor, tranzacţia de obţinere a unui
Cecuri electronice certificat, tranzacţia de control al accesului, tranzacţia de încărcare,
Plăţi online tranzacţia de depunere, tranzacţia de retragere, tranzacţia de plata,
E-cash tranzacţia de anulare.
brokeri în micro-plăţi Iniţial, siturile web ale acestor firme conţineau doar
NetCash informaţii de contact, oferte promoţionale sau chiar cataloage de
Milicent
produse sub forma unor pagini HTML statice. Lansarea unei comenzi
de cumpărare a unor produse se putea face eventual via fax, telefon
Rezumat:
sau email. Totul era în regulă, doar că pentru a putea intra în posesia
Capitolul prezintă totalitatea obiectelor care
produselor, clientul trebuia să plătească contravaloarea produselor
conlucrează pentru asigurarea plăţii tranzacţiilor ce se
comandate iar banii să parcurgă drumul de la client la comerciant
efectuează. Acest nou tip de comerţ a stimulat însă cererea
(vânzător)17. Plata se făcea de regulă prin mecanismele clasice, către
pentru noi metode adecvate de plată. În cadrul acestui
un cont deschis de comerciant la o banca; presupunea deplasarea
concept, dezvoltarea unor activităţi comerciale între participanţi
situaţi la mari distante geografice unii de alţii nu poate fi
concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăţi. 16
Mihai Jalobeanu, "Acces în Internet", Ed. Promedia Plus, 1996,p.9,14
17
Florian Mircea Boian Sisteme de operare interactive, Ed. Libris,
1994,p.69
COMERŢUL ELECTRO IC 39 40 E-COMMERCE

clientului la sediul unei instituţii cu profil bancar pentru a depune 2. Cumpărătorul alege bunurile pe care doreşte să le
banii şi pentru iniţia transferul acestora în contul comerciantului. cumpere.
În funcţie de politica adoptată de comerciant pentru a demara 3. Cumpărătorului îi este prezentată o listă a bunurilor,
procesul de livrare a produselor către client acesta cerea sau nu, incluzând preţul acestora şi preţul total, cu tot cu taxe. Această listă
confirmarea efectuării plăţii prin fax. Fie că se folosea o reţea de trebuie furnizată electronic de serverul vânzătorului sau de softul de
distribuţie proprie, fie că se apela la un serviciu poştal specializat cumpărare electronică din calculatorul clientului. Uneori se acceptă
(poştă rapidă, DHL, etc.), teoretic această ultimă fază era cea mai negocierea preţului.
lungă. Am putea spune că până acum, în mare, am creionat 4. Cumpărătorul alege mijloacele de plată. Să considerăm că
modalitatea tradiţională în care se desfăşoară comerţul la distantă . este ales ca mijloc de plată cartela de credit (cardul).
Una din principalele provocări cu care se confruntau 5. Cumpărătorul trimite vânzătorului o cerere împreună cu
comercianţii detailişti atunci când doresc să implementeze un sistem instrucţiunile de plată. În această specificaţie, cererea şi instrucţiunile
de comerţ electronic este furnizarea unui mecanism de plată comod, de plată sunt semnate digital de către cumpărătorii care posedă
perceput ca suficient de sigur şi uşor de integrat într-un sistem de certificate.
tranzacţii comerciale online18. 6. Vânzătorul solicită autorizaţia de plată a clientului sau de
la instituţia financiară a acestuia.
Etapele procesului de cumpărare 7. Vânzătorul trimite confirmarea cererii.
8. Vânzătorul trimite bunurile sau îndeplineşte serviciile
În comerţul electronic, etapele procesului de cumpărare sunt solicitate în cerere.
următoarele: 9. Vânzătorul solicită plata bunurilor şi serviciilor de la
1. Cumpărătorul poate căuta bunuri şi servicii având mai instituţia financiară a cumpărătorului.
multe posibilităţi: Când vânzătorul trimite o cerere de autorizaţie achizitorului,
include instrucţiunile de plată primite de la cumpărător şi rezumatul
- Foloseşte un browser pentru a consulta cataloage informaţiilor de comandă. Achizitorul foloseşte rezumatul primit de
online din pagina de Web a vânzătorului; la vânzător şi calculează rezumatul instrucţiunilor de plată pentru a
- Consultă un catalog suplimentar aflat pe un verifica semnătura duală19.
CDROM; În prezent, tot mai multe produse de comerţ electronic
- Consultă un catalog pe hârtie. implementează protocolul SET, ceea ce conferă securitate plăţilor
Internet cu card, prin mijloace criptografice.

19
Michael J. Cunningham How to Build a Profitable E-Commerce Strategy,
18
http://www.afaceri.net/Comerţ_electronic/Plati_electronice%20.htm Pr Perseus,2001, p.49,57
COMERŢUL ELECTRO IC 41 42 E-COMMERCE

3.2.1. Sisteme de plăţi bazate pe carduri bancare


3.2. Metode de plată
Multe cumpărări de bunuri şi servicii prin Internet se fac
plătindu-se cu carduri bancare obişnuite (Visa, MasterCard etc.). Însă
Acest nou tip de comerţ a stimulat însă cererea pentru noi tranzacţiile cu carduri conţin informaţii confidenţiale privind cardul
metode adecvate de plată. În cadrul acestui concept , dezvoltarea şi informaţiile personale ale clienţilor, informaţii ce pot fi interceptate
unor activităţi comerciale între participanţi situaţi la mari distante în timpul transmisiei prin Internet. Fără un soft special, orice
geografice unii de alţii nu poate fi concepută fără folosirea unor persoană care monitorizează traficul pe reţea poate citi conţinutul
sisteme electronice de plăţi. acestor date confidenţiale şi le poate folosi ulterior. Este necesară
Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă, elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plăţi, care să
sigură şi foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De permită coordonarea părţilor legitime implicate în transfer şi folosirea
asemenea, înlocuirea monedelor şi bancnotelor (actualele forme corectă a metodelor de securitate.
tradiţionale de numerar) prin ceea ce denumim bani electronici În 1996, MasterCard şi Visa au convenit să consolideze
conduce, pe lângă reducerea costurilor de emitere şi menţinere în standardele lor de plăţi electronice într-unul singur, numit SET
circulaţie a numerarului, şi la o sporire a flexibilităţii şi securităţii (Secure Electronic Transaction). Protocolul SET îşi propune şapte
sistemelor de plăţi20. obiective de securitate în comerţul electronic21:
În domeniul mijloacelor electronice de plata, cercetările sun
în plină desfăşurare. Există numeroase sisteme în curs de  Să asigure confidenţialitatea instrucţiunilor de plată
experimentare, altele abia au fost cercetate şi supuse analizei. Este şi a informaţiilor de cerere care sunt transmise odată
normal ca prudenţa şi securitatea să fie cuvintele cheie ale acestor cu informaţiile de plată.
demersuri. Sistemele de plăţi electronice mai cunoscute, pot fi  Să garanteze integritatea tuturor datelor transmise.
grupate în patru categorii:  Să asigure autentificarea cumpărătorului precum şi
faptul că acesta este utilizatorul legitim al unei mărci
 sisteme cu carduri bancare, de card.
 sisteme online,
 microplăţi
 cecuri electronice.
21
MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification,
20
Lars Klander, Ghidul securitãtii reţelelor de calculatoare, Educational, Draft for testing, 1996, p23,54
Bucuresti 1998, p. 119
COMERŢUL ELECTRO IC 43 44 E-COMMERCE

 Să asigure autentificarea vânzătorului precum şi Protocolul SET foloseşte semnătura digitală pentru integritatea
faptul că acesta acceptă tranzacţii cu carduri prin datelor.
relaţia sa cu o instituţie financiară achizitoare. Autentificarea cumpărătorului - Vânzătorul are nevoie de
 Să folosească cele mai bune metode de securitate un mijloc de verificare a clientului său, a faptului că acesta este
pentru a proteja părţile antrenate în comerţ. utilizatorul legitim al unui număr de cont valid. Un mecanism care
 Să fie un protocol care să nu depindă de face legătura dintre posesorul cărţii de credit şi un număr de cont
mecanismele de securitate ale transportului şi care să specific va reduce incidenţa fraudei şi, prin urmare, costul total al
nu împiedice folosirea acestora. procesului de plată. SET utilizează semnătura digitală şi certificatele
 Să faciliteze şi să încurajeze interoperabilitatea dintre cumpărătorului pentru autentificarea acestuia.
furnizorii de soft şi cei de reţea. Autentificarea vânzătorului - Aceasta specificaţie furnizează
un mijloc de asigurare a clientului ca furnizorul are o relaţie cu o
Aceste cerinţe sunt satisfăcute de următoarele caracteristici instituţie financiara, permiţându-i acestuia să accepte cărţile de credit.
ale acestei specificaţii: SET utilizează semnătura digitală şi certificatele vânzătorului pentru
Confidenţialitatea informaţiei - Pentru a facilita şi încuraja autentificarea acestuia.
comerţul electronic folosind cărţile de credit, este necesară asigurarea Interoperabilitate - Protocolul SET trebuie să fie aplicabil pe
deţinătorilor de cartele că informaţiile de plată sunt în siguranţă. De o varietate de platforme hardware şi soft. Orice cumpărător trebuie să
aceea, contul cumpărătorului şi informaţiile de plată trebuie să fie poată să comunice, cu softul sau, cu orice vânzător. Pentru
securizate atunci când traversează reţeaua, împiedicând interceptarea interoperabilitate, SET foloseşte formate de mesaje şi protocoale
numerelor de cont şi datele de expirare de către persoane specifice23.
neautorizate.
Criptarea mesajelor SET asigură această confidenţialitate a
informaţiei22.
Integritatea datelor - Această specificaţie garantează că nu
se alterează conţinutul mesajelor în timpul transmisiei acestora prin 3.2.1.1. CyberCash
reţea. Informaţiile de plată trimise de cumpărător la vânzător conţin
informaţii de cerere, date personale şi instrucţiuni de plată. Dacă una
din aceste informaţii este modificată, tranzacţia nu se va face corect.
Fondată în august 1994, firma CyberCash Inc. din SUA
propune în aprilie 1995 un mecanism sigur de tranzacţii de plată cu

22
MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification,
23
Draft for testing, 1996 , p31,37 Idem 22
COMERŢUL ELECTRO IC 45 46 E-COMMERCE

carduri, bazat pe un server propriu şi oferind servicii sigure clienţilor. semnături. Dacă lucrurile sunt OK, el autorizează cererea
Folosirea CyberCash asigură posibilitatea de trasare şi control vânzătorului trimiţând un mesaj specific la softul acestuia. Apoi
imediat al tranzacţiilor. Aceste lucruri fac CyberCash mai puţin softul vânzătorului confirmă plata portofelului cumpărătorului24.
confortabil şi mai costisitor, în special pentru tranzacţiile de plată cu Întrucât informaţiile sunt criptate cu cheia publică a lui
sume mici. Însă cifrarea cu chei publice asigură un nivel înalt de CyberCash, cunoscută de softul ce operează sistemul, vânzătorul nu
securitate. poate vedea care este numărul cardului folosit de cumpărător,
CyberCash implementează un sistem care realizează eliminându-se riscul refolosirii acestui card la alte cumpărături
protecţia cardurilor de credit folosite în Internet. Compania - care neautorizate.
furnizează soft atât pentru vânzători, cât şi pentru cumpărători - Recent, firma CyberCash a extins sistemul iniţial de plată
operează un portal între Internet şi reţelele de autorizare ale bazat pe transmisia sigură a cardurilor cu alte facilităţi pentru plăţi cu
principalelor firme ofertante de carduri. Cumpărătorul începe prin a bani electronici: Secure Cash/Check şi Secure Check, precum şi
descărca softul specific de portofel, cel care acceptă criptarea şi CyberCoin, folosit pentru valori mici. De asemenea, în strânsă
prelucrarea tranzacţiilor. La fel ca un portofel fizic care poate conţine legătură cu CyberCash, la Universitatea California de Sud au fost
mai multe carduri bancare diferite, portofelul soft al cumpărătorului dezvoltate alte două sisteme asemănătoare: NetCash, pentru plăţi cu
poate fi folosit de către client pentru a înregistra mai multe carduri, sume mici, bazate pe bani electronici şi NetCheque, un sistem bazat
cu care va face ulterior plăţile. Un soft similar furnizează servicii la pe cecuri electronice.
vânzător.
Atunci când se face o cumpărătură, produsul dorit este
selectat printr-un browser Web. Serverul vânzătorului trimite
portofelului cumpărătorului un mesaj cerere de plată în clar, semnat
criptografic, cerere care descrie cumpărarea şi tipurile de carduri care
sunt acceptate pentru plată. Softul portofel afişează o fereastră care 3.2.2. Sistem online de plată cu monedă electronică
permite cumpărătorului să aprobe achiziţia şi suma şi să selecteze
cardul cu care se va face plata.
Se trimite înapoi vânzătorul un mesaj de plată ce include o 3.2.2.1. etCash
descriere a tranzacţiei criptată şi semnată digital de cumpărător,
precum şi numărul cardului folosit. Vânzătorul trimite mai departe
mesajul de plată la portalul CyberCash, împreună cu propria sa
descriere a tranzacţiei, criptată şi semnată digital. CyberCash
decriptează şi compară cele doua mesaje şi verifică cele două 24
Worstell, K., Gerdes, M. and Kabay M., et Present Value of Information
Security: Part I, UCSF , 2001, p.117,124
COMERŢUL ELECTRO IC 47 48 E-COMMERCE

NetCash reprezintă un alt exemplu de sistem electronic de Tranzacţia de cumpărare folosind NetCash se face în 4 paşi25:
plăţi de tip online. A fost elaborat la Information Science Institute de
la University of Southern California. Cu toate că sistemul nu asigură 1. Cumpărătorul trimite monedele electronice în cadrul
anonimitatea totală a plăţilor ca eCash (banii pot fi identificaţi), mesajului de plată
NetCash oferă alte mijloace prin care să se asigure plăţilor un anumit 2. Vânzătorul trebuie să verifice validitate monedelor
grad de anonimiatate. Sistemul se bazează pe mai multe servere de electronice primite. Pentru aceasta, le va trimite SM pentru a le
monede distribuite, la care se poate face schimbul unor cecuri schimba cu alte monede electronice sau cu un cec.
electronice (inclusiv NetCheque) în monedă electronică. 3. Serverul SM verifică faptul că banii sunt valizi, consultând
Sistemul NetCash constă în urmatoarele entităţi: baza sa de date.
- cumpărători, 4. Primind noii bani (sau cecul), vânzătorul se convinge că a
- vânzători, fost corect plătit de cumpărător. Acum el va returna acestuia o
- servere de monedă (SM). confirmare.
O organizaţie care doreşte să administreze un server de
monedă va trebui să obţină o aprobare de la o autoritate centrală de Unul din cele mai importante avantaje ale folosirii NetCash
certificare. Serverul de monedă va genera o pereche de chei, publică este sistemul de securitate. Securitatea este asigurată de protocoalele
şi privată. Cheia publică este apoi certificată prin semnătura sale criptografice. Însă spre deosebire de eCash, sistemul NetCash nu
autorităţii centrale de certificare. Acest certificat conţine un este complet anonim.
identificator, numele serverului de monedă, cheia publică a serverului
de monedă, datele de eliberare şi expirare, toate semnate de
autoritatea centrală:
Monedele electronice eliberate de serverul SM constau în
următoarele:
- Nume-SM;
- Adresa reţea a SM;
- Data-expirarii;
- Numărul de serie;
- Valoarea.
Banii sunt apoi semnaţi cu cheia privată a serverului SM 25
Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “Knowledge societies.
Information technology for sustainable development”, Oxford University
Press, New York, 1998.
COMERŢUL ELECTRO IC 49 50 E-COMMERCE

fiecărui depozit Mint, este imposibil ca banca să stabilească utilizarea


ulterioară a lui eCash. Pe lângă anonimitatea plăţilor, eCash asigură
şi ne-repudierea, adică acea proprietate care permite rezolvarea
3.2.2.2. (E-Cash) oricăror dispute între cumpărător şi vânzător privind recunoaşterea
plăţilor. De asemenea, prin verificare în bază de date a băncii, este
împiedicată orice dublă cheltuire a eCash-ului.
La fel ca şi banii reali (bancnote, monede), banii electronici
ECash reprezintă un sistem de plăţi complet anonim, ce
eCash pot fi retraşi din conturi sau depozitaţi, pentru a fi
foloseşte conturi numerice în bănci. Tranzacţiile se desfăşoară între
tranzacţionaţi. De asemenea, la fel ca în cazul banilor fizici, o
cumpărător şi vânzător, care trebuie să aibă conturi la aceeaşi bancă.
persoană poate transfera posesia unui cont eCash unei alte persoane.
Cumpărătorii trebuie să înştiinţeze banca cu privire la faptul că
Însă, spre deosebire de banii convenţionali, atunci când un client
doresc să transfere bani din conturile lor obişnuite în aşa numitul cont
plăteşte unui alt client, banca electronică joacă un rol aparent modest,
eCash Mint. În orice moment, cumpărătorul poate interacţiona de la
dar esenţial.
distanţă, prin calculatorul sau, cu contul Mint şi, folosind un client
ECash reprezintă o soluţie de plăţi soft online, care constă în
soft, poate retrage de aici fonduri pe discul calculatorului său. Ca
interacţiunile dintre 3 entităţi:
urmare, discul cumpărătorului devine un veritabil "portofel
electronic". Apoi, se pot executa plăţi între persoane individuale sau
 banca, care emite monede, validează monedele existente şi
către firme, prin intermediul acestor eCash.
schimbă monede reale pentru eCash;
ECash reprezintă un exemplu de sistem electronic de plăţi,
 cumpărătorii, care au cont în bancă, din care pot încărca
care foloseşte poşta electronică sau Web-ul pentru implementarea
monede eCash sau în care pot depune monede eCash;
unui concept de portofel virtual. A fost dezvoltat de către firma
 vânzătorii, care acceptă monede ECash în schimbul unor
DigiCash Co. din Olanda, firma fondată de către celebrul cercetător
bunuri sau servicii.
al sistemelor criptografice, David Chaum. Prima demonstraţie a
sistemului a fost făcută în 1994 la prima Conferinţa WWW, printr-o
Când banca recepţionează mesajul, ea verifică semnătura. Apoi suma
legătură Web între Geneva şi Amsterdam. Ulterior a fost
retrasă poate fi debitată din contul clientului care a semnat cererea.
implementată de bănci din SUA (Mark Twain Bank of Missouri),
Finlanda şi alte ţări. Este prima soluţie totalmente soft pentru plăţile
electronice.

Principiul funcţionării ECash - ECash are un caracter


privat: deşi banca ţine o evidenţă a fiecărei retrageri eCash şi a
COMERŢUL ELECTRO IC 51 52 E-COMMERCE

chiar fracţiuni de cenţi. Din această categorie de sisteme fac parte


următoarele modalităţi electronice de plăţi:
3.2.3. Sisteme de micro-plăţi
3.2.3.1. MilliCent

Există deja, aşa cum s-a văzut până acum, un număr de


protocoale de plată în comerţul electronic destinate unor tranzacţii de MilliCent este un protocol simplu şi sigur pentru comerţul
5 USD, 10 USD şi mai mult. Costul per tranzacţie este, de obicei, de electronic în Internet. A fost creat pentru a accepta tranzacţii
câtiva cenţi plus un procent din suma vehiculată. Atunci când aceste comerciale în care sunt implicate costuri mai mici de un cent. Este un
costuri sunt aplicate la tranzacţii cu valori mici (50 de cenţi sau mai protocol bazat pe o validare descentralizată a banilor electronici pe
puţin), costul devine semnificativ în preţul total al tranzacţiei. Ca serverele vânzătorilor, fără comunicaţii adiţionale, criptări scumpe
urmare, pentru a obţine efectiv un preţ minim pentru anumite bunuri sau procesări separate. Moneda folosită de această modalitate de
şi servicii "ieftine" ce urmează a fi cumpărate, vor trebui utilizate noi plată se mai numeşte şi "scrip"
protocoale. MilliCent reduce costurile pe mai multe cai:
Există o serie de servicii online, care promovează ziare,
magazine, referinţe de muncă şi altele, toate având articole  Costul comunicaţiei este redus prin verificarea
individuale care sunt ieftine dacă sunt vândute separat. Avantajul de a locală a "scrip-ului", pe situl vânzătorului; se elimină astfel
cumpăra articole individuale ieftine poate face aceste servicii mai costurile comunicaţiilor (care sunt absente), costurile pentru
atractive utilizatorilor ocazionali ai Internet-ului. Un utilizator care aparatura informatică ce ar da o putere de calcul suficientă
nu agreează ideea de a deschide un cont de zece dolari cu un editor pentru o derulare normală a unui număr mare de tranzacţii;
de publicaţii necunoscut, poate fi dispus să cheltuiască câţiva cenţi de asemenea, nu este nevoie de servere centralizatoare, de
pentru a cumpăra un articol interesant la prima vedere26. O aplicaţie protocoale scumpe etc.
"ieftina" frecventă o reprezintă plata vizitării siturilor în Internet.  Costurile criptografice sunt reduse deoarece nu este
Sub formă de concept şi proiecte experimentale, micro- necesară o schemă criptografică puternică şi scumpă la
plăţile se adresează nevoii existenţei unei scheme simple, ieftine, care valorile foarte mici care sunt tranzacţionate.
să poată suporta economic plăţi foarte mici, câţiva dolari, cenţi şi  Costurile conturilor sunt reduse prin utilizarea broker-
ilor care mânuiesc conturile şi facturile. Clienţii stabilesc
conturi cu un broker; broker-ul stabileşte propriul sau cont cu
26
vânzătorul. Această separare reduce numărul total de conturi
Debra Cameron Electronic Commerce – The ew Business Platform for prin eliminarea tuturor combinaţiilor client-vânzător.
the Internet - Computer Technology Research Corp., 1997, p.90,98
COMERŢUL ELECTRO IC 53 54 E-COMMERCE

Modelul de securitate şi încredere - Modelul de securitate Trei factori fac frauda broker-ilor în micro-plăţi să fie
pentru MilliCent este bazat pe presupunerea că monedă "scrip" este nerentabilă28:
folosită pentru plăţi mici27. Oamenii obişnuiţi şi cei de afaceri
tratează monedele diferit, în funcţie de valoarea lor; la fel se întâmplă  programele client şi vânzător pot să analizeze în
şi în cazul facturilor, când facturile mici sunt tratate diferit de mod independent menţinerea balanţei contului, deci
facturile mari. Ca şi atunci când un om cumpără un suc de la un orice fraudă a broker-ului poate fi detectată;
automat şi nu are nevoie de o chitanţă, el nu are nevoie de chitanţă  clienţii nu deţin, la un moment de timp, multe
nici atunci când cumpără un articol utilizând scrip-ul . Dacă o scripuri - deci broker-ul va trebui să comită mai
persoană nu doreşte să plătească pentru ceva, renunţă şi va primi multe tranzacţii frauduloase pentru a obţine vreun
înapoi suma implicată. Dacă această sumă (moneda) se va pierde, câştig, iar acest lucru îl face mai uşor de depistat;
persoana respectivă nu va fi foarte supărată. Se presupune că un  reputaţia broker-ilor este importantă pentru
utilizator va avea, la un moment dat, doar câţiva dolari sub formă de atragerea clienţilor, iar un broker poate să piardă
scrip. De aici rezultă că nu este rentabil să se fure un scrip. rapid această reputaţie dacă există probleme în
Modelul de încredere MilliCent se bazează pe o relaţie tranzacţiile clienţilor săi. Faptul de a avea mulţi
asimetrică de încredere compusă din trei entităţi - clientul, broker-ul clienţi activi este mult mai valoros pentru un broker
şi vânzătorul. Broker-ii sunt presupuşi ca fiind mult mai de încredere decât furtul de scrip din conturi.
decât vânzătorii, şi în final, clienţii. Se tinde ca broker-ii să fie Frauda vânzătorului constă în nelivrarea bunului sau
instituţii financiare redutabile, mari şi bine cunoscute, (cum ar fi serviciului pentru o tranzacţie validă. Dacă acest lucru se întâmpla,
Visa, MasterCard, sau băncile) sau un mare furnizor de servicii clientul se va plânge broker-ului sau, iar broker-ul va renunţa la un
Internet sau servicii online (cum ar fi CompuServe, NETCOM, sau vânzător care a cauzat mai multe plângeri. Acest act înseamnă un
AOL). Se aşteaptă să fie mulţi vânzători, acoperind un spectru larg de mecanism coercitiv, deoarece vânzătorii au nevoie de broker-i pentru
activităţi şi, de asemenea, un număr mare de clienţi, iar relaţiile de a li se facilita desfăşurarea afacerilor cu MilliCent.
încredere să fie la fel ca şi în lumea reală. Ca urmare, protocolul MilliCent este întărit pentru a preveni
frauda clienţilor (falsificarea şi dubla cheltuire) şi promovează
detecţia indirectă a fraudelor broker-ilor şi vânzătorilor.
Securitatea tranzacţiilor MilliCent cuprinde următoarele
aspecte:
28
University of Lapland, , Creating a Safer Information Society by
Improving the Security of Information Infrastructures and Combating
27
Victor Valeriu Patriciu, Monica Ene Pietrosanu, Securitatea comerţului Computer-related Crime în the context of Information Security, Institute for
electronic , 2001, p.83 Law and Informatics, March 2001,p.64,71
COMERŢUL ELECTRO IC 55 56 E-COMMERCE

un scrip de la broker. Clientul cere un scrip de la broker,


 Toate tranzacţiile sunt protejate: fiecare tranzacţie cere ca obţinând scrip-ul "broker iniţial" şi secretul asociat.
clientul să ştie parola asociată scrip-ului. Protocolul nu va trimite  Al doilea pas se petrece de fiecare dată când clientul
niciodată o parolă în clar, deci este eliminat riscul ca cineva, să nu mai are scrip pentru un vânzător. El contactează broker-
poată să obţină prin fraudă ceva util. Nici o unitate de scrip nu ul, folosind scrip-ul broker-ului pe care îl deţine din pasul 1,
poate fi reutilizată. Fiecare cerere este semnată cu o parola, deci cerând să cumpere un scrip vânzător.
nu există nici o cale pentru a intercepta şi a reutiliza un scrip.  Al treilea pas apare doar dacă broker-ul trebuie să
 Tranzacţiile cu valoare mică limitează valoarea fraudelor: contacteze vânzătorul pentru a cumpăra scrip. Dacă broker-ul
tranzacţiile mici cer o securitate ieftină; nu este rentabilă folosirea nu are deja scrip de la vânzător, îl cumpără. Va cere un scrip
unor resurse scumpe pentru a fura aceste scrip-uri ieftine. În plus, de la vânzător iar acesta i-l va returna împreună cu secretul
folosirea ilegală a scrip-ului în mai multe acţiuni ilegale, pentru a asociat.
strânge mai mulţi bani, face mult mai probabilă depistarea hoţului.  În al patrulea pas broker-ul furnizează scrip-ul
vânzătorului către client.
Frauda este detectabilă şi eventual localizabilă: detectarea se  În al cincilea pas clientul, utilizând scrip-ul, face o
face atunci când clientul nu obţine bunul dorit sau atunci când balanţa cumpărătură de la vânzător. Acesta returnează restul (în
returnată către client nu este corectă. scrip-ul vânzătorului) clientului.
Dacă un client trişează, atunci vânzătorul pierde doar costul
scrip-ul fals detectabil. Dacă vânzătorul trişează, clientul va raporta Într-o tranzacţie tipică MilliCent, atunci când clientul are
problema broker-ului. Atunci când broker-ul primeşte plângeri de la deja scrip-ul vânzătorului, îl utilizează direct pentru a face o
mai mulţi clienţi împotriva unui vânzător, poate localiza cine cumpărătură Aici nu mai există vreun mesaj suplimentar sau
provoacă frauda şi va anula toate înţelegerile cu respectivul vânzător. interacţiune cu broker-ul.
Dacă broker-ul trişează, vânzătorul va primi scrip fals de la
mai mulţi clienţi, toţi având legătură cu un singur broker, fiindui
astfel uşor să identifice broker-ul şi să raporteze frauda. 3.2.3.2. CyberCoin
Interacţiunea dintre Client, Broker şi Vânzător (paşii pentru o
sesiune completă MilliCent, incluzând cumpărarea de către broker a
scrip-ului vânzătorului). Sistemul de micro-plăţi CyberCoin poate realiza în Internet
plăţi de la sume mici de câţiva cenţi, până la 10 $, acoperind astfel o
 Pasul iniţial se petrece doar o sigură dată pe sesiune. zonă în care sistemul ce utilizează cărţile de credit nu este economic.
Clientul face o conexiune sigură cu broker-ul pentru a obţine Vânzătorii de pe Web ce vând servicii şi produse la preţuri foarte
mici şi doresc să livreze imediat respectiva marfă, au nevoie de o
COMERŢUL ELECTRO IC 57 58 E-COMMERCE

metodă de plată diferită de cartelele cu microprocesor, dar Pe timpul rulării unei sesiuni, protocolul CyberCoin
asemănătore cu plata cash ce se efectuează şi în magazine. Serviciul realizează o viteză de procesare optimă şi un cost redus
CyberCoin de la CyberCash a fost lansat în septembrie 1996, ca un
prim sistem de micro-plăţi în Internet.
Consumatorii pot folosi conturile existente deja în bănci 3.2.4. Plăţi prin cecuri electronice
pentru a transfera valori în softul portofel electronic propriu. Altă
posibilitate este de a încărca fonduri direct de pe o carte de credit,
printr-o tranzacţie obişnuită cu astfel de mijloace. În ambele cazuri, Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect al lui
banii reali rămân în custodia băncilor. FSTC -Financial Services Technology Consortium. FSTC cuprinde
Odată portofelul "umplut "cu fonduri, consumatorul poate aproape 100 de membri, incluzând majoritatea marilor bănci,
începe să efectueze micro-plăţi pe siteuri Web ce sunt înregistrate de furnizorii tehnologiei pentru industria financiară, universităţi şi
CyberCash şi deţin un program numit CashRegister. Acest soft laboratoare de cercetare. Partea tehnică a realizării proiectului cecului
suportă, de asemenea, şi plăţi cu cărţi de credit (VISA, MasterCard, electronic a fost realizată într-un număr de faze: generarea
American Express şi Discover) şi cecuri electronice PayNow. conceptelor originale, realizarea cercetărilor preliminare, construirea
Din perspectiva utilizatorului, protocolul CyberCoin lucrează şi demonstrarea unui prototip, formularea specificaţiilor pentru un
asemănător cu un browser de Internet. Comerciantul prezintă în sistem pilot şi implementarea acestui sistem. În prezent, cecurile
pagina sa HTML o adresă de plată (payment URL), împreună cu electronice încep să fie utilizate într-un program pilot cu
preţul afişat. Utilizatorului nu-i rămâne decât să selecteze adresa Departamentul Trezoreriei Statelor Unite care plăteşte furnizorii
URL respectivă pentru a achiziţiona bunul sau serviciul ales29. Departamentului de Apărare30.
Serviciul CyberCoin este implementat utilizând un concept Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plăţi şi alte
cunoscut sub numele de sesiune CyberCoin. O sesiune îndeplineşte o funcţii financiare ale cecurilor pe hârtie, prin utilizarea semnăturilor
singură funcţie primară: iniţierea unui sub-cont tranzitoriu, sub contul digitale şi a mesajelor criptate, pe suportul reţelei Internet. Sistemul
portofelului, pentru fiecare sumă care este cheltuită sau colectată. O cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea
sesiune poate semăna cu un carnet de cecuri ce conţine mai multe mesajelor, autenticitatea şi nerepudierea proprietăţii, toate condiţii
cecuri. Fiecare "cec" poate fi utilizat doar o singură dată. Sesiunea se suficiente pentru a preveni frauda din partea băncilor sau a clienţilor
termină atunci când s-au consumat toate cecurile sau acestea au lor.
expirat. Un cec poate fi folosit doar pentru o singură plată sau Un cec este un document pe hârtie, semnat, care autorizează banca să
depozitare. plătească o sumă de bani din contul celui ce a semnat cecul, după o

29 30
M.Chester, R.Kaura, Electronic commerce and business communications, http://www.itl.nist.gov/lab/bulletns.htm
Ed. Springer, 2001.p.121,130
COMERŢUL ELECTRO IC 59 60 E-COMMERCE

dată specificată. Cecurile pe hârtie sunt cele mai utilizate instrumente internaţional. Atunci când este nevoie de confidenţialitate între
de plată (după folosirea banilor cash) în majoritatea statelor oricare două părţi, criptarea poate fi folosită la nivelul datelor
occidentale. Acestea au avantajul că plătitorul şi cel care încasează transmise.
suma pot fi persoane individuale, mici afacerişti, bănci, corporaţii, Tranzacţia de afaceri începe cu trimiterea de către încasator a
guverne sau orice alt tip de organizaţii. Aceste cecuri pot fi transmise unei facturi către plătitor. Atunci când soseşte momentul pentru plata
direct de la plătitor la încasator. unei facturi, informaţiile referitoare la această factură sunt trimise de
Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea că la sistemul încasatorului, iar aceste date sunt utilizate pentru a crea un
documentele electronice pot substitui hârtia, iar semnăturile digitale cec.
cu chei publice pot substitui semnăturile olografe. Prin urmare, e- Acest cec electronic va include informaţii din cecurile
cecurile pot înlocui cecurile pe hârtie, fără a fi nevoie să se creeze un obişnuite (cum ar fi numele încasatorului, suma şi data). Pentru a
nou instrument, înlăturându-se astfel problemele de legalitate, semna e-cecul, plătitorul introduce codul PIN pentru a debloca smart-
reglementare şi practică comercială ce pot fi provocate de schimbarea cardul ce deţine "carnetul de cecuri". Formatul facturii nu este fix,
şi impunerea unui instrument de plată nou. putând fi flexibil, cu condiţia de a respecta lungimea, forma şi datele
Pentru protejarea împotriva furtului şi folosirii abuzive a ce trebuie conţinute.
cecului electronic, este utilizat un smart-card. Utilizarea hardului Cecul electronic semnat şi factura sunt transmise către
criptografic al cardului oferă semnăturii mai multă confidenţialitate. încasator (plătit) prin e-mail sau printr-o tranzacţie Web. Încasatorul
Astfel, cheia privată pentru semnarea cecurilor nu este niciodată verifică semnătura plătitorului din cecul electronic şi factura, separă
transferată către computerul semnatarului, deci nu este niciodată informaţiile facturii şi pune suma plătită în contul de primire.
expusă furtului din respectivul computer conectat în reţea. Procesorul Încasatorul introduce codul sau PIN pentru deblocarea smart-cardului
smart-cardului numerotează automat fiecare cec electronic, atunci sau, utilizează acest "carnet electronic de cecuri" pentru a aproba
când îl semnează, în ordine, pentru a se asigura unicitatea cecurilor cecul electronic şi semnează un depozit electronic pentru a încasa
electronice şi păstrează o istorie a cecurilor pentru a fi consultată în suma din cecul electronic. Cecul aprobat (semnat de încasator) este
cazul unei dispute. Smart-cardul este protejat prin introducerea unui dat mai departe băncii încasatorului pentru depozitare.
cod PIN, cunoscut numai de posesorul cardului. Ambele bănci, cea a plătitorului şi cea a încasatorului, între
Semnarea criptografică este suficientă în sistemul cu cecuri care se realizează de fapt tranzacţia reală a sumelor, verifică toate
electronice ca măsură de securitate împotriva fraudelor prin falsificări semnăturile şi aprobările din cecul electronic, utilizând două nivele
de mesaje31. În afară de acestea, sistemul cu cecuri electronice şi de certificate. Banca plătitorului verifică dacă cecul electronic
nivelul aplicaţiei criptografice pot fi exportate şi utilizate transmis nu este duplicat, dacă certificatul încasatorului şi contul sunt
în prezent valide, după care depozitează cecul electronic în contul de
31
Schoeniger, E., Security and the Internet Factor, UCSF , November-
December 2000
COMERŢUL ELECTRO IC 61 62 E-COMMERCE

stocare a cererilor plătitorului. În final, plătitorul primeşte un articol falsificat. Smart-cardurile ce conţin carnete de cecuri electronice sau
care descrie întreaga tranzacţie. alte dispozitive hard criptografice sunt utilizate tocmai pentru a ajuta
Atunci când este creat un cec electronic, în el este scris un set la asigurarea că o cheie privată este protejată cât mai bine şi în
minim de informaţii şi cecul este semnat. Odată cu vehicularea consecinţă, semnăturile se realizează doar de către semnatarii
cecului electronic, alte informaţii şi alte semnături sunt adăugate legitimi32. Aceste dispozitive hard standardizează şi simplifică
atunci când acesta este transmis între părţi. De exemplu, cecul generarea cheilor, distribuţia şi utilizarea lor, deci se poate stabili un
electronic trebuie să fie : înalt nivel de încredere.
Unele dintre operaţii, cum ar fi iniţializarea cardului şi
 creat de plătitor, autoritatea de certificare a băncii, pot fi îndeplinite de alte firme, ce
 co-semnat de co-plătitor, acţionează ca agenţi ai băncii.
 certificat de banca, Serverele băncilor - Serverele de cecuri electronice din bănci sunt
 aprobat de încasator (plătit), utilizate pentru recepţionarea cecurilor electronice de la clienţi prin e-
 co-aprobat de co-încasator, mail, procesarea cecurilor primite şi realizarea unei interfeţe cu
 depozitat sistemul de menţinere a înregistrărilor despre conturile cec - DDA.
 plătit. Funcţiile executate în mod tipic de un server de cecuri electronice
dintr-o bancă, sunt următoarele. Acest server primeşte de la încasatori
e-mail-uri care conţin cecuri electronice aprobate şi depozite.
Unele din informaţiile adiţionale, cum ar fi certificatele şi Cecurile electronice sunt procesate şi reţinute în baza de date, până
aprobările, sunt părţi permanente ale e-cecului şi rămân intacte până când sunt plătite cu bani cash (clearingul). Acest gen de cecurile
în momentul returnării la plătitor. Alte informaţii, cum ar fi timpul de rămân pe server şi depozitele sunt trimise la sistemul DDA pentru
întârziere, pot fi asociate cecului electronic pentru o perioadă a procesare. Cecurile problematice sunt returnate către o staţie specială,
existentei sale şi vor fi înlăturate şi procesate separat. pentru o analiză manuală şi intervenţii.
O semnătură olografa este influenţată de mişcarea muşchilor
mâinii şi de particularităţile biometrice ale semnatarului. Acestea fac
foarte dificil pentru un falsificator să realizeze o semnătură falsă
perfectă, chiar dacă falsificatorul dispune de un exemplu al
semnăturii. În opoziţie, o falsificare perfectă a semnăturii
criptografice poate fi făcută de către orice persoană care deţine cheia
privată a semnatarului de drept. Este foarte greu să stabileşti, 32
Wasim Rajput, E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications,
dispunând de o cheie publica, dacă un e-cec este autentic sau BookNews, Inc.,1998, p.25
COMERŢUL ELECTRO IC 63 64 E-COMMERCE

electronice au devenit deja o obişnuinţă atât în lume, cat şi în


România. Astfel, potrivit unui raport al Forester Research, vânzările
3.3 Sisteme de plăti în România online au crescut de la 300 de milioane de dolari în 1995 la peste sase
miliarde în 2000 şi se aşteaptă să depăşească cifra de 50 de miliarde
de dolari în 2002. Din păcate, România nu se poate lăuda cu
Din punctul de vedere al modalităţilor moderne de plată ţara
asemenea performante, piedica cea mai mare reprezentând-o plata
noastră le-a introdus recent, fiind încă în faza de implementare a
cumpărăturilor, care nu poate fi făcută online. Motivul este numărul
acestora.
mic de cărţi de credit utilizate la noi în tară.
În România, existau în primăvara anului 1997, doar 900 de
Deşi site-urile de licitaţii online autohtone sunt practic la
cărţi de credit33, dar deschiderea promoţională a primului magazin
început, românii sunt deschişi în ceea ce priveşte acest mod de
virtual, CyberShop, de către Raffles Computers, a însemnat şi prima
achiziţionare, dovadă fiind numărul mare de utilizatori care accesează
tentativă îndrăzneaţă de promovare a ideii de comerţ electronic, care
respectivele site-uri. Ca o medie a ultimelor luni, se înregistrează
nu trebuie să ne găsească nepregătiţi, cum s-a întâmplat cu multe
lunar circa 8000 de licitaţii noi. Dintre acestea îşi găsesc cumpărători
altele după decembrie 198934.
circa 25-30%, deci un număr de aproximativ 2000. Se aşteaptă însă
Vinton Cerf, vicepreşedinte pentru arhitecturi de date la MCI
pe o creştere substanţială în următoarea perioada, datorată atât
Communications, dar şi în calitatea sa de "vicepreşedinte pentru
sezonului propice petrecerii unui timp mai mare online, dar mai ales
strategia Internet", estima pentru anul 2002 o prognoză de 180
unui efort susţinut de promovare a serviciului oferit de noi. Valoarea
milioane de oameni35, care se vor conecta la reţelele de comunicaţii
totală a produselor aflate în tranzacţionare depăşeşte în orice moment
globale. Astfel, devine destul de evident pentru multă lume apariţia
suma de 5 milioane de dolari, iar până în prezent valoarea
mai multor categorii de reţele Internet: de cercetare, strict
tranzacţiilor derulate prin Okazii.ro, unul dintre site-urile care
profesionala, bancară dar şi cea rezervată marelui public.
practică acest gen de tranzacţii, depăşeşte suma de 2.500.000 de
Dar problema confidenţialităţii informaţiei este şi va fi vitală,
dolari. Spre deosebire de alte state, unde utilizatorii de Internet
presupunând reguli de asigurare a accesului, gestionarii şi transferului
depăşesc 70% din totalul populaţiei şi utilizatorii de carduri la fel, în
informaţiei, permiţând comunicaţii sigure chiar dacă se utilizează un
România situaţia nu este aceeaşi. Numai 12% dintre români se pot
mediu nesigur cum este considerată reţeaua Internet.
lăuda că sunt posesorii unui card şi tot atâţia că au acces la Internet.
Epoca de pionierat a Internetului s-a încheiat chiar şi în
Plăţile online sunt considerate, deci, o prioritate numai pentru o mică
România, iar în prezent asistăm la începutul unui nou gen de afacere,
categorie de persoane.
la scară globală. Afacerile online, comerţul electronic sau magazinele

33
www.bancpost.ro
34
www.domino.kappa.ro
35
Bucur C. Comerţ electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000, p.62
COMERŢUL ELECTRO IC 65 66 E-COMMERCE

Potrivit datelor BNR, la sfârşitul anului trecut, în România au fost


Procentul populaţiei care utilizează Internetul in
Romania
înregistraţi 7000 de agenţi economici utilizatori de POS-uri, în timp
ce ţări ca Polonia sau Ungaria au 70.000 de utilizatori. În ceea ce
priveşte valoarea tranzacţiilor situaţia este reflectată de proporţia de
100% Neutilizatori ai utilizare a bancomatelor în comparaţie cu POS-urile: 94%
88% Internetului
50%
(bancomate), faţă de 6% (POS). Proporţia nu se păstrează, însă, în
Utilizatori ai
12% Internetului ceea ce priveşte numărul lor: 1400 de bancomate, faţă de 2600 de
0%
anul 2002
POS-uri. În 2001, în România au fost înregistrate 2.300.000 de
carduri.
Fig. 5 36 Piaţa cardurilor ar trebui să ajungă la 8 milioane, iar România
Plata produselor prin card este îngreunată în România de va trebui să aibă, în următorii trei-patru ani, în jur de 6000 de
refuzul agenţilor economici de a-şi instala în magazine sisteme automate bancare (ATM) şi peste 60.000 de comercianţi care să
corespunzătoare acestor tranzacţii. Principalul motiv pentru care accepte plata prin card, pentru a ajunge la nivelul statelor occidentale.
proprietarii de magazine nu acceptă sistemul plăţilor prin card este că În prezent, pe piaţa românească sunt aproximativ 1700 de bancomate
o mare parte din banii lichizi nu se înregistrează pe facturi, astfel operabile, iar numărul comercianţilor care acceptă carduri la plată
refuzul marilor comercianţi de a-şi instala aceste aparate nu se poate este de aproximativ 7000. Potenţialul pieţei româneşti este de 7-8
justifica decât prin faptul că, o dată cu plata prin card a produselor, milioane de utilizatori de carduri37.Dacă până la urmă Guvernul se va
veniturile nu mai pot fi transferate în economia subterană. În implica, prin emiterea de legi sau alte acte legislative, pentru a
momentul în care un mare comerciant refuză să introducă plata prin stimula utilizarea cardului bancar această cifră se va atinge fără
card, creşte suspiciunea asupra activităţii sale, fiind bănuit de probleme în următorii câţiva ani.
evaziune fiscală. Ministrul Comunicaţiilor a anunţat că există în În prezent, în România există peste 2.300.000 de carduri şi
discuţie la Ministerul Finanţelor un proiect de ordonanţă care prevede 15 bănci emitente. Există un proiect de lege, aflat spre aprobare la
obligativitatea introducerii cardului la comercianţii care depăşesc o Ministerul Finanţelor prin care se stabileşte obligativitatea agenţilor
anumită cifră de afaceri anuală. Potrivit noilor reglementări, emitenţii economici de a accepta plata prin card. Măsura va fi aplicată
de monedă electronică vor fi numai instituţiile de credit, iar cardurile companiilor care îndeplinesc anumite condiţii - de exemplu, un
trebuie să fie recunoscute şi de alte instituţii decât cea emitentă. anumit nivel al cifrei de afaceri.
Există însă şi alte modalităţi de transfer electronic al banilor
în/din străinătate. Folosirea unor servicii precum Money Gram sau
36
http://www.tnsofres.com (Taylor elson Sofres is one of the world's
leading market information groups providing continuous and custom
research
37
and market analysis în over 50 countries) http://www.bnro.ro/Ro/Pubs/SC/2002sc021ro.pdf
COMERŢUL ELECTRO IC 67 68 E-COMMERCE

Western Union va permite încasarea banilor de la extern în mai puţin suma maximă de trimis este de 5.000 USD iar cea maximă de primit
de 15 minute. este de 10.000 USD.
Serviciul Money Gram este oferit de doua bănci: Grupul Comisioanele practicate sunt aceleaşi pentru toţi agenţii din
BCR şi Banca Comerciala "Ion Tiriac", iar comisioanele se prezintă România şi se prezintă astfel:
după cum urmează38:
Suma transferată Comision
(USD) (USD)
Suma transferata Comision 0,0-50 13
(USD) (USD)
50,01-100 14
0-400 20
100,01-200 21
400,01-600 30
200,01-300 27
600,01-800 40
300,01-400 32
800,01-1.000 50
400,01-500 37
1.000,01-1.200 60
500,01-750 42
1.200,01-1.800 80
750,01-1.000 47
1.800,01-2.500 120
1.000,01-1.250 55
2.500,01-5.000 150
1.250,01-1.500 60
5.000,01-7.500 250
1.500,01-1.750 70
7.500,01-10.000 300
1.750,01-2.000 80
2.000,01-2.500 100
Nota: Comisionul se plăteşte numai de către expeditor.
Serviciul Western Union este oferit de BRD, Banc Post, 2.500,01-3.000 120
Banca Românească, West Bank şi Posta Română. Însă pentru fiecare 3.000,01-3.500 140
în parte sunt particularităţi. Astfel, în cazul BRD şi Posta Română, 3.500,01-4.000 160
clienţii pot doar să primească bani din străinătate (comisionul fiind 4.000,01-4.500 180
suportat de expeditor). La Banca Romaneasca şi Banc Post, există
4.500,01-5.000 200
posibilitatea şi de a trimite bani în străinătate. Pentru Banc Post,
38
Sursa :Banca Comercială Română Sursa: Banc Post şi Poşta Română
COMERŢUL ELECTRO IC 69 70 E-COMMERCE

a) tarif fix pentru "Sistemul de Plată Rapid" 60.000


Din 18 iulie plafonul maxim pentru transferurile Western (ONLINE) lei
Union, prin intermediul Poştei Romane, a fost majorat la 10.000
b) tarif de valoare calculat astfel:
USD.
Alte două servicii oferite de Poşta Romană sunt respectiv Până la 220.000 lei, de fiecare 100 lei sau fracţiune
5%
"Eurogiro" şi serviciul de mandate internaţionale . În primul caz de 100 lei
există posibilitatea primirii banilor din străinătate - tot pe cale Intre 220.000 - 1.000.000 lei la fiecare 1.000 sau
10 la mie
electronică - însă nu sunt semnate convenţii decât cu administraţiile fracţiune ce depăşeşte 220.000 lei se adaugă
poştale din Japonia şi Elveţia în acest sens. Cel de-al doilea serviciu peste 1.000.000 lei, la fiecare 1.000 lei sau
este într-adevăr mai ieftin dar presupune transferul banilor prin 8 la mie
fracţiune se încasează:
mandat poştal, ceea ce înseamnă că intraţi în posesia banilor în câteva
zile şi nu în câteva minute (ca în cazul Money Gram sau Western
Union). În plus, sunt semnate convenţii cu doar 17 ţări.
Poşta Română are un serviciu care se numeşte chiar mandate
În ciuda diverselor mijloace de plată existente, atât veniturile
online. El presupune transferuri rapide pentru sume nelimitate de
populaţiei cât şi încrederea în securitatea sistemelor online sunt încă
bani şi funcţionează doar pe teritoriul României. Tranzacţiile se
la un nivel redus. Iată şi câteva motive pentru a nu efectua
execută într-un interval de timp cuprins între cinci şi 30 de minute.
cumpărături online reieşite în urma sondajului realizat de către Taylor
Pentru executarea transferului de bani, este nevoie de o înţelegere
Nelson Sofres Interactiv într-un studiu privind Comerţul electronic pe
prealabilă între expeditor şi destinatar astfel încât acesta din urmă să
Glob în 200239. Sondajul a fost efectuat pe subiecţi care nu au
se afle la oficiul poştal de destinaţie în momentul sosirii banilor.
efectuat cumpărături online, iar răspunsurile multiple au fost valabile.
Serviciul este disponibil în şapte oficii poştale din capitală şi în toate
reşedinţele de judeţ. Tariful perceput pentru fiecare mandat se
compune din:

39
Taylor Nelson Sofres Interactiv - Global eCommerce Report 2002
COMERŢUL ELECTRO IC 71 72 E-COMMERCE

Întrebări recapitulative:
\ Ţări în care s-a efectuat U.S.A. România 1. Ce presupune un sistem electronic de plăţi?
studiul 2. Care sunt etapele procesului cumpărare în comerţul
MOTIVE \ electronic
Nu au trecut de verificările creditului 2 % 46% 3. Cum pot fi grupate plăţile electronice mai cunoscute?
4. Enumeraţi obiectivele de securitate ale protocolului
Nu ştii ce primeşti 13% 28%
Secure Electronic Transaction(SET)
Este mai sigură cumpărarea din magazine 20% 26% 5. Trataţi interacţiunea dintre client, broker şi vânzător în
Nu au încredere în firmele prezentate pe Internet 10% 25% tranzacţia tipică micro-plăţii.
Este prea dificilă metoda de cumpărare 10% 21% 6. Care sunt modalităţile existente în România de transfer
electronic al banilor din/în străinătate?
Este mai uşoară şi mai distractivă cumpărarea de 20% 19%
7. Enumeraţi motivele neefectuării cumpărăturilor prin
bunuri din magazine intermediul comerţului electronic
Preţuri prea mari (se aşteaptă ca preţurile 8% 12%
practicate pe Internet să fie mai reduse Temă de referat:
Produsele/serviciile găsite pe Internet nu 6% 9%
prezintă prea mare interes Neajunsuri ale sistemului electronic de plăţi în România ,propuneri
Nu vor să dea detalii referitoare la cardul de 40% 8% pentru îmbunătăţire.
credit pe Internet
Timpul prea îndelungat, scurs între comandă şi 7% 8%
recepţie(probleme de livrare)
Alte motive 25% 9%

Fig6
COMERŢUL ELECTRO IC 73 74 E-COMMERCE

4.1. Securitatea datelor


Capitolul 4. Serviciile comerţului electronic

Obiective: Unul din principalele impedimente care au temperat rata de


- prezentarea noţiunilor de securitate a datelor şi creştere a activităţilor de comerţ electronic este legat de securitate.
furnizare a serviciilor specifice comerţului Esenţa problemei constă în faptul că în mod normal mesajele de poştă
electronic electronică sunt expediate necriptate. Cu alte cuvinte oricine le
- definirea şi caracterizarea sistemului de bancă interceptează, poate citi conţinutul fără probleme. Din acest motiv şi
electronică, a avantajelor oferite de acesta reţinerea utilizatorilor în a-şi trimite detaliile referitoare la propriul
Cuvinte cheie: card de credit prin e-mail.
Tranzacţiile dintre siteul web al comerciantului şi cumpărător
securitatea datelor sunt criptate folosind tehnologia înaltă (Secure Socket Layer). Astfel
proces de validare al cardului se elimină posibilitatea ca un intrus să obţină numărul cardului,
managementul informaţiei presupunând că el interceptează datele astfel criptate. Aceasta
tehnologie prezintă însă şi o deficientă şi anume: SSL nu permite
brokeraj de informaţii
comerciantului să se asigure că persoana care foloseşte cardul într-o
serviciul electronic bancar
tranzacţie este chiar deţinătorul acestuia40. Similar, SSL nu oferă nici
extrasul contului electronic
o cale prin care clientul să afle dacă siteul web al comerciantului este
cu adevărat autorizat să accepte plata cu carduri şi că nu este doar un
site pirat proiectat doar în scopul de a colecţiona date despre astfel de
Rezumat:
carduri.
Acest capitol prezintă metoda cea mai utilizată în plata
Pentru a rezolva această problemă, MasterCard şi Visa
electronică şi anume „SET”. MasterCard şi Visa promovează
promovează SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie mai
SET (Secure Electronic Transaction), o tehnologie mai sigură
sigură dezvoltată prin conjugarea eforturilor mai multor companii
dezvoltată prin conjugarea eforturilor mai multor companii
interesate. SET rezolvă problema autentificării prin atribuirea unor
interesate. Tranzacţiile dintre siteul web al comerciantului şi
certificate digitale atât clientului cât şi comerciantului. Mai mult,
cumpărător sunt criptate folosind tehnologia înaltă
SET oferă securitate sporită faţă de cea existentă astăzi pe piaţa
comercială tradiţională. În loc de a-i oferi comerciantului acces la

40
Victor-Valeriu Patriciu s.a., Securitatea comerţului electronic , 2001,p.
60
COMERŢUL ELECTRO IC 75 76 E-COMMERCE

numărul cardului, SET îl codează de o manieră care asigură faptul ca astfel încât să se creeze o structură puternică de tipul B-2-C sau o
doar consumatorul şi instituţiile financiare au acces la el. platformă B-2-B41.
Fiecare dintre actorii implicaţi intr-o tranzacţie (comerciant,
client sau instituţie financiară) foloseşte certificatul SET privat, care
joacă şi rol de identificare, în conjuncţie cu cheile publice asociate 4.3. Brokeraj de informaŃii
certificatelor ce identifică pe ceilalţi actori. În practică, un terţ oferă
serviciul de a furniza certificate digitale instituţiilor financiare care Informaţiile competente sunt necesare pe tot parcursul lanţului
emit carduri iar instituţia financiară oferă certificate digitale valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitate nu mai poate fi în
clienţilor săi, deţinători de credit carduri. Cât priveşte comerciantul, prezent satisfăcută de cunoscutele motoare de căutare sau de
procesul este similar: în momentul efectuării unei cumpărături online, cataloage, astfel încât deţinătorii de baze de date consacrate au migrat
înainte de a se face vreun schimb de date, softul care integrează către web oferind arhive indexate pentru publicaţii periodice, brevete
tehnologia SET validează identitatea comerciantului şi a deţinătorului şi informaţii de piaţă, dar şi literatura ştiinţifică de specialitate. Unele
cardului; procesul de validare constă în verificarea certificatelor dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie în baza
digitale emise de furnizori de servicii autorizaţi (terţi). unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de
tipul e-cash sau cybercash. Au fost înfiinţate unităţi şi agenţii de
cercetare care încearcă să creeze mecanisme de detectare semantica,
4.2 Furnizare de servicii pentru comerŃul dar serviciile de informare care au la bază experienţa umana,
electronic respectiv experţi în domeniu, rămân în continuare servicii de
importantă capitală pentru lumea afacerilor.
Serviciile care susţin activitatea de comerţ electronic nu sunt
oferite exclusiv de către furnizorii de Internet, care se rezumă în
general la găzduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe
Internet. De exemplu, există magazine universale electronice (e-mall) 4.4. Servicii electronice bancare
conduse de producători, vânzători, furnizori de Internet, designeri de
web sau asociaţii. Există şi servicii electronice externe cum ar fi cele
de management, de informaţii, de prelucrare a datelor, de consultanţă, Odată cu apariţia comerţului electronic, tehnologia Internet a
de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele adoptat cu uşurinţă un nou serviciu bancar ce poartă denumirea de "e-
variante de comerţ electronic. În mod evident, oricare dintre verigile banking".
acestui lanţ valoric poate oferi servicii electronice şi poate deveni
placa turnantă pe piaţă specifică. Activităţile se pot concentra spre 41
Lars Klander, Anti-hacker. Ghidul securitãtii reţelelor de calculatoare ,
atragerea a cat mai mulţi participanţi în cadrul unei verigi a lanţului, ALL Educational, Bucuresti 1998,p.78,83
COMERŢUL ELECTRO IC 77 78 E-COMMERCE

Acest serviciu e din ce în ce mai uzitat, atât în celelalte ţări  nu mai este necesară deplasarea clientului la bancă
cât şi mai recent, în ţara noastră, şi aceasta datorită introducerii de pentru efectuarea operaţiilor;
către băncile din România a serviciului "Personal Computer  eliminarea pregătirii manuale a documentelor;
Banking", unul dintre cele mai răspândite servicii "Electronic  procesarea automată a ordinelor de plata;
Banking" .  accesul la eBank se poate face 7 zile din 7, 24 ore din 24;
"Electronic Banking" ("E-Banking"), cunoscut şi sub numele  ordinele de plată sunt valide, semnătura electronică fiind
de "Electronic Fund Transfer" (Transfer electronic de bani) utilizează garantată de bancă.
computerul şi tehnologiile electronice ca suport pentru efectuarea de Dotarea minimă necesara:
plăţi şi alte transferuri de documente. hardware: PC Pentium 133 MHz, 32 MB RAM, modem, linie
Cu ajutorul serviciului "Personal Computer Banking" nu va telefonică individuala;
mai fi nevoie să vă deplasaţi la bancă pentru a vă ridica extrasele de software: Windows NT, Windows 3.11, Windows 95, 98, 2000,
cont, pentru a efectua plăţi în lei sau valută şi pentru a verifica dacă OS/2.
debitorii dumneavoastră si-au onorat obligaţiile. Veţi putea face toate
acestea de la birou prin intermediul computerului.
Serviciul asigură prelucrarea electronică de la distantă, în
mod "home banking" a operaţiilor efectuate de client. Produsul se
adresează atât persoanelor fizice cat şi persoanelor juridice, oferind Întrebări recapitulative:
posibilitatea efectuării plăţilor în lei şi/sau în valută. Clientul poate
introduce de la sediul sau plăţile pe care le are de făcut, acestea fiind
transmise în mod automat la BANCA, unde sunt efectuate. De 1. Care este principalul impediment care a temperat rata de
asemenea, clientul poate să-şi vizualizeze soldurile şi extrasele creştere a activităţii de comerţ electronic? Comentaţi.
conturilor deschise la BANCĂ. Transmiterea şi procesarea 2. Care este cea mai folosită tehnologie pentru tranzacţiile
informaţiilor se efectuează în condiţii de maximă securitate prin: online şi de ce?
criptarea şi comprimarea informaţiilor; 3. Ce presupune brokerajul de informaţii
sisteme de coduri, parole de acces, competente de acces la funcţiile 4. Care sunt avantajele serviciului electronic bancar?
sistemului;
Temă de referat:

Avantaje: Avantaje şi dezavantaje ale serviciului de bancă electronică.


COMERŢUL ELECTRO IC 79 80 E-COMMERCE

Capitolul 5. Publicitatea specifică comerţului buna de vizitatori şi de venituri pentru majoritatea web
designerilor. Micii întreprinzători se plâng adeseori ca firma pe
electronic care o deţin nu are un buget destinat marketingului de milioane
de dolari. Încercăm să demonstrăm că se poate realiza un plan
Obiective: de marketing bun şi cu sume decente prin intremendiul
internetului. Se fac în continuare în acest capitol trimiteri la
- prezentarea noţiunilor specifice publicităţii câteva greşeli care pot aduce diminuarea profitului, şi se
comerţului electronic realizează propuneri care pot să aducă succesul afacerii.
- modele de publicitate ale comerţului electronic În ultima parte a capitolului se realizează o paralelă
- banerul electronic între comerţul tradiţional şi cel electronic
- prezentarea şi însuşirea de noţiuni de marketing
on-line
Cuvinte cheie: 5.1. Modele de publicitate

publicitate electronică Pe lângă vânzările directe şi sistemul abonamentelor, reclamele


banner electronic găzduite pe pagina de Internet respectivă sunt şi ele, deseori,
animaţia bannerului generatoare de profit pentru magazinele electronice şi pentru paginile
audienţă ţintă de Internet în general. Dar, reclama pe Internet nu este întotdeauna
strategiile marketingului online posibilă sau adecvata: designul magazinului universal electronic
sferă de acoperire permite sau nu, publicitatea în magazinele proprii, în funcţie de tipul
comandă electronică de tranzacţii practicate în cadrul e-mall.
În mod obişnuit, bannerele publicitare - cea mai cunoscută
Rezumat: formă de publicitate - sunt plasate pe paginile de Internet cu un
În acest capitol sunt tratate noţiuni despre publicitatea conţinut corespunzător, cum ar fi pagina-gazda, subpagini atractive,
din comerţul electronic. Activitatea de reclamă poate genera pagini rezultate în urma căutărilor prin cuvinte-cheie, s.a. Cu toate
profit doar în cazul în care site-ul beneficiază de un trafic acestea, activitatea de reclamă poate genera profit doar în cazul în
intens. Publicitatea pe Internet prin intermediul bannerelor este
care site-ul beneficiază de un trafic intens. Agenţiile de publicitate
de departe cea mai folosită metoda, putând afirma că aproape
orice site web are un banner publicitar pe el. Ceea ce pentru vor fi interesate de un anumit site, doar în cazul în care există garanţii
multi utilizatori ai internetului devine agasant pentru altii este o în ceea ce priveşte numărul mare de vizitatori lunar.
sursa frumoasă de profit. Având în vedere faptul că rata de accesare a bannerelor
Sunt prezentate în continuare ingredientele ce conduc publicitare este relativ scăzută şi depinde în mare măsura de design,
la realizarea unui banner optimizat, iar acesta poate fi o sursă
COMERŢUL ELECTRO IC 81 82 E-COMMERCE

preturile pentru publicitate se bazează în prezent mai mult pe


vizibilitatea paginii de Internet (numărul de vizitatori). S-a constatat Publicitatea pe Internet prin intermediul bannerelor este de
că rata de accesare a bannerelor publicitare găzduite pe o pagină de departe cea mai folosită metoda, putând afirma că aproape orice site
Internet se situează frecvent între 0,05 - 0,3 %, uneori crescând până web are un banner publicitar pe el. Nu este nici o posibilitate de
la 3% sau mai mult. Dar, numărul de accesări al bannerelor poate fi scăpare de aceste bannere pe net.
identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu, spre Chiar şi în condiţiile în care cu toţii am citit despre scăderea
deosebire de numărul de accesări al paginii de Internet care capacităţii acestora pe web, cred că "amestecând" ingredientele
găzduieşte reclama şi care nu poate fi monitorizat decât de potrivite la realizarea unui banner, acesta poate fi o sursă buna de
proprietarul acestei pagini. vizitatori şi de venituri pentru majoritatea web designerilor.
Preturile pentru publicitate se diferenţiază foarte mult în Iată doar 5 ingrediente considerate cele mai importante, care
funcţie de importanta contractului, valoarea specifică şi specializarea utilizate în designul unui banner vor determină întotdeauna un trafic
paginii de Internet gazdă (cu cat e mai specializată cu atât e mai mărit pe site-ul dumneavoastră43.
scumpă) şi de alte criterii (spre exemplu, într-un motor de căutare, i) Fişier mic
utilizarea în scop publicitar a cuvântului-cheie "e-banking" este ii) Chemarea la acţiune
cotată cu un preţ mai mare decât alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi iii) Animaţie
"business" sau "Enterprise"). iv) Slogan publicitar bun
În practică se întâlnesc şi cazuri când proprietarii de pagini v) Factori înşelători
de Internet acceptă bannere publicitare pe paginile lor, în schimbul
găzduirii bannerelor proprii pe alte pagini de Internet42. Schimbul de i) Fişier mic - este unul dinte criteriile cele mai importante în
bannere publicitare este organizat în cadrul "inelelor de web" (cercuri design-ul bannerelor: dacă fişierul .gif sau .jpg este prea mare, va
pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. În cadrul unui astfel dura multe secunde pentru a se descărca şi vizitatorii poate sunt deja
de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate în partea de jos a paginii şi nici măcar nu au văzut bannerul
prin link-uri, în baza dorinţei exprimate de proprietarii paginilor şi, a dumneavoastră Dacă nu l-au văzut, este clar că nu vor face "click" pe
intereselor lor comune. acesta.

ii) Chemarea la acţiune - este una dintre cele mai uşoare


5.2. Bannerul electronic modalităţi de creştere a ratei de click a unui banner. Asupra acestei
afirmaţii toţi experţii sunt de acord, bannerul putând conţine chemări
la acţiune de genul: "click aici" sau "înregistraţi-vă acum !".
42
Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce, Editura
43
Macmillan Computer Publishing, New York,1996 www.computer_world.ro
COMERŢUL ELECTRO IC 83 84 E-COMMERCE

Utilizarea unei astfel de chemări la acţiune, menite să crească rata de de scroll, link-uri false, butoane de înregistrare false, etc. Bannerele
accesări prin intermediul bannerului, îşi are rădăcinile în reclamele cu elemente înşelătoare se comportă foarte bine deoarece oamenii
off-line de la TV, radio, reviste, unde audienţa ţintă doar citeşte sau cred că constituie link-uri către o altă pagină a site-ului curent, sau
priveşte reclama şi atât! Potenţialii clienţi nu realizează că de fapt cred că fac click pe un buton. În realitate ei fac click pe un banner cu
sunt invitaţi să facă "click" pe banner pentru a afla mai multe. De poza unui buton.
aceea, chemarea la acţiune este menită să crească randamentul Întotdeauna e bine de plasat bannerul pe site-uri care pot
bannerului. aproviziona audienţa. Nu va fi o alegere prea fericită punerea unui
banner pe site-ul unui săli de aerobic, în timp ce se încearcă să se
iii) Animaţie - bannerele care conţin elemente de animaţie atrag vândă produse software.
ochiul într-o măsură mai mare decât bannerele statice. Ideea de bază Dacă nu se amplasează bannerul pe un site direcţionat către
a elaborării unui banner este aceea de a capta atenţia vizitatorilor de audientă ţinta, nici unul dintre sfaturile de mai sus nu vor fi
pe web. Utilizarea unor animaţii contribuie la aceasta. Atenţie însă! folositoare!
Folosirea unui banner cu multe elemente de animaţie va duce la
creşterea dimensiunii fişierului, iar pentru unele persoane poate fi
supărător, dacă aceştia încearcă să citească un articol sau studiu. În 5.3. Marketing online
acest caz ei în mod sigur vor părăsi site-ul fără a "da click".

iv) Slogan publicitar bun - fără un slogan publicitar inclus în Micii întreprinzători se plâng adeseori ca firma pe care o
banner, animaţia sau pozele nu fac decât să atragă atenţia deţin nu are un buget destinat marketingului de milioane de dolari. În
vizitatorului, dar nu sa-l momească să facă "click". Textul din slogan timp ce toţi ne imaginam ce bine ar fi, sau ce uşor ar fi dacă am avea
va determina decizia de vizualizare a produselor dumneavoastră. fonduri nelimitate, este posibil să obţii un profit decent cu un plan de
Accentul se va pune pe beneficii nu pe caracteristicile produselor sau marketing bun. Mii de întreprinzători (deţinători ai unei afaceri
serviciilor. Spune-ţi oamenilor cum le va îmbunătăţi viaţa produsul online) pot confirma că la baza succesului, a afacerii lor profitabile,
dacă îl vor cumpăra! Frazele trebuie să fie concise, scurte. Dacă se găseşte de fapt un buget mic.
puteţi, utilizaţi cuvinte dovedite a atrage vizitatori: "sigur, gratis, În orice caz, neatenţia , conduce la câteva greşeli care pot
reducere...". aduce diminuarea profitului .Iată câteva propuneri care pot să aducă
succesul afacerii:
v) Elemente înşelătoare - multe din bannerele publicitare de
succes au incorporate elemente înşelătoare în ele. Sunt variate aceste 1. Încercaţi să identificaţi segmentul de audienţă ţintă.
elemente înşelătoare pe care designerii le pot utiliza, cum ar fi bare
COMERŢUL ELECTRO IC 85 86 E-COMMERCE

Nu puteţi fi orice pentru oricine, oricât de mult v-aţi strădui. mod constant, de ce să o schimbi? Doar dorinţa de a introduce "ceva
Pentru cine aţi creat iniţial produsul dumneavoastră? Considerând că nou" nu constituie un motiv bun pentru a ignora o strategie de succes.
dumneavoastră aţi făcut cercetarea de piaţă şi ştiaţi că există o cerere Bineînţeles, puteţi testa, experimenta noi metode pentru a îmbunătăţi
pentru acel produs, implicit cunoaşteţi şi cine este audienta rezultatele companiei dumneavoastră, dar fiţi conştienţi asupra
dumneavoastră ţintă. Concentraţi-vă eforturile în continuare de a faptului că profiturile dumneavoastră ar putea avea de suferit! De
atrage clienţi din cadrul "ţintei". Arătaţi-le ce beneficii vor avea de pe asemenea, păstraţi referinţe, copii ale materialelor de marketing. În
urma produsului sau serviciului dumneavoastră. Nu încercaţi să cazul în care noua strategie de marketing nu dă rezultate, puteţi
mulţumiţi pe altcineva. oricând să vă reîntoarceţi la cea veche.

2. Nu vă concentraţi exagerat asupra dumneavoastră sau a 5. Prezenţa Follow-up-urilor


companiei dumneavoastră.
Când se hotărăsc să cumpere un produs, multe persoane
De cate ori nu aţi navigat pe vreun site în care se spunea ceva acţionează sub influenta unui impuls de moment. La fel de multe
de genul: "suntem o companie înfiinţată acum 100 de ani, listată la persoane preferă să gândească iniţial. Pot fi nenumărate motivele din
bursă ..., cu vânzări de 10 miliarde $, etc....." şi ce daca! Ca potenţial care un potenţial client nu face cumpărături imediat: banii, neatenţia,
cumpărător, doresc să ştiu în ce mod produsele sau serviciile graba. Oricare ar fi motivul, fiţi siguri să le acordaţi un motiv de a
respective îmi vor crea satisfacţie ! reveni acestor potenţiali cumpărători. Veţi fi mult mai aproape "să-i
prindeţi" la momentul când vor fi pregătiţi să cumpere.
3. Fiţi flexibili în alegerea unei strategii de marketing.
6. Asumarea unui rol activ, mai degrabă decât a unui rol pro-
Nu vă amăgiţi cu ideea că "lucrurile vor merge mai bine", pasiv
dacă nu vedeţi rezultate ale strategiei de marketing utilizate în
prezent. Dacă faceţi aceleaşi lucruri, rezultatele vor fi aceleaşi. Dacă Stând şi nefăcând nimic, aşteptând banii sa-ţi cadă în
aţi făcut un efort considerabil şi rezultatele întârzie să apară, este buzunar, nu ţine - oricât de "automatizată" este afacerea ta, sau oricât
timpul pentru a încerca altceva. de minunat este produsul pe care îl vinzi. Luarea unui rol activ în
marketingul afacerii tale implică conştientizarea clienţilor tai că faci
4. Menţineţi şi nu ignoraţi strategiile bune totul să ei să fie satisfăcuţi şi astfel, să dea adresa site-ului tău altora,
care ar putea fi de asemenea interesaţi.
Este uşor să fii plictisit de acelaşi lucru vechi. Dar dacă eşti
deţinătorul unei strategii de marketing de succes, care da rezultate în
COMERŢUL ELECTRO IC 87 88 E-COMMERCE

7. Aşteptările de la potenţialii clienţi nu trebuie să fie prea Mulţi începători folosesc orice metode de promovare gratis
mari pe care le au la îndemână. Alţii consideră reclamele gratis
nefolositoare, cheltuind sume importante de bani pe ceea ce
Nu vi s-a întâmplat să vizitaţi un site doar pentru a afla că consideră ca fiind metode de marketing efective. Sunt multe metode
trebuie să cereţi mai multe informaţii, sau să completaţi un formular de promovare gratis sau la un cost mic, aşa cum sunt multe metode
plictisitor, plin de informaţii personale, astfel încât să fiţi ulterior care necesită investiţii mari. Ambele constituie o sursa excelentă de
contactaţi? Majoritatea persoanelor nu au de gând să rişte pe propria oportunităţi, cu scopul de a gestiona în aşa fel afacerea încât să obţii
piele presiunea telefoanelor date de vânzători, deci nu se vor sinchisi mai mult decât sumele investite.
de datele suplimentare cerute sau de site. Daţi potenţialilor clienţi
opţiunea de a avea informaţiile dorite pe web, fără a discuta direct cu 10. Nu susţineţi planului de marketing pe sfaturi şi
cineva. Telefonul dumneavoastră poate fi afişat pentru persoanele presupuneri
care vor să vă contacteze şi să discute cu personalul dumneavoastră.
Nu se poate generaliza însă ca cererea unor informaţi personale sau a O greşeală comună este aceea de a face ceea ce fac şi
unui număr de telefon este inadecvată pentru toate afacerile, dar dacă competitorii tai44. Faptul că ei fac un anumit lucru nu înseamnă în
doriţi să menţineţi clienţii aproape de dumneavoastră, gândiţi-vă cum mod necesar că funcţionează! Puteţi copia o strategie greşită. Există o
le este lor mai convenabil. infinitate de sfaturi de marketing sau de "guru" în materie, dar fără
vreo garanţie că strategia lor vă va ajuta şi pe dumneavoastră. Numai
8. Informaţi şi îndrumaţi vizitatorii ajunşi pe pagina web. studiind, vă puteţi contura propria strategie.
Testaţi orice faceţi. Clienţii dumneavoastră "vor vota" pentru
Un vizitator care are intenţia de a cumpăra, dar care găseşte planul dumneavoastră de marketing, cumpărând de la dumneavoastră,
după lungi căutări o pagina cu un număr de telefon şi un mic îndeplinindu-vă astfel obiectivul.
formular cu un spaţiu destinat adresei de e-mail va fi cu siguranţă
nedumerit: trebuie să sune pentru a da comanda? Ce rol mai are
formularul? Cum trimite comanda? Acest site a pierdut vânzarea pe 5.4. Asemănări şi deosebiri între magazinele
care vizitatorul putea să o facă deoarece nu conţinea instrucţiuni obişnuite şi un magazin electronic
clare. În concluzie: spuneţi vizitatorilor dumneavoastră ce ar trebui să
facă. În plus, simplificaţi procesul cat mai mult posibil.

9. Nu încercaţi să faceţi totul pe gratis - sau insuficient


44
Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. Principiile
Marketingului - Editia Europeana, TEORA, Bucuresti, 1998.
COMERŢUL ELECTRO IC 89 90 E-COMMERCE

Succesul unui magazin depinde de diverşi factori, cum ar fi: numărul atrageţi clienţi care în mod normal nu ar trece prin faţa magazinului
de vizitatori, preturile practicate, promovarea, amenajarea, pregătirea dumneavoastră.
vânzătorilor etc. Dintre aceştia, numărul de vizitatori este probabil cel Ce se întâmplă în cazul când decideţi să deschideţi un
mai important (un magazin fără vizitatori nu poate vinde nimic). magazin electronic
Pentru ca un vizitator să intre într-un magazin există doua variante: Vânzările unui magazin electronic sunt influenţate în
i) Trece întâmplător prin faţa magazinului şi decide să principiu de aceiaşi factori ca şi cele ale unui magazin normal.
intre. Numărul de vizitatori rămâne un element cheie al succesului, urmat
ii) Vine în mod special deoarece cunoaşte magazinul şi de preţuri, de eficienta prezentării produselor, a preluării şi prelucrării
caută un anumit produs pe care doreşte să îl cumpere. comenzilor.
Numărul de vizitatori din primul caz depinde foarte mult de Există însă câteva diferenţe semnificative între magazinele
locaţia magazinului. O zonă accesibilă (cum este zona centrală a unui obişnuite şi cele electronice.
oraş) garantează un flux mare de trecători şi, în consecinţă, un volum
proporţional al vânzărilor. Magazin tradiţional Magazin electronic
Pe lângă locaţie însă, "sfera de acoperire" este un alt factor
important. Aceasta reprezintă distanta maxima pe care un potenţial Costul de construire/închiriere
cumpărător este dispus să o parcurgă pentru a cumpăra din acel Pentru a deschide un magazin Construirea este relativ
magazin. şi intr-o zona centrală şi la periferie, un chioşc de ziare va obişnuit este necesar un spaţiu simpla, durează câteva ore şi
acoperi o zona relativ restrânsă, comparativ de exemplu cu un pentru care plătiţi chirie sau costă foarte puţin.
supermarket, al cărui clienţi sunt dispuşi să vină de la o distantă mai un preţ de cumpărare, în
mare pentru a beneficia de preturi reduse şi un sortiment variat de funcţie de zonă. Spaţiul
mărfuri oferite. În concluzie, numărul de vizitatori depinde de zona trebuie amenajat, trebuie
acoperită şi de traficul pietonal din aceasta. creată o zonă de depozitare,
În cea de a doua situaţie, numărul de vizitatori depinde de cât trebuie obţinute aprobări de
de cunoscut este magazinul, deci de investiţiile în promovare. funcţionare, trebuie angajaţi
Desigur, eficienţa promovării depinde şi de produsele oferite, de vânzători, eventual instalat un
preturi şi de concurentă. Este puţin probabil să puteţi atrage sistem de alarmă şi angajat
cumpărători din afară "sferei de acoperire" normale a magazinului paznici etc.
dumneavoastră, dacă oferiţi produse disponibile în condiţii similare
Personalul
la numeroşi alţi competitori. Dacă însă aveţi preturi foarte bune sau
produse greu de găsit şi investiţi adecvat în promovare, aveţi şanse să Este nevoie de cel puţin un Funcţionează fără a fi necesar
COMERŢUL ELECTRO IC 91 92 E-COMMERCE

vânzător permanent, să fie supravegheat. Este magazin fizic sau depozit


indiferent de nivelul de necesară intervenţia unei existent, în acest caz doar
vânzări. persoane doar pentru preluarea comenzii fiind
preluarea şi prelucrarea făcută online.
comenzilor, activitate ce poate
Stocuri
fi planificată pentru un anumit
moment al zilei şi alocată unui Absolut necesare, cel puţin Se poate lucra şi fără stocuri.
colaborator. pentru a putea prezenta marfa
eventualilor cumpărători.
Orele de lucru
Trafic de vizitatori
Este deschis între anumite ore Funcţionează non-stop, fără a
sau, în cazul celor non-stop, fi necesară prezenta unei Depinde de locaţie şi de Depinde în primul rând de
necesită un număr mare de persoane. publicitate. În general o parte publicitate, de indexarea în
angajaţi pentru derularea din trafic este "inclus" în motoarele de căutare şi de cat
activităţii. preţul chiriei plătite (cu atât de căutate sunt produsele
mai mare cu cat trec mai mulţi oferite.
Zona de acoperire
oameni prin zonă).
Limitată geografic Limitată la utilizatorii de
Asistenta pentru cumpărători
Internet (in România circa
1.000.000 - mai 2002) Directa, oferită de vânzătorii Eventual telefonic. Este foarte
din magazin. În plus aceştia important să fie inclusă o
Accesibilitate
pot încearcă, atinge, compara prezentare detaliată a
Depinde de locaţie Accesibil oricărei persoane cu direct produsele din magazin. produselor oferite, pentru a
acces la Internet, chiar şi celor compensa lipsa contactului
care nu se pot deplasa. direct cu o persoană.
Livrarea produselor Credibilitate
În general produsele sunt În general sunt livrate prin Depinde de reputaţia firmei, Depinde de reputaţia firmei,
preluate de client direct din poştă la adresa indicată de de ambienţa, de locaţie, de de claritatea cu care sunt
magazin. client. Alternativ pot fi modul în care se prezintă prezentate condiţiile de
preluate de client dintr-un vânzătorii. vânzare, politica de retururi,
COMERŢUL ELECTRO IC 93 94 E-COMMERCE

cum poate fi contactată firma Întrebări recapitulative:


ofertanta, mărturii ale
clienţilor deja existenţi, 1. Trataţi cea mai cunoscută şi folosită formă de publicitate pe
rapiditatea şi corectitudinea Internet.
procesării comenzilor, atenţia 2. Enumeraţi câteva condiţii necesare şi importante, utilizate în
pentru detalii, design45. designul unui banner electronic.
3. Cum se pot folosi elemente înşelătoare în bannerele
publicitare?
Un magazin electronic nu este similar cu un magazin
4. Amintiţi câteva din elementele care pot aduce succesul
tradiţional.Este însă o modalitate eficientă de a extinde accesibilitatea
afacerii online.
la informaţii privind produsele oferite de firma dumneavoastră şi
5. Care sunt produsele care se prestează cel mai bine vânzării
poate contribui direct şi indirect la creşterea vânzărilor şi la reducerea
prin Internet?
costurilor cu prezentarea ofertei. Orice client poate vizita pagina
dumneavoastră, fără a mai fi nevoie să vă sune sau să vă scrie,
Temă de referat:
economisind timp şi bani de ambele părţi. Transmiterea comenzilor
poate fi de asemenea simplificata, clienţii având posibilitatea de a
Realizaţi o paralelă între comerţul electronic şi comerţul tradiţional.
comanda oricând şi de oriunde.
Produsele ce se pretează cel mai bine la vânzarea prin
Internet sunt cele standardizate, destinate publicului larg, uşor de
livrat prin poştă sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori
medii şi mari.
Un magazin electronic poate fi de asemenea folosit şi pentru
a vinde articole cu preturi mari şi viteză mică de circulaţie, a căror
stocare ar implică costuri ridicate şi blocarea de fonduri.
Un magazin electronic este folosit cel mai bine în combinaţie
cu un magazin fizic sau mai multe, contribuind la promovarea ofertei
şi creşterea satisfacţiei clienţilor şi necesitând investiţii relativ reduse.

45
Debra Cameron Electronic Commerce – The ew Business Platform for
the Internet - Computer Technology Research Corp., 1997, p.144
COMERŢUL ELECTRO IC 95 96 E-COMMERCE

6.1. Rezultatele acŃiunilor întreprinse de Camera


Capitolul 6. Statutul şi funcţiunile instituţiilor de ComerŃ şi Industrie a României şi a
autorizate în dezvoltarea comerţului Municipiului Bucureşti (CCIRMB) privind
electronic în România stimularea comerŃului electronic.

Obiective:
Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului
- prezentarea cadrului legislativ în care se
Bucureşti este direct interesată în dezvoltarea comerţului electronic în
desfăşoară comerţul elctronic
România, având creat un departament destinat special comerţului
prezentarea instituţiilor şi modul în care acestea intervin pentru
electronic şi dezvoltând numeroase programe pentru sprijinirea
dezvoltarea acestui gen de comerţ în România
agenţilor economici în acest domeniu de activitate:
Cuvinte cheie:

Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului


Furnizarea de informaţii comerciale prin Internet;
Bucureşti(CCIRMB)
furnizare de informaţii
Programul WINNER, privind implicarea femeilor de afaceri
tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor(TIC)
în comerţul electronic;
infrastructura informaţională
autoritatea de reglementare
Proiectul pilot pentru realizarea unei pieţe digitale;
mesaj electronic
schimb electronic de date Realizarea unui Registru de Gajuri pe Internet;

Rezumat:
Schimbul de documente pe suport electronic cu
În acest capitol sunt prezentate instituţiile statului care
Administraţiile Financiare în cadrul Registrului Comerţului
intervin şi susţin dezvoltarea comerţului electronic în Romania.
Bucureşti pentru înregistrarea societăţilor comerciale.
Sunt prezentate departamente destinate special
comerţului electronic care dezvoltă numeroase programe
Prin această formă de comunicare directă cu firmele care
pentru sprijinirea agenţilor economici în acest domeniu de
desfăşoară activităţi de comerţ electronic sau alte activităţi
activitate. Sunt prezentate apoi legile comerţului electronic şi
complementare se poate accelera procesul de implementare în mediul
priorităţile ministerului de resort şi obiectivele acestuia.
COMERŢUL ELECTRO IC 97 98 E-COMMERCE

de afaceri din România a tranzacţiilor electronice şi de facilitare a acorda o atenţie deosebită desfăşurării principalelor activităţi ale
accesului întreprinderilor romaneşti la piaţa globală. instituţiilor guvenamentale în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice
RomPro - Consiliul Consultativ pentru Facilitarea prin intermediul reţelei Internet: "E-Government".
Comerţului, a organizat pe data de 14 decembrie 2000 la sala Delta Principalele aspecte care sunt abordate sau urmează să fie
din sediul CCIRMB prima audiere publică pe probleme de comerţ abordate de către Ministerul Comerţului pentru dezvoltarea
electronic. comerţului electronic în România sunt:
Audierea publică a fost adresată organizaţiilor patronale şi  educarea: popularizarea tehnicilor de comerţ electronic în
asociaţiilor profesionale, societăţilor comerciale din domeniul primul rând la nivelul instituţiilor publice şi la nivelul
tehnologiilor informatice şi comunicaţiilor, precum şi celor care decizional (top-management-ului);
activează deja în domeniul comerţului electronic.  cadrul juridic: reglementarea sistemului juridic pentru
Existenta legilor specifice acestui domeniu, în special a creşterea încrederii agenţilor economici, în special a celor
"Legii Semnăturii electronice", a "Legii Sistemelor digitale de plata" străini;
şi a "Legii Comerţului electronic" sunt deosebit de importante unui  telecomunicaţiile: acces uşor şi de bună calitate la reţelele de
climat de siguranţă şi încredere pentru desfăşurarea afacerilor prin telecomunicaţii;
intermediul reţelei Internet şi nu în ultimul rând, pentru a crea cadrul  strategia naţionala: coordonarea tuturor masurilor întreprinse
juridic necesar reglementării în justiţie a conflictelor comerciale ce de instituţiile guvenamentale, neguvernamentale, bancare,
pot apare în acest domeniu. etc. pentru dezvoltarea comerţului electronic

6.3. Rolul Comisiei NaŃionale de Informatică


6.2 PriorităŃile Ministerului Industriilor şi
ComerŃului în domeniul comerŃului electronic
Această comisie care un rol esenţial în realizarea societăţii
Trebuie să amintit că noua structură a Guvernului României informaţionale în România şi pregătirii aderării la Uniunea
nu va mai cuprinde un Minister al Comerţului, departamentele de Europeană şi îşi propune:
comerţ exterior urmând să fie incluse Ministerului Afacerilor
Externe. a. realizarea reformei politice, economice şi sociale,
Guvernul României, prin Ministerul Comerţului, este b. creşterea competitivităţii operatorilor economici pe piaţa
implicat activ în dezvoltarea comerţului electronic în România, acest internă şi internaţionala,
domeniu fiind dealtfel o prioritate pentru Uniunea Europeană şi c. adaptarea, integrarea şi compatibilitatea cu mediul economic,
pentru guvernele ţărilor componente. În acest context în viitor se va de cultură şi civilizaţie din Uniunea Europeană.
COMERŢUL ELECTRO IC 99 100 E-COMMERCE

Obiectivele globale pentru aceasta se pot structura în


obiective globale pe termen scurt , mediu şi lung46.Dintre Întrebări recapitulative:
obiectivele pe termen scurt amintim:
1. Enumăraţi câteva proiecte dezvoltate de CCIRMB
a. crearea contextului favorabil utilizării pe scară largă a 2. Care sunt principalele aspecte abordate sau care
tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor În industrie, urmează să fie abordate de Ministerul Comerţului
comerţ, transporturi, agricultură, apărare şi siguranţă 3. Care sunt obiectivele Comisiei Naţionale de
naţionala, turism, sănătate, protecţia mediului, educaţie, Informatică din perspectiva aderării României la
cercetare, cultură şi armonizarea cu reglementările Uniunii Uniunea Europeană
Europene.
b. realizarea infrastructurii informaţionale naţionale suport al
informatizării administraţiei publice centrale şi locale (până Temă de referat:
la nivelul municipiilor);
c. dezvoltarea industriei naţionale de produse şi servicii Caracterizaţi implicaţiile instituţiilor autorizate în comerţul electronic
specifice tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), cu din perspectiva integrării euro-atlantice.
prioritate a industriei software;

Dintre cele mai importante obiective pe termen mediu-lung,


(până În anul 2005) amintim:

a. atingerea unui nivel de informatizare a societăţii româneşti


care să permită integrarea În societatea informaţionala
europeană.
b. extinderea infrastructurii informaţionale (până la nivelul
comunelor);

46
Academia Română. Societatea Informaţionala. Documente elaborate în
cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei aţionale de Dezvoltare
Economica a Românieii (aprilie–mai 2000). Academica, Supliment -
ianuarie 2001.
COMERŢUL ELECTRO IC 101 102 E-COMMERCE

Capitolul 7 Concluzii privind perspectivele Comerţul prin Internet la scara mondială este estimat să
comerţului electronic ajungă la 6.800 miliarde $ în 2004. America de Nord îşi va lua
partea, dar dominaţia ei va scădea pe fondul creşterii mai pronunţate
Obiective: a ţărilor din Asia şi Europa de Vest.
- prezentarea de date care conferă importanţa Comerţul electronic mondial are o dinamică ascendentă pe
meritată acestui domeniu măsură ce tot mai mulţi consumatori şi tot mai multe afaceri se
- prezentarea dinamicii comerţului electronic la conectează la web. Statele Unite se delimitează de restul regiunilor
nivel internaţional şi previziunilor la nivel
lumii prin valoarea tranzacţiilor electronice: 510 miliarde în 2000 şi
naţional 3.456 în 2004. Dinamica însă este incomparabil mai mică faţă de
- prezentarea principalelor bariere în calea dinamica din alte regiuni.
dezvoltării acestui gen de comerţ la nivel Din totalul comerţului din Asia-Pacific, în 2004, 8% va fi
naţional comerţul electronic. Totuşi regiunea nu se va dezvolta uniform
Cuvinte cheie: datorită diferenţelor politice şi de infrastructură.
Tarile din Europa de Vest se vor înrola pentru o "hiper-
Comerţ electronic la scară mondială creştere" începând încă din 2001. Pană în 2004 comerţul electronic
dinamica comerţului electronic vest-european va atinge 1.500 miliarde $ ca urmare a eforturilor
hiper-creştere agresive ale giganţilor din industrie şi a dezvoltării afacerilor online.
dezvoltare economică Comerţul european de tip B2C creşte rapid dar în prezent doar o mică
reţea de informaţii proporţie din europeni cumpără online. Eurobarometrul Comisiei
integritatea informaţiei Europene dezvăluie faptul că europenii preferă activităţi comerciale
online pasive: căutare de produse, comparare de produse,
Rezumat: înregistrarea pe siteuri comerciale sau plată de facturi.
În acest ultim capitol sunt prezentate date statistice Principalele bariere în dezvoltarea comerţului electronic
despre dinamica pe care o înregistrează comerţul electronic rămân problemele legate de securitate şi încredere. Pe măsura
atât la nivel internaţional dar şi la nivel naţional. Daca America creşterii utilizatorilor casnici de Internet procedurile legate de
şi Asia duc trendul în această sferă, ţarile din Europa de Vest
se vor înrola pentru o "hiper-creştere" . autentificare şi criptare a datelor personale primesc o importantă din
Sunt prezentate apoi principalele bariere la nivel ce în ce mai mare şi de succesul implementării lor depinde succesul
naţional care fac România să întârzie în dezvoltarea acestui comercianţilor de pe web.
gen de comerţ. Pentru perioada 2001 – 2002, valoarea comerţului online a
fost estimată la circa 330 de miliarde de dolari. În acelaşi timp,
COMERŢUL ELECTRO IC 103 104 E-COMMERCE

vânzările online către consumatori individuali vor ajunge la 80 de Dintr-un recent sondaj a reieşit ca, dacă cu un an în urmă
miliarde de dolari, comparativ cu cifra de 15 miliarde, înregistrată în 70% din utilizatorii Internet-ului apreciau e-mail-ul ca principal
1998. Aproximativ 80% din această creştere se datorează substituirii beneficiu şi doar 30% Web-ul, astăzi 50% din persoane consideră pe
formelor tradiţionale de comerţ, în timp ce 20% reprezintă creşterea primul loc e-mail-ul, 40% Web-ul şi, deja 10%, comerţul şi plăţile
adiţională determinată de utilizarea noilor tehnologii. Comerţul electronice.
electronic va afecta, structurile industriale şi competitivitatea atât la În acest domeniu revoluţia abia a început: să observam că
nivel internaţional cat şi la nivel naţional şi va crea noi oportunităţi plăţile electronice reprezintă un fel de e-mail în raport cu banii reali,
de dezvoltare economică. Evoluţia comerţului electronic va fi cu aşa cum poşta electronică reprezenta, acum câţiva ani, o adevărată
siguranţă o ameninţare la adresa organizaţiilor care nu se pregătesc revoluţie în comunicaţiile dintre persoane47.
pentru schimbările ce vor avea loc. Multe soluţii pentru această problemă au fost propuse sau
Ţările avansează către comerţul electronic global cu viteze chiar sunt utilizate astăzi. Insă nici una nu a dobândit largă acceptare
foarte diferite. de care se mai bucură încă bancnota de hârtie sau moneda de metal.
SUA deţine în prezent cea mai mare pondere în comerţul Comerţul electronic va putea evolua dincolo de un anumit nivel doar
electronic la nivel global. atunci când consumatorii obişnuiţi vor percepe un mecanism de plată
Această situaţie se va schimba în favoarea Europei în anii electronică ca fiind la fel de sigur ca plata cu banii jos de astăzi.
următori, când se va atinge o cifră de afaceri de aproape 1000 mld.
USD în 2004 şi de peste 1500 mld. USD în 2006. Întrebări recapitulative:
Deşi, comerţul electronic din România se află intr-o stare
incipienta, evoluţia pieţei romaneşti de tehnologia informaţiei este 1. Care este dinamica comerţului electronic mondial?
una pozitivă. Obstacolul principal pentru o dezvoltare mai rapidă 2. Care sunt principalele bariere în dezvoltarea
este, cel financiar. Pentru o tară cu constrângeri bugetare, cum este în comerţului electronic
aceasta perioadă România, varianta testării unor soluţii la nivel mic, 3. Care este evoluţia pieţei româneşti de tehnologie a
de proiect pilot, şi luarea unei decizii de extindere a acestora în informaţiei
funcţie de priorităţile cele mai presante ale momentului este cea mai 4. Trataţi pe scurt evoluţia către comerţul electronic
potrivită. global
Viteza cu care evoluează tehnologia Internet-ului este
impresionantă. Dacă acum se apreciază că există câteva milioane de Temă de referat:
oameni care folosesc serviciile Internet în fiecare moment, numărul Perspectivele comerţului electronic la scară mondială .
lor va creşte exponenţial în anii următori.

47
http://www.csis.org/goc/ro/cyber.html
COMERŢUL ELECTRO IC 105 106 E-COMMERCE

activitate economică utilizând acel sediu stabil pe teritoriul unui stat,


pentru o perioadă nedeterminată; stabilirea unui furnizor de servicii într-
ANEXE un stat nu este determinată în mod necesar de locul în care sunt
amplasate mijloacele tehnice şi tehnologice necesare furnizării
serviciului;
Legea comerţului electronic şi a semnăturii electronice
5. domeniu - o zonă dintr-un sistem informatic, deţinută ca atare de o
persoană fizică sau juridică ori de un grup de persoane fizice sau juridice
Din legea privind comerţului electronic48:
în scopul prelucrării, stocării ori transferului de date;
6. destinatar al serviciului sau destinatar - orice persoană fizică sau
CAPITOLUL I
juridică ce utilizează, în scopuri comerciale, profesionale sau de altă
Dispoziţii generale
natură, un serviciu al societăţii informaţionale, în special în scopul
ARTICOLUL 1
căutării de informaţii sau al furnizării accesului la acestea;
Definiţii
7. consumator - orice persoană fizică ce acţionează în alte scopuri
În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
decât cele ale activităţii sale comerciale sau profesionale;
1. serviciu al societăţii informaţionale - orice activitate de prestări de
8. comunicare comercială - orice formă de comunicare destinată să
servicii sau care presupune constituirea, modificarea, transferul ori
promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele
stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal,
ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei
activitate efectuată prin mijloace electronice, ce prezintă următoarele
profesii liberale; nu constituie prin ele însele comunicări comerciale
caracteristici:
următoarele: informaţii permiţând accesul direct la activitatea unei
a) este efectuată în considerarea unui folos patrimonial, procurat
persoane fizice sau juridice, în special un nume de domeniu sau o adresă
ofertantului în mod obişnuit de către destinatar;
de poştă electronică, comunicări legate de produsele, serviciile,
b) nu este necesar ca ofertantul şi destinatarul să fie fizic prezenţi
imaginea, numele ori mărcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate
simultan în acelaşi loc;
de un terţ independent faţă de persoana în cauză, mai ales atunci când
c) este efectuată prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a
sunt realizate cu titlu gratuit;
destinatarului;
9. legislaţie coordonată - prevederile în vigoare ale legilor naţionale,
2. mijloace electronice - echipamente electronice şi reţele de cablu,
aplicabile activităţilor ce fac obiectul serviciilor societăţii informaţionale
fibră optică, radio, satelit şi altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea,
sau furnizorilor de servicii în privinţa:
stocarea sau transmiterea informaţiei;
a) condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii
3. furnizor de servicii - orice persoană fizică sau juridică ce pune la
în vederea începerii acestor activităţi, precum sunt cele legate de
dispoziţie unui număr determinat sau nedeterminat de persoane un
eventualele calificări, autorizaţii sau notificări necesare;
serviciu al societăţii informaţionale;
b) condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii
4. furnizor de servicii stabilit într-un stat - un furnizor de servicii având
pentru desfăşurarea acestor activităţi, precum sunt cele care privesc
un sediu stabil pe teritoriul unui stat şi care desfăşoară efectiv o
conduita acestora, calitatea sau conţinutul serviciilor oferite, inclusiv în
materie de publicitate şi încheiere a contractelor, sau cele care privesc
48
http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/All/Biblioteca răspunderea furnizorilor;
COMERŢUL ELECTRO IC 107 108 E-COMMERCE

10. instrument de plată electronică - un instrument care permite a) oferta de servicii care necesită prezenţa fizică a furnizorului şi a
titularului său să efectueze următoarele tipuri de operaţiuni: destinatarului, chiar dacă prestarea serviciilor respective implică
a) transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate şi executate de utilizarea de echipamente electronice;
către instituţii financiare; b) oferta de servicii care presupun manipularea unor bunuri corporale
b) retrageri de numerar, precum şi încărcarea şi descărcarea unui de către destinatar, chiar dacă prestarea serviciilor respective implică
instrument de monedă electronică; utilizarea de echipamente electronice;
11. instrument de plată cu acces la distanţă - instrument de plată c) oferta de bunuri sau servicii care nu este prezentată destinatarului
electronică prin intermediul căruia titularul său poate să îşi acceseze prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a acestuia şi care este
fondurile deţinute într-un cont la o instituţie financiară şi să autorizeze destinată recepţiei simultane de către un număr nelimitat de persoane
efectuarea unei plăţi, utilizând un cod personal de identificare sau un alt (punct-multipunct);
mijloc de identificare similar; d) activităţi care se efectuează prin intermediul serviciilor de telefonie
12. instrument de monedă electronică - instrument de plată electronică vocală, telefax, telex, servicii de radiodifuziune şi televiziune, inclusiv
reîncărcabil, altul decât instrumentul de plată cu acces la distanţă, pe serviciile de teletext;
care unităţile de valoare sunt stocate electronic şi care permite titularului e) serviciile de telefonie vocală, telefax sau telex;
său să efectueze tipurile de operaţiuni menţionate la pct. 10; f) schimbul de informaţii prin poşta electronică sau prin alte mijloace
13. titular - persoană care deţine un instrument de plată electronică pe de comunicare individuală echivalente, între persoane care acţionează în
baza unui contract încheiat cu un emitent, în condiţiile prevăzute de lege; scopuri străine activităţii lor comerciale sau profesionale;
14. date de identificare - orice informaţii care pot permite sau facilita g) relaţia contractuală dintre un angajat şi angajatorul său.
efectuarea tipurilor de operaţiuni menţionate la pct. 10, precum un cod (3) Prezenta lege nu se aplică următoarelor activităţi:
de identificare, numele sau denumirea, domiciliul ori sediul, numărul de a) activitatea notarilor publici, în măsura în care aceasta presupune o
telefon, fax, adresa de poştă electronică, numărul de înmatriculare sau participare directă şi specifică la exercitarea prerogativelor autorităţii
alte mijloace similare de identificare, codul de înregistrare fiscală, codul publice;
numeric personal şi altele asemenea. b) activităţile de reprezentare juridică în faţa organelor de jurisdicţie şi
ARTICOLUL 2 de urmărire penală;
Scop şi domeniu de aplicare c) jocurile de noroc cu câştiguri în bani, loteriile şi pariurile.
(1) Prezenta lege are ca scop stabilirea condiţiilor de furnizare a (4) Dispoziţiile prezentei legi se completează cu:
serviciilor societăţii informaţionale, precum şi prevederea ca infracţiuni a) dispoziţiile legale fiscale;
a unor fapte săvârşite în legătură cu securitatea domeniilor utilizate în b) dispoziţiile legale care reglementează protecţia persoanelor în
comerţul electronic, emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată privinţa prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
electronică şi cu utilizarea datelor de identificare în vederea efectuării de acestor date, precum şi cele care reglementează prelucrarea datelor cu
operaţiuni financiare, pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor;
circulaţii şi dezvoltării în condiţii de securitate a acestor servicii. c) prevederile legale în materie de concurenţă.
(2) Nu constituie servicii ale societăţii informaţionale, în sensul (5) În măsura în care nu conţine dispoziţii derogatorii, prezenta lege se
prezentei legi, activităţile care nu întrunesc elementele definiţiei completează cu dispoziţiile legale privind încheierea, validitatea şi
prevăzute la art. 1 pct. 1, în special următoarele: efectele actelor juridice, cu celelalte prevederi legale care au ca scop
COMERŢUL ELECTRO IC 109 110 E-COMMERCE

protecţia consumatorilor şi a sănătăţii publice, precum şi cu dispoziţiile i) cerinţele aplicabile serviciilor care nu sunt prestate prin mijloace
legale privitoare la reglementarea raporturilor de drept internaţional electronice.
privat. (5) Autorităţile publice pot lua măsuri derogatorii de la prevederile
ARTICOLUL 3 alin. (3) numai în următoarele condiţii:
Aplicarea legii române în cazul serviciilor societăţii informaţionale a) măsura este necesară pentru motive de ordine publică, desfăşurarea
(1) Prezenta lege se aplică furnizorilor de servicii stabiliţi în România instrucţiei penale, protecţia minorilor, lupta împotriva oricărei forme de
şi serviciilor oferite de aceştia. incitare la ură din raţiune de rasă, sex, religie sau naţionalitate, atingeri
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi serviciile societăţii aduse demnităţii umane, protecţia sănătăţii publice, apărarea şi siguranţa
informaţionale sunt supuse: naţională, protecţia consumatorilor, inclusiv a investitorilor;
a) exclusiv prevederilor în vigoare ale legilor române care fac parte din b) măsura vizează un serviciu al societăţii informaţionale care aduce
legislaţia coordonată, în cazul în care sunt oferite de furnizori de servicii atingere uneia dintre valorile enumerate la lit. a) sau prezintă un risc
stabiliţi în România; serios şi grav la adresa acestor valori;
b) exclusiv prevederilor în vigoare ale legilor statului în cauză care fac c) măsura este proporţională cu scopul urmărit;
parte din legislaţia coordonată, în cazul în care sunt oferite de furnizori d) sunt respectate procedurile de colaborare, consultare sau informare
de servicii stabiliţi într-un stat membru al Uniunii Europene. prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Libera circulaţie a serviciilor societăţii informaţionale oferite de un
furnizor stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene nu poate fi CAPITOLUL II
restrânsă în România prin aplicarea unor prevederi legale care fac parte Furnizarea serviciilor societăţii informaţionale
din legislaţia coordonată. ARTICOLUL 4
(4) Alin. (2) şi (3) nu se aplică în următoarele domenii: Principiile furnizării serviciilor societăţii informaţionale
a) dreptul de proprietate intelectuală şi dreptul de proprietate (1) Furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale de către
industrială; persoanele fizice sau juridice nu este supusă nici unei autorizări
b) emisiunea de monedă electronică, în condiţiile prevăzute în normele prealabile şi se desfăşoară în concordanţă cu principiile concurenţei
metodologice de aplicare a prezentei legi; libere şi loiale, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
c) publicitatea pentru organisme de investiţii colective în valori (2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere dispoziţiilor legale care
mobiliare; impun autorizarea prealabilă în vederea desfăşurării unor activităţi de
d) activităţile de asigurare, în condiţiile prevăzute în normele către persoanele fizice sau juridice, dacă dispoziţiile în cauză nu vizează
metodologice de aplicare a prezentei legi; în mod expres şi exclusiv serviciile societăţii informaţionale sau
e) libertatea părţilor de a alege legea aplicabilă contractului, când furnizorii de servicii, în înţelesul prezentei legi.
părţile au acest drept; (3) Furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale de către
f) obligaţii rezultate din contractele încheiate cu consumatorii; furnizorii de servicii stabiliţi în statele membre ale Uniunii Europene se
g) cerinţele de formă prevăzute pentru validitatea actelor juridice prin face în condiţiile prevăzute în Acordul european instituind o asociere
care se creează, se modifică, se sting sau se transmit drepturi reale între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele
asupra unor bunuri imobile situate pe teritoriul României; membre ale acestora, pe de altă parte.
h) cerinţele aplicabile bunurilor ca atare şi livrării acestora;
COMERŢUL ELECTRO IC 111 112 E-COMMERCE

(4) Furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale de către clară, vizibil şi permanent, în interiorul paginii de web prin intermediul
furnizorii de servicii stabiliţi în alte state se face în condiţiile acordurilor căreia este oferit serviciul respectiv, în condiţiile menţionate la alin. (1).
bilaterale încheiate cu statele respective, la care România este parte. ARTICOLUL 6
ARTICOLUL 5 Comunicările comerciale
Informaţii generale (1) Efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică este
(1) Furnizorul de servicii are obligaţia de a pune la dispoziţie interzisă, cu excepţia cazului în care destinatarul şi-a exprimat în
destinatarilor şi autorităţilor publice mijloace care să permită accesul prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări.
facil, direct, permanent şi gratuit cel puţin la următoarele informaţii: (2) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii
a) numele sau denumirea furnizorului de servicii; informaţionale sau o parte a acestuia, în măsura în care sunt permise,
b) domiciliul sau sediul furnizorului de servicii; trebuie să respecte cel puţin următoarele condiţii:
c) numerele de telefon, fax, adresa de poştă electronică şi orice alte a) să fie clar identificabile ca atare;
date necesare contactării furnizorului de servicii în mod direct şi efectiv; b) persoana fizică sau juridică în numele căreia sunt făcute să fie clar
d) numărul de înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, identificată;
în cazul în care furnizorul de servicii este înscris în registrul comerţului c) ofertele promoţionale, precum reducerile, premiile şi cadourile, să
sau în alt registru public similar; fie clar identificabile, iar condiţiile care trebuie îndeplinite pentru
e) codul de înregistrare fiscală; obţinerea lor să fie uşor accesibile şi clar prezentate;
f) datele de identificare ale autorităţii competente, în cazul în care d) competiţiile şi jocurile promoţionale să fie clar identificabile ca
activitatea furnizorului de servicii este supusă unui regim de autorizare; atare, iar condiţiile de participare să fie uşor accesibile şi clar prezentate;
g) titlul profesional şi statul în care a fost acordat, corpul profesional e) orice alte condiţii impuse prin dispoziţiile legale în vigoare.
sau orice alt organism similar din care face parte, indicarea (3) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii
reglementărilor aplicabile profesiei respective în statul în care furnizorul informaţionale sau o parte a acestuia, atunci când acest serviciu este
de servicii este stabilit, precum şi a mijloacelor de acces la acestea, în furnizat de un membru al unei profesii liberale, sunt permise, sub
cazul în care furnizorul de servicii este membru al unei profesii liberale; condiţia respectării dispoziţiilor legale şi a reglementărilor aplicabile
h) tarifele aferente serviciilor oferite, care trebuie indicate cu profesiei respective, care privesc, în special, independenţa, demnitatea şi
respectarea normelor privind comercializarea produselor şi serviciilor de onoarea profesiei, secretul profesional şi corectitudinea faţă de clienţi şi
piaţă, cu precizarea scutirii, includerii sau neincluderii taxei pe valoarea faţă de ceilalţi membri ai profesiei.
adăugată, precum şi a cuantumului acesteia; (4) Furnizorii de servicii ale societăţii informaţionale care efectuează
i) includerea sau neincluderea în preţ a cheltuielilor de livrare, precum comunicări comerciale au obligaţia de a respecta prevederile alin. (1)-
şi valoarea acestora, dacă este cazul; (3).
j) orice alte informaţii pe care furnizorul de servicii este obligat să le
pună la dispoziţie destinatarilor, în conformitate cu prevederile legale în CAPITOLUL III
vigoare. Contractele încheiate prin mijloace electronice
(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită în cazul în ARTICOLUL 7
care furnizorul unui serviciu afişează aceste informaţii într-o formă Validitatea, efectele juridice şi proba contractelor încheiate
prin mijloace electronice
COMERŢUL ELECTRO IC 113 114 E-COMMERCE

(3) Furnizorul de servicii poate deroga de la dispoziţiile alin. (1) şi (2)


(1) Contractele încheiate prin mijloace electronice produc toate numai în situaţia în care a convenit altfel cu destinatarul, cu condiţia ca
efectele pe care legea le recunoaşte contractelor, atunci când sunt nici una dintre părţi să nu aibă calitatea de consumator.
întrunite condiţiile cerute de lege pentru validitatea acestora. (4) Clauzele şi condiţiile generale ale contractului propus trebuie puse
(2) Pentru validitatea contractelor încheiate prin mijloace electronice la dispoziţie destinatarului într-un mod care să îi permită acestuia să le
nu este necesar consimţământul prealabil al părţilor asupra utilizării stocheze şi să le reproducă.
mijloacelor electronice. (5) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în privinţa contractelor
(3) Proba încheierii contractelor prin mijloace electronice şi a încheiate exclusiv prin poştă electronică sau prin alte mijloace de
obligaţiilor care rezultă din aceste contracte este supusă dispoziţiilor comunicare individuală echivalente.
dreptului comun în materie de probă şi prevederilor Legii nr. 455/2001 ARTICOLUL 9
privind semnătura electronică. Încheierea contractului prin mijloace electronice
ARTICOLUL 8 (1) Dacă părţile nu au convenit altfel, contractul se consideră încheiat
Informarea destinatarilor în momentul în care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la
(1) Furnizorul de servicii este obligat să pună la dispoziţie cunoştinţa ofertantului.
destinatarului, înainte ca destinatarul să trimită oferta de a contracta sau (2) Contractul care, prin natura sa ori la cererea beneficiarului, impune
acceptarea ofertei ferme de a contracta făcute de furnizorul de servicii, o executare imediată a prestaţiei caracteristice se consideră încheiat în
cel puţin următoarele informaţii care trebuie să fie exprimate în mod momentul în care debitorul acesteia a început executarea, în afară de
clar, neechivoc şi într-un limbaj accesibil: cazul în care ofertantul a cerut ca în prealabil să i se comunice
a) etapele tehnice care trebuie urmate pentru a încheia contractul; acceptarea. În acest ultim caz se aplică prevederile alin. (1).
b) dacă contractul, o dată încheiat, este stocat sau nu de către (3) În cazul în care destinatarul trimite prin mijloace electronice oferta
furnizorul de servicii şi dacă este accesibil sau nu; de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a contracta făcute de
c) mijloacele tehnice pe care furnizorul de servicii le pune la dispoziţie furnizorul de servicii, furnizorul de servicii are obligaţia de a confirma
destinatarului pentru identificarea şi corectarea erorilor survenite cu primirea ofertei sau, după caz, a acceptării acesteia, în unul dintre
ocazia introducerii datelor; următoarele moduri:
d) limba în care se poate încheia contractul; a) trimiterea unei dovezi de primire prin poşta electronică sau printr-un
e) codurile de conduită relevante la care furnizorul de servicii subscrie, alt mijloc de comunicare individuală echivalent, la adresa indicată de
precum şi informaţii despre modul în care aceste coduri pot fi consultate către destinatar, în termen de 24 de ore de la primirea ofertei sau
prin mijloace electronice; acceptării;
f) orice alte condiţii impuse prin dispoziţiile legale în vigoare. b) confirmarea primirii ofertei sau a acceptării ofertei, printr-un mijloc
(2) Furnizorul de servicii are obligaţia să ofere destinatarului echivalent celui utilizat pentru trimiterea ofertei sau a acceptării ofertei,
posibilitatea de a utiliza un procedeu tehnic adecvat, eficace şi accesibil, de îndată ce oferta sau acceptarea a fost primită de furnizorul de servicii,
care să permită identificarea şi corectarea erorilor survenite cu ocazia cu condiţia ca această confirmare să poată fi stocată şi reprodusă de către
introducerii datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptării acesteia. destinatar.
(4) Oferta sau acceptarea ofertei, precum şi confirmarea primirii ofertei
sau a acceptării ofertei, efectuate în unul dintre modurile prevăzute la
COMERŢUL ELECTRO IC 115 116 E-COMMERCE

alin. (3), se consideră primite atunci când părţile cărora le sunt adresate (1) Dacă un serviciu al societăţii informaţionale constă în transmiterea
pot să le acceseze. într-o reţea de comunicaţii a informaţiei furnizate de un destinatar al
(5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în privinţa contractelor încheiate serviciului respectiv sau în asigurarea accesului la o reţea de
exclusiv prin poştă electronică sau prin alte mijloace de comunicare comunicaţii, furnizorul acelui serviciu nu răspunde pentru informaţia
individuală echivalente. transmisă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
ARTICOLUL 10 a) transmiterea nu a fost iniţiată de furnizorul de servicii;
Condiţii privind păstrarea sau prezentarea informaţiei b) alegerea persoanei care recepţionează informaţia transmisă nu a
(1) Acolo unde legea impune ca informaţia să fie prezentată sau aparţinut furnizorului de servicii;
păstrată în forma sa originală, această cerinţă este îndeplinită dacă sunt c) conţinutul informaţiei transmise nu a fost influenţat în nici un fel de
întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: către furnizorul de servicii, în sensul că nu i se poate atribui nici selecţia
a) există garanţia integrităţii informaţiei, asigurată prin respectarea şi nici o eventuală modificare a acestei informaţii.
standardelor naţionale în domeniu, din momentul în care a fost generată; (2) Transmiterea informaţiei şi asigurarea accesului, menţionate la alin.
b) mesajul este semnat utilizându-se semnătura electronică extinsă a (1), includ şi stocarea automată, intermediară şi temporară a informaţiei
emitentului; transmise, în măsura în care această operaţie are loc exclusiv în scopul
c) informaţia poate fi imediat furnizată şi prezentată la cerere. ca informaţia respectivă să tranziteze reţeaua de comunicaţii şi cu
(2) Destinatarul comerciant acţionează pe riscul propriu, dacă a ştiut condiţia ca informaţia să nu fie stocată pentru o perioadă care depăşeşte
sau ar fi trebuit să ştie, în concordanţă cu practicile comerciale curente în mod nejustificat durata necesară transmiterii ei.
sau ca urmare a folosirii procedurilor convenite expres cu emitentul, că ARTICOLUL 13
informaţia conţinută într-un mesaj electronic a fost alterată în timpul Stocarea temporară a informaţiei, stocarea-caching
transmiterii sau prelucrării sale. Dacă un serviciu al societăţii informaţionale constă în transmiterea
CAPITOLUL IV într-o reţea de comunicaţii a informaţiei furnizate de un destinatar al
Răspunderea furnizorilor de servicii serviciului respectiv, furnizorul acelui serviciu nu răspunde pentru
ARTICOLUL 11 stocarea automată, intermediară şi temporară a informaţiei transmise, în
Principii generale măsura în care această operaţie are loc exclusiv în scopul de a face mai
(1) Furnizorii de servicii sunt supuşi dispoziţiilor legale referitoare la eficientă transmiterea informaţiei către alţi destinatari, la cererea
răspunderea civilă, penală şi contravenţională, în măsura în care prin acestora, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
prezenta lege nu se dispune altfel. a) furnizorul de servicii nu aduce modificări informaţiei transmise;
(2) Furnizorii de servicii răspund pentru informaţia furnizată de ei b) furnizorul de servicii îndeplineşte condiţiile legale privind accesul
înşişi sau pe seama lor. la informaţia respectivă;
(3) Furnizorii de servicii nu răspund pentru informaţia transmisă, c) furnizorul de servicii respectă regulile sau uzanţele referitoare la
stocată sau la care facilitează accesul, în condiţiile prevăzute la art. 12- actualizarea informaţiei, astfel cum acestea sunt larg recunoscute şi
15. aplicate în industrie;
ARTICOLUL 12 d) furnizorul de servicii nu împiedică utilizarea legală de către orice
Intermedierea prin simpla transmitere persoană a tehnologiilor larg recunoscute şi aplicate în industrie, în
vederea obţinerii de date despre natura sau utilizarea informaţiei;
COMERŢUL ELECTRO IC 117 118 E-COMMERCE

e) furnizorul de servicii acţionează rapid în vederea eliminării pentru informaţia în cauză, dacă este îndeplinită oricare dintre
informaţiei pe care a stocat-o sau în vederea blocării accesului la aceasta, următoarele condiţii:
din momentul în care a cunoscut efectiv faptul că informaţia transmisă a) furnizorul nu are cunoştinţă despre faptul că activitatea sau
iniţial a fost eliminată din reţeaua de comunicaţii ori că accesul la ea a informaţia la care facilitează accesul este nelegală şi, în ceea ce priveşte
fost blocat sau faptul că eliminarea ori blocarea accesului a avut loc prin acţiunile în daune, nu are cunoştinţă despre fapte sau circumstanţe din
efectul deciziei unei autorităţi publice. care să rezulte că activitatea ori informaţia în cauză ar putea prejudicia
ARTICOLUL 14 drepturile unui terţ;
Stocarea permanentă a informaţiei, stocarea-hosting b) având cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia
(1) Dacă un serviciu al societăţii informaţionale constă în stocarea respectivă este nelegală ori despre fapte sau circumstanţe din care să
informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, furnizorul rezulte că activitatea sau informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile
acelui serviciu nu răspunde pentru informaţia stocată la cererea unui unui terţ, furnizorul acţionează rapid în vederea eliminării posibilităţii de
destinatar, dacă este îndeplinită oricare din următoarele condiţii: acces oferite sau a blocării utilizării acesteia.
a) furnizorul de servicii nu are cunoştinţă despre faptul că activitatea (2) Furnizorul de servicii răspunde pentru informaţia în cauză atunci
sau informaţia stocată este nelegală şi, în ceea ce priveşte acţiunile în când caracterul nelegal al acesteia a fost constatat printr-o decizie a unei
daune, nu are cunoştinţă despre fapte sau circumstanţe din care să rezulte autorităţi publice.
că activitatea sau informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile unui (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care destinatarul
terţ; acţionează din ordinul sau sub comanda furnizorului de servicii.
b) având cunoştinţă despre faptul că activitatea sau informaţia
respectivă este nelegală ori despre fapte sau circumstanţe din care să CAPITOLUL V
rezulte că activitatea ori informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile Supraveghere şi control
unui terţ, furnizorul de servicii acţionează rapid în vederea eliminării sau ARTICOLUL 16
a blocării accesului la aceasta. Obligaţiile furnizorilor de servicii
(2) Furnizorul de servicii are cunoştinţă despre faptul că activitatea sau (1) Furnizorii de servicii sunt obligaţi să informeze de îndată
informaţia este nelegală atunci când caracterul nelegal al acesteia a fost autorităţile publice competente despre activităţile cu aparenţă nelegală
constatat printr-o decizie a unei autorităţi publice. desfăşurate de destinatarii serviciilor lor sau despre informaţiile cu
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care destinatarul aparenţă nelegală furnizate de aceştia.
acţionează sub autoritatea sau controlul furnizorului de servicii. (2) Furnizorii de servicii sunt obligaţi să comunice de îndată
ARTICOLUL 15 autorităţilor prevăzute la alin. (1), la cererea acestora, informaţii care să
Instrumente de căutare a informaţiilor şi legături cu alte pagini de web permită identificarea destinatarilor serviciilor lor, cu care aceşti furnizori
(1) Furnizorul unui serviciu al societăţii informaţionale care facilitează au încheiat contracte privind stocarea permanentă a informaţiei.
accesul la informaţia furnizată de alţi furnizori de servicii sau de (3) Furnizorii de servicii sunt obligaţi să întrerupă, temporar sau
destinatarii serviciilor oferite de alţi furnizori, prin punerea la dispoziţie permanent, transmiterea într-o reţea de comunicaţii sau stocarea
destinatarilor serviciului său a unor instrumente de căutare a informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, în special
informaţiilor sau a unor legături cu alte pagini de web, nu răspunde prin eliminarea informaţiei sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o
reţea de comunicaţii sau prestarea oricărui alt serviciu al societăţii
COMERŢUL ELECTRO IC 119 120 E-COMMERCE

informaţionale, dacă aceste măsuri au fost dispuse de o autoritate şi scopul solicitării, şi poate stabili termene până la care aceste informaţii
publică, din oficiu sau la primirea unei plângeri ori sesizări din partea să îi fie furnizate, sub sancţiunea prevăzută de prezenta lege.
oricărei persoane. (4) În vederea descoperirii şi investigării încălcărilor prevederilor
(4) Plângerea prevăzută la alin. (3) poate fi făcută de către orice prezentei legi şi ale normelor sale de aplicare Autoritatea acţionează prin
persoană care se consideră prejudiciată prin conţinutul informaţiei în personalul de control împuternicit în acest scop.
cauză. Plângerea sau sesizarea se întocmeşte în formă scrisă, cu arătarea (5) În exercitarea atribuţiilor de investigare personalul de control
motivelor pe care se întemeiază, şi va fi în mod obligatoriu datată şi împuternicit în acest scop al Autorităţii sau al persoanei juridice
semnată. Plângerea nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având prevăzute la alin. (12) poate solicita furnizorilor de servicii informaţiile
acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost anterior introdusă. care îi sunt necesare, menţionând baza legală şi scopul solicitării, şi
(5) Decizia autorităţii trebuie motivată şi se comunică părţilor poate stabili termene până la care aceste informaţii să îi fie furnizate, sub
interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii sau a sancţiunea prevăzută de prezenta lege.
sesizării ori, dacă autoritatea a acţionat din oficiu, în termen de 15 zile de (6) Autoritatea dispune efectuarea de investigaţii, în condiţiile
la data la care a fost emisă. prezentei legi, din oficiu sau la primirea unei plângeri ori sesizări din
(6) Împotriva unei decizii luate potrivit prevederilor alin. (3) persoana partea oricărei persoane.
interesată poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la (7) Personalul de control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau al
comunicare, sub sancţiunea decăderii, la instanţa de contencios persoanei juridice prevăzute la alin. (12) poate să solicite declaraţii sau
administrativ competentă. Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea orice documente necesare pentru îndeplinirea misiunii, să sigileze, să
părţilor. Sentinţa este definitivă. ridice orice registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte
ARTICOLUL 17 evidenţe, eliberând persoanei supuse investigaţiei copii de pe originale,
Autorităţi competente ori să obţină copii, lăsându-i acesteia originalele; de asemenea, este
(1) Autoritatea de reglementare în comunicaţii şi tehnologia autorizat să facă inspecţii inopinate, al căror rezultat va fi consemnat
informaţiei, denumită în continuare Autoritatea, este competentă să într-un proces-verbal de constatare, şi să primească, la convocare sau la
supravegheze şi să controleze respectarea de către furnizorii de servicii a faţa locului, informaţii şi justificări.
prevederilor prezentei legi şi a normelor metodologice de aplicare a (8) Organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi oricare
acesteia, să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la alte instituţii şi autorităţi publice sunt obligate să permită personalului de
art. 22. control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau, după caz, al
(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), prin autorităţi publice, persoanei juridice prevăzute la alin. (12) accesul la documentele, datele
în sensul art. 3 alin. (5), art. 5, 13, art. 14 alin. (2), art. 15 alin. (2), art. şi informaţiile deţinute de acestea, în măsura în care sunt necesare
16 alin. (1) şi (3), art. 23 alin. (2) şi art. 30 alin. (1), se înţelege acele îndeplinirii misiunii legale a Autorităţii, fără a se putea opune caracterul
autorităţi ale administraţiei publice sau, acolo unde este cazul, instanţe de secret de stat sau secret de serviciu al unor asemenea documente, date
de judecată, a căror competenţă în materia respectivă este stabilită prin şi informaţii.
dispoziţiile legale în vigoare, aplicabile în fiecare caz. (9) Personalul de control împuternicit în acest scop, primind acces la
(3) Autoritatea poate solicita furnizorilor de servicii orice informaţii documentele, datele şi informaţiile menţionate la alin. (8), este ţinut la
necesare în vederea exercitării atribuţiilor sale, menţionând baza legală observarea strictă a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu,
atribuit legal respectivelor documente, date şi informaţii.
COMERŢUL ELECTRO IC 121 122 E-COMMERCE

(10) Autoritatea sesizează organele de urmărire penală ori de câte ori b) facilitarea accesului la codurile de conduită prin mijloace
constată încălcări ale legii penale. electronice;
(11) Autoritatea informează furnizorii de servicii, destinatarii, statele c) popularizarea codurilor de conduită la nivel naţional şi transmiterea
membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană cu privire la toate acestora, precum şi a evaluărilor privind aplicarea şi impactul lor practic
aspectele legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi cooperează cu către statele membre ale Uniunii Europene şi către Comisia Europeană.
autorităţile competente din alte state în vederea exercitării eficiente a
supravegherii şi controlului asupra activităţii furnizorilor de servicii. CAPITOLUL VII
(12) Autoritatea poate delega exercitarea atribuţiilor prevăzute în Sancţiuni civile şi contravenţionale
prezentul articol unei alte persoane juridice de drept public, cu atribuţii ARTICOLUL 21
de supraveghere şi control în domeniul telecomunicaţiilor. Nulitatea relativă a contractelor privind servicii ale societăţii
(13) Pentru scopurile aplicării prezentei legi, până la înfiinţarea informaţionale
Autorităţii atribuţiile acesteia sunt îndeplinite de Ministerul Orice contract privind furnizarea de servicii ale societăţii
Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. informaţionale este anulabil la cererea destinatarului, dacă a fost încheiat
ARTICOLUL 18 cu un furnizor de servicii care:
Coduri de conduită a) nu a pus la dispoziţie destinatarului, în condiţiile prevăzute de lege,
(1) Asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale cu caracter informaţiile prevăzute la art. 5 lit. a)-i), ori nu a furnizat toate aceste
profesional ori comercial sau cele constituite în scopul protecţiei informaţii, sau a furnizat informaţii inexacte;
consumatorilor, a minorilor sau a persoanelor cu handicap pot elabora b) nu a pus la dispoziţie destinatarului, în condiţiile prevăzute de lege,
coduri de conduită în colaborare cu Autoritatea şi Ministerul Justiţiei, în informaţiile menţionate la art. 8 alin. (1) lit. a)-e), ori nu a furnizat toate
vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor prezentei legi. aceste informaţii, sau a furnizat informaţii inexacte, dacă nu sunt
(2) Autoritatea şi Ministerul Justiţiei vor urmări includerea în codurile aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5);
de conduită prevăzute la alin. (1) în special a unor prevederi referitoare c) a încălcat obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (2), dacă nu sunt
la: aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5);
a) soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară; d) a încălcat obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (4).
b) întreruperea, temporară sau permanentă, a transmiterii într-o reţea ARTICOLUL 22
de comunicaţii sau a stocării informaţiei furnizate de un destinatar al Contravenţii
serviciului, în special prin eliminarea informaţiei ori blocarea accesului Constituie contravenţie, dacă nu este săvârşită în astfel de condiţii
la aceasta, a accesului la o reţea de comunicaţii sau a prestării oricărui alt încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune, şi se sancţionează cu
serviciu al societăţii informaţionale; amendă de la 10.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta furnizorului de
c) protecţia destinatarilor cu privire la efectuarea comunicărilor servicii care:
comerciale; a) efectuează comunicări comerciale încălcând condiţiile stabilite la
d) protecţia minorilor şi a demnităţii umane. art. 6 alin. (1) şi alin. (2) lit. a)-d);
(3) Autoritatea şi Ministerul Justiţiei susţin: b) nu pune la dispoziţie destinatarilor şi autorităţilor publice, în
a) traducerea codurilor de conduită în limbi de circulaţie condiţiile prevăzute de lege, informaţiile prevăzute la art. 5 lit. a)-i), ori
internaţională; nu furnizează toate aceste informaţii, sau furnizează informaţii inexacte;
COMERŢUL ELECTRO IC 123 124 E-COMMERCE

c) nu pune la dispoziţie destinatarului, în condiţiile prevăzute de lege,


informaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)-e), ori nu furnizează toate ARTICOLUL 24
aceste informaţii, sau furnizează informaţii inexacte, dacă nu sunt Falsificarea instrumentelor de plată electronică
aplicabile prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); (1) Falsificarea unui instrument de plată electronică se pedepseşte cu
d) încalcă obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (2), dacă nu sunt aplicabile închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
prevederile art. 8 alin. (3) sau (5); (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează punerea în circulaţie, în orice
e) încalcă obligaţia prevăzută la art. 8 alin. (4); mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deţinerea lor în
f) încalcă obligaţia prevăzută la art. 9 alin. (3); vederea punerii în circulaţie.
g) încalcă obligaţiile prevăzute la art. 16 alin. (1)-(3); (3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor
h) nu furnizează informaţiile solicitate potrivit art. 17 alin. (3) sau (5), drepturi, dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite de o
ori nu furnizează toate aceste informaţii, sau furnizează informaţii persoană care, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu:
inexacte. a) realizează operaţii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată
ARTICOLUL 23 electronică ori efectuării tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor 10; sau
(1) Constatarea contravenţiei prevăzute la art. 22 lit. a) şi aplicarea b) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau
sancţiunii corespunzătoare se fac, la sesizarea oricărei persoane sau din utilizarea instrumentelor de plată electronică; sau
oficiu, de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii de reglementare c) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate
în comunicaţii şi tehnologia informaţiei sau ai autorităţii de implicate în efectuarea tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10.
supraveghere prevăzute de Legea nr. 677/2001 privind protecţia (4) Tentativa se pedepseşte.
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera ARTICOLUL 25
circulaţie a acestor date. Deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la electronică. Fabricarea ori deţinerea de echipamente, inclusiv hardware
art. 22 lit. b)-h) se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată
sau ai celorlalte autorităţi publice competente, la sesizarea oricărei electronică se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
persoane sau din oficiu. ARTICOLUL 26
(3) Constatarea contravenţiilor se poate face, în toate cazurile, şi de Falsul în declaraţii în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de
către ofiţerii sau subofiţerii de poliţie. plată electronică
(4) Contravenţiilor prevăzute la art. 22 le sunt aplicabile prevederile Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unei instituţii
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al bancare, de credit sau financiare ori oricărei alte persoane juridice
contravenţiilor, cu modificările ulterioare. autorizate în condiţiile legii să emită instrumente de plată electronică sau
să accepte tipurile de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10, în vederea
CAPITOLUL VIII emiterii sau utilizării unui instrument de plată electronică, pentru sine
Infracţiuni săvârşite în legătură cu emiterea şi utilizarea instrumentelor sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia
de plată electronică şi cu utilizarea datelor de identificare în vederea făcută serveşte pentru emiterea sau utilizarea acelui instrument, se
efectuării de operaţiuni financiare pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
COMERŢUL ELECTRO IC 125 126 E-COMMERCE

ARTICOLUL 27 ARTICOLUL 29
Efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos Efectuarea de operaţiuni neautorizate într-un sistem informatic
(1) Efectuarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10, prin (1) Accesul neautorizat într-un sistem informatic sau într-un domeniu
utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimţământul (2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau
titularului instrumentului respectiv, se pedepseşte cu închisoare 1-10 ani. domeniu pentru uzul personal ori către terţi se pedepseşte cu închisoare
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează efectuarea uneia dintre de la 1 la 12 ani.
operaţiunile prevăzute la art 1. pct 10., prin utilizarea neautorizată a (3) Modificarea, distrugerea parţială sau totală, în mod neautorizat, a
oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare informaţiei stocate într-un sistem informatic sau domeniu se pedepseşte
fictive. cu închisoare de la 3 la 15 ani.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează transmiterea neautorizată ARTICOLUL 30
către altă persoană a oricăror date de identificare, în vederea efectuării Constatarea şi judecarea infracţiunilor
uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10. (1) Infracţiunile prevăzute în prezenta lege se constată de către
(4) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor autorităţile publice competente, care înaintează actul de constatare la
drepturi, dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) sunt săvârşite de o organul local de urmărire penală.
persoană care, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu: (2) Infracţiunile prevăzute la art. 24 şi 25 se judecă, în primă instanţă,
a) realizează operaţii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată de către tribunal.
electronică ori efectuării tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. (3) Prevederile prezentului capitol se completează cu dispoziţiile
10; sau Codului penal şi ale Codului de procedură penală.
b) are acces la mecanismele de securitate implicate în emiterea sau
utilizarea instrumentelor de plată electronică; sau CAPITOLUL IX
c) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate Dispoziţii finale
implicate în efectuarea tipurilor de operaţiuni prevăzute la art. 1 pct. 10. ARTICOLUL 31
(5) Tentativa se pedepseşte. Sarcina probei în cazul litigiilor privind furnizarea de servicii ale
ARTICOLUL 28 societăţii informaţionale
Acceptarea operaţiunilor financiare efectuate în mod fraudulos În cazul oricărui litigiu privind furnizarea unui serviciu al societăţii
(1) Acceptarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10, informaţionale, declanşat între furnizorul serviciului respectiv şi un
cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată destinatar al acestui serviciu, sarcina probei îndeplinirii obligaţiilor
electronică falsificat sau utilizat fără consimţământul titularului său, se prevăzute la art. 5, 6, 8 şi 9 revine furnizorului de servicii dacă
pedepseşte cu închisoare de la 1 la 12 ani. destinatarul are calitatea de consumator.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează acceptarea uneia dintre ARTICOLUL 32
operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 10, cunoscând că este efectuată prin Abrogarea unor dispoziţii contrare
utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea Litera f) a articolului 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 130/2000 privind
de date de identificare fictive. regimul juridic al contractelor la distanţă se abrogă.
(3) Tentativa se pedepseşte.
COMERŢUL ELECTRO IC 127 128 E-COMMERCE

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în


49
Din legea privind semnătura electronică : aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă;
5. semnatar reprezintă o persoană care deţine un dispozitiv de creare a
CAPITOLUL I semnăturii electronice şi care acţionează fie în nume propriu, fie ca
Dispoziţii generale reprezentant al unui terţ;
SECŢIUEA 1 6. date de creare a semnăturii electronice reprezintă orice date în formă
Principii generale electronică cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei
Art. 1. - Prezenta lege stabileşte regimul juridic al semnăturii criptografice private, care sunt folosite de semnatar pentru crearea unei
electronice şi al înscrisurilor în formă electronică, precum şi condiţiile semnături electronice;
furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. 7. dispozitiv de creare a semnăturii electronice reprezintă software
Art. 2. - Prezenta lege se completează cu dispoziţiile legale privind şi/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de
încheierea, validitatea şi efectele actelor juridice. creare a semnăturii electronice;
Art. 3. - Nici o dispoziţie a prezentei legi nu poate fi interpretată în 8. dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice reprezintă acel
sensul limitării autonomiei de voinţă şi a libertăţii contractuale a părţilor. dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplineşte cumulativ
SECŢIUEA a 2-a următoarele condiţii:
Definiţii a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să
Art. 4. - În înţelesul prezentei legi: poată apărea numai o singură dată şi confidenţialitatea acestora să poată
1. date în formă electronică sunt reprezentări ale informaţiei într-o fi asigurată;
formă convenţională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să
stocării acesteia prin mijloace electronice; nu poată fi deduse;
2. înscris în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele
electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau tehnice disponibile la momentul generării acesteia;
litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de
a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane
similar; neautorizate;
3. semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie
ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc semnate, şi nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului
ca metodă de identificare; înainte de finalizarea procesului de semnare;
4. semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică 9. date de verificare a semnăturii electronice reprezintă date în formă
care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: electronică, cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt
a) este legată în mod unic de semnatar; utilizate în scopul verificării unei semnături electronice;
b) asigură identificarea semnatarului; 10. dispozitiv de verificare a semnăturii electronice reprezintă software
c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; şi/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de
verificare a semnăturii electronice;
49
http://internetlegi.hypermart.net/legis1.htm
COMERŢUL ELECTRO IC 129 130 E-COMMERCE

11. certificat reprezintă o colecţie de date în formă electronică ce atestă Art. 8. - (1) În cazul în care una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau
legătura dintre datele de verificare a semnăturii electronice şi o persoană, semnătura, instanţa va dispune întotdeauna ca verificarea să se facă prin
confirmând identitatea acelei persoane; expertiză tehnică de specialitate.
12. certificat calificat reprezintă un certificat care satisface condiţiile (2) În acest scop, expertul sau specialistul este dator să solicite
prevăzute la art. 18 şi care este eliberat de un furnizor de servicii de certificate calificate, precum şi orice alte documente necesare, potrivit
certificare ce satisface condiţiile prevăzute la art. 20; legii, pentru identificarea autorului înscrisului, a semnatarului ori a
13. furnizor de servicii de certificare reprezintă orice persoană, română titularului de certificat.
sau străină, care eliberează certificate sau care prestează alte servicii Art. 9. - (1) Partea care invocă înaintea instanţei o semnătură
legate de semnătura electronică; electronică extinsă trebuie să probeze că aceasta îndeplineşte condiţiile
14. furnizor de servicii de certificare calificată este acel furnizor de prevăzute la art. 4 pct. 4.
servicii de certificare care eliberează certificate calificate; (2) Semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat
15. produs asociat semnăturii electronice reprezintă software sau eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată
hardware, destinat a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 4.
pentru prestarea serviciilor legate de semnătura electronică sau destinat a Art. 10. - (1) Partea care invocă înaintea instanţei un certificat calificat
fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnăturii electronice. trebuie să probeze că furnizorul de servicii de certificare care a eliberat
respectivul certificat îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 20.
CAPITOLUL II (2) Furnizorul de servicii de certificare acreditat este prezumat a
Regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică îndeplini condiţiile prevăzute la art. 20.
Art. 5. - Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat Art. 11. - (1) Partea care invocă înaintea instanţei un mecanism
sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un securizat de creare a semnăturii trebuie să probeze că acesta îndeplineşte
certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 8.
generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii (2) Dispozitivul securizat de generare a semnăturii, omologat în sensul
electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu prezentei legi, este prezumat a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 4 pct.
înscrisul sub semnătură privată. 8.
Art. 6. - Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat
sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel CAPITOLUL III
căruia i se opune, are acelaşi efect ca actul autentic între cei care l-au Furnizarea serviciilor de certificare
subscris şi între cei care le reprezintă drepturile.
Art. 7. - În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o SECŢIUEA 1
condiţie de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă Dispoziţii comune
electronică îndeplineşte această cerinţă dacă i s-a încorporat, ataşat sau i
s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat Art. 12. - (1) Furnizarea serviciilor de certificare nu este supusă nici
calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a unei autorizări prealabile şi se desfăşoară în concordanţă cu principiile
semnăturii. concurenţei libere şi loiale, cu respectarea actelor normative în vigoare.
COMERŢUL ELECTRO IC 131 132 E-COMMERCE

(2) Furnizarea serviciilor de certificare de către furnizorii stabiliţi în (2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor fi formulate în scris, într-un
statele membre ale Uniunii Europene se face în condiţiile prevăzute în limbaj accesibil, şi vor fi transmise prin mijloace electronice, în condiţii
Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, care să permită stocarea şi reproducerea lor.
Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. (3) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor face referire cel puţin la:
Art. 13. - (1) Cu 30 de zile înainte de începerea activităţilor legate de a) procedura ce trebuie urmată în scopul creării şi verificării semnăturii
certificarea semnăturilor electronice persoanele care intenţionează să electronice;
furnizeze servicii de certificare au obligaţia de a notifica autoritatea de b) tarifele percepute;
reglementare şi supraveghere specializată în domeniu cu privire la data c) modalităţile şi condiţiile concrete de utilizare a certificatelor,
începerii acestor activităţi. inclusiv limitele impuse utilizării acestora, cu condiţia ca aceste limite să
(2) O dată cu efectuarea notificării prevăzute la alin. (1) furnizorii de poată fi cunoscute de terţi;
servicii de certificare au obligaţia de a comunica autorităţii de d) obligaţiile care incumbă, potrivit prezentei legi, titularului
reglementare şi supraveghere specializate în domeniu toate informaţiile certificatului şi furnizorului de servicii de certificare;
referitoare la procedurile de securitate şi de certificare utilizate, precum e) existenţa unei acreditări, dacă este cazul;
şi orice alte informaţii cerute de autoritatea de reglementare şi f) condiţiile contractuale de eliberare a certificatului, inclusiv
supraveghere specializată în domeniu. eventualele limitări ale răspunderii furnizorului de servicii de certificare;
(3) Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a comunica g) căile de soluţionare a litigiilor;
autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, cu h) orice alte informaţii stabilite de autoritatea de reglementare şi
cel puţin 10 zile înainte, orice intenţie de modificare a procedurilor de supraveghere specializată în domeniu.
securitate şi de certificare, cu precizarea datei şi orei la care modificarea (4) Furnizorul de servicii de certificare va transmite solicitantului un
intră în vigoare, precum şi obligaţia de a confirma în termen de 24 de ore exemplar al certificatului.
modificarea efectuată. (5) Din momentul acceptării certificatului de către solicitant, furnizorul
(4) În cazurile de urgenţă, în care securitatea serviciilor de certificare de servicii de certificare va înscrie certificatul în registrul prevăzut la art.
este afectată, furnizorii pot efectua modificări ale procedurilor de 17.
securitate şi de certificare, urmând să comunice, în termen de 24 de ore, Art. 15. - (1) Persoanele fizice care prestează, conform legii, în nume
autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu propriu servicii de certificare, precum şi personalul angajat al
modificările efectuate şi justificarea deciziei luate. furnizorului de servicii de certificare, persoană fizică sau juridică, sunt
(5) Furnizorii de servicii de certificare sunt obligaţi să respecte, pe obligate să păstreze secretul informaţiilor încredinţate în cadrul
parcursul desfăşurării activităţii, procedurile de securitate şi de activităţii lor profesionale, cu excepţia celor în legătură cu care titularul
certificare declarate, potrivit alin. (2), (3) şi (4). certificatului acceptă să fie publicate sau comunicate terţilor.
Art. 14. - (1) Furnizorul de servicii de certificare va asigura accesul la (2) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (1) constituie infracţiune de
toate informaţiile necesare utilizării corecte şi în condiţii de siguranţă a divulgare a secretului profesional, prevăzută şi sancţionată de art. 196
serviciilor sale. Informaţiile respective vor fi furnizate anterior naşterii din Codul penal.
oricărui raport contractual cu persoana care solicită un certificat sau, (3) Nu constituie divulgare a secretului profesional comunicarea de
după caz, la cererea unui terţ care se prevalează de un asemenea informaţii către o autoritate publică, atunci când aceasta acţionează în
certificat. exercitarea şi în limitele competenţelor sale legale.
COMERŢUL ELECTRO IC 133 134 E-COMMERCE

(4) Obligaţia prevăzută la alin. (1) incumbă şi personalului autorităţii Art. 25. - Responsabilitatea aplicării dispoziţiilor prezentei legi şi a
de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, precum şi reglementărilor legate de aceasta revine autorităţii de reglementare şi
persoanelor împuternicite de aceasta. supraveghere specializate în domeniu.
Art. 16. - (1) Autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată Art. 26. - (1) În termen de cel mult 18 luni de la data publicării legii în
în domeniu şi furnizorii de servicii de certificare au obligaţia să respecte Monitorul Oficial al României, Partea I, se va înfiinţa autoritatea publică
dispoziţiile legale privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal. specializată, cu atribuţii de reglementare şi de supraveghere în domeniu,
(2) Furnizorii de servicii de certificare nu pot colecta date cu caracter în sensul prezentei legi.
personal decât de la persoana care solicită un certificat sau, cu (2) Până la înfiinţarea autorităţii menţionate la alin. (1) atribuţiile
consimţământul expres al acesteia, de la terţi. Colectarea se face doar în acesteia, în sensul prezentei legi, revin Ministerului Comunicaţiilor şi
măsura în care aceste informaţii sunt necesare în vederea eliberării şi Tehnologiei Informaţiei.
conservării certificatului. Datele pot fi colectate şi utilizate în alte Art. 27. - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei poate
scopuri doar cu consimţământul expres al persoanei care solicită delega, în tot sau în parte, atribuţiile sale de supraveghere, în sensul
certificatul. prezentei legi, unei alte autorităţi publice aflate în coordonare.
(3) Atunci când se utilizează un pseudonim, identitatea reală a Art. 28. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiinţează
titularului nu poate fi divulgată de către furnizorul de servicii de Registrul furnizorilor de servicii de certificare, denumit în continuare
certificare decât cu consimţământul titularului sau în cazurile prevăzute Registru, care se constituie şi se actualizează de către autoritatea de
la art. 15 alin. (3). reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. De la data
Art. 17. - (1) Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a crea înfiinţării autorităţii publice specializate prevăzute la art. 26 Registrul va
şi de a menţine un registru electronic de evidenţă a certificatelor fi preluat şi actualizat de această autoritate.
eliberate. (2) Registrul constituie evidenţa oficială:
(2) Registrul electronic de evidenţă a certificatelor eliberate trebuie să a) a furnizorilor de servicii de certificare care au sediul în România;
facă menţiune despre: b) a furnizorilor de servicii de certificare cu sediul sau domiciliul în alt
a) data şi ora exactă la care certificatul a fost eliberat; stat, ale căror certificate calificate sunt recunoscute conform art. 40.
b) data şi ora exactă la care expiră certificatul; (3) Registrul are rolul de a asigura, prin efectuarea înregistrărilor
c) dacă este cazul, data şi ora exactă la care certificatul a fost suspendat prevăzute de prezenta lege, stocarea datelor de identificare şi a unor
sau revocat, inclusiv cauzele care au condus la suspendare sau la informaţii legate de activitatea furnizorilor de servicii de certificare,
revocare. precum şi informarea publicului cu privire la datele şi informaţiile
(3) Registrul electronic de evidenţă a certificatelor eliberate trebuie să stocate.
fie disponibil permanent pentru consultare, inclusiv în regim on-line. (4) Conţinutul şi structura Registrului se stabilesc, prin reglementări,
de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în
CAPITOLUL IV domeniu.
Monitorizare şi control Art. 29. - (1) Înregistrarea în Registrul prevăzut la art. 28 a datelor de
SECŢIUEA 1 identificare şi a informaţiilor necesare cu privire la activitatea
Autoritatea de reglementare şi supraveghere furnizorilor de servicii de certificare menţionaţi la art. 28 alin. (2) se
efectuează pe bază de cerere individuală, care trebuie introdusă la
COMERŢUL ELECTRO IC 135 136 E-COMMERCE

autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu, cel activitate, pe o perioadă care nu poate depăşi 15 zile, dacă această
mai târziu la data începerii activităţii furnizorului. măsură se impune;
(2) Conţinutul obligatoriu al cererii prevăzute la alin. (1) şi e) să ia orice alte asemenea măsuri, în limitele legii.
documentaţia necesară se stabilesc prin reglementări de către autoritatea (4) Personalul cu atribuţii de control este obligat:
de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. a) să nu dezvăluie datele de care a luat cunoştinţă cu ocazia exercitării
Art. 30. - (1) Registrul este public şi se actualizează permanent. atribuţiilor sale;
(2) Condiţiile ţinerii Registrului, accesul efectiv la informaţiile pe care b) să păstreze confidenţialitatea surselor de informaţii în legătură cu
le conţine, informaţiile care pot fi oferite solicitanţilor şi modul de sesizările sau plângerile primite.
actualizare a acestuia se stabilesc prin normele tehnice şi metodologice Art. 32. - (1) Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia de a
emise de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în facilita exercitarea atribuţiilor de control de către personalul anume
domeniu. împuternicit în acest sens.
SECŢIUEA a 2-a (2) În cazul neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (1), în afară de
Supravegherea activităţii furnizorilor de servicii de certificare aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 44 lit. c), autoritatea de
Art. 31. - (1) Autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată reglementare şi supraveghere specializată în domeniu va putea să
în domeniu va putea, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane suspende activitatea furnizorului până la data la care acesta va coopera
interesate, să verifice sau să dispună verificarea conformităţii cu personalul de control.
activităţilor unui furnizor de servicii de certificare cu dispoziţiile Art. 33. - (1) Dacă în urma controlului efectuat se constată
prezentei legi sau cu reglementări emise de către autoritatea de nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi şi a reglementărilor emise de
reglementare şi supraveghere specializată în domeniu. autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu,
(2) Atribuţiile de control ce revin autorităţii de reglementare şi aceasta va solicita furnizorului de servicii de certificare să se
supraveghere specializate în domeniu, potrivit alin. (1), sunt exercitate conformeze, în termenul pe care îl va stabili, dispoziţiilor legale. În acest
de personalul anume împuternicit în acest sens. caz, autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu
(3) În vederea exercitării controlului, personalul cu atribuţii de control poate dispune suspendarea activităţii furnizorului.
este autorizat: (2) Neîndeplinirea în termenul stabilit a obligaţiei de conformare
a) să aibă acces liber, permanent, în orice loc în care se află prevăzute la alin. (1) constituie motiv pentru autoritatea de reglementare
echipamentele necesare furnizării de servicii de certificare, în condiţiile şi supraveghere specializată în domeniu de a dispune încetarea activităţii
legii; furnizorului de servicii de certificare şi radierea acestuia din Registru.
b) să solicite orice document sau informaţie necesară în vederea (3) În cazul în care se constată o încălcare gravă a dispoziţiilor legale,
realizării controlului; autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu
c) să verifice punerea în aplicare a oricăror proceduri de securitate sau poate dispune direct şi imediat încetarea activităţii furnizorului de
de certificare utilizate de furnizorul de servicii de certificare supus servicii de certificare şi radierea acestuia din Registru.
controlului;
d) să sigileze orice echipamente necesare furnizării de servicii de
certificare sau să reţină orice document ce are legătură cu această
COMERŢUL ELECTRO IC 137 138 E-COMMERCE

CAPITOLUL VIII g) omite să ia măsuri de natură să garanteze confidenţialitatea în cursul


Contravenţii şi sancţiuni procesului de generare a datelor de creare a semnăturilor, în cazul în care
Art. 44. - Constituie contravenţie, dacă, potrivit legii, nu constituie furnizorul de servicii de certificare generează astfel de date;
infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la h) nu păstrează toate informaţiile cu privire la un certificat calificat o
100.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: perioadă de minimum 5 ani de la data încetării valabilităţii certificatului;
a) omite să efectueze notificarea prevăzută la art. 13 alin. (1); i) stochează, reproduce sau dezvăluie terţilor datele de creare a
b) omite să informeze autoritatea de reglementare şi supraveghere semnăturii electronice, cu excepţia cazului în care semnatarul solicită
specializată în domeniu asupra procedurilor de securitate şi de certificare aceasta, în cazul în care furnizorul eliberează certificate calificate;
utilizate, în condiţiile şi cu respectarea termenelor prevăzute la art. 13; j) stochează certificatele calificate într-o formă care nu respectă
c) nu îşi îndeplineşte obligaţia de a facilita exercitarea atribuţiilor de condiţiile prevăzute la art. 20 lit. j);
control de către personalul autorităţii de reglementare şi supraveghere k) utilizează dispozitive de creare a semnăturii electronice, care nu
specializate în domeniu, anume împuternicit în acest sens; îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 pct. 8, în cazul în care furnizorul
d) realizează transferul activităţilor legate de certificarea semnăturilor de servicii de certificare eliberează certificate calificate;
electronice cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (3). l) în cazul în care intenţionează să înceteze activităţile legate de
Art. 45. - Constituie contravenţie, dacă, potrivit legii, nu constituie certificarea semnăturilor electronice sau în oricare dintre situaţiile
infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la prevăzute la art. 24 alin. (5), când află că va fi în imposibilitate de a
250.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care: continua aceste activităţi, nu informează cu cel puţin 30 de zile înainte
a) nu furnizează persoanelor menţionate la art. 14 alin. (1), în de încetarea activităţilor autoritatea de reglementare şi supraveghere
condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) şi (2), informaţiile obligatorii specializată în domeniu despre intenţia sa, respectiv despre existenţa şi
prevăzute la art. 14 alin. (3) ori nu furnizează toate aceste informaţii sau natura împrejurării care justifică imposibilitatea de continuare a
furnizează informaţii inexacte; activităţilor;
b) încalcă obligaţiile privitoare la prelucrarea datelor cu caracter m) în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 24 alin. (5), când se află
personal prevăzute la art. 16; în imposibilitate de a continua activităţile legate de certificarea
c) omite să efectueze înregistrările obligatorii, potrivit legii, în registrul semnăturilor electronice şi nu a putut prevedea această situaţie cu cel
electronic de evidenţă a certificatelor eliberate, prevăzut la art. 17, sau le puţin 30 de zile înainte ca încetarea activităţilor să se producă, nu a
efectuează cu nerespectarea termenului prevăzut la art. 14 alin. (5), art. informat autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în
23 alin. (1) sau (2) ori înregistrează menţiuni inexacte; domeniu în termenul prevăzut la art. 24 alin. (2) despre existenţa şi
d) eliberează certificate prezentate titularilor ca fiind calificate, care nu natura împrejurării care justifică imposibilitatea de continuare a
conţin toate menţiunile obligatorii prevăzute la art. 18; activităţilor;
e) eliberează certificate calificate care conţin informaţii inexacte, n) aflându-se în unul dintre cazurile prevăzute la art. 24 alin. (1) şi (2),
informaţii care sunt contrare legii, bunelor moravuri sau ordinii publice, omite să ia măsurile necesare pentru asigurarea conservării arhivelor sale
ori informaţii a căror exactitate nu a fost verificată în condiţiile sau pentru asigurarea prelucrării datelor cu caracter personal în condiţiile
prevăzute la art. 18 alin. (4); legii;
f) eliberează certificate calificate fără a verifica identitatea
solicitantului, în condiţiile prevăzute la art. 19;
COMERŢUL ELECTRO IC 139 140 E-COMMERCE

o) nu suspendă sau nu revocă certificatele eliberate, în cazurile în care (2) Agenţiile menţionate la alin. (1) pot percepe tarife cu niveluri
suspendarea sau revocarea este obligatorie, sau le revocă cu diferite pentru zone geografice diferite sau pentru serviciile prestate în
nerespectarea termenului legal; regim de urgenţă, pentru înscrierile on-line, potrivit propriilor strategii
p) continuă să desfăşoare activităţi legate de certificarea semnăturilor comerciale, cu respectarea dispoziţiilor legale.
electronice în situaţia în care autoritatea de reglementare şi supraveghere (3) Sunt interzise agenţiilor de omologare şi împuterniciţilor acestora
specializată în domeniu a dispus suspendarea sau încetarea activităţii publicarea de tabele comparative privind nivelul tarifelor şi adoptarea
furnizorului de servicii de certificare; oricăror măsuri al căror scop este să limiteze reclama privind nivelul
q) eliberează certificate sau desfăşoară alte activităţi legate de tarifelor încasate de alte agenţii pentru serviciile prestate.
certificarea semnăturilor electronice, folosindu-se fără a avea dreptul de Art. 50. - (1) Agenţiile de omologare sunt supuse prevederilor Legii
calitatea de furnizor de servicii de certificare acreditat, prin prezentarea concurenţei nr. 21/1996 în ceea ce priveşte stabilirea tarifelor percepute
unei menţiuni distinctive care să se refere la această calitate sau prin pentru serviciile prestate, precum şi în privinţa actelor sau faptelor care
orice alte mijloace; au sau pot avea ca efect restrângerea concurenţei pe piaţa serviciilor
r) omite să solicite, în termenul prevăzut la art. 29 alin. (1), respective.
înregistrarea în Registru a datelor şi informaţiilor menţionate la art. 29. (2) Agenţiile de omologare sunt, de asemenea, supuse prevederilor
Art. 46. - Încălcarea de către agenţia de omologare a obligaţiei de a Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu
facilita exercitarea atribuţiilor de control de către personalul autorităţii modificările ulterioare.
de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, anume Art. 51. - Cuantumul amenzilor prevăzute de prezenta lege va fi
împuternicit în acest sens, constituie contravenţie şi se sancţionează cu actualizat prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de evoluţia indicelui de
amendă de la 15.000.000 lei la 250.000.000 lei. inflaţie.
Art. 47. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
prevăzute în cadrul prezentului capitol sunt de competenţa personalului Motive pentru a fi prezenţi pe Internet
cu atribuţii de control din cadrul autorităţii de reglementare şi
supraveghere specializate în domeniu. 1. Pentru a stabili o prezenta;
Art. 48. - Contravenţiilor prevăzute în prezentul capitol le sunt 2. Pentru a comunica;
aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea 3. Pentru a oferi informaţii de afaceri;
contravenţiilor. 4. Pentru a servi clienţii mai bine;
5. Pentru a trezi interesul;
CAPITOLUL IX 6. Pentru a publica anumite informaţii la momentul potrivit;
Dispoziţii finale 7. Pentru a vinde produse;
Art. 49. - (1) Nivelul tarifelor percepute de agenţiile de omologare 8. Pentru a pune la dispoziţie imagini, sunet şi video;
pentru prestarea serviciilor de omologare a dispozitivelor securizate de 9. Pentru a pătrunde pe piaţa demografica cea mai extinsă ;
creare a semnăturii electronice, precum şi pentru serviciile accesorii se 10. Pentru a răspunde la întrebări puse frecvent;
stabileşte în mod liber, cu respectarea prevederilor Legii concurenţei nr. 11. Pentru a rămâne în contact cu agenţii dumneavoastră;
21/1996. 12. Pentru a deschide pieţe internaţionale;
13. Pentru a fi prezent 24 de ore pe zi;
COMERŢUL ELECTRO IC 141 142 E-COMMERCE

14. Pentru a schimba rapid informaţiile publicate; acceptaţi, unde aveţi sediul. Deasemenea puteţi realiza o inserţie în
15. Pentru a avea un feedback de la clienţi; Pagini Galbene, cu comunicare instantanee aasupra acţiunilor speciale,
16. Pentru a testa piaţa pentru produse şi servicii noi; ratele dobânzilor zilei, când are loc următoarea acţiune de vânzare. Dacă
17. Pentru a fi legat cu mijloacele de comunicare în masa ; aţi putea ţine clienţii dumneavoastră informaţi despre toate motivele
18. Pentru a pătrunde în domeniul educaţiei şi a tinerilor; pentru care ar trebui să facă afaceri cu dumneavoastră, v-aţi putea mări
19. Pentru a pătrunde în domenii de interes speciale; cifra de afaceri. Puteţi face acest lucru pe Internet.
20. Pentru a servi piaţa locala;
4. Pentru a servi clienţii mai bine;
1. Pentru a stabili o prezenta;
A oferi informaţii de afaceri este unul dintre cele mai
Aproximativ 280 milioane de oameni din toata lumea au acces importante cai de a servi clienţii. Dar tehnologia web vă oferă şi alte
la World Wide Web (WWW). Indiferent de obiectul dumneavoastră de modalităţi de a vă servi clienţii. Cum vi s-ar părea că prin intermediul
activitate, nu puteţi ignora 280 milioane de oameni. Pentru a face parte unui formular online, clienţii dumneavoastră să poată efectua o căutare şi
din aceasta comunitate şi pentru a arata ca sunteţi interesat sa-i oferiţi să vadă dacă un articol anume este disponibil în stocul dumneavoastră,
produsele şi serviciile dumneavoastră, trebuie sa fiţi pe Internet pentru fără a vă reţine inutil personalul. Acest lucru poate fi realizat simplu şi
ei. Acolo este şi concurenţa dumneavoastră rapid pe Internet.

2. Pentru a comunica; 5. Pentru a trezi interesul;

O buna parte din ceea ce se cheamă afaceri nu este altceva decât Probabil The Economist nu va scrie despre deschiderea
stabilirea contactului cu alţi oameni. Un om de afaceri deştept ştie că nu magazinului dumneavoastră local, dar s-ar putea să vă publice adresa
contează numai ce ştii, ci şi pe cine cunoşti. La o întâlnire de afaceri se paginii dumneavoastră dacă are un conţinut interesant şi nou. şi chiar
obişnuieşte schimbarea de cărţi de vizita şi mulţi oameni de afaceri ar dacă The Economist ar relata despre deschiderea magazinului
putea poveşti, cum dintr-o întâlnire întâmplătoare a devenit o afacere dumneavoastră, nu aţi beneficia de cineva care citeşte acest articol intr-o
bună. Închipuiţi-vă că aţi putea înmâna cartea dumneavoastră de vizita la localitate îndepărtată, în afară de cazul în care această persoană va vizita
mii, poate chiar milioane de clienţi şi parteneri potenţiali, spunând: localitatea dumneavoastră în viitorul apropiat. Cu informaţiile de pe
acesta este obiectul meu de activitate şi în caz că vreodată o să aveţi pagina web, oricine are acces la Internet şi aude despre dumneavoastră
nevoie de mine, aici mă puteţi găsi. Acest lucru este posibil pe Internet, poate deveni un potenţial vizitator al paginii dumneavoastră, respectiv
24 de ore din 24, simplu şi eficient. un potenţial client.

3. Pentru a oferi informaţii de afaceri; 6. Pentru a publica anumite informaţii la momentul potrivit;

Cu ajutorul internetului puteţi informa clienţii: care sunt Există cazuri în care informaţiile dumneavoastră nu trebuie
informaţiile de afaceri de baza, care sunt orele de lucru, ce oferiţi, cum oferite mai devreme decât miezul nopţii, cum ar fi bilanţul anual,
poate cineva lua legătura cu dumneavoastră, ce modalităţi de plată câştigătorul unui concurs, anunţul de presă pentru un eveniment mult
COMERŢUL ELECTRO IC 143 144 E-COMMERCE

aşteptat. O să trimiteţi materialele la editura cu menţiunea de a nu-l cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a realiza venituri mari.
publica până în momentul precizat de dumneavoastră şi o să speraţi că Nu este de mirare că Wired magazine, publicaţia comunităţii Internet, nu
totul va merge bine. Acum pe Internet, puteţi oferii aceste informaţii are dificultăţi în a găsi clienţi pentru produse cu o înaltă valoare
exact la miezul nopţii sau la momentul potrivit, cu toate materialele înglobată.
însoţitoare, ca fotografii, grafice, etc. oferite exact în acelaşi moment.
Imaginaţi-vă anticipaţia ştirii " toate materialele vor fi disponibile pe 10. Pentru a răspunde la întrebări puse frecvent;
pagina noastră la 00:01". Informaţia va fi oferită celor care aşteaptă ca
această informaţie să fie publicată şi nu celor care riscă să vă transmită Cei care răspund la telefon în organizaţia dumneavoastră ştiu că
informaţia prea devreme. timpul lor este folosit pentru a răspunde la aceleaşi întrebări în mod
repetat. Acestea sunt întrebările la care clienţii şi potenţialii clienţi
7. Pentru a vinde produse; doresc să cunoască răspunsul înainte de a face afaceri cu dumneavoastră
Publicaţi aceste răspunsuri pe pagina dumneavoastră şi veţi îndepărta o
Am aşezat acest motiv doar aici pentru a preciza, că ar trebui să altă barieră care vă împiedică să încheiaţi afaceri şi veţi elibera o parte
consideraţi să vindeţi produse pe Internet numai după ce aţi făcut toate din timpul operatorilor telefonici.
cele enumerate la punctele anterioare şi chiar şi altele de pe această listă.
Imaginaţi-vă că consideraţi telefonul ca un mijloc de a comunica cu 11. Pentru a rămâne în contact cu agenţii dumneavoastră ;
clienţi dvs, ceea ce vă ajută să vă vindeţi produsele. Trebuie să
consideraţi asemănător şi webul. Tehnologia este bine înţeles diferită, Colegii dumneavoastră în deplasare ar putea să aibă nevoie de
dar înainte ca oameni să vă devină clienţi, ei doresc să vă cunoască, să informaţii la zi pentru a încheia o afacere. Dacă ştiţi care este această
ştie cu ce vă ocupaţi şi ce puteţi sa-i oferiţi. Toate acestea se pot face informaţie, puteţi sa-l afişaţi în deplină siguranţă pe web. Un apel
uşor şi eficient pe web. şi atunci puteţi reuşi sa-i transformaţi în clienţi. telefonic local poate să furnizeze colegului dumneavoastră cele mai
detailate informaţii, fără a avea nevoie de convorbiri de lungă distantă şi
8. Pentru a pune la dispoziţie imagini, sunet şi video sub formă de fişiere fără a reţine personalul de la birou.

Oferta dumneavoastră este formidabila, dar oamenii ar dori s-o 12. Pentru a deschide pieţe internaţionale;
vadă în acţiune. Noul CD este nemaipomenit, dar fără a asculta un extras
nimeni n-o să spună că sună excelent. Un tablou merită o mie de cuvinte, Este posibil ca poşta, telefonul şi alte mijloace de comunicare
dar aveţi spaţiul pentru descriere? Webul vă permite să adăugaţi fişiere clasice să nu corespundă cerinţelor pieţei internaţionale. Cu ajutorul
de sunet, imagine şi video paginii dumneavoastră, dacă astfel vă serviţi paginii dumneavoastră de pe web puteţi purta un dialog cu cei de pe
mai bine clienţi. Nici o broşură însă nu va putea face acest lucru. pieţele internaţionale, la fel de uşor ca şi cu firma vecină. De fapt,
înainte ca să vă prezentaţi pe web, trebuie să decideţi cum veţi profita de
9. Pentru a pătrunde pe piaţa demografică cea mai extinsă ; afacerile internaţionale, care vi se oferă , pentru că prezenta
dumneavoastră pe web va aduce cu siguranţă oportunităţi de afaceri
Utilizatorii webului reprezintă probabil cea mai extinsă piaţă internaţionale. În cazul în care aveţi filiale sau birouri în străinătate, cei
demografică disponibila: studenţi, absolvenţi de liceu sau universităţi,
COMERŢUL ELECTRO IC 145 146 E-COMMERCE

de acolo pot beneficia de un alt avantaj, putând avea acces la informaţii


la tarife telefonice locale. 16. Pentru a testa piaţa pentru produse şi servicii noi;

13. Pentru a fi prezent 24 de ore pe zi; Toţi cunoaştem costurile lansării pe piaţa a unui nou produs.
Reclamă şi publicitate costisitoare. Odată ce sunteţi prezenţi pe web şi
Diferenţele de fus orar în afacerile internaţionale reprezintă un ştiţi ce să aşteptaţi de la cei care vă vizitează pagina, ei reprezintă piaţa
inconvenient în cazul convorbirilor telefonice. Afacerile sunt cea mai accesibilă pentru dumneavoastră Ei vă vor da de ştire ce gândesc
internaţionale, dar orele de lucru nu. Paginile web însă deservesc clienţii despre produsul dumneavoastră mai rapid, mai simplu şi mai eficient
şi partenerii dumneavoastră de afaceri 24 de ore pe zi, 7 zile pe decât oricare altă piaţă pe care veţi dori să pătrundeţi. Pentru costul
săptămână. Nu trebuie să mai faceţi ore suplimentare. Puteţi prezenta realizării unei pagini web, puteţi avea un glob magic din cristal care să
informaţiile pe web într-un mod corespunzător exigentelor clienţilor vă spună unde şi cum trebuie să vă poziţionaţi produsul sau serviciul pe
dumneavoastră şi puteţi aduna informaţii importante, care o să vă aducă piaţă.
un avantaj faţă de concurenta, chiar înainte ca aceştia să ajungă la birou.

14. Pentru a schimba rapid informaţiile publicate; 17. Pentru a fi legat cu mijloacele de comunicare în masa;

Uneori, informaţia se schimbă chiar înainte de a ajunge la Fiecare tip de afacere necesită expunerea oferită de mijloacele
tipografie şi atunci veţi avea o grămadă de hârtie scumpă şi fără valoare. de comunicare în masa, aşa cum am subliniat la punctul anterior "pentru
Publicaţiile electronice pot fi schimbate în funcţie de necesităţi. Nu aveţi a trezi interesul". Principalul produs al mijloacelor de comunicaţie este
nevoie de hârtie, nici de cerneală şi nici nu primiţi facturi de la informaţia, care poate fi transmisă online rapid, ieftin şi simplu.
tipografie. Puteţi chiar ataşa pagina dumneavoastră web la o bază de date Imaginile digitale pot fi poziţionate pe pagina web, iar textul digital
care să poată fi modificată de cate ori doriţi. Nici un document tipărit nu poate fi editat şi publicat la termene precise.
poate să vă ofere această flexibilitate
18. Pentru a pătrunde în domeniul educaţiei şi a tinerilor;
15. Pentru a avea un feedback de la clienţi;
Dacă activaţi în domeniul educaţiei, luaţi în considerare ca cele
Dacă aţi încercat fără succes o acţiune publicitară prin tipărirea mai multe universităţi oferă deja acces la Internet studenţilor. Alte
de broşuri, cataloage şi nu aveţi vânzări, nimeni nu va solicitat produsele instituţii de învăţământ vor urma acest exemplu. Oferte de cărţi, cursuri,
sau serviciile, unde s-a strecurat o greşeala. Cărţile de marketing vă îmbrăcăminte, articole de sport, moda, etc. trebuie să fie pe web. Chiar
sfătuiesc să continuaţi testarea pieţei şi poate veţi afla unde a fost şi cu sosirea serviciilor comerciale online şi cu clienţii lor ceva mai în
greşeală. Dar aveţi destui bani şi timp ca să aşteptaţi răspunsul? Cu o vârsta, piaţa celor care au vârstă sub 25 de ani şi vor fi online va
pagina web puteţi cere un feedback şi sa-l obţineţi instantaneu, fără cunoaşte o creştere în procentaj.
costuri suplimentare. Prin completarea unui formular incorporat în
pagina dumneavoastră puteţi primi răspunsurile, când acestea sunt încă 19. Pentru a pătrunde în domenii de interes speciale;
în capul clientului, fără costurile unei corespondente clasice de afaceri.
COMERŢUL ELECTRO IC 147 148 E-COMMERCE

Vindeţi acvarii, opere de arta, ? Aţi putea crede că Internetul nu www.careerbuilder.com,


vă este util. Totuşi, Internetul de mult nu înseamnă doar comunitatea www.hotjobs.com,
studenţilor informaticieni. Cu numărul de peste 68 de milioane de www.careerjornal.com,
utilizatori ai Internetului, care creşte pe zi ce trece, chiar şi grupul de www.careersite.com,
interes cel mai restrâns va fi reprezentat în număr mare. Deoarece webul www.nationjob.com,
are câteva programe de căutare foarte bune, grupul dumneavoastră de www.headhunter.com,
interes va fi capabil să vă găsească pe dumneavoastră sau pe competitorii www.cweb.com.
dumneavoastră www.canadajob.com,
www.canadajobsearch.com,
20. Pentru a servi piaţa locala; www.canadiancareers.com,
www.canjobs.com,
Am vorbit despre puterea de a pătrunde pe pieţele din întreaga www.careeredge.org,
lume cu ajutorul unei pagini web. Dacă aveţi sediul în apropierea www.careerinternetworking.com,
zonelor intens populate, acolo probabil aveţi destui clienţi cu acces la www.careerclick.com,
Internet, ca să luaţi în considerare marketingul pe web. Dar, indiferent www.careerexchange.com.
unde sunteţi, dacă clientul dumneavoastră cel mai important are acces la
web, ar trebui să fiţi prezent acolo. Iată câteva adrese utile detaliate:
 www.jobbank.ro
Site (in engleză şi romana) de tip bancă de CV-uri şi job-uri
pentru lucrul în tară şi străinătate. Pentru cei care caută de lucru există o
Locuri de muncă pe Internet bancă de CV-uri gratuite care se pot modifica sau şterge după dorinţă. Se
pot căuta în mod gratuit job-uri pe domenii în tară şi străinătate.
Potrivit analiştilor economici, existenta site-urile de cariere este Angajatorii şi firmele de recrutare pot înscrie gratuit oferte de job-uri şi
una dintre cauzele care au asigurat în ultimii ani dezvoltarea economică pot căuta în banca de CV-uri (gratis până la 3 CV-uri pe zi). Site-ul
remarcabilă în unele state ale lumii cu o rată considerabilă de acces la prezintă teste online pentru interviu. Există o colecţie de newsletters
Internet a populaţiei. Prin intermediul acestui gen de site-uri s-a realizat săptămânale care se pot primi şi prin e-mail. Site-ul afişează numărul de
o mai bună întâlnire, la scara naţională şi internaţionala, a cererii cu solicitanţi de job-uri înregistraţi, numărul de job-uri online şi ultimele
oferta pe piaţa muncii cu implicaţii benefice asupra ambelor părţi: job-uri postate. Nu se precizează administratorul.
persoane solicitante şi firme ofertante de locuri de muncă.  www.jobsearch.ro
Exemplul tipic pentru fenomenul de mai sus este piaţa nord- Site gratuit în romană şi engleză. Candidaţii pot vedea cele mai
americană de muncă ce beneficiază de avantajul unei penetrări foarte recente job-uri, căuta locuri de muncă disponibile cu cuvinte cheie,
ridicate a Internetului. Iată în cele ce urmează câteva dintre cele mai adăuga sau actualiza un CV în baza de date. Companiile pot posta locuri
cunoscute site-uri de cariere acţionând pe această piaţă: de muncă disponibile sau căuta candidatul potrivit pe baza CV-urilor
existente. Unele indicaţii de pe site sunt exclusiv în limba engleză.
www.monster.com  www.jobsite.ro
COMERŢUL ELECTRO IC 149 150 E-COMMERCE

Membrii înregistraţi ai acestui site pot căuta anunţuri de un set de întrebări recomandabile oricui înainte de a solicită un job.
cereri/oferte de locuri de munca, plasa anunţuri de mică publicitate în Există multe articole în domeniu ce au fost publicate pe site. Ca noutate
domeniu, avea acces la baza de CV-uri, adăuga CV-uri sau primi un se anunţă serviciul de Electronic Curriculum Vitae. Acesta este un CV
newsletter. Pe site există multiple informaţii: datele de contact ale unor online în romană şi engleză care poate fi accesat de către oricine prin
firme de plasament din România, trucuri pentru elaborarea unui CV, a căutarea în baza de CV-uri. Există şi oportunitatea unor contracte de
scrisorii de intenţie/motivaţie şi pentru prezentarea la interviu (există şi lucru în Japonia.
teste referitoare la acesta din urma), link-uri şi sfaturi privind munca la  www.bursamuncii.ro
distanţă. Pe site se mai indică link-uri spre site-uri străine de joburi, spre Site fără administrator precizat care prezintă în prima pagină
site-uri utile din România şi străinătate, sfaturi pentru sporirea şanselor informaţii privind numărul de locuri de muncă disponibile în Bucureşti
pentru a obţine burse la universităţi străine, link-uri utile pentru burse, clasificate pe studii. Aceste informaţii se actualizează săptămânal şi sunt
pentru urmarea de cursuri de informatica, pentru căutarea unui loc de furnizate de Agenţia Municipală de Ocupare şi Formare Profesională
muncă. Site-ul mai conţine teste “psi”, teste online pentru obţinerea unui Bucureşti. Site-ul oferă posibilitatea căutării de cereri/oferte de muncă
job sau a unei burse. Există o listă a profesiilor solicitate pe piaţa de sortate pe localităţi nu şi pe profesii. Se pot înregistra CV-uri online (se
muncă din Occident. acceptă şi fotografii) sau oferte de job-uri online. Există şi posibilitatea
 www.usajobs.com abonării la un newsletter.
Site în engleză (cu unele pagini şi în romana) care oferă  www.easthunter.com
specialiştilor din România posibilitatea lucrului în SUA dar şi în Canada, Site elveţiano-canadian care asigură servicii internaţionale
Australia, Marea Britanie. Publică resume-uri (care pot fi văzute de legate de piaţa muncii. Are reprezentanţi în Canada şi în mai multe ţări
companii) şi job-uri. Se dau indicaţii pentru resume, scrisoarea de europene, între care şi România, pentru fiecare existând site-uri naţionale
intenţie, interviu. Listează job-uri din domeniul IT şi sunt anunţate şi firme partenere. În România firma parteneră este Kontakt Data SRL,
pentru în curând job-uri de vară. Există o listă de întrebări şi răspunsuri www.kontakt.ro. Site-ul oferă servicii gratuite de căutări de job-uri şi
specifice. publicări de CV-uri pentru candidaţi, respectiv căutări de CV-uri şi
 www.joburi.home.ro publicări de job-uri pentru firme şi agenţii de recrutare. În prima pagină
Site în romană şi engleză care publică anunţuri pentru căutarea se listează numărul de clienţi înscrişi. Există help şi listă de întrebări
de locuri de muncă şi CV-uri contra cost (cu traducerea din romană în frecvente pe grupe de utilizatori. Fiecare site naţional are o pagină de
engleză inclusă). Este administrat de o persoană particulară şi conţine ştiri şi link-uri utile în domeniu. Serviciile site-ului includ şi traduceri
puţine astfel de anunţuri. profesionale, înregistrare offline ca şi dezvoltare web şi business to
 www.myjob.ro business internaţional pentru firme.
Site care conţine o bursă de cereri/oferte de joburi cu indicarea  www.globalrom.net
numărului de anunţuri şi, distinct, a celor noi (publicate în ultimele 5 Site în engleză al GlobalRom Internaţional, companie de
zile). Există şi facilităţi de joburi pe net. Se pot primi cereri/oferte de selecţie-recrutare pentru specialişti din domeniul IT. Aplicanţii
locuri de muncă şi prin newsletter. Există link-uri spre agenţii străine de înregistraţi îşi pot înscrie şi actualiză datele personale pentru a putea fi
job-uri. Site-ul mai conţine un ghid al carierei: tipuri, recomandări şi consultate de companii sau pot căuta locuri de muncă. Companiile şi
modele de CV-uri, recomandări şi modele de scrisori de intenţie, tipuri serviciile de intermediere se pot înregistra gratuit pentru a identifica
de întrebări pentru interviuri,pregătirea pentru acestea. Pe site mai există specialiştii adecvaţi cerinţelor lor intr-o bază de date cu resume-uri.
COMERŢUL ELECTRO IC 151 152 E-COMMERCE

 www.greencard-connection.com Site fără administrator precizat unde candidaţii îşi pot înscrie un
Site în romană şi germană al unei firme neprecizate cu sediul în CV online în baza de date. Ei beneficiază şi de multiple sfaturi şi
Bonn care intermediază contacte între specialiştii în domeniul IT din exemple privind alcătuirea unui CV, a unei scrisori de intenţie ca şi în
România şi firme germane interesate în recrutarea de angajaţi străini cu privinţa prezentării la interviu. Pe site există şi 11 teste legate de
înaltă calificare în domeniu. Serviciile sunt gratuite pentru cei care caută resursele umane şi abilităţile psiho-sociale. Firmele dispun de un
de lucru. Site-ul prezintă condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească formular online de precizare a datelor despre candidaţii căutaţi.
doritorii de astfel de locuri de munca, modul de a trimite informaţiile Angajatorii beneficiază de sfaturi privind intervievarea, criteriile de
solicitate şi CV-ul. Se precizează şi documentele care trebuiesc aduse de alegere a candidaţilor, etapele selecţiei, greşelile care se fac în acest
candidaţi la întrevederile de preselecţie care au loc în Bucureşti. Se mai proces, trucurile recomandate unui bun ascultător (la interviu) şi cele 11
prezintă ofertele existente la ora actuală şi data următoarei preselecţii din teste de mai sus. Din site nu reiese clar cum se pot căuta în bazele de
Bucureşti (informaţie neactualizată la momentul efectuării prezentei date ofertele /cererile de locuri de muncă.
recenzii).  www.munca.ro
 www.itclimber.com Site fără administrator precizat pentru cereri /oferte de lucru. În
Site în engleză al Rogenerator SA Bucureşti care facilitează recrutarea prima pagină se listează ultimele 10 job-uri şi există posibilitatea
specialiştilor IT din Europa de Est şi din alte tari în curs de dezvoltare de înregistrării. Există o pagină de link-uri spre site-uri internaţionale din
către companii locale şi occidentale. Listează numărul de specialişti domeniu. Solicitanţii de locuri de muncă pot să-şi completeze CV-ul, să
înregistraţi şi numărul de oferte de job-uri. Există link pentru testarea contacteze angajatorii sau să fie contactaţi de aceştia. Ofertanţii de
gratuită a capacităţilor profesionale (400 de teste pentru specialiştii IT) locuri de muncă pot, în urma înregistrării, să contacteze aplicanţii sau să
la www.brainbench.com ceea ce poate creşte şansele profesionale. Există fie abordaţi de către aceştia.
ştiri internaţionale de ultimă oră în domeniu. Se pot căuta job-uri după  www.snelling.ro
cuvinte cheie. Specialiştii IT se pot înregistra gratuit pentru a găsi job- Site în engleză al companiei Snelling Personnel Services.
uri, pentru a alcătui un CV adecvat şi pentru a fi notificaţi când se ivesc Prezintă compania şi serviciile oferite clienţilor. Conţine statistici,
job-uri apropiate calificărilor lor. Companiile beneficiază contra cost de inclusiv grafice, despre profilul clienţilor, locurile de plasare a lor şi
avantaje legate de recrutare-selecţie rapidă şi multicriterială. serviciile oferite până în prezent. Site-ul tratează în detaliu serviciile de
 www.job2all.com recrutare, consulting în resurse umane ca şi de training oferite de firmă.
Site al Job2all Internaţional cu versiune şi pentru România. Prezintă ofertele de muncă la ora curentă pentru clienţii Snelling. Se
Conţine un motor de căutare a candidaţilor după diferite criterii şi oferte indică şi datele de contact ale oficiilor din Bucureşti, Timişoara şi Sofia
de muncă pentru orice domeniu. CV-urile din baza de date beneficiază (Bulgaria).
de publicitate în România, Olanda, Italia, Spania şi Germania. Pe site se În România cele mai importante siteuri web care oferă joburi sunt :
găseşte un job-engine cu 12 opţiuni de căutare sau căutare avansată  www.1job.ro
(pentru o persoană deja cunoscută). Există şi facilitate de adresă e-mail. Site în romană şi engleză al Premier World Ltd. care se
Site-ul conţine un ghid legislativ concis privitor la dreptul la muncă în adresează persoanelor şi firmelor. Persoanele pot să-şi adauge/modifice
România şi un buletin informativ lunar. un curriculum vitae (CV) gratuit şi confidenţial precum şi să caute job-
 www.job-consulting.ro uri într-o bază de date structurată pe categorii şi judeţe (sau din
străinătate). Firmele se pot înregistră gratuit. Site-ul listează în prima
COMERŢUL ELECTRO IC 153 154 E-COMMERCE

pagină ultimele job-uri, statistici curente (persoane înregistrate, CV-uri conţinute. Există de asemenea şi oportunitatea vizualizării unui interviu
detaliate, firme înregistrate, job-uri). Există o bază de date specializată cu Directorul Compaq şi modul cum se recrutează forţă de muncă.
pentru domeniul IT (tehnologia informaţiei) cu persoane care vor să  www.humanresources.ro
lucreze în străinătate. Se anunţă asistentă “realtime” pentru utilizatori Este un site în engleză care afişează job-uri în tară şi străinătate
(intre orele 9-16). Există posibilitatea vizualizării numărului de vizitatori ca şi CV-uri cu facilitaţi de căutare şi filtrare a acestora. Candidaţii îşi
ai unui CV publicat pe site. Se anunţă pentru în curând apariţia pot înregistra CV-urile gratis iar angajatorii pot lista job-uri contra cost.
simultană a CV-ului şi pe site-uri de recrutare din străinătate. Există “help” prin telefon şi prin Internet (un HelpDesk Assistant) de
 www.bestjobs.ro luni până vineri între orele 9 şi 18. La ştiri se anunţă lansarea primului
Site care indică pe prima pagină numărul de CV-uri şi job-uri site Wap de job-uri în colaborare cu Connex. Site-ul anunţă şi un
înregistrate ca şi ultimele 10 oferte de job. Se dau informaţii utile despre concurs având ca premiu un PC pentru toţi candidaţii înregistraţi în baza
CV-uri, job-uri, scrisori de intenţie, interviuri. Aplicanţii (solicitanţii de de date a site-ului în perioada curentă.
loc de muncă) se înregistrează pentru a fi găsiţi de către angajatorii care  www.itjobs.ro
vor primi CV-urile prin e-mail. Se poate primi un newsletter cu job-urile Site în engleză al IT Jobs SRL pentru căutarea/oferirea de job-
recente. Există o bază de date de căutare a job-urilor, un ghid pentru uri în domeniul IT. Cei care caută de lucru pot să cerceteze job-urile
angajaţi dar şi pentru angajatori (comportamentul cu angajaţii, oferite sau să trimită CV-uri angajatorilor, să-şi posteze/modifice CV-
conducerea interviului), o listă de întrebări şi răspunsuri frecvente. Se urile online pentru a fi căutate; totul este gratis. Serviciile pentru
indică partenerii site-ului şi link-uri spre site-uri de job-uri. Nu se angajatori sunt gratuite dar se pot modifica pe viitor. Serviciile
precizează administratorul site-ului. comerciale utile agenţiilor de recrutare care vor să efectueze o căutare
 www.ejobs.ro extensivă a bazelor de date, să primească noi resume-uri (CV-uri) prin e-
Site cu cereri/oferte de locuri de muncă. Există servicii de mail sau să publice un număr mai mare de “job descriptions” (descrieri
recrutare (selecţionarea candidaţilor ţinând cont de CV-urile din baza de ale posturilor vacante) sunt cu plată. Job-urile oferite sunt atât în
date), oferta de job-uri (pentru candidaţii înregistraţi), alertare (pentru România cat şi în străinătate.
anunţarea candidaţilor atunci când o companie s-a arătat interesată de
CV-urile lor), asistenţa în redactarea scrisorii de intenţie (pentru
economisirea timpului). Pe site există anunţuri de locuri de muncă ale
companiilor (înregistrate) şi posibilităţi de căutare pe departamente şi
oraşe (Bucureşti şi Cluj-Napoca). Companiile pot publica anunţuri, pot
construi un robot al candidatului dorit ce va fi căutat de “ejobs” în baza
proprie, pot trimite scrisori de intenţie către anumiţi candidaţi şi pot
primi un buletin săptămânal cu ştiri din site. Pe site se mai găsesc
informaţii asupra evoluţiei pieţei de muncă (prin articolele din “centrul
de cariera”), ştiri (printr-un newsletter), chat, sfaturi cu privire la CV şi
cu privire la interviu. Site-ul prezintă datele la zi referitoare la numărul
candidaţilor şi companiilor înregistrate ca şi la numărul de anunţuri
COMERŢUL ELECTRO IC 155 156 E-COMMERCE

Bibliografie 17. Florin Vladimir Pilat, Sorin Popa, Sorin Deaconu, Florin Radu,
"Introducere în Internet", Editura Teora, 1994.
1. A.Afuah, C.Tucci - “Internet Business Models and Strategies: 18. H.M.Deitel – “e-Business and e-Commerce How to Program”,
2. Academia Română. Societatea Informaţionala. Documente eleborate 19. J.F.Rayport, B.Jaworski – “E-Commerce”, McGraw-Hill, 1999
în cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei aţionale de 20. J.F.Rayport, B.Jaworski – “Introduction to e-Commerce”, McGraw-
Dezvoltare Economica a Românieii (aprilie–mai 2000). Academica, Hill Higher Education, 2000
Supliment - ianuarie 2001. 21. Jaloseanu M. Internet, Editura Promedia Plus, Cluj apoca, 1995
3. Accelerating Electronic Commerce în Europe - 2nd Edition - 22. Janice Reynolds The Complete E-Commerce Book:Design, Build &
Information Society: Telecommunications Markets, Technologies- Maintain a Successful Web-based Business, CMP Books, 1999
Innovation and Exploitation of Research, 1999. 23. Jones, H. Information Technology, W&R Chambers Ltd,
4. Alina Andreica, Horea Todoran - "Societatea informaţională şi Edinbourgh, 1989.
evolutia informaticii. Prelucrări birotice", 338p., Editura EFES, 2001. 24. Jucan Cornel, Răzvan Şerbu, Comerţ cu ridicata - Comerţ cu
5. Amor, D., The E-Business (R)evolution, Living and Working în an amănuntul Editura MS România, Editura Continent Sibiu-Bucureşti2001
Interconnected World, Hewlett-Packard Professional Books, 2000, pp. 25. Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. Principiile
354-391. Marketingului - Editia Europeana, TEORA, Bucureşti, 1998.
6. Andrew S. Tanenbaum, "Retele de calculatoare", Editura Computer 26. Lars Klander, "Anti-hacker. Ghidul securităţii reţelelor de
Press Agora, 1997. calculatoare", 679 p., ALL Educaţional, Bucureşti 1998.
7. Băcescu Marius, Angelica Cărbunaru “ Compendiu de 27. M.Chester, R.Kaura, Electronic commerce and business
macroeconomie “ Editura Economică 1997 communications, Editura Springer, 2001.
8. Bob Constantin A. Comerţ electronic, Editura Dacia Europa ova, 28. MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET)
Lugoj, 2001 Specification, Draft for testing, 1996
9. Bob Constantin A. Sisteme informaţionale în comerţ, Editura Europa 29. Michael J. Cunningham B2B: How to Build a Profitable E-
ova, Bucuresti, 1999 Commerce Strategy, Pr Perseus,2001
10. Bucur C. Comerţ electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000 30. Mihai Jalobeanu, "Acces în Internet", Editura Promedia Plus, 1996.
11. Caroll M.L. Cyberstrategies, Editura Van ostrand Reinhold, ew Pilat F. s.a. Introducere în Internet, Editura Teora, Bucuresti, 1994
York, 1996 Prentice Hall, 1 999.
12. Dan Popescu coordonator, Economie Politică, Editura Continent 31. Pride W.M. ; Ferrell O. Marketing Concepts and Strategies,
2000 Houghton Mifflin Company, Boston 2000
13. Daniel C. Lynch, Leslie Lundquist, "Digital Money. The New Era of 32. Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, Monitorul Oficial
Internet Commerce", John Wiley & Sons Inc., 1996. al Românieii, partea I-a, nr.700, 28 decembrie 2000.
14. Debra Cameron Electronic Commerce – The ew Business Platform 33. Prutianu, S. Comunicare şi negociere în afaceri, Editura POLIROM,
for the Internet - Computer Technology Research Corp., 1997 Iasi, 1998.
15. Ernst & Young, Internet Shopping, Special Report, Jan. 1998. 34. Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic commerce,
16. Florian Mircea Boian - "Sisteme de operare interactive", Editura Editura Macmillan Computer Publishing, ew York,1996
Libris, 1994.
COMERŢUL ELECTRO IC 157 158 E-COMMERCE

35. Richard E.S. Boulton, Barry D. Libert, Steve M. Samek, “Cracking http://www.mimmc.ro/legislatie/legi_com_interior.php
the value code. How successful businesses are creating wealth în the http://www.domino.kappa.ro/mae.nsf
new economy”, HarperBussiness, New York, 2000. www.geocities.com/codex_ro/comerţ.html
36. Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “Knowledge societies. www.bluedog.ro/it_channel
Information technology for sustainable development”, Oxford University http://www.bancpost.ro
Press, New York, 1998. http://www.brd.ro/servicii/index.html
37. S. Walther,J. Levine. Programarea în ASP pentru comerţ electronic. http://www.bnro.ro/Ro/Pubs
Editura Teora 2001 www.computerworld.ro
38. Schoeniger, E., Security and the Internet Factor, UCSF , November- http://www.csis.org/goc/rc/cyber.html (28 July 2001).
December 2000. http://domino.kappa.ro/mj/superlex.nsf/All/Biblioteca
39. Suddards Hammond, E-commerce:a guide to the law of electronic http://www.tnsofres.com/ger2002/index.cfm
business, edited by Stephen York and Ken Chia, 1999 www.internetindicators.com
40. Text and Cases”, McGraw-Hill, 2000 . http://securityportal.com/npv20001102.html
41. University of Lapland, , Creating a Safer Information Society by
Improving the Security of Information Infrastructures and Combating
Computer-related Crime în the context of Information Security, Institute
for Law and Informatics, March 2001.
42. Victor-Valeriu Patriciu, ş.a. , Securitatea comerţului electronic, 2001
43. Wasim Rajput, E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications,
BookNews, Inc.,1998
44. Worstell, K., Gerdes, M. and Kabay M., Net Present Value of
Information Security: Part I, UCSF , 2001

Periodice consultate:
- Anuarul statistic al României, Editura Comisia Naţională pentru
statistică, Bucureşti 1997 - 2001
- Rapoartele anual BNR 1997-2001
- Rapoartele Băncii Mondiale 1999-2000
- BuinessWeek 2001-2002
- Financial Times, 1999
- Computerworld 2002

Adrese Internet:
COMERŢUL ELECTRO IC 159 160 E-COMMERCE

………………………………………………………………………
………………………………….
TESTE DE AUTOEVALUARE
5. Numiţi o adresă de internet a unui site de comerţ electronic de
tipul C2C:
TEST 1
………………………………………………………………………..
1. Ce îşi propune să ofere cursul de Comerţ Electronic,
cititorilor? 6. Numiti 3 autori străini şi 3 autori români ce au cercetări în
……………………………………………………………… domeniul comerţului electronic:
……………………….……………………………………………… ……………………………………………………………………
………………………………………………………….. . ……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
2. Cui aparţine următoarea definiţie a comerţului electronic:
“Comerţul electronic (e-commerce) reprezintă acea manieră de a
conduce activităţile de comerţ care foloseşte echipamente SOLUŢII:
electronice pentru a mării aria de acoperire (locul în care se pot
afla potenţialii clienţi) şi viteza cu care este livrată informaţia”.
a. EDI 1. Această carte îşi propune să ofere din abundenţă, repere, noţiuni,
b. Organizaţiea Economică de Cooperare şi Dezvoltare principii şi consideraţii cu scopul de a ajuta cititorul să ia decizii
c. Microsoft înţelepte, făcându-l să înţeleagă cum funcţionează lumea comerţului
d. Consiliul Consultativ pentru Facilitarea Comerţului
e. Nici una din variantele amintite electronic şi cum operează banii digitali în această nouă lume.

3. În care din modelele pentru derularea afacerilor prin Internet, 2. e


se încadrează clasificarea în funcţie de numărul de furnizori şi
3. licitaţie electronică
prestatori de servicii către clienţi,” mai mulţi –către- mai mulţi” :
……………………………………. 4. Secure Electronic Transaction
5. e-bay.com
4. În 1996, MasterCard şi Visa au convenit să consolideze 6. Victor-Valeriu Patriciu, Bob Constantin, Bucur
standardele lor de plăţi electronice într-unul singur, numit “SET”.
Acesta este unul dintre cele mai puternice protocoale folosite la Constantin,
ora actuală. Ce înseamnă de fapt „S.E.T.”, sau de la ce cuvinte Janice Reynolds, Lars Klander Ravi Kalakota
provin iniţialele care au dat numele protocolului ?
COMERŢUL ELECTRO IC 161 162 E-COMMERCE

3. Legea privind semnătura electronică(prezentată în Anexă);


TEST 2 Legea privind comerţul electronic(prezentată în Anexă);
Legea privind protecţia datelor personale;
1.În ce tip de afacere se poate încadra tranzacţia electronică ce se Legea cadru privind protecţia persoanelor cu privire la
realizează între vânzători-mari companii şi clienţi individuali: prelucrarea datelor cu caracter personal;
a. G2B Legea privind datele personale
b. B2B
c. C2B
4. standardizate, destinate publicului larg, uşor de livrat prin
d. B2C
e. Niciuna din variantele amintite poştă sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori medii şi
mari

2. În care din modelele pentru derularea afacerilor prin Internet,


se încadrează clasificarea clienţi individuali către clienţi
individuali :
a. magazin electronic
b. C2C
c. magazinul universal
d. Toate variantele de mai sus

3. Enumeraţi 5 dintre Legile comerţului electronic :


……………………………………………………………………
…………………………………………………………………

4. Enumeraţi caracteristicile produsele ce se pretează cel mai


bine la vânzarea prin Internet :
……………………… ……..
Tipărit la S.C. CARTOTIP S.R.L. Sibiu
SOLUTII: Septembrie 2002

1. d
2. c