Sunteți pe pagina 1din 54

Subiectul I Noiunea , obiectul , metoda de reglementare i sistemul dreptului proteciei sociale 1.1.

Definii noiunile obiectului i metodei de reglementare ale dreptului proteciei sociale-3p. Conceptul de protecie social, n context juridic pentru prima data a fost utilizat n SUA, n Social Security Act la capitolul este sau nu dreptul proteciei sociale o ramur de drept , polemicile izbucneu chiar i n anii 60-80 ai sec. al XX-lea, n privina definirii noiunii, obiectului i metodei de reglementare juridica a acestei ramuri. Dr Pr S o ramura autonoma a sistemului de drept ce apartine dr public , alcatiuita din ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile de asigurare si asistenta sociala. Obiectul de reglementare al dreptului proteciei sociale asambleaz raporturile nscute ntre ceteni (familii) i stat, reprezentai prin organele competente n caz de stabilire a pensiilor, indemnizaiilor, alocaiilor sau soluionarea litigiilor n domeniul asigurrilor i asistenei sociale sau reunete totalitatea relaiilor sociale privind asigurarea material a persoanelor, care au atins vrsta de pensionare, inapte de munc,care au pierdut ntreintorul, omerilor, familiilor cu muli copii, precum i relaiile sociale cu privire la asistena medical gratuit. Ajungem la ideea c obiectul de reglementare juridic este reprezentat de o totalitate de relaii sociale care se formeaz n cadrul realizrii sistemului de protecie social. Obiectul de regelmentare a DPS nu treb konfundat cu obiectul stiintei, cel al PS sunt raporturile juridice, iar al stiintei DPS sunt fenomele sociale ce au generat aeeste raporturi. Metoda de reglementare a dreptului proteciei sociale. Cuvntul metod are originea n latinescul methodos, semnificnd mod, stil, procedeu-folosit in realizarea unui scop. Metoda de reglementare a dreptului proteciei sociale reprezint o totalitate de metode i mijloace utilizate de legiuitor pentru a reglementa mai eficient un complex de raporturi sociale. 1.Specificul metodei de reglementare a dreptului proteciei sociale const n faptul c ea este una tipic, deoarece reuete s asambleze normele imperative cu cele dispozitive, pstrnd ponderea primelor, Specificul metodei de reglementare este exprimat prin caracterul centralizat de instituire al drepturilor i obligaiilor subiecilor,1 Metoda local de reglementare a raporturilor de protecie social s-a conturat n anii 90 ai sec. al XX-lea, prin fixarea n contractele colective de munc a clauzelor care stabilesc garanii sociale suplimentare fr de cele prescrise de lege, cu condiia c acestea nu nrutesc, ci mbuntesc situaia prilor.2 Obiectul si metoda de reglementare sunt criterii fundamentale de individualizare a DPS in sistemul de Drept al RM 1.2 Proiectai prin schem sistemul dreptului proteciei sociale -5p Sistemul DPS este un ansamblu de norme si institutii juridice unite obiectiv , structurate intr-o oridne in conformitate cu specificul relatiilor sociale reglementate in partea generala si speciala. Sistemul DPS include Partea Generala

1. Normele care stabilesc dr si libertatile in domeniul protectitei sociale 2. Norme care stabilesc competenta organelor centrale si locale de protectie sociala 3. Norme principii Partea Speciala Asigurare sociala, institutii, asistenta sociala 1. indemnizatiile (pt incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente nelegate de munca , pentru prevenirea imbolnavirilor, pt recuperarea capacitatii de munca, pt cresterea copilului pina la 3 ani, pt ingrijirea copilului bolnav, 2. pensiile ( pt limita de virsta, de invaliditate, de urmas, pt vekime in munca) 3. compensatiile (nominative, pt participantii la likidarea avariei de la Cernobil 4. alocatiile sociale ( pt invalizi, pt persoane virstnice , pt kopii in kazul oierderii intretinatorului, ajutorul de deces ) 5ajutorul social 6 ajutorul material 7. serviciile sociale: primare (comunitare), specializate , cu specializare inalta 1.3 Stabilii corelaia dreptului proteciei sociale cu alte ramuri de drept -7p. Dreptul constituional - dreptul proteciei sociale. Dreptul constituional este ramura de drept care conine norme fundamentale pentru existena i dinuirea statului de drept, din care se inspir celelalte ramuri de drept, Anume i dreptul proteciei sociale. Aceast legtur se manifest pe mai multe planuri, dintre care menionm: Constituia conine norme care consacr principiile generale ale dreptului proteciei sociale (cum ar fi asigurarea bazelor legale de funcionare a statului; principiul universalitii; principiul libertii; principiul egalitii; principiul responsabilitii; principiul echitii i justiiei). Prin prevederile art.47 din Constituie sunt consfinite dreptul persoanei la asisten i protecie social i obligaia statului de a ntreprinde msuri optime care i-ar garanta fiecrui om un nivel de trai demn, care s-i asigure sntatea i bunstarea lui i familiei lui, cuprinznd hrana, mbrcmintea, locuina, ngrijirea, precum i serviciile sociale necesare.Tot in constitutie sunt prevazute riskurile sociale (somaj, boala) Dreptul administrativ - dreptul proteciei sociale. Dreptul administrativ reglementeaz raporturile sociale nscute n cadrul administraiei publice ,este ramura de drept ce conine normele care reglementeaz condiiile realizrii puterii executive n stat. Normele dreptului administrativ determin structura i atribuiile organelor de asisten i asigurare social de nivel central i local, crend infrastructura organizatoric n cadrul creia se realizeaz protecia social.3 Litigiile aprute n domeniul proteciei sociale, de asemenea, cad sub incidena Legii contenciosului administrativ,4 care permite persoanei vtmate ntr-un drept s solicite, printr-o cerere prealabil, organului ierarhic superior revocarea actului administrativ emis de ctre organul subordonat. Dreptul financiar - dreptul proteciei sociale. Dreptul financiar reglementeaz raporturile sociale nscute n procesul constituirii i utilizrii sumelor cuprinse n bugetul de stat. Comune ambelor ramuri de drept sunt normele dreptului financiar care

reglementeaz raporturile cu privire la formarea i distribuirea fondurilor cu menire social; cotele anuale de asigurri sociale i stabilirea anual prin legea bugetului de asigurri sociale a sumei cotelor de asigurri sociale etc. Prin Legea privind sistemul public de asigurri sociale de stat este reglementat crearea i distribuirea bugetului asigurrilor sociale de stat, sunt stabilite persoanele care pot fi asigurate obligatoriu sau benevol n sistemul public de asigurri sociale de stat, sunt stabilii contribuabilii acestui sistem etc.5 Tangena dreptul muncii - dreptul proteciei sociale rezult nu numai din faptul c pn nu demult normele dreptului proteciei sociale constituiau o instituie a dreptului muncii, dar i din faptul c n prezent calitatea de subiect al raporturilor de munc constituie o condiie a apariiei celor de protecie social. Corelaia acestor dou ramuri de drept se manifest prin urmtoarele: n domeniul asigurrilor sociale apariia unor raporturi de munc condiionate de existena unui contract individual de munc constituie o condiie a dobndirii statutului de contribuabil att de ctre angajat, ct i de angajator, oferindu-i primului calitatea de asigurat al sistemului public de asigurri sociale i dreptul de a beneficia de toate prestaiile de asigurri sociale. Dreptul civil - dreptul proteciei sociale. Avnd n vedere c unii beneficiari ai proteciei sociale sunt ncadrai n cmpul muncii, ei rmn subieci ai raporturilor juridice de munc, iar normele dreptului civil sunt aplicabile n materia condiiilor de validitate i de nulitate a contractului de munc ncheiat de pensionari, invalizi i contractului de asigurare social; n materia rspunderii civile a persoanelor ncadrate n munc, cnd fapta cauzatoare de prejudiciu nu este infraciune. Dreptul procesual civil - dreptul proteciei sociale. Dreptul procesual civil este acel sistem de norme ce reglementeaz modul de judecare i de soluionare a cauzelor privind drepturile i interesele lezate, precum i modul de executare a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii. Corelarea dintre dreptul proteciei sociale i dreptul procesual civil se evideniaz prin faptul c dreptul procesual reprezint tocmai cealalt fa a dreptului material, aspectul su sancionator care, intervine numai n caz de nevoie. Dreptul material ar fi ineficace dac, pe calea procesului civil, nu s-ar asigura realizarea lui i, tot astfel, procesul civil ar fi de neconceput fr existena unui drept material pe care s-1 apere i s-1 valorifice. Test nr._2__ Subiectul I Pensia de urma 1.1 Definii i clasificai, dup statutul decedatului, pensia de urma- 3p. Pensia de urma este suma bneasc calculat i stabilit conform Legii persoanelor inapte de munc ca urmare a pierderii ntreintorului care se achit lunar din bugetul asigurrilor sociale. n calitate de temeiuri ce invoc apariia dreptului la pensia de urmai pot servi6: decesul persoanei confirmat prin certificatul de deces, declararea dispariiei fr veste sau declararea morii persoanei prin hotrrea instanei de judecat. Subieci ai raportului juridic la determinarea dreptului la pensia de urma sunt membrii familiei decedatului, care ndeplinesc condiiile prevzute de Lege. Se va ine seama i de relaiile de rudenie ce se determin conform Codului familiei i

Codului civil al Republicii Moldova. Alt subiect al raportului juridic este organul de asigurare social, care este obligat s stabileasc n baza documentelor prezentate, n condiiile legii, dreptul persoanelor la pensia de urma.7 Dreptul la pensia de urma se stabilete dac persoana decedat era pensionar sau confirma condiiile necesare pentru stabilirea pensiei date la ziua decesului. Aadar, n conformitate cu Legea dac pensia de urma ca urmare a decesului din cauza unei afeciuni generale se stabilete membrilor familiei dac sunt ndeplinite condiiile cu privire la stagiul de cotizare al decedatului, n funcie de vrsta avut la data constatrii decesului. Dac la data decesului nu se va confirma stagiul de cotizare necesar, membrilor familiei, ce pretind la pensia de urma, li se va stabili o alocaie social. n cazul n care decesul a survenit n urma unui accident de munc, a unei boli profesionale sau, n cazul militarilor, n urma lichidrii consecinelor avariei de la Cernobl, pensia de urma se stabilete indiferent de prezena stagiului de cotizare. Pentru stabilirea pensiei de urma n caz de deces al ntreintorului din cauza unei afeciuni generale, conform Legii solicitanii trebuie s prezinte urmtoarele documente: certificatul de deces; certificatul ce confirm stagiul de cotizare realizat pn la ziua decesului n funcie de vrsta ce o avea. Dac decesul a fost cauzat de un accident de munc, se va mai prezenta i procesul-verbal despre accidentul de munc.8 Respectarea altor condiii facultative (de exemplu, prezentarea certificatului de salariu) pot duce la majorarea pensiei de urma. Din cele menionate tragem concluzia c apariia dreptului la pensia de urma invoc prezena a dou criterii specifice: - criteriul volitiv prin care se explic manifestarea de voin a persoanei/reprezentantului de a realiza dreptul la acest tip de pensie; - criteriul de vrst prin care se confirm c este recunoscut inapt de munc i se afla la ntreinerea decedatului. 1.2 Enumerai categoriile de beneficiari a pensiei de urma-5p. Conform Legii privind pensiile de asigurri sociale de stat,9 au dreptul la pensie de urma urmtoarele persoane: a) copiii pn la vrsta de 18 ani sau, dac continu studiile n instituii de nvmnt de zi pn la terminarea acestora, fr a depi vrsta de 23 de ani; b) soul supravieuitor dac, la momentul decesului susintorului sau pe parcursul a 5 ani dup deces, a mplinit vrsta de pensionare sau a fost ncadrat n gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puin 15 ani de cstorie cu persoana decedat i nu s-a recstorit; c) soul supravieuitor sau tutorele care are n ngrijire copii sub vrsta de 3 ani ai susintorului decedat, pe perioadele de nencadrate n munc sau de aflare n concediu pentru ngrijirea copilului pn la vrsta de 3 ani. Pensia de urma, stabilit copiilor, se pstreaz i dup nfierea lor. n caz de deces al nfietorului, copiii nfiai pot opta pentru o singur pensie: sau pentru printele decedat, sau pentru nfietorul decedat.

1.3 Evideniai i analizai elementele prin care se deosebesc pensiile de urma n cazul decedatului civil de pensiile de urma n cazul decedatului militar.-7p. n baza Legii asigurrii cu pensii a militarilor i a persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne,10 familiile militarilor, persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne se stabilesc pensii n cazul pierderii ntreintorului, dac acesta a decedat n timp ce ndeplinea serviciul sau cel mult peste trei luni de la data eliberrii din serviciu, iar pentru familiile de pensionari din categoria acestor militari, dac ntreintorul a decedat n perioada n care primea pensie sau cel trziu peste 5 ani de la ncetarea plii pensiei. Beneficiari ai acestei categorii de pensii, pot fi membrii de familie inapi pentru munc, din familiile militarilor decedai sau czui la datorie: copiii inapi de munc; prinii inapi de munc i soia (soul), dac dup moartea ntreintorului acetia iau pierdut sursa de existen; prinii inapi pentru munc i soiile (soii) inapte pentru munc ale militarilor, persoanele din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne czute pe front sau n timpul participrii la operaiuni de lupt pe timp de pace. Test nr._3__ Subiectul I Finanarea proteciei sociale 1.1 Enumerai sursele de finanare a proteciei sociale-3p. Finanarea proteciei sociale din contul impozitelor (contribuiilor, cotizaiilor) obligatorii. Prestaiile de asigurri sociale se dobndesc doar ca urmare a unei asigurri obligatorii. Conform legislaiei Republicii Moldova, prestaiile de asigurri sociale se pltesc din mijloacele CNAS (din 1990 pn n anul 2001 s-a numit fondul social ), din bugetul asigurrilor sociale de stat (BASS), care nu are nimic comun cu bugetul de stat. CNAS, gestioneaz BASS, care este format din fonduri de asigurri sociale, al cror mod de constituire i funcionare se stabilete de legislaie.11 Mijloacele fondurilor se formeaz din contul cotizaiilor de asigurare, care sunt obligatorii pentru toi cetenii ncadrai n cmpul muncii. Tarifele plii pentru asigurare se stabilesc n fiecare an prin legea BASS.n continuare vom prezenta fondurile de asigurri sociale ale BASS i tipurile de prestaii de asigurri sociale pltite din aceste fonduri. Finanarea proteciei sociale de la bugetul de stat prin intermediul CNAS. Din bugetul de stat sunt finanate prestaiile de asisten social: indemnizaiile, alocaiile, compensaiile, ajutorul de deces i alte ajutoare. Finanarea proteciei sociale din bugetele locale. Din bugetele locale se pltesc compensaiile nominative lunare pentru cltoria n transportul urban, alimentaia persoanelor nevoiae n cantinele de ajutor social, acordarea de ajutoare materiale. Protecia social se finaneaz i din alocaiile benevole ale persoanelor fizice i juridice, din alte venituri. Astfel, pe lng autoritatea administrrii publice locale se formeaz fonduri extrabugetare, care contribuie la finanarea meselor de binefacere, coletelor cu produse alimentare la srbtorile de Crciun, Pati i cu ocazia altor date remarcabile. Aadar, n concluzie constatm ca prestaiile de asigurri sociale se finaneaz de la bugetul asigurrilor sociale de stat, iar prestaiile de asistent social se finaneaz

de la bugetul de stat prin intermediul CNAS, bugetele locale i din fonduri extrabugetare. 1.2 Comparai modul de finanare a asigurrilor sociale cu cel de finanare a asistenei sociale-5p. Fondul asigurarilor sociale se constituie din cotizatiile agentilor economici, salariatilor si statului in diferite proportii , precum si din alte surse. In RM acest fond poarta denumirea de Buget al Asigurarilor Sociale al carui venit provin din constributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri (dobinzi). Contributia de asigurari sociale este acea suma datorata in mod obligatoriu de participantul la sistemul public de asigurari sociale si este achitata de : asigurati, angajatori, pers. Care incheie contract de asigurare, pers. Care desfasoara activitatea in baza contractului individual de munca, la angajatorii ce nu sunt inregistrati ca rezidenti in RM. Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in cazul asigurarilor sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca, atunci in cazul asistentei sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse (FOnduri extrabugetare, donatii, sposnosrizari, contributii) In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de servicii sociale). Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta sociala se finanteaza de la bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsorizari. 1.3 Proiectai prin schem modul de finanare a proteciei sociale-7p. PS se finanteaza de la 1)Bugetul de stat( acorda indenizatiile pers neasigurate,alocatii, compensatii) 2)Bugetul Asigurarilor Sociale de stat ce este independent de Bugetul de stat (veniturile provin nu numai din kontributii de asigurari sociale obligatorii, dar si din transferurui de la bugetul de stat) 2.a) Casa Nationala de Asig Sociale gestioneaza bugetul asigurarilor de stat 2.a) A) CNAS este formata din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de functionare e stabilit de legislatie. 3) Din bugetele unitatilor adm-teritoriale (contribuie la finantarea serviciilor sociale primare) 4) Din fondul Republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei ( sub forma de ajutoare materiale) (donatii, sponsorizari)

Test nr._4__ Subiectul I Pensia pentru limit de vrst 1.1 Definii, clasificai i identificai particularitile pensiei pentru limit de vrst-3p. Doctrina juridic definete,prin pensie plata lunar menit s asigure o baz material persoanelor incapabile de munc in urmatoarele situatii:

a)odat cu atingerea vrstei de pensionare generala sau speciala b)pierderea partiala sau totala a capacitatii de munca (gradele de invaliditate) c) n cazul decesului ntreintorului sau n legtur cu activitatea ndelungat de munc;12 Pensia pt limita de virsta se clasifica : Pensie pt limita de virsta pe baze de generale Pensie pt limita de virsta pe baza de inlesniri Particularitatile pensie pt limita de virsta 1.Este achitata lunar pt luna in curs, doar in forma baneasca 2.Pensia nu este considerata venit 3.Pensia nu este supusa impozitarii 4.Dr la pensie este imprescriptibil ( el nu se stinge si poate fi realizat orikind doar pt viitor) 5. Pensia este un drept si nu o obligatie 6.Dreptul la pensie nu poate fi cedat in favoarea unei alte persoane. 1.2 Comparai pensia pentru limit de vrst cu alocaia social de stat oferit persoanelor care au atins vrsta standard de pensionare -5p. Alocaiile sociale de stat reprezint suma de bani achitat lunar sau o singur dat din bugetul de stat persoanelor care nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie. Alocaia pentru persoane vrstnice se stabilete cetenilor care au atins vrsta standard de pensionare conform legislaiei n vigoare, dar nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat, i nu se afl la ntreinerea deplin a statului. Pe cnd pensia pentru limita de vrst se stabilete persoanelor care au atins virsta standard de pensionare i confirm un stagiu de cotizare necesar cuantumul pensiei se calcueaz n funcie de venitul mediu lunar asigurat se stabilete pe via nu este supusa impozitului se achit lunar. Pensia pt limita de virsta este prestatia de asigurari sociale care se acorda la implinirea unei anumite virste, pe tot restul vietii, confirmindu-se vechimea in munca prevazuta de lege. Pensia pt limita de nu se atribuie pers ce au devenit inapte de munca in legatura cu atingerea batrinetii, dar au scopul de a asigura persoanele care o perioada indelungata au muncit pt binele societatii, este o garantie a odihnei bine meritate. 1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie pentru limit de vrst-7p. La acordarea pensiei pt limita de virsta necesita respectarea unor conditii... Cenzul de virsta Stagiul de cotizare Situatie: Maria Ciobanu, cu virsta de 54 ani,avind stagiul de cotizare de 31 ani, mama a 6 copii, a depus o cerere..... avind salariul de 1300 de lei lunar. Situatie : pers care au efectuat lukrari nocive de foarte grele de munca...femei 49 ani, barbati 54 ani

Test nr.5___ Subiectul I Aspecte generale privind protecia social. 1.1 Definii protecia social Apreciai riscurile sociale ca generatoare ale raporturilor de protecie social -3p. Termenul protecie i trage orgintea de la cuvntul latin protecio, ceea ce nseamn sprijin, aprare, ajutor, ocrotire, grij.. In opinia doktrinarilor romini PS este un fenomen caracterizat de dezvolarea in fiecare tara a unor institutii vizind asigurarea indiviilor , a grupurilor familiale. In opinia altor autori PS totalitatea de activitati intreprinse de stat in vederea protejarii populatiei, asigurarii ordinii publice . Este activitaea statului indreptate spre asigurarea procesului de dezvolatrea a personalitatii umane , ocolind factorii negativi care influenteaza asupra personalitatii , si kreind kondiitii prielnice pt individ. In literatura de specialitate prin PS intelegem o totalitate de relatii sociale bazate pe fonduri nebugetare cu menire sociala, pe alocatii bugetare in scopul satisfacerii dorintelor cetatenilor daca acestea pierd sursa de intretinere. Riscurile sociale evenimente mai mult sau mai putin previzibile, ce presupune perciol ca persoana sa fie afectata de oarecare consecinte negative, acel eveniment ce poate duce la pierderea pariala sau toatala a capacitatii de munca. Raportarea riskuluui social la sistemul de protectie sociala ii modifica denumirea in risc asigurat reprezentind orice eveniment sau fenomen al carui producere structurile teritoriale ale |Casei Nationale sunt obligate sa faca prestatiile respective de asigurari sociale. 1.2 Caracterizai asigurrile sociale i asistena social ca instituii juridice distincte ale dreptului proteciei sociale -5p. Asigurarea sociala ( incredere, garantie, siguranta)este o forma de ocrotire a pers. Constind in acordarea de ajutoare materiale si asistenta medikala in kaz de boala, ansamlul normelor obligatorii privind asigurarea materiala de batrinete, boala sau accident a pers care sunt subiecti a unui raport de munca. ...Sistemul de protecie social a persoanelor asigurate consta n acordarea de indemnizaii, ajutoare, pensii, de prestaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc i de alte prestaii,13 iar sistemul public de asigurri sociale, care este administrat i gestionat de CNAS, reprezint un ansamblu organizat de forme de asigurri sociale, care i pstreaz individualitatea, depind unele de altele, realizndu-se aspectul de totalitate prin care sunt ocrotii asiguraii. Partikularitatile Asigurarilor Sociale: 1). constituie un subsistem al sistemului de protecie social, instituit, controlat, garantat de stat i fundamentat pe principiului contributivitii; 2). reprezint o form a asigurrii materiale a persoanelor care au fost afectate de situaiile de risc social; 3). trebuie analizate sub dou aspecte: n calitate de tip al securitii sociale i n calitate de sector al politicilor sociale;

4). acordarea prestaiilor de asigurri sociale este condiionat de existena a doi factori: reglementarea legal i plata contribuiilor; 5). raporturile de asigurri sociale reprezint relaiile juridice care se nasc, se modific i se sting n legtur cu acoperirea unor riscuri sociale. Subiecii raportului juridic de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizic (asiguratul), iar pe de alt parte, organizaia de asigurri prin organismele competente; Coninutul raporturilor de asigurare este n esen alctuit din dreptul asiguratului la stabilirea i plata indemnizaiei de asigurri sociale, din obligaia corelativ a instituiei de asigurri de a o plti i din obligaia asiguratului de a vira contribuia de asigurri sociale corelativ cu dreptul instituiei de asigurare de a pretinde plata contribuiei (raport juridic de tip comutativ); Coninutul raportului de asigurare este prestabilit prin lege Asistena social. Termenul asisten nseamn sprijin, ajutor, iar utilizat n domeniul proteciei sociale el se utilizeaz n expresia asisten social.14 Asistena social cuprinde un sistem de ajutorare material a persoanelor care nu sunt apte de munc i nu dispun de mijloacele necesare traiului,15 ansamblul normelor juridice, sistematizate n instituii i ramuri care reglementeaz serviciile i prestaiile sociale oferite beneficiarilor de asisten social, norme a cror respectare poate fi asigurat, la nevoie prin fora coercitiv a statului. Iar in literatura de specialitate intelegem ansamblul de servicii sociale , in bani sau in natura, servicii medicale. TRASATURI ale asistente sociale: 1)este unul dintre elementele constitutive ale sistemului de protectie sociala 2)este baza legala pentru executare programelor menite sa TRANSpuna in viata obiectivele politicii sociale. 4.Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare 1.3 Proiectai prin schem distincia dintre asigurarea social i asistena social -7p. Raporturile de asistenta sociala trebuie deosebite de cele de asigurare sociala , care au o sfera de acoperire mai redusa datorata calitatii de asigurat, si care sunt conditionate de o anumita situatie juridica , de ex cea de salariat.Aria de cuprindere a raporturilor de asistenta este mai extinsa , fiindca asistenta sociala este finantata de principiul solidaritatii nationale. Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in cazul asigurarilor sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca, atunci in cazul asistentei sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse (FOnduri extrabugetare, donatii, sposnosrizari, contributii) In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de servicii sociale). Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta sociala se finanteaza de la bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsorizari

I Constatarea invaliditii 1.1 Definii noiuni generale privind invaliditatea, criteriile de stabilire i cauzele invaliditii - 3p. Definitie n ultimii ani se atest o atenie sporit vizavi de problemele de protecie social a persoanelor cu dizabiliti cu skopul Restabilirii sntii persoanelor cu dizabiliti si reintegrrii lor n viaa profesional i social . Practica recunoate dou tipuri de invaliditate: economic i medical. Prin, invaliditatea economic nelegem pierderea total sau parial a capacitii persoanei de a activa n domeniul profesional, iar prin invaliditatea medical -problemele ce in de asigurarea restabilirii n limita poibilitilor a persoanelor handicapate sau adaptrii acestora la modul de via nou pentru ei. Prin termenul invalid se desemneaz orice persoan aflat n incapacitate de a-i asigura n totalitate sau n parte necesitile unei viei individuale sau sociale normale Criteriile de stabilire Ca criteriu de baza serveste gradul de reducere a capacitatii vitale ale organismului , determinata de boli sau deficiente ca ex: capacitatile de autoservire : , comunicare , locomotorii.Invalibilitatea se stabileste cind infirmitatea depaseste 25 % . Pierderea capacitatii poate fi evaluata de urmatoarele grade , ce sut baza pt stabiirea invaliiditatii : Reducerea de grad mediu a capacitatilor de autideservire,...li se acorda gradul 3, pot sa se deserveaska singuri Reducerea de grad accentuat a capacitatilot de autodeservire, comportare, li se acorda gradul 2 de invaliditate. Redicerea de grad sever li se acorda gradul 1. Cauzele Invaliditatii Invaliditate de boal obinuit este cauzat de reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a unei boli, traume sau deficiene organice.. Invaliditate de boal profesional este stabilit n urma unei boli generate de influena sistematic a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiiile de munc caracteristice unor ramuri de producie. Invaliditate survenit dup un accident de munc este cauzat prin reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, n cazurile stabilite de legislaia n vigoare. Invaliditate determinata de schilodire in munca in legatura cu avaria de la Crenobileste stabilita de pers care au participat la likidarea consecintelor catastrofei date. Invaliditate legata de serviciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinit serviciul militar in organele apararii nationale. Invaliditatea din copilarie-pina la 18 ani 1.2 Determinai modul de constatare a invaliditii, a expertizei repetate i efectele depirii termenului de reexpertizare - 5p Recunoaterea persoanei ca invalid se efectueaz de ctre organele de stat mputernicite - CEMV (Consiliile de experiz medical a vitalitii). Consiliile primare teritoriale de expertiz medical a vitalitii reprezint structurile

principale din teritoriu n domeniul expertizei vitalitii. n componena fiecrui consiliu activeaz trei medici-experi (terapeut, chirurg i neurolog) n caz de necesitate, sunt cooptai un ftiziopulmonolog, un oncolog, un psihiatru din cadrul consiliilor de expertiz medical a vitalitii de nivel republican. Oiectivele sunt stabilirea si evaluarea invaliditatii, aprobarea sau sanctionarea prelungirii certificatului medikal. Expertiza are loc in baza dikumentelor: Cetatenii RM in baza fisei de trimitere eliberat de konsiliu medikal Cetatenii fara viza de resedinta- fisa de trimitere eliberat de konsliuliu medikal Cet RM lokuitori ai raioanelor de stinga nistrului fisa eliberata de instituia medikosanitara ce a supravegheat pacientul Reexpertizarea periodika a invalizilor se face in skopul verifikarii eficientei tratamentului si a masurilor de reabilitare . Reexpertizarea pers inkadrate in grad de invaliditate se efectueaza la cererea acestora sau la initiativa consiliilor de expertiza medikala a vitalitatii. Persoanelor care se adreseaz prima dat, invaliditatea li se determin pe un termen de un an. n cazuri severe, invaliditatea se stabilete pe doi ani, iar cnd dereglrile funcionale sunt ireversibile fr termen de reexaminare. 1.3 Estimai eficiena procedurii de stabilire a invaliditii i contestarea deciziei privind constatarea invaliditii. - 7p. Consiile primare teritoriale stabilesc gradul de invaliditate in kondformitate cu Instruktiunea privind modul de stabilire a invaliditatii , aproba decizia de prelungire a certificatului de concediu medikal, se efectueaza expertiza vitalitatii de la 18 ani. Consiliile primare de exepertiza stabilesc legatura cauzala a invaliditatii cu accidentele de munca, bolile profesionale, avaria de la Cernobil-astfel stabilind cauza invaliditatii. In cazul depistarii unor inkalcari privind modul de stabilire a invaliditatii Consiliu superior are dreptul de a suspenda , decizia consiliilor de expertiza medikala a vitalitatii si de a efectua reexpertizarea pacientului , anstrenind specialisti necesari.

Test nr._3__ Subiectul I Finanarea proteciei sociale 1.1 Enumerai sursele de finanare a proteciei sociale-3p. Finanarea proteciei sociale din contul impozitelor (contribuiilor, cotizaiilor) obligatorii. Prestaiile de asigurri sociale se dobndesc doar ca urmare a unei asigurri obligatorii. Conform legislaiei Republicii Moldova, prestaiile de asigurri sociale se pltesc din mijloacele CNAS (din 1990 pn n anul 2001 s-a numit fondul social ), din bugetul asigurrilor sociale de stat (BASS), care nu are nimic comun cu bugetul de stat. CNAS, gestioneaz BASS, care este format din fonduri de asigurri sociale, al cror mod de constituire i funcionare se stabilete de legislaie.1 Mijloacele fondurilor se formeaz din contul cotizaiilor de asigurare, care sunt obligatorii pentru toi cetenii ncadrai n cmpul muncii. Tarifele plii pentru asigurare se stabilesc n fiecare an prin legea BASS.n continuare vom prezenta fondurile de asigurri sociale ale BASS i tipurile de prestaii de asigurri sociale pltite din aceste fonduri. Finanarea proteciei sociale de la bugetul de stat prin intermediul CNAS. Din bugetul de stat sunt finanate prestaiile de asisten social: indemnizaiile, alocaiile, compensaiile, ajutorul de deces i alte ajutoare. Finanarea

proteciei sociale din bugetele locale. Din bugetele locale se pltesc compensaiile nominative lunare pentru cltoria n transportul urban, alimentaia persoanelor nevoiae n cantinele de ajutor social, acordarea de ajutoare materiale. Protecia social se finaneaz i din alocaiile benevole ale persoanelor fizice i juridice, din alte venituri. Astfel, pe lng autoritatea administrrii publice locale se formeaz fonduri extrabugetare, care contribuie la finanarea meselor de binefacere, coletelor cu produse alimentare la srbtorile de Crciun, Pati i cu ocazia altor date remarcabile. Aadar, n concluzie constatm ca prestaiile de asigurri sociale se finaneaz de la bugetul asigurrilor sociale de stat, iar prestaiile de asistent social se finaneaz de la bugetul de stat prin intermediul CNAS, bugetele locale i din fonduri extrabugetare. 1.2 Comparai modul de finanare a asigurrilor sociale cu cel de finanare a asistenei sociale-5p. Fondul asigurarilor sociale se constituie din cotizatiile agentilor economici, salariatilor si statului in diferite proportii , precum si din alte surse. In RM acest fond poarta denumirea de Buget al Asigurarilor Sociale al carui venit provin din constributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri (dobinzi). Contributia de asigurari sociale este acea suma datorata in mod obligatoriu de participantul la sistemul public de asigurari sociale si este achitata de : asigurati, angajatori, pers. Care incheie contract de asigurare, pers. Care desfasoara activitatea in baza contractului individual de munca, la angajatorii ce nu sunt inregistrati ca rezidenti in RM. Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in cazul asigurarilor sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca, atunci in cazul asistentei sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse (FOnduri extrabugetare, donatii, sposnosrizari, contributii) In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de servicii sociale). Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta sociala se finanteaza de la bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsorizari. 1.3 Proiectai prin schem modul de finanare a proteciei sociale-7p. PS se finanteaza de la 1)Bugetul de stat( acorda indenizatiile pers neasigurate,alocatii, compensatii) 2)Bugetul Asigurarilor Sociale de stat ce este independent de Bugetul de stat (veniturile provin nu numai din kontributii de asigurari sociale obligatorii, dar si din transferurui de la bugetul de stat) 2.a) Casa Nationala de Asig Sociale gestioneaza bugetul asigurarilor de stat 2.a) A) CNAS este formata din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de functionare e stabilit de legislatie. 3) Din bugetele unitatilor adm-teritoriale (contribuie la finantarea serviciilor sociale primare) 4) Din fondul Republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei ( sub forma de ajutoare materiale) (donatii, sponsorizari)

Test nr._4__ Subiectul I Pensia pentru limit de vrst 1.1 Definii, clasificai i identificai particularitile pensiei pentru limit de vrst-3p. Doctrina juridic definete,prin pensie plata lunar menit s asigure o baz material persoanelor incapabile de munc in urmatoarele situatii: a)odat cu atingerea vrstei de pensionare generala sau speciala b)pierderea partiala sau totala a capacitatii de munca (gradele de invaliditate) c) n cazul decesului ntreintorului sau n legtur cu activitatea ndelungat de munc;1 Pensia pt limita de virsta se clasifica : Pensie pt limita de virsta pe baze de generale Pensie pt limita de virsta pe baza de inlesniri Particularitatile pensie pt limita de virsta 1.Este achitata lunar pt luna in curs, doar in forma baneasca 2.Pensia nu este considerata venit 3.Pensia nu este supusa impozitarii 4.Dr la pensie este imprescriptibil ( el nu se stinge si poate fi realizat orikind doar pt viitor) 5. Pensia este un drept si nu o obligatie 6.Dreptul la pensie nu poate fi cedat in favoarea unei alte persoane. 1.2 Comparai pensia pentru limit de vrst cu alocaia social de stat oferit persoanelor care au atins vrsta standard de pensionare -5p. Alocaiile sociale de stat reprezint suma de bani achitat lunar sau o singur dat din bugetul de stat persoanelor care nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie. Alocaia pentru persoane vrstnice se stabilete cetenilor care au atins vrsta standard de pensionare conform legislaiei n vigoare, dar nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat, i nu se afl la ntreinerea deplin a statului. Pe cnd pensia pentru limita de vrst se stabilete persoanelor care au atins virsta standard de pensionare i confirm un stagiu de cotizare necesar cuantumul pensiei se calcueaz n funcie de venitul mediu lunar asigurat se stabilete pe via nu este supusa impozitului se achit lunar. Pensia pt limita de virsta este prestatia de asigurari sociale care se acorda la implinirea unei anumite virste, pe tot restul vietii, confirmindu-se vechimea in munca prevazuta de lege. Pensia pt limita de nu se atribuie pers ce au devenit inapte de munca in legatura cu atingerea batrinetii, dar au scopul de a asigura persoanele care o perioada indelungata au muncit pt binele societatii, este o garantie a odihnei bine meritate. 1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie pentru limit de vrst-7p. La acordarea pensiei pt limita de virsta necesita respectarea unor conditii...

Cenzul de virsta Stagiul de cotizare Situatie: Maria Ciobanu, cu virsta de 54 ani,avind stagiul de cotizare de 31 ani, mama a 6 copii, a depus o cerere..... avind salariul de 1300 de lei lunar. Situatie : pers care au efectuat lukrari nocive de foarte grele de munca...femei 49 ani, barbati 54 ani

Test nr.5___ Subiectul I Aspecte generale privind protecia social. 1.1 Definii protecia social Apreciai riscurile sociale ca generatoare ale raporturilor de protecie social -3p. Termenul protecie i trage orgintea de la cuvntul latin protecio, ceea ce nseamn sprijin, aprare, ajutor, ocrotire, grij.. In opinia doktrinarilor romini PS este un fenomen caracterizat de dezvolarea in fiecare tara a unor institutii vizind asigurarea indiviilor , a grupurilor familiale. In opinia altor autori PS totalitatea de activitati intreprinse de stat in vederea protejarii populatiei, asigurarii ordinii publice . Este activitaea statului indreptate spre asigurarea procesului de dezvolatrea a personalitatii umane , ocolind factorii negativi care influenteaza asupra personalitatii , si kreind kondiitii prielnice pt individ. In literatura de specialitate prin PS intelegem o totalitate de relatii sociale bazate pe fonduri nebugetare cu menire sociala, pe alocatii bugetare in scopul satisfacerii dorintelor cetatenilor daca acestea pierd sursa de intretinere. Riscurile sociale evenimente mai mult sau mai putin previzibile, ce presupune perciol ca persoana sa fie afectata de oarecare consecinte negative, acel eveniment ce poate duce la pierderea pariala sau toatala a capacitatii de munca. Raportarea riskuluui social la sistemul de protectie sociala ii modifica denumirea in risc asigurat reprezentind orice eveniment sau fenomen al carui producere structurile teritoriale ale |Casei Nationale sunt obligate sa faca prestatiile respective de asigurari sociale. 1.2 Caracterizai asigurrile sociale i asistena social ca instituii juridice distincte ale dreptului proteciei sociale -5p. Asigurarea sociala ( incredere, garantie, siguranta)este o forma de ocrotire a pers. Constind in acordarea de ajutoare materiale si asistenta medikala in kaz de boala, ansamlul normelor obligatorii privind asigurarea materiala de batrinete, boala sau accident a pers care sunt subiecti a unui raport de munca. ...Sistemul de protecie social a persoanelor asigurate consta n acordarea de indemnizaii, ajutoare, pensii, de prestaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc i de alte prestaii,1 iar sistemul public de asigurri sociale, care este administrat i gestionat de CNAS, reprezint un ansamblu organizat de forme de asigurri sociale, care i pstreaz individualitatea, depind unele de altele, realizndu-se aspectul de totalitate prin care sunt ocrotii asiguraii.

Partikularitatile Asigurarilor Sociale: 1). constituie un subsistem al sistemului de protecie social, instituit, controlat, garantat de stat i fundamentat pe principiului contributivitii; 2). reprezint o form a asigurrii materiale a persoanelor care au fost afectate de situaiile de risc social; 3). trebuie analizate sub dou aspecte: n calitate de tip al securitii sociale i n calitate de sector al politicilor sociale; 4). acordarea prestaiilor de asigurri sociale este condiionat de existena a doi factori: reglementarea legal i plata contribuiilor; 5). raporturile de asigurri sociale reprezint relaiile juridice care se nasc, se modific i se sting n legtur cu acoperirea unor riscuri sociale. Subiecii raportului juridic de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizic (asiguratul), iar pe de alt parte, organizaia de asigurri prin organismele competente; Coninutul raporturilor de asigurare este n esen alctuit din dreptul asiguratului la stabilirea i plata indemnizaiei de asigurri sociale, din obligaia corelativ a instituiei de asigurri de a o plti i din obligaia asiguratului de a vira contribuia de asigurri sociale corelativ cu dreptul instituiei de asigurare de a pretinde plata contribuiei (raport juridic de tip comutativ); Coninutul raportului de asigurare este prestabilit prin lege Asistena social. Termenul asisten nseamn sprijin, ajutor, iar utilizat n domeniul proteciei sociale el se utilizeaz n expresia asisten social.2 Asistena social cuprinde un sistem de ajutorare material a persoanelor care nu sunt apte de munc i nu dispun de mijloacele necesare traiului,3 ansamblul normelor juridice, sistematizate n instituii i ramuri care reglementeaz serviciile i prestaiile sociale oferite beneficiarilor de asisten social, norme a cror respectare poate fi asigurat, la nevoie prin fora coercitiv a statului. Iar in literatura de specialitate intelegem ansamblul de servicii sociale , in bani sau in natura, servicii medicale. TRASATURI ale asistente sociale: 1)este unul dintre elementele constitutive ale sistemului de protectie sociala 2)este baza legala pentru executare programelor menite sa TRANSpuna in viata obiectivele politicii sociale. 4.Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare 1.3 Proiectai prin schem distincia dintre asigurarea social i asistena social -7p. Raporturile de asistenta sociala trebuie deosebite de cele de asigurare sociala , care au o sfera de acoperire mai redusa datorata calitatii de asigurat, si care sunt conditionate de o anumita situatie juridica , de ex cea de salariat.Aria de cuprindere a raporturilor de asistenta este mai extinsa , fiindca asistenta sociala este finantata de principiul solidaritatii nationale. Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in cazul asigurarilor sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca, atunci in cazul asistentei sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse (FOnduri extrabugetare, donatii,

sposnosrizari, contributii) In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de servicii sociale). Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta sociala se finanteaza de la bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsorizari

I Constatarea invaliditii 1.1 Definii noiuni generale privind invaliditatea, criteriile de stabilire i cauzele invaliditii - 3p. Definitie n ultimii ani se atest o atenie sporit vizavi de problemele de protecie social a persoanelor cu dizabiliti cu skopul Restabilirii sntii persoanelor cu dizabiliti si reintegrrii lor n viaa profesional i social . Practica recunoate dou tipuri de invaliditate: economic i medical. Prin, invaliditatea economic nelegem pierderea total sau parial a capacitii persoanei de a activa n domeniul profesional, iar prin invaliditatea medical -problemele ce in de asigurarea restabilirii n limita poibilitilor a persoanelor handicapate sau adaptrii acestora la modul de via nou pentru ei. Prin termenul invalid se desemneaz orice persoan aflat n incapacitate de a-i asigura n totalitate sau n parte necesitile unei viei individuale sau sociale normale Criteriile de stabilire Ca criteriu de baza serveste gradul de reducere a capacitatii vitale ale organismului , determinata de boli sau deficiente ca ex: capacitatile de autoservire : , comunicare , locomotorii.Invalibilitatea se stabileste cind infirmitatea depaseste 25 % . Pierderea capacitatii poate fi evaluata de urmatoarele grade , ce sut baza pt stabiirea invaliiditatii : Reducerea de grad mediu a capacitatilor de autideservire,...li se acorda gradul 3, pot sa se deserveaska singuri Reducerea de grad accentuat a capacitatilot de autodeservire, comportare, li se acorda gradul 2 de invaliditate. Redicerea de grad sever li se acorda gradul 1. Cauzele Invaliditatii Invaliditate de boal obinuit este cauzat de reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a unei boli, traume sau deficiene organice.. Invaliditate de boal profesional este stabilit n urma unei boli generate de influena sistematic a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiiile de munc caracteristice unor ramuri de producie. Invaliditate survenit dup un accident de munc este cauzat prin reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, n cazurile stabilite de legislaia n vigoare.

Invaliditate determinata de schilodire in munca in legatura cu avaria de la Crenobileste stabilita de pers care au participat la likidarea consecintelor catastrofei date. Invaliditate legata de serviciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinit serviciul militar in organele apararii nationale. Invaliditatea din copilarie-pina la 18 ani 1.2 Determinai modul de constatare a invaliditii, a expertizei repetate i efectele depirii termenului de reexpertizare - 5p Recunoaterea persoanei ca invalid se efectueaz de ctre organele de stat mputernicite - CEMV (Consiliile de experiz medical a vitalitii). Consiliile primare teritoriale de expertiz medical a vitalitii reprezint structurile principale din teritoriu n domeniul expertizei vitalitii. n componena fiecrui consiliu activeaz trei medici-experi (terapeut, chirurg i neurolog) n caz de necesitate, sunt cooptai un ftiziopulmonolog, un oncolog, un psihiatru din cadrul consiliilor de expertiz medical a vitalitii de nivel republican. Oiectivele sunt stabilirea si evaluarea invaliditatii, aprobarea sau sanctionarea prelungirii certificatului medikal. Expertiza are loc in baza dikumentelor: Cetatenii RM in baza fisei de trimitere eliberat de konsiliu medikal Cetatenii fara viza de resedinta- fisa de trimitere eliberat de konsliuliu medikal Cet RM lokuitori ai raioanelor de stinga nistrului fisa eliberata de instituia medikosanitara ce a supravegheat pacientul Reexpertizarea periodika a invalizilor se face in skopul verifikarii eficientei tratamentului si a masurilor de reabilitare . Reexpertizarea pers inkadrate in grad de invaliditate se efectueaza la cererea acestora sau la initiativa consiliilor de expertiza medikala a vitalitatii. Persoanelor care se adreseaz prima dat, invaliditatea li se determin pe un termen de un an. n cazuri severe, invaliditatea se stabilete pe doi ani, iar cnd dereglrile funcionale sunt ireversibile fr termen de reexaminare. 1.3 Estimai eficiena procedurii de stabilire a invaliditii i contestarea deciziei privind constatarea invaliditii. - 7p. Consiile primare teritoriale stabilesc gradul de invaliditate in kondformitate cu Instruktiunea privind modul de stabilire a invaliditatii , aproba decizia de prelungire a certificatului de concediu medikal, se efectueaza expertiza vitalitatii de la 18 ani. Consiliile primare de exepertiza stabilesc legatura cauzala a invaliditatii cu accidentele de munca, bolile profesionale, avaria de la Cernobil-astfel stabilind cauza invaliditatii. In cazul depistarii unor inkalcari privind modul de stabilire a invaliditatii Consiliu superior are dreptul de a suspenda , decizia consiliilor de expertiza medikala a vitalitatii si de a efectua reexpertizarea pacientului , anstrenind specialisti necesari.

Test nr._7__ Subiectul I Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat (BASS) 1.1 Identificai persoanele asigurate obligatoriu, n sistemul public de asigurri sociale -3p.

Persoanele asigurate obligatoriu n sistemul public, snt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: Persoanele asigurate obligatoriu sunt: -angajatorii; -asiguraii care datorez contribuii individuale de asigurri sociale; -persoanele juridice asimilate angajatorului la care i desfoar activitatea asiguraii ; .persoanele care incheie contract de asigurare; -persoanele care i desfoar activitatea n baz de contract individual de munc, la angajatorii care nu sunt nregistrai n calitate de rezideni n republica moldova. 1.2 Descriei procedura de acumulare, gestionare i distribuire a BASS - 5p. Veniturile BASS provin din contribuiile de asigurri sociale de stat, calculate prin aplicarea cotelor procentuale, stabilite de legislaie, la fondurile de salarii calculate de angajatori, i din reinerile din salariile brute ale angajailor; din transferurile de la bugetul de stat i din alte surse legale, precum snt dobnzile, majorrile de ntrziere etc. Cuantumul contribuiilor de asigurri sociale de stat depinde de mrimea veniturilor realizate de personalul ncadrat n munc, iar creterea acestora determin i majorarea veniturilor BASS. Cheltuielile BASS se distribuie pe fonduri speciale, instituite n acest scop, cum ar fi: pensii, indemnizaii i ajutoare, recuperarea sntii (biletele de odihn i tratament), alocaii de sprijin etc. Mijloacele ncasate la BASS (inclusiv majorrile de ntrziere i amenzile calculate la contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii) de la pltitorii la BASS se acumuleaz pe contul Ministerului Finanelor i se vireaz zilnic la contul trezorerial al CNAS, ulterior fiind repartizate pe conturile personale ale contribuabililor n bazele de date informaionale ale CNAS i Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Totodat, pltitorii la BASS prezint trimestrial subdiviziunilor teritoriale CNAS declaraii privind calcularea i utilizarea contribuiilor de asigurri sociale de stat obligatorii Informaia privind suma plilor de baz, amenzilor, penalitilor se prezint de ctre CNAS trimestrial, n mod electronic. 1.3 Proiectai schematic structura BASS ( fondurile bneti care formeaz BASS - 7p . Sistemul de administrare a veniturilor BASS 1.Pltitorii la BASS Snt obligai: s transfere, n mrimea cuvenit, , contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate i altor recompense aferente obligaiilor fa de BASS; s prezinte declaraii trimestriale 1.A)CTAS - acumularea declaraiilor; - inerea evidenei n conformitate cu codurile individuale de asigurri sociale ale tuturor contribuabililor de asigurri sociale din teritoriul respectiv; - supravegherea respectrii de ctre contribuabili a prevederilor legislaiei n vigoare cu privire la asigurrile sociale de stat; - exercitarea unui control nemijlocit al procesului de acumulare a

contribuiilor de asigurri sociale; - aplicarea sanciunilor i amenzilor fa de agenii economici i persoanele fizice-datornici ai CNAS; - ntocmirea i prezentarea drilor de seam periodice privind rezultatele activitii semestriale i anuale; - colaborarea cu organele Serviciului fiscal de stat n domeniul inerii evidenei agenilor economici i persoanelor fizice contribuabili n BASS 1.B)Ministerul Finanelor - Mijloacele ncasate la BASS se acumuleaz pe contul MF i se vireaz zilnic la contul CNAS; - Virarea sumelor prevzute prin lege de la BS la BASS, pe conturile speciale ale CNAS 1.A)De la CTAS sageata la CNAS Se acumuleaz zilnic la contul CNAS mijloacele ncasate la BASS de la persoanele asigurate i de la BS i se utilizeaz n conformitate cu legea de la CNAS sageata la CNAS - repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor; - efectuarea restituirii supraplilor din BASS; - asigurarea evidenei sumelor aferente virrii i achitrii n BASS; - asigurarea transmiterii (zilnice) a informaiei privind veniturile ncasate n adresa IFPS - efectuarea corectrii ncasri neidentificate De la Cnas de sus sageata la IFPS - repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor; - urmrirea virrii n termen a contribuiilor de asigurri sociale de stat; - sancionri, cu aplicarea amenzilor pentru diminuarea cuantumului contribuiilor de asigurri sociale i tinuirea fondului de salarizare.

Test nr._8__ Subiectul I Principiile dreptului proteciei sociale 1.1 Definii i clasificai principiile ramurale ale dreptului proteciei sociale-3p. Principiile Ramurale ale Dr. PS exprima esenta , scopul, sarcinile, functiile, principale ale acestei ramuri de drept, reprezentind un centru care dirijeaza intregul sistem de PS. Principiile Rsmurale sunt urmatoarele : Principiul egalitii., nseamn egal; nedifereniat; identic. Conform principiul egalitii cetenii Republicii Moldova sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, avere sau de origine social1 i pot participa n egal msur la viaa politic, economic, social i cultural. Egalitatea privete toate drepturile, indiferent de domeniul de activitate i actul normativ care le consacr.

Principiul universalitii. valideaza ideea ca fiecarui om treb sa i se garanteze un trai demn care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei lui , adika hrana, imbracamintea,locuinta si cuprinde in cercul benefeciarilor PS pe linga cetatenii RM, persoanele straine si apatrizii. Universalitatea presupune dou aspecte: primul, - sfera persoanelor protejate; al doilea, - natura prestaiilor care se acord. Referitor la primul aspect, ideea este ca fiecare membru al colectivitii s fie protejat, prin msurile de securitate social, toat viaa sa. n ceea ce privete cel de-al doilea aspect, trebuie precizat c scopul proteciei sociale este de a furniza o anumit asisten financiar sau de alt natur n cazul pierderii ori reducerii veniturilor. legea este cea care le identific i stabilete categoriile de prestaii ce se acord n fiecare situaie n . Principiul diferenierii condiiilor care genereaz dreptul la protecie social. Protecia social nu poate ignora aa factori precum vrsta, sexul, condiiile n care a fost prestat munca, starea sntii, starea familial etc. i care, de cele mai multe ori, determin incapacitatea parial sau total de munc. Deosebim diferentierea in baza criteriilor obiective (conditii nocive de munca) conditii subiective (invalizi, pers. Care nu au atins majoratul) Principiul finaintarii PS de la Buget Asigur Sociale de Stat si de la Bugetul de stat Veniturile BASS provin din kontributii de asigurari sociale , transferuri din bugetul de stat si sunt menita sa acopere contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public. 1.1 Numii i caracterizai principiile intraramurale ale dreptului proteciei sociale-5p. Esena dreptului proteciei sociale este exprimat i prin principiile sale intraramurale, caracteristice instituiilor de asigurri sociale i asistenei sociale. Principiile organizrii i funcionrii sistemului public de asigurri sociale. principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul public bazat pe aceleai norme de drept; principiul egalitii, care asigur tuturor participanilor la sistemul public contribuabili i beneficiari - un tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege; principiul solidaritii sociale, intre i intrageneraii, conform cruia participanii la sistemul public i asum contient i reciproc obligaii i beneficiaz de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea riscurilor sociale prevzute de lege; principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii, obligaia de a participa la sistemul public, iar drepturile de asigurri sociale se exercit corelativ ndeplinirii obligaiilor; principiul contributivitii, conform cruia fondurile de asigurri sociale se constituie pe baza contribuiilor datorate de persoanele fizice i juridice participante la sistemul public, iar n temeiul contribuiilor de asigurri sociale pltite se exercit drepturile de asigurri sociale; principiul repartiiei, potrivit cruia fondurile de asigurri sociale realizate se redistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului public; Principiile asistentei sociale... a)Pr recunoasterii independentei autonomiei si personalitatii si respectarii demnitatii

umane , guverneaza intregul sistem de PS. Esenta principiului-in privinta beneficiarilor nu se admit nici un fel de discriminari intrucit fiecare din ei are dr sa fie tratat ka o pers demna, capabila sa kotroleze propria viata. B)universalitatea si accesibilitatea drept de asistenta sociala- legiuitorul stabileste pt toate categoriile de pers. Aceleasi posibilitati de sprijin in anumite situatii nedorite sau a diverselor rikuri sociale. c) Diversitatea formelor si tipurilor de asistenta sociala actualul sistem de asistenta sociala ofera: prestatii banesti, prestatii de alta natura si servicii sociale. d) acordarea asistentei sociale in functie de nevoie - sta la baza asistentei sociale.se acorda i9n functie de nevoie pe baza testarii mijloacelor financiare e) acordarea asistentei sociale din kontul mijloacelor statului si ale kolectivitatilor actiunile de asistenta se finainteaza din bugetul de stat, din bugetele unitatilor admteritoriale, din donatii, sponsorizari. f)armonizarea prestatiilor de asistenta sociala ku prestatiile de asigurari sociale si cu salariile.Diferite categorii de populatie , beneficiare de ajutoare de asigurari sociale in forma de pensii se bucura de diverse forme si tipuri de ajutor social. 1.3 Argumentai necesitatea respectrii principiilor ramurale ale dreptului proteciei sociale la adoptarea normelor juridice care reglementeaz raporturi de protecie social-7p.

Test nr._9__ Subiectul I Pensia de invaliditate 1.1 Definii pensia de invaliditate. Descriei particularitile i condiiile de stabilire a pensiei de invaliditate -3p. Pensiile de invaliditate se stabilesc persoanelor asigurate n cazul pierderii totale sau pariale a capacitii de munc n urma: unei boli obinuite, unui accident de munc sau unei boli profesionale. Pentru a beneficia de pensie de invaliditate n urma unei boli obinuite, la momentul constatrii invaliditii persoana asigurat trebuie s aib un stagiu de cotizare n mrime de la un an pn la 5 ani: pn la 23 de ani 1 an; de la 23 pn la 26 de ani 2 ani; de la 26 pn la 31 de ani 3 ani i mai mult de 31 de ani 5 ani. Pensiile de invaliditate n urma unui accident de munc sau unei boli profesionale se stabilesc indiferent de existena stagiului de cotizare. Pensiile de invaliditate se pltesc n mrime deplin tuturor pensionarilor, inclusiv i celor ce realizeaz venituri pasibile de asigurri sociale de stat. Conditiile de stabilire a pensiei de invaliditate Are dr la pensie de invaliditate asiguratul care si-a pierdut total sau partial capacitatea de munca din cauza: a)unei boli obisnuite\ b)unui accident de munca c)unei boli profesionale In raport cu gradul de pierdere a capacitatii de munca, se stabilesc 3 grade de invaliditate Invaliditate de boal obinuit este invaliditatea cauzat de reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a unei boli, traume sau deficiene organice.

Invaliditate de boal profesional este invaliditatea stabilit n urma unei boli generate de influena sistematic a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiiile de munc caracteristice unor ramuri de producie. Invaliditate survenit dup un accident de munc este invaliditatea cauzat prin reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, n cazurile stabilite de legislaia n vigoare. 1.2 Evideniai distinciile pensiei de invaliditate n dependen de pricina survenirii invaliditii -5p. Cauzele Invaliditatii Invaliditate de boal obinuit este cauzat de reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a unei boli, traume sau deficiene organice.. Invaliditate de boal profesional este stabilit n urma unei boli generate de influena sistematic a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiiile de munc caracteristice unor ramuri de producie. Invaliditate survenit dup un accident de munc este cauzat prin reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, n cazurile stabilite de legislaia n vigoare. Invaliditate determinata de schilodire in munca in legatura cu avaria de la Crenobileste stabilita de pers care au participat la likidarea consecintelor catastrofei date. Invaliditate legata de serviciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinit serviciul militar in organele apararii nationale. Invaliditatea din copilarie-pina la 18 ani 1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie de invaliditate -7p.

Test nr._10__ Subiectul I Statutul Casei Naionale de Asigurri Sociale 1.1 Determinai statutul Casei Naionale de Asigurri Sociale n calitate de organ competent n domeniul proteciei sociale.-3p. CNAS a fost creata ca in caz de necesitate , aceasta stabileste si plateste suma de asigurare. Specific pt CNAS este ca ajutorul se acorda on caz de survenire a unuia dintre riscurile sociale: somaj, boala, invaliditate, batrinete, in cazul decesului persoanei care este unicul intretinator. Deci scopul PS din mijloacele CNAS este de a schimba conditia materiala a persoanelor dezavantajate din cauze social-obiective: pierderea sau reducerea cistigului, aparita unor cheltuieli suplimentare. Misiunea CNAS este de a distribui responsabilitatile in caz de aparitie a riscului social (incapacitatea temporara de munca, somajul, batrinetea) intre cei care ofera loc de lucru , angajatii si pers autorizate de la organele de asigurare sociala. Responsabilitatea Casei Naionale de Asigurri Sociale const n administrarea i gestionarea conform a sistemului public de asigurri sociale, acumularea i distribuirea mijloacelor bugetului asigurrilor sociale de stat, inerea contabilitii executrii bugetului asigurrilor sociale de stat conform prevederilor legale.

1.2 Evideniai modul de colaborare al Casei Naionale de Asigurri Sociale cu alte structuri competente n domeniul proteciei sociale.-5p. CNAS prin internediul Trezorariei de Stat a Ministerului Finantelor, gestioneaza bugetul asigurarilor de stat sociale, care este format din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de constituire si functionare se stabileste de legislatie.Contributia de asigurari sociale este suma datorata in mod obligatoriu de participanti la sistemul public de asigurari sociale si reprezinta principala sursa de venit a BASS.Pastrarea si evidenta datelor privind contributiile de asigurari sociale , pe fiecare asigurat, le efectueaza CN si structurile sale teritoriale.Sumele datorate sub orice forma CNAS se vor urmari ca si veniturile statului, prin organele Serviciului Fiscal de Stat. Pe baza propunerilor CNAS , Guvernul elaboreaza anual proiectul Legii BASS. CNAS ntocmete Raportul anual privind executarea bugetului asigurrilor sociale de stat, dup coordonarea acestuia cu Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei i cu Ministerul Finanelor, i l prezint, pn la data de 1 mai a anului urmtor celui de gestiune, Guvernului,spre examinare i aprobare. Guvernul aprob raportul i l prezint Parlamentuluipn la data de 1 iunie 1.3 Apreciai eficiena activitii Casei Naionale de Asigurri Sociale (CNAS ) i a Caselor Teritoriale de Asigurri Sociale (CTAS) -7p. CNAS infiinteaza case teritoriale in functie de numarul sau structura asiguratilor si de complexitatea activitatii la nivel teritorial, care functioneaza sub conducerea si controlul sai.Limitele competentei, structura organizatorika,modul de finantare a caselor teritoriale sunt elaborate si aprobate de CNAS. Activitatea CNAS-promovarea unei politici complexe,coerente in domeniul asig.sociale -crearea , implementarea, dezvoltarea Sistemului Informational National pt nivelurile CNAS, -asigurarea functiionarii registrului de stat a evidentei individuale in sistemul public de asigurari sociale -asigurarea evidentei individuale la nivel national a tuturor contribuabililor in BASS in baza codului personal de asigurari sociale, aprobat de Guvern. - administreaz i gestioneaz sistemul public de asigurri sociale, exercitnd funciile de acumulare i de distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de ctre asigurai a contribuiilor de asigurri sociale de stat. Activitatea CTAS-tinerea in evidenta a tuturor contribuabililor de asigurari sociale din teritoriu -inkeierea kontractelor de asigurari sociale in konformitate ku prevederile legislatiei -akitarea pensiilor, kompensatiilor, indemnizatiilor, efectuarea analizelor periiodice a acestui proces in vederea perfectionarii lui -aplikarea sanctiunilor, amenzlior fata de agentii ekonomici si pers. Fizice datornici CNAS -organizarea procesului de colectare, virare a contributiilor de asigurari socialein baza kodurilor individuale de asigurari sociale.

Test nr._11__ Subiectul I Pensia de invaliditate

1.1 Enumerai particularitile i definii pensia de invaliditate acordat militarilor, Invaliditatea stabilit persoanelor care au ndeplinit serviciul militar sau special n organele aprrii naionale, securitii statului i ordinii publice, trecute n rezerv, i care au suportat: a) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat n perioada celui de-al doilea rzboi mondial;b) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat n timpul exercitrii atribuiilor de serviciu n zonele n care s-au desfurat aciuni de lupt;c) rnire, contuzie, schilodire n perioada antrenrii de ctre organele puterii locale la strngerea muniiilor i a tehnicii militare, la deminarea teritoriului i a obiectelor n anii celui de-al doilea rzboi mondial i n perioada de dup aciunile de lupt pentru aprarea integritii teritoriale i independenei Republicii Moldova;d) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat n timpul aciunilor de lupt pe teritoriul altor state;e) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat n timpul aciunilor de lupt pentru aprarea integritii teritoriale i independenei Republicii Moldova;f) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat la lichidarea consecinelor avariei de la Cernobl;g) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat n timpul exercitrii obligaiilor de serviciu militar sau special;h) afeciune contractat n perioada satisfacerii serviciului militar sau special; i) schilodire n accident nelegat de exercitarea obligaiilor de serviciu militar sau special este Invaliditate legat de serviciul militar sau special 1.2 Descriei cuantumul pensiei n dependen de cauza invaliditii n conformitate cu Legea asigurrii cu pensii a militarilor...- 5p. In funcie de cauzele invaliditii, invalizii din rndurile militarilor, persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne se clasific n dou categorii: a) invalizi de rzboi n cazul n care invaliditatea este cauzat de rnire, contuzionare sau schilodire n perioada celui de al doilea rzboi mondial, ndeplinirii altor ndatoriri de serviciu militar b) invalizi n cazul n care invaliditatea este cauzat de o schilodire n accident nelegat de ndeplinirea ndatoririlor de serviciu militar (de serviciu) sau de o afeciune contractat n perioada ndeplinirii serviciului. Invalizii din rndurile militarilor care i-au satisfcut serviciul prin contract sau din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne confirm o vechime n munc necesar stabilirii pensiei pentru vechime n munc (20 ani), li se poate stabili pensie de invaliditate n mrimea pensiei pentru vechime n munc n urmtoarele proporii: vechime n munc de 20 de ani - 50%, iar pentru cei pensionai pentru limit de vrst sau pe motive de boal - 55%; pentru fiecare an complet de munc peste vechimea de 20 de ani - 3% din sumele respective ale soldei, dar n total nu mai mult de 75% din aceste sume. Cuantumul pensiei invalizilor din rndurile militarilorse stabilete n funcie de solda (ctigul)1 acestora. Militarilor, persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne care au devenit invalizi li se stabilesc pensii de invaliditate, dac invaliditatea a survenit n timpul ndeplinirii serviciului sau cel mult dup trei luni de la eliberare din serviciu, sau dup expirarea acestui termen, dac a fost cauzat de o rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat n perioada ndeplinirii serviciului.

1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie de invaliditate, cauzat de o boal obinuit -7p.

Test nr._12_ Subiectul I Pensia de urma 1.1 Definii i enumerai particularitile pensiei de urma. Evideniai categoriile de beneficiari ai pensiei de urma-3p. Pensia de urma reprezint suma bneasc calculat i stabilit conform Legii persoanelor inapte de munc ca urmare a pierderii ntreintorului care se achit lunar din bugetul asigurrilor sociale. n calitate de temeiuri ce invoc apariia dreptului la pensia de urmai pot servi1: decesul persoanei confirmat prin certificatul de deces, declararea dispariiei fr veste sau declararea morii persoanei prin hotrrea instanei de judecat. Subieci ai raportului juridic la determinarea dreptului la pensia de urma sunt membrii familiei decedatului, carendeplinesc condiiile prevzute de Lege. Se va ine seama i de relaiile de rudenie ce se determin conform Codului familiei i Codului civil al Republicii Moldova.Alt subiect al raportului juridic este organul de asigurare social, care este obligat s stabileasc n baza documentelor prezentate, n condiiile legii, dreptul persoanelor la pensia de urma.Pensia de urma, stabilit copiilor, se pstreaz i dup nfierea lor. n caz de deces al nfietorului, copiii nfiai pot opta pentru o singur pensie: sau pentru printele decedat, sau pentru nfietorul decedat.Au dreptul la pensie de urma urmtoarele persoane: a) copiii pn la vrsta de 18 ani sau, dac i continu studiile n instituii de nvmnt de zi (secundar, mediu de specialitate i superior), pn la terminarea acestora, fr a depi vrsta de 23 de ani; b) soul supravieuitor dac, la momentul decesului susintorului sau pe parcursul a 5 ani dup deces, a mplinit vrsta de pensionare prevzut la art.41 alin.(1) sau a fost ncadrat n gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puin 15 ani de cstorie cu persoana decedat i nu s-a recstorit; c) soul supravieuitor sau tutorele (curatorul) care are n ngrijire copii sub vrsta de 3 ani ai susintorului decedat, pe perioadele de nencadrate n munc sau de aflare n concediu pentru ngrijirea copilului pn la vrsta de 3 ani. 1.2 Determinai temeiurile de apariie a dreptului i descriei condiiile de stabilire a pensiei de urmai, calcularea ei 5p. Dreptul la pensia de urma se stabilete dac persoana decedat era pensionar sau confirma condiiile necesare pentru stabilirea pensiei date la ziua decesului. In conformitate cu Legea dac pensia de urma ca urmare a decesului din cauza unei afeciuni generale se stabilete membrilor familiei dac sunt ndeplinite condiiile cu privire la stagiul de cotizare al decedatului, n funcie de vrsta avut la data constatrii decesului. Pentru stabilirea pensiei de urma n caz de deces al ntreintorului din cauza unei afeciuni generale, conform Legii solicitanii trebuie s prezinte urmtoarele documente: certificatul de deces; certificatul ce confirm stagiul de cotizare realizat pn la ziua decesului n funcie de vrsta ce o avea. Dac decesul a fost cauzat de un accident de munc, se va mai prezenta i procesul-verbal despre accidentul de munc. ntrunirea condiiilor date de ctre persoanele specificate n art.25 din Lege le garanteaz acestora dreptul la pensie de urmai minimal. Respectarea altor condiii facultative (de exemplu, prezentarea certificatului de salariu) pot duce la majorarea pensiei de urma.Din cele menionate tragem concluzia c apariia dreptului la pensia de urma invoc prezena a dou criterii specifice: - criteriul volitiv prin care se explic manifestarea de voin a persoanei/reprezentantului de a realiza dreptul la acest tip de pensie; - criteriul de vrst prin care se confirm c este recunoscut inapt de munc i se afla la ntreinerea decedatului. 1,3 Evideniai n aspect comparativ elementele distinctive a pensiei de urma n dependen de statutul persoanei decedate. - 7p

Test nr.13___ Subiectul IPlata pensiei 1.1 Enumerai instituiile investite cu atribuii de plat a pensiei i modalitatea de plat a pensiei. 3p. Pensiile se stabilesc si se platesc de catre organele de asigurari sociale: casele teritoriale de asigurari care reprezinta subdiviziuni ale Casei Nationale de Asigurari Sociale.Coform prevederilor legi pensia se achita lunar pentru luna in curs, in localitatea de domicili, personal titularului, tutorelui, curatorului, mandatarului acestora care a prezentat procura a carei valabilitate nu poate fi mai mare de 6 luni consecutive. 1.2 Caracterizai procedura de plat a pensiei curente, temeiurile i condiiile de plat a pensieiRetroactiv ( neprimite). -5p. Pensia retroactiva se plateste daca pensia nu a fost incasata la timp ea se plateste retroactiv pe o perioada de cel mult 3 ani de la data solicitarii. In cazul in care aceasta nu a fost platita la timp din vina organului de asigurari sociale care stabileste sau plateste pensia ea se achita fara nici un fel de limite in termen. Procedura de plata a pensiei curente are loc Coform prevederilor legi pensia se achita lunar pentru luna in curs, in localitatea de domicili, personal titularului, tutorelui, curatorului, mandatarului acestora care a prezentat procura a carei valabilitate nu poate fi mai mare de 6 luni consecutive. 1.3 Proiectai schematic procedura de plat a pensiei persoanelor aflate la ntrainerea statului i a beneficiarilor aflai n instituiile penitenciare.- 7p.

Test nr._14__ Subiectul I Transferul pensiei 1.1 Determinai temeiurile juridice de transfer a pensiei.- 3p. 1.2 Descriei procedura juridic de transfer a pensiei corespunztor temeiurilor juridice prevzute de lege.- 5p. 1.3 Proiectai schematic etapele juridice de nfptuire a transferului n temeiul schimbrii domiciliului.-7p.

Test nr._15__ Subiectul I Raporturile juridice de protecie social 1.1 Definii i clasificai raporturile juridice de protecie social. - 3p. Relatia social care cade sub incidena normei juridice sau care este reglementat de ea, n cadrul creia participanii apar ca titulari de drepturi i de obligaii reciproce prin realizarea crora se realizeaz scopul normei juridice reprezinta raportul juridic . Raporturile juridice se stabilesc ntre subiecii de drept (cel puin doi), care nu pot fi dect oameni privii individual sau organizai n colectiviti corespunztoare; au un anumit coninut ce reprezint legturaDin cele expuse rezult c din punct de vedere structural raporturile juridice de protecie social conexeaz trei elemente: obiectul, subiecii i coninutul. 1) Obiectul raporturilor de protecie social constitue conduita pe care o pot avea ori trebuie s o aib prile ca urmare a stabilirii, acordrii unui tip de asigurare sau asisten social, precum i soluionrii litigiilor aprute. 2) Subieci ai raporturilor de protecie social sunt participanii la aceste raporturi, deintori ai capacitii

juridice la un anumit tip de asigurare sau asisten social.1 Raporturile de protecie social sunt raporturi bilaterale, n cadrul crora unul dintre subieci totdeauna este statul n persoana unor organe competente, iar alt subiect este persoana fizic sau familia sa. 3) Coninutul raporturilor de protecie social este format din totalitatea drepturilor i obligaiilor prilor. Specific coninutului este faptul c subiecii din cadrul raporturilor de protecie social nu se afl nici pe poziie de subordonare juridic, nici pe poziie de egalitate juridic. Statul, reprezentat prin organele sale speciale, apare ca subiect purttor de obligaii juridice, care nu poate refuza, nentemeiat, acordarea asigurrii sau asistenei sociale, iar titularul de drepturi este ceteanul sau familia, care pot liber cere sau refuza asistarea sau asigurarea social. Astfel, persoana fizic este mputernicit legal s dispun de drepturi garantate, iar organul de stat este partea obligat. n cazul n care persoana fizic are dreptul la cteva tipuri de asigurare material, ei i se acord posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe cnd organul de stat nu beneficiaz de un astfel de drept. 1.2 Determinai i descriei trsturile caracteristice ale raportului juridic de protecie social. - 5p. Raportul juridic de protectie sociala se caracterizeaza prin elemente care il delimiteaza de alte raporturi juridice a altor ramuri si anume prin: Specificul subiectilor: Unul dintre subiecti intotdeauna este statul prin organele competente iar celalalt este persoana fizica cetatean a RM sau cetatean strain,apatrid pricum si familia sa. --Faptele juridice care genereaza aceste raporturi le modifica sau le stinge sunt numite riscuri sociale, adica acestea pot fi fie boli profesionale.batrinete sau calamitati naturale sau alte evenimente care afecteaza capacitatea de a se intretine, si ii creaza riscul de a duce un nivel de viata scazut. ----Cuantumul asistentei si asigurarii sociale finantate de stat este expres prevazut in legislatie si nu poate fi majorat sau micsorat de subiecti. -Obiectul raportlui de protectie sociala poarta caracter patrimonial, indiferent de forma in care este acordata protectia sociala fie in forma baneasca, sau sub forma de servicii medicale sau de alta natura. 1.3 Argumentai necesitatea existenei n cadrul raporturilor juridice de protecie social a unor premize specifice de apariie a raporturilor juridice.- 7p. Ca premize specifice de apartitie a raporturilor juridice se caracterezieaza prin faptele juridice care reprezinta niste imprejurari sau evenimente care se produc fara vointa omului dar care dau nastere, modifica sau sting raporturile juridice provocind prin aceasta consecinte juridice. In unele cazuri pentru ca sa apara un raport juridic e necesar sa fie prezente mai multe imprejurari. Astfel costatam ca prezenta asa premise cum sunt riscurile sociale care genereaza aceste raporturi este indinspensabila pentru aparitia lor, daca nu ar exista aceste riscuri nu ar fi necesara prezenta intregului sistem de protectie sociala care ar fi in plus pentru o astfel de societate.

Test nr.__16_ Subiectul IIndemnizaiile pentru concediu medical 1.1 Definii i clasificai indemnizaiile pentru concediu medical 3p. Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca reprezinta: 1)prestatii unice sau periodice garantate si reglementate de normele juridice care poarta un caracter soci alimentar,banesc si se acorda cetatenilor in calitate de ajutor material in caz de boala cu piederea capacitatii de munca sau traumatism,pentru ingrijirea bolnavului de catre un membru al familiei sau alta persoana,pentru tatamentul balneosanitar,pentru carantina,la transferarea la un alt loc de lucru in caz de inbolnavire de tuberculoza sau de o boala profesionala;in timpul protezarii. 2)plati acordate persoanelor care lucreaza in baza contractului individual de munca si intreprinzatorilor individuali din fondurile asigurarii de stat, iar somerilor-din fondulrile de utilizare a fortei de munca a populatiei,in cazurile stabilite de lege.

Indemnizatiile pentru concediul medical sunt: -Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca,in caz de boli generale si accidente nelegate de munca -Indemnizatiipentru prevenirea imbolnavirilor(carantina) -Indemnizatii pentru recuperarea capacitatii de munca. -Indemnizatii pentu concediu de maternitat(sarcina si lauza) -IndemnizatiiPentru ingrijirea copilului bolnav 1.2 Dederminai condiiile i durata pentru care se acord indeemnizaia pentru concediu medical5p. Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca in caz de boli generale si accidente nelegate de munca se stabileste: a)pentru cel mult 180 zile in cursul unui an calendaristic si incepe din prima zi de concediu medical.Incepind cu a 120-a zi indemizatia se plateste in cazul prelungiriii concediului medical avizat de Consiliul Republican de Expertiza Medicala a Vitalitatii. Daca exista temeiuri motivate privind posibilitatea recuperarii capacitatii de munca si in scopul evitarii incadrarii in grad de invaliditate precum si al mentinerii asiguratului in activitate ,medicul curant pate propune CEMV ia atitudine privind prelungirea concediului medical peste 180zile cel mult cu 30zile.In acest caz ,in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare CEMV ia atitudinea privind prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator,transferul temporar la o alta munca,reducerea programului de lucru,reluarea activitatii profesionale sau incadraea intr-un grad de invaliditate. Daca CEMV a decis incadrarea in grad de invaliditate,indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca se plateste pina la data la care persoanei i sa stabilit grad de invaliditate, fara a se depasi perioada maxima pentru care se acorda indemnizatii; b)persoanelor angajate in sectorul agrar ,angajate in baza contractului individual de munca pe durata determinata ce nu depaseste un an , inclusiv celor angajati la lucrari sezoniere , si somerilor, in periada de cordare a ajutorului de somaj, indemnizatia pentru inacpacitate temporara de munca li se acorda pentru o perioada de pina la 30 zile in cursul unui an calendaristic. c)asiguratilor cu contract individual de munca pe durata determinata ce depaseste un an, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca li se acorda pe o durata de 180 zile calendaristice. d)tuturor asiguratilor care sunt temporar incapabili de munca din cauza tuberculozei,SIDA sau cancer de orice tip ,cu avizarea CEMV,perioada pentru care se acorda indemnizatia pentri incapacitae temporara de muna este cel mult 1 an pe parcursul ultimilor 2 ani. e)indemizatia pentru incapacitatea temporara de munca in legatira cu sarcina se acorda pe duarata concediului medical fara restrictii inclusiv somerilor; f)indemizatia se stabileste in cazul in care incapacitatea de munca a survenit in timpul concediului de odihna anual (de baza sau suplimentar).Aceasta de urma se prelungeste cu durata incapacitatii temporare de munca ce au avut loc in timpul concediului. g)in cazul incapacitatea de munca survine in timpul concediului neplatit,concediului

pentru ingrijirea copilului pina la virsta de 3 ani sau cind intreprinderea (sectia ) stationeaza,indemizatia nu se stabileste.Daca incapacitatea temporara de munca dureaza dupa data expirarii concediului neplatit , concediului pentru ingrijirea copilului pin la virsta de 3 ani sau dupa data reluarii activitatii intreprinderii,indemnizatia se stabileste de la acesta data h)in cazul in care incapacitatea temporara de munca a survenit in timpul stationarii intreprinderii si pantru aceasta periaoada asiguratii sunt remunerati si achitate contributiile respective de asigurari sociale ,indemnizatia se stabilesta pentru perioada respectiva i)in cazul in care incapacitatea temporara de munca survenita in timpul concentarilor militare sau concediului suplimentar in legatura cu studiile in institutriile de invatamint superior fara intrerupere activitatii de munca ,indemnizataia se stabileste de la data la care salariatul urma sa reinceapa activiatea de munca k)in caz de traumatism la domiciliu,inclusiv traumatism la domiciliu provocat de calamitati naturale sau viciu anotomic al salariatului ,indemnizatia se stabileste pentru toata perioada de incapacitate tempoorara de munca incepind din prima zi. 1.3 Descriei cuantumul indemnizaiei pentru concediu medical,n raport cu temeiul apariiei dreptultui precum i temeiurile pentru care nu se acord indemnizaia. -7p. Pentru incapacitate temporara de munca nu se stabileste asiguratului indemnizatiain cazul in care : 1 isi cauzeaza premeditat daune sanatatii 2 si-a pierduta capacitatea de munca in urma comiterii unei crime 3 a urmat tratament fortat conform hot.judec cu exceptia handicapului psihic 4 se afla in detentie sau in proces de expertizare medico-legala. Indemnizatia platita neintemeiat urmeaza a fi restituita prin hot,judec. ITM(incapacitate temporara de munca). Baza de calcul a indemnizatiei constituie venitul mediu lunar asigurat realizat in ultimele 6 luni calendaritice premergatoare lunii procedurii riscului asigurat,in care au fost calculate contributiile de asigurari sociale.Cuantumul lunal se stabioleste diferentiat in finctie de durata stagiului de cotizare: DURATA A STAGIULUI DE CUTIZARE BAZA DE CALCUL Pinal la 5 ani 60% Intre 5 si 8 ani 70% Peste 8 ani 100% Durata stagiului nu conteaza:pentru Tuberculoza,cancer si SIDA 100% Indemnizatia pentru ITM se plateste din ziua piederii capacitatii de munca pina la restabilirea ei sau stabilirea invaliditatii. Atunci cind lunile luate in calcul sunt lucrate incomplet din motive intemeiate,la determinarea bazei de calcul se ia in considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet in perioada respectiva.Daca asiguratul alucrat mai putin de 6 luni,baza de calcul esta venitul mediu lunar asigurat realiza in lunile calendariatice lucrate integral ,iar in cazul cind a realizat un stagiu de cotizare mai mic de 1 luna calendaristica se ia in considerare venitul asigurat din zilele lucrate.In cazul lipsei motivate a venitului asigurat in ultimele 6 luni calendaristice

premargataore lunii in care sa produs riscul asigurat ,baza de calcul este salariul tarifar sau salariul de finctie al beneficiarului

Test nr._17__ Subiectul I Raporturil juridic de protecie social 1.1 Numii elementele raporturilor juridice de protecie sociali premizele apariiei lui. - 3p. Relaia social care cade sub incidena normei juridice sau care este reglementat de ea, n cadrul creia participanii apar ca titulari de drepturi i de obligaii reciproce prin realizarea crora se realizeaz scopul normei juridice reprezinta raportul juridic.1 Raporturile juridice se stabilesc ntre subiecii de drept (cel puin doi), care nu pot fi dect oameni privii individual sau organizai n colectiviti corespunztoare; au un anumit coninut ce reprezint legtura propriu- zis dintre subieci i care const n drepturile i obligaiile reciproce ale acestora;2 se refer la un obiect care nu este altceva dect aciunea sau conduita asupra creia sunt ndreptate drepturile subiective i obligaiile participanilor.3 Prin raporturi juridice de protecie social desemnm relaiile nscute odat cu survenirea riscurilor sociale n domeniul asigurrii sau asistenei sociale, ntre stat, reprezentat de organele sale competente, i persoanele n etate, incapabile de munc sau alte categorii de persoane care necesit protecie social. Din cele expuse rezult c din punct de vedere structural raporturile juridice de protecie social conexeaz trei elemente: obiectul, subiecii i coninutul. 1) Obiectul raporturilor de protecie social constitue conduita pe care o pot avea ori trebuie s o aib prile ca urmare a stabilirii, acordrii unui tip de asigurare sau asisten social, precum i soluionrii litigiilor aprute. 2) Subieci ai raporturilor de protecie social sunt participanii la aceste raporturi, deintori ai capacitii juridice la un anumit tip de asigurare sau asisten social.4 Raporturile de protecie social sunt raporturi bilaterale, n cadrul crora unul dintre subieci totdeauna este statul n persoana unor organe competente, iar alt subiect este persoana fizic sau familia sa. 3) Coninutul raporturilor de protecie social este format din totalitatea drepturilor i obligaiilor prilor. Specific coninutului este faptul c subiecii din cadrul raporturilor de protecie social nu se afl nici pe poziie de subordonare juridic, nici pe poziie de egalitate juridic. Statul, reprezentat prin organele sale speciale, apare ca subiect purttor de obligaii juridice, care nu poate refuza, nentemeiat, acordarea asigurrii sau asistenei sociale, iar titularul de drepturi este ceteanul sau familia, care pot liber cere sau refuza asistarea sau asigurarea social. Astfel, persoana fizic este mputernicit legal s dispun de drepturi garantate, iar organul de stat este partea obligat. n cazul n care persoana fizic are dreptul la cteva tipuri de asigurare material, ei i se acord posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe cnd organul de stat nu beneficiaz de un astfel de drept. 1.2 Analizai coninutul i categoriile subiectelor raportului juridic.- 5p. Noiunea i claificarea subiecilor dreptului proteciei sociale.Orice raport juridic are ntotdeauna cel puin doi subiecii: unul activ i altul pasiv. Subiectul activ are capacitatea de a pretinde la ceva. Subiectul pasiv poart obligaia corespunztoare preteniei. Cel mai des ns fiecare dintre subieci este n acelai timp i activ i pasiv.5 Apariia raporturilor juridice n dreptul proteciei sociale este generat de un ir de evenimente, denumite riscuri sociale: naterea, decesul, boala, omajul, btrneea, invaliditatea, pierderea ntreintorului, incapacitatea de munc etc. Anume intervenia acestora acord persoanei dreptul de a beneficia de prestaii bneti, prestaii n natur i servicii sociale, prevzute de legislaie. n aceast ordine de idei constatm c de unele drepturi din domeniul proteciei sociale pot beneficia doar persoanele care au achitat contribuii de asigurri sociale, iar de alte drepturi beneficiaz toi cei aflai n dificultate. Aadar, acest principiu, n

cadrul dreptului proteciei sociale, invoc apariia relaiilor de asigurri sociale i a relaiilor de asisten social, care pot fi recunoscute parte component a raporturilor juridice de protecie social. Persoana fizica-un alt subiect al protctiei sociale poate fi cetatean a R.M,cetatean strain,apatrid,refugiat precum si familiile lor.Cind vorbim despre subiectii raportului juridic de asigurari sociale vom mentiona ca cetateanul,ca perf.fiz trebuie sa aiba capacitate juridica-aptitudibea unei pers.sau colectivitatii de afi titular de drepturi si obligatii si a le exercita.Capacitatea juricica=capacitate de folosita=capacitate de exercitiu. Pentru raporturile juridice proceduralede constatare este specific faptul c la stabilirea faptelor juridice ce dau natere unui tip de asigurare/asisten social este necesar participarea mai multor subiecii (de exemplu, pentru stabilirea pensiei de invaliditate, casa teritorial de asigurri sociale cere prezentarea certificatului, ce confirm invaliditatea, emis de ctre Consiliul de Expertiz Medical a Vitalitii etc.), iar n raporturile procesuale n calitate de subieci apar organele ierarhic superioare (CNAS) sau instana de judecat.6 1.3 Proiectai prin schem modul de ncheiere a raportului juridic, temeiul legal i procedura emiterii de ctre CTAS a deciziei de refuz i efectele ei juridice. - 7p.

Test nr._18__ Subiectul IIndemnizaiile adresate familiilor cu copii 1.1 Definii i clasificai indemnizaiile adresate familiilor cu copii.Determinai subiectul de recepionare / nregistrare a cererii de soclicitare a indemnizaiei.- 3p. Acordarea unui ajutor din partea statului familiei n scopul ntreinerii i educrii copiilor reprezint o problem care formeaz obiectul reglementrii juridice nu numai n plan naional, dar i internaional prin art. 16 i 25 din Declaraia Universal a Dreptului Omului;1 art.26 din Convenia cu privire la drepturile copilului2.a.Politicile n domeniul proteciei sociale a familiei i copilului sunt orientate spre ncurajarea natalitii prin promovarea aciunilor eficiente de susinere a familiei, modernizare i diversificare a serviciilor comunitare i de tip familial n vederea prevenirii instituionalizrii copilului i sporirii nivelului calitii vieii nucleului societii familia. Soluionarea problemelor grave, cu care se confrunt actualmente familia i copilul, probleme condiionate de fenomene negative precum sunt declinul economic, mbtrnirea populaiei, instabilitatea condiiilor de trai ale familiei i impactul migraii legale i ilegale a prinilor n cutarea unui loc de munc constituie un obiectiv prioritar de asigurare a unei protecii sociale adecvate i eficiente. Copiii constituie o categorie de persoane, care nu dispun de capacitate de munc, de aceea statul protejeaz sntatea generaiei n cretere prin diferite mijloace, inclusiv prin interzicerea muncii copiilor. Conform legislaiei, adolescenii de la vrsta de 16 ani, iar n cazuri excepionale, de la 15 i 16 ani, pot dobndi calitatea de salariat. Din dorina de a cpta o specialitate unii adolesceni i continu studiile n coli profesional tehnice, colegii i alte instituii chiar i dup vrsta de 16 ani, angajndu-se la serviciu doar dup terminarea instituiei de nvmnt. Sistemul naional de protecie social a familiei i copilului, fiind bazat pe promovarea abordrilor individualizate n alegerea formelor i msurilor de protecie, conine dou componente de baz: prestaii bneti i servicii sociale. n funcie de faptul dac copiii cresc i se educ n familii sau sunt lipsii de grij printeasc, statul, potrivit art.12 din Legea privind drepturile copilului, stimuleaz i susine material crearea unei reele largi de instituii extracolare, edificii sportive, stadioane, cluburi, tabere de odihn i alte obiective ce contribuie la ntremarea sntii copiilor, stabilete nlesniri pentru frecventarea instituiilor de cultur i nvmnt, a celor sportive i a bazelor de odihn n timpul vacanei. 1.2 Comparai indemnizaia unic la naterea copilului cu indemnizaia lunar pentru

creterea / ngrijirea copilului pn la vrsta de 1,5 ani sau 3 ani. - 5p. Cadrul legal n baza cruia se realizeaz msurile de protecie social a familiei i copilului l constitue: Codul familiei; Legea privind drepturile copilului; Legea privind indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc i alte prestaii de asigurri sociale3; Regulamentul cu privire la modul de stabilire i plat a indemnizaiilor adresate familiilor cu copii, adoptat prin Hotrrea cu privire la indemnizaiile adresate familiilor cu copii4; Regulamentul cu privire la condiiile de stabilire, modul de calcul i de plat a indemnizaiilor pentru incapacitate temporar de munc i altor prestaii de asigurri sociale5 etc Legiuitorulstabilete urmtoarele tipuri de prestaii adresate familiilor cu copii: - indemnizaie de maternitate; - indemnizaie unic la naterea copilului; - indemnizaie lunar pentru ngrijirea copilului pn la mplinirea vrstei de 3 ani persoanelor asigurate; - indemnizaie lunar pentru ngrijirea copilului pn la mplinirea vrstei de 1,5 ani persoanelor neasigurate; - indemnizaie pentru ngrijirea copilului bolnav; - indemnizaie lunar pentru ntreinerea copilului cu vrst ntre 1,5/3 i 16 ani. Indemnizaie unic la naterea copiluluise stabilete n baza art.17 din Legeaprivind indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc i alte prestaii de asigurri sociale, ncepnd cu 1 ianuarie 2005, constituind o form de sprijin bnesc acordat femeilor asigurate prin intermediul sistemului public de asigurri sociale. Indemnizaiile lunare pentru creterea copiluluise acord n urmtoarele cazuri: ---- se stabilete de la data naterii copilului, cu excepia cazurilor de adopie sau de instituire a tutelei, cnd se stabilete din ziua adoptrii hotrrii privind ncuviinarea adopiei, respectiv privind instituirea tutelei;----cu condiia c a fost solicitat n termen de 12 luni de la naterea copilului. n cazul n care indemnizaia respectiv a fost solicitat mai trziu de termenul indicat, aceasta se stabilete retroactiv, dar nu mai mult dect pentru 12 luni premergtoare datei adresrii;-----n cazul n care ambii prini nu sunt ncadrai n munc - printelui care de fapt ngrijete copilul; 1.3 Descriei cuantumul i durata pentru care se acord indemnizaia de maternitate i argumentai dreptul la indemnizaie pentru mama angajat n munc i pentru mama neangajat.Determinai subiectul de recepionare a cererii de solicitare a indemnizaiei, n ambele cazuri. -7p. Indemnizaia de maternitate (sarcin i luzie) se stabilete asiguratelor, soiilor aflate la ntreinerea soilor asigurai i omerilor care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal i concediul postnatal.Indemnizaia de maternitate se acord, ncepnd cu sptmna a 30-a de sarcin, pe o perioad de 126 zile calendaristice, iar n cazul naterilor complicate ori al naterii a doi sau mai muli copii - de 140 zile calendaristice. n cazul n care copilul se nate mort sau moare n perioada concediului postnatal, indemnizaia de maternitate se acord pentru perioada specificat n alineatul doi al prezentului punct. n cazul acordrii concediului pentru sarcin i luzie n perioada concediului pentru ngrijirea copilului pn la vrsta de 3 ani, persoana ndreptit va beneficia de ambele indemnizaii (de maternitate i de ngrijirea copilului pn la vrsta de 3 ani). Soia se consider aflat la ntreinerea soului asigurat dac, la data apariiei dreptului la indemnizaie de maternitate, nu este angajat n munc i nu este persoan asigurat de riscul respectiv (maternitate), fapt care se confirm prin

carnetul de munc, iar dup implementarea evidenei personificate n sistemul public de asigurri sociale - prin certificat eliberat de organele de asigurri sociale. n cazul n care soia se afl la ntreinerea soului salariat, indemnizaia de maternitate se stabilete pe numele soiei. Faptul c persoana n cauz este soia angajatului se va confirma prin buletinul de identitate i adeverina de cstorie.Cuantumul lunar al indemnizaiei de maternitate este de 100% din baza de calcul stabilit la pct. 23 al prezentului Regulament. In cazul persoanelor asigurate, indemnizatiile se achita din bugetul asigurarilor sociale, dar in cazul persoanelor neasigurate din bugetul asistentei sociale.Baza de calcul a indemnizaiilor de asigurri sociale o constituie venitul mediu lunar realizat n ultimele 6 luni calendaristice premergtoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuiile de asigurri sociale. (2) n cazul n care lunile luate n calcul, conform alin.(1), snt lucrate incomplet din motive ntemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia n considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet n perioada respectiv. (3) Dac asiguratul a lucrat mai puin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat n lunile calendaristice lucrate integral, iar n cazul cnd a realizat un stagiu de cotizare mai mic de o lun calendaristic, se ia n considerare venitul asigurat din zilele lucrate. (4) n cazul lipsei motivate a venitului asigurat n ultimele 6 luni calendaristice premergtoare lunii n care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariul tarifar sau salariul de funcie al beneficiarului. (5) Baza de calcul a indemnizaiei de maternitate, acordate soiei aflate la ntreinerea soului salariat, este venitul mediu lunar asigurat al soului i se determin n condiiile prevzute n prezentul articol.

Test nr._19__ Subiectul I Pensiile pentru unele categorii de ceteni ( pensii pentru vechime n munc ) 1.1 Enumerai categoriile de persoane ndreptite legal de a beneficia de acest tip de pensie. Determinai organul competent n stabilirea acestei pensii. - 3p. Persona CaRe o perioada indelungata a muncit pt binele societatii intr-o profesie anumita si nin virtutea caracterului deosebit al profesiei lor, cu toate ca nu au devenit invalide, nu pot in continuare sa presteze munca dupa o activitate indelungata si permanenta. Acetia sunt: 1. deputatii si membrii de Guvern 2. functionari publici 3. alesi locali 4. judecatorii 5. lucratorii procuraturii 6. militarii, persoanele din corpul de comanda si din cadrul oranelor afacerilor interne 7. personalul navigant si tehnic aeronautic. 1.2 Caractrizai pensiile stabilite : judectorilor , unor lucrtori din procuratur, membrilor de Guvern, deputalilor n Parlament. - 5p. Membrii de guver. Asiguratul care a activat cel puin 2 ani n calitate de membru de Guvern, a atins vrsta de pensionare (barbate-62, femei-57) i a realizat stagiul de cotizare (30 de ani)are dreptul la pensie calculat n cuantum de 42% din suma tuturor plilor lunare asigurate ale membrului de Guvern n exerciiu n funcia

respectiv deinut n Guvern. Deputatii in parlament.Asiguratul care a activat cel puin 2 ani n calitate de deputat n Parlament, inclusiv n Sovietul Suprem al R.S.S.Moldoveneti de legislatura a XII-a, cu excepia persoanelor ale cror mputerniciri au fost suspendate nainte de termen pentru participarea lor la lucrrile organelor anticonstituionale i comiterea de aciuni ce vin n contradicie cu Constituia i cu legislaia n vigoare, sau care a deinut cel puin 2 ani funcii remunerate n Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneti de legislaturile anterioare, a atins vrsta de pensionare specificat (barbat-62ani, femeile-57 ani) i a realizat stagiul de cotizare (30ani barbate si femei) are dreptul la pensie calculat n cuantum de 42% din suma tuturor plilor lunare asigurate ale deputatului n exerciiu n funcia (funciile) respectiv deinut n Parlament. Lucratorii din procuratura. Persoanele care au atins virsta de 50 ani, cu vechime in munca 20 ani,cel putin 12,6 ani au lucra6 in functia de procurer,anchetator au dreptul la pensii in proportie de 55% fata de saariu mediu al procurorului in exercitiu, iar pt fiecare an complet,adios de 3%. Judecatorii. Judecatorul care a atins virsta de 50 ani si are vechime in munca de cel putin 20 ani, din care cel putin 12 ani si 6 luni in functie de judecator are drept la pensie in proportie de 55% fata de salariu mediu, iar pt fiecare an complet de munca inca 3%,dar total nu mai mult de 80%, fata de salariu mediu. 1.3 Comparai i evideniai elimentele distinctive ntre pensia de vrst i acest tip de pensie. - 7p. Pensia de virsta: 1.limita de virsta barbati 62 ani, femei 57 ani 2.stagiul minim de 15 ani, pt primi o pensie partiala Pensia pt unele categorii de persoane: 1.limita de virsta pt judecatori procurori este aceeasi pt ambele sexe-50 de ani 2.stagiu este stabilit de 20 de ani (judecator, prcuror, functionar public) 3.persoanele beneficiaza de sume mai mari al pensiilor Asemanari: 1.ambele categorii de pensii s eplatesc integral, ineferent de faptul realizarii veniturilor pasibile de asigfurari sociale de stat 2.sursa: 50%- di bugetul asigurarilor sociale de stat, 50% - din bugetul de stat 3.este nevoie de stagiu de cotizare, si limita de virsta prealabil stabilita

Test nr._20__ Subiectul I Stabilirea pensiei 1.1 Determinai organul de stabilire a pensiei n dependen de tipul pensiei.- 3p. Pensiile se stabilesc i se pltesc de ctre organele de asigurri sociale. Organele de asigurri sociale au dreptul de control asupra autenticitii actelor ce confirm stagiul de munc i venitul asigurat, eliberate de organele abilitate. Casa Nationala de Asigurari Sociale este organul , suprem care stabileste pensia in dependenta de tipul ei: fie de urmas, fie de invaliditate, pensiile pentru limite de virsta. Pensiile militarilor n termen i a familiilor lor se stabilesc de ctre organele de asigurri

sociale. Asigurarea cu pensii a militarilor care satisfac serviciu prin contract, a persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne i a familiilor acestora este efectuat de Ministerul Aprrii,Serviciul de Informaii i Securitate al Republicii Moldova, Serviciul Grniceri, Departamentul Instituiilor Penitenciare al Ministerului Justiiei, Serviciul Protecie i Paz de Stat, Ministerul Afacerilor Interne i Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei, n modul stabilit de Guvern. 1.2 Descriei modul de adresare pentru stabilirea pensiei i termenul de adresare n dependen de tipul pensiei. - 5p 2 Dreptul la pensie l au asiguraii domiciliai n Republica Moldova, precum i persoanele care, la data stabilirii pensiei, nu au calitatea de asigurat, dar ndeplinesc condiiile prevzute de lege. Dreptul la pensie se cuvine i poate fi solicitat de la data ndeplinirii condiiilor de pensionare prevzute de lege. Pensiile se stabilesc i se pltesc de ctre organele de asigurri sociale.Cererea de pensionare i actele necesare se depun la organul teritorial de asigurri sociale de la domiciliul asiguratului, unde se nregistreaz n mod obligatoriu. Se stabilesc urmtoarele termene de acordare a drepturilor la pensie n funcie de categoria pensiei solicitate: 3 a) la pensia pentru limit de vrst - de la data ndeplinirii condiiilor de pensionare prevzute de prezenta lege, dac cererea i actele necesare a fost depus n termen de 30 de zile de la aceast dat; 4 b) la pensia de invaliditate - de la data emiterii deciziei C.E.M.V. de ncadrare n grad de invaliditate, dac cererea i actele necesare a fost depus n termen de 60 de zile de la aceast dat; 5 c) la pensia de urma - de la data decesului susintorului, dac cererea i actele necesare a fost depus n termen de 90 de zile de la aceast dat; 1.1 Proiectai schematic o decizie de rfuz n stabilirea pensiei. Indicai i argumentai efectele ei juridice.- 7p Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emis de organul teritorial de asigurri sociale i semnat de conductorul acestuia, n termen de 15 zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare. Decizia cu privire la respingerea cererii de pensionare i motivul respingerii se expediaz solicitantului n termen de 5 zile de la data emiterii.Poate fi refuzata decizia de stabilire a pensiei dac persoana care o solicita nu este in drept, nu are virsta cuvenita , nu are grad de sanatate riscant si pt aceasta organul competent este in drept sa refuze, refuzul neitemeiat este tras la raspundere de catre organele de judecata.

Test nr._21__ Subiectul I Indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc 1.1 Definii conceptul , trsturile i clasificarea indemnizaiilor pentru incapacitate temporar de munc. - 3p. Sistemul public de asigurari sociale ofera tuturor participantilor, dreptul de a

beneficia de de o protectie pe termen lung( pensia de asigurari sociale) precum si pe termen scurt - incapacitatea temporara de munca a persoanei , pentru care un rol deosebit il ocupa indemnizatiile. Indemnizatiile au urmatoarele trasatturi: 1 Stabilirea indemnizatiilor in sume concrete, 2 Stabilirea platii tuturor tipurilor de indemnizatii prin actele normative corespunzatoare. 3 scopul indemnizatiilor este indreptat spre oferirea unui ajutor banesc cetatenilor care au nevoie de acordarea ei.) Clasificare: Dupa temei: Social juridic Indemn.pt capacitate temporara de munca Pt invaliditate Pt nastere Pt ocrotirea bugetului familiei in cadrul unor imprej exceptz. Dupa scopul acordarii: A* inlocuirea salariului pierdut pt perioada scurta Prestatii pt prevenirea imbolnavirilor Indemnizatii de maternitate Indemn pt capacitate temp de munca cauzata de boli obisnuita sau accidente nelegate de munca B* garantarea venitului suplimentar Indemn unice la nasterea copilului si pt cresterea pana la 3 ani C*pt pers care nu au alte mijloace de existenta :indemn pot somaj Dupa termenul de plata A*Indemn unice :indemn unice la nastere si indemnizatii pt inmormantare B* indemn periodice :boala si sarcina,carantina C* indemnizatii lunare : indemn pe viata invaliz de gr 1 si 2 1.2 Determinai condiiile de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc. - 5p. Asiguraii au dreptul la prestaii de asigurri sociale dac au un stagiu total de cotizare de cel puin 3 ani. Asiguraii care au un stagiu total de cotizare de pn la 3 ani beneficiaz de prestaii de asigurri sociale dac au un stagiu de cotizare de cel puin 3 luni, realizat n ultimele 12 luni anterioare producerii riscului asigurat. Asiguraii care desfoar activitate pe baz de contract individual de munc pe durat determinat, inclusiv cei care muncesc la lucrri sezoniere, beneficiaz de prestaii de asigurri sociale dac au stagiul de cotizare specificat la alin.(1) sau (2) ori de cel puin 12 luni, realizat n ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului asigurat .omerii beneficiaz de prestaii de asigurri sociale cu condiia suspendrii pentru aceast perioad a plii ajutorului de omaj sau a bursei.Ajutorul de deces se acord asigurailor indiferent de durata stagiului de cotizare, precum i persoanelor care nu au statut de asigurat, dar care confirm stagiul de cotizare de cel puin 3 ani. 1.3 Estimai cuantumul indemnizaiei,durata maxim pentru care se acord indemnizaia, temeiurile ncetrii plii i situaiile pentru care nu se acord indemnizaia.- 7 p . Cuantumul lunar al indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc se stabilete difereniat, n funcie de durata stagiului de cotizare, dup cum

urmeaz: a) 60% din baza de calcul stabilit conform art.7 - n cazul unui stagiu de cotizare de pn la 5 ani; b) 70% din baza de calcul stabilit conform art.7 - n cazul unui stagiu de cotizare cuprins ntre 5 i 8 ani; c) 90% din baza de calcul stabilit conform art.7 - n cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani. Cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc cauzat de tuberculoz, SIDA sau de cancer de orice tip este de 100% din baza de calcul stabilit conform art.7. Pt femei insarcinate se acorda pe durata concediului medical,inclisiv somerii..Indemn se plateste si in cazul survenii nin timpul coneciului de odihna anual,ca rezultat prelungindu-se Nu se plateste indemn: In timpul concediului neplatit : concediul pt ingrijirea copilului pana la 3 ani,cand unitatea stationeaza NU plateste nici cand isi cauzeaza singur daune asiguratului,si nici cand si-a pierdut capacitatea de munca in urma comoterii unei crime.,sau cand a urmat tratament fortat in conformitate cu hotararea judecatoreasca,sau cand se afla in detentie sau in proces de expertizare medico-legala.Indemn platita neintemeiata urmeaza a fi retituita prin hot judec. Cuantumul indemn pt incap temp de munca constiutie 100% din salariul mediu lunar al asiguratului pe ultimile 6 luni premergatoare lunii in care s-a produs accidentul sau boala profesionala.

Test nr._22__ Subiectul I Stagiul de cotizare special 1.1 Definii stagiul de cotizare special. Enumerai activitile care se includ n stagiul de cotizare special.-3p. Stagiul de cotizare special este insumarea perioadelor de munca realizate in conditii grele si nocive de munca in una din funtiile,profesiile,sectoarele de productie prevazute de lista nr 1 a untiatii pe productie ,lucrarilor indicilor functiilor in temeiul carora se acorda dr la pensie pt limita de varsta in conditii avantajoase. Lit de specialitate: Durata de timp in care o persoana indeplineste o munca in anumite conditii conform profesiei,munca prestata in anumite conditii intro anumita ramura a economiei in conditii nocive s.a. Activitatile: lucrari subterane ,lucrari in conditii nocive,munci f grele,profesii in sectoare de productie subterane, 1.2 Comparai stagiul de cotizare special cu stagiul de cotizare general.- 5p. Cel general este constituit din insumarea tuturor perioadelor de munca si a activitatilor socioutile. Perioada de timp in care persoana a lucrat in calitate de muncitor sau functionar in baza raportului de munca.Stagiul de cotizare general constituie una dintre conditiile de baza la fixarea pensiei pt limita de virsta in conditii generale, pentru invaliditate si in azul pierderii intretinatorului.

Stagiul de cotizare special reprezinat insumarea perioadelor de munca realizate in conditii grele si nocive de munca in una din functiile si profesiile specializate. . stagiul de cotizare special in raport cu cel general consta in faptul ca standarul de virsta este mai mic, deoarece se iau in considerare conditiile nocive si grele de munca , specificul muncii prestate.. Stagiul de cotizare special este necesar nu numai pt stabilirea pensiei dar si pt satbilirea majorarii de salariu, pt lucratorii din invatamint, medicina, functionari publiki. Specificul stagiului de cotizare special in raport cu cel general consta in faptul ca standartul de varsta este mai mic; sunt prezente cond foarte nocive si grele de munca micsorarea termenului de aflare in cadrul unitatii cu conditii nocive in raport cu aflarea inntro unitate cu conditii normale de munca in cadrul stagiului special este stab, caracterul ectiv ,durata activ,intreruperile ce se fac in munca prestata,si se fac plati la CNAS,iar in cadrul stag,de cotiz gener, rezulta ca e vice-versa: adica acesta se stab indiferent de durata,activitate,daca contribuie la CNAS sau nu etc.... st de cotiz gen, constituie unul din conditiile de baza la fixarea pensiei pt limita de varsta in cond generale,iar la t de cotiz sp-in conditii speciale. 1.3 Argumentai importana i efectele juridice stagiului de cotizare special.- 7p. 3Este necesara stabilrea stagiului de cotizare pt aprecierea corecta si decenta a fiecaru individ care este angajat la o intreprindere de stat si care este in drept sa primeasca un staj de munca, o calificare corecta pt presatarea de servicii si care sa aiba un salariu decent pt a-si asigura un viitor reusit.Toate perioadele de activitate a persoane la un loc de munca are o importanta majora pt aceea ca el poate beneficia de anumite avantaje, premii, pt meritele exceptionale la locul de munca cit si pt devotamentul pe care acesta la manifestat la locul de munca. Stagiul de cotizare special este necesar nu numai pt stab pensiei dar si pt stab unor suplimente,majorari de salarii,de ex:lucratorilor din invatamant ,din medicina,din domeniul culturii,kiar si functionarii publici.

Test nr._23__ Subiectul I Indemnizaia lunar pentru ngrijirea copilului pn la 1,5 sau 3 ani 1.1 Definii indemnizaia lunar pentru creterea /ngrijirea copilului pn la vrsta de 1,5 ani sau 3 ani. Determinai organul competent care stabilete aceast indemnizaie. - 3p. Legiuitorul stabilete urmtoarele tipuri de prestaii adresate familiilor cu copii: - indemnizaie de maternitate; - indemnizaie unic la naterea copilului; - indemnizaie lunar pentru ngrijirea copilului pn la mplinirea vrstei de 3 ani persoanelor asigurate; - indemnizaie lunar pentru ngrijirea copilului pn la mplinirea vrstei de 1,5 ani persoanelor neasigurate;

- indemnizaie pentru ngrijirea copilului bolnav; - indemnizaie lunar pentru ntreinerea copilului cu vrst ntre 1,5/3 i 16 ani. 1.2 Descriei condiiile, termenul i cuantumul indemnizaiei sus menionate.- 5p. Indemnizaia lunar pentru ngrijirea copilului pn la vrsta de 1,5 ani se acord persoanelor neasigurate, n sum fix. n tabelul de mai jos prezentat n dinamica creterii cuantumului indemnizaiilor. De asemenea, legiuitorul stabilete indemnizaia lunar pentru ntreinerea copilului cu vrste ntre 1,5/3-16 ani persoanelor asigurate i neasigurate n mrime de 50 lei, dac venitul total mediu lunar pentru fiecare membru al familiei nu depete 54 lei. 1.3 Comparai indemnizaia unic la naterea copilului cu indemnizaia lunar pentru creterea /ngrijirea copilului pn la 1,5 ani sau 3 ani. - 7p. Indemnizatia unica la nastere este o suma fixa acordata familiei pt a pute sa asigur strictul necesar copilului nou nascut. Este o indemnizatie pt incapacitatea temporara de munca . Fiecare copil vi va primi aceasta indemnizatie cu conditia ca copilul este inregistrat la oficiul starii civile. De indemnizatie unica la nastere beneficiaza.... toate mamele care au nascut indiferent dac acestea aveau un post de munca sau nu. daca erau asigurate sau nu. Indemnizatia lunara pt cresterea copiilor se ofera celor persoane care de la locul de munca au ieshit in concediu de ingrijire a copilului. si care nu sunt asigurate Se stabileste de la data nasterii copilului cu exceptia cazurilor de adoptie. Se acorda mamelor cind lucreaza in conditiile timpului de munca partial sau la domiciliu. Se suspenda in cazul in care mama isi reia munca inainte de a incheia concediul de ingrijire a copilului Indemn unica pt nasterea copilui edste o forma de sprijin beanesc acordat femeilor asigurate prin intermediul sistemului public de asigurare sociala,aceasta se stab pt : fiecare copil nascut viu,inclusiv in cazul gemenilor,mamei iar in cazul decesului rp legal ,cu conditia ca copilul a fost inregistrat la of starii civile si cu cond ca a fost solicittata cel tarziu in termen de 12 luni d ela nasterea copilului

Test nr.24___ Subiectul I Stagiului de cotizare 1.1 Definii noiunea, particularitile i tipurile stagiului de cotizare ( vechimea n munc ). 3p. Vechimea n munc este unul dintre din cele mai importante fapte juridice care genereaz naterea raporturilor de protecie social. n literatura de specialitate vechimea n munc a fost definit n mod diferit ca: perioad n care o persoan a fost ncadrat ntr-o activitate de munc;1 perioadele n care se desfoar o munc sau o alt activitate social-util de ctre un salariat2, perioada de timp n care este prestat o activitate n baza contractului individulal de munc de ctre salariat care deja este subiect al raportului juridic de munc3; durat de timp n care se presteaz o munc; o anumit perioad de activitate sau de timp n care se efectueaz un lucru4; durata de timp n care se efectueaz o munc sau alt activitate social util de ctre un salariat, deoarece n cazul dat are importan anume faptul c vechimea n munc nu este o categorie pasiv, ci o categorie activ, dispunnd de particulariti dinamice (timp,

durat, perioad).5 n literatura juridic vechimea n munc i stagiul de cotizare sunt tratate din dou puncte de vedere: teoretic vechimea n munc este atribuit categoriei de aciuni, deci poate fi considerat ca un fapt juridic; practic deoarece vechimea n munc (stagiul de cotizare) se atribuie la categoria de aciuni, acumularea stagiului depinde de activitile persoanei, deci are prezent i caracterul volitiv. Expirarea unui termen fr prestarea unei activiti n cazul dat este lipsit de importan i nu produce efecte juridice.6 Conceptul vechimea n munc trebuie studiat sub aspect: cantitativ, care prezint particularitile dinamice (durata, perioada, timpul) n care a fost prestat activitatea; calitativ, care reflect caracterul, coninutul i condiiile n care se presteaz o munc sau o activitate social util. Doctrinarul V.Andreev, caracteriznd vechimea n munc, mai stabilete o trstur important - remunerarea muncii prestate, astfel atribuind la aceasta i activitile exercitate n baza contractului de antrepriz, munca servitorului, pictorului, care reprezint raporturi de drept civil. Stagiul de cotizare constituie nsumarea perioadelor n care persoana asigurat7 realizeaz o activitate de munc i achit contribuiile de asigurri sociale de stat.8 Definirea legal a stagiului de cotizare este prevzut n Legea Republicii Moldova privind pensiile de asigurri sociale - stagiul de cotizare reprezint nsumarea perioadelor de activitate n care s-au pltit la fondul de pensii contribuii de asigurri sociale de stat. Prin aceasta i se deosebete stagiului de cotizare de vechimea n munc. Este important s reinem c atunci cnd vorbim despre vechimea n munc importana ei se manifest mai mult n raporturile juridice de dreptul muncii, deoarece n funcie de durata acesteia sunt stabilite: concediile de odihn anuale suplimentare ale salariailor din domeniul economiei naionale (industrie, construcii etc.) (art.121 alin.(3) CM RM); dreptul preferenial la meninerea la lucru n cazul reducerii numrului sau a statelor de personal pentru salariaii care au o mai mare vechime n munc n unitatea respectiv (art.183 alin.(2) CM RM) 1.2 Descriei perioadele contributive i necontributive care se includ n stagiul de cotizare. 5p. n conformitate cu pct.14 din Hotrrea Guvernului nr.417 din 03.05.2000 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare i confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei9 deosebim: Stagiul de cotizare general este constituit din nsumarea tuturor perioadelor de munc i a activitilor socioutile, incluse n acesta conform legii. Doctrina de specialitate mprtete diferite opinii referitor la stagiul de cotizare general.Unii autori consider c stagiul de cotizare general include perioada de timp ct persoana a lucrat n calitate de muncitor sau funcionar n baza raportului de munc, precum i alt activitate, care a fost supus proteciei sociale de stat;10 sau n opinia altor autori timpul ct persoana a prestat o munc n calitate de salariat, indiferent de durata, caracterul activitii i ntreruperea n munc, dac a pltit contribuia n Casa Naional de Asigurri Sociale de Stat, precum i alte activiti necontributive asimilate stagiului de cotizare.11

Stagiul de cotizare general constituie una dintre condiiile de baz la fixarea pensiei pentru limit de vrst n condiii generale, pentru invaliditate i n cazul pierderii ntreintorului. Mai mult dect att, durata stagiului general influeneaz i asupra cuantumului pensiei pentru limit de vrst. Stagiul de cotizare special reprezint nsumarea perioadelor de munc realizate n condiii grele i nocive de munc n una din funciile, profesiile i sectoarele de producie prevzute de Lista nr.1 a unitilor de producie, lucrrilor, profesiilor, funciilor i indicilor, n temeiul crora se acord dreptul la pensie pentru limit de vrst n condiii avantajoase, aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 822 din 15 decembrie 199212 (n continuare Lista nr.1). Stagiul de cotizare special reprezint o condiie necesar pentru stabilirea pensiei pentru limit de vrst n condiii avantajoase, pensiei pentru unele categorii de ceteni, pensiei pentru vechime n munc. Specificul stagiului de cotizare special n raport cu cel general const n faptul c standardul de vrst este mai mic, deoarece se iau n considerare condiiile nocive i grele de munc, specificul muncii prestate. Prin reducerea standardului de vrst se urmrete un scop dublu: n primul rnd, micorarea termenului de aflare a acestor persoane sub influena factorilor nocivi ce se rsfrng negativ asupra sntii lor. 1.3 Explicai coraportul dintre noiunile,,vechime n munc i ,, stagiu de cotizare 3p. Vechimea in munca perioada in care se presteaza o activitate in baza CIM de catre salariat care deja este subiect al raportului juiridic de munca. Stagiul de cotizare constituie perioadele in care pers asigurata realizeaza o activ de munca si achita contributiile de as soc de sttat.Ambele sun tratate din 2 puncte de vedere: teoretic precum ca vechimea in munca este atribuita categorii de actiuni,deci poate fi considerata ca un fapt juridic,si practic: deoarece vechimea in munca,stagiul de cotizare se atribuie la categoria de actiuni,acumularea stagiului depinde de activ pers ,adica prezenta caracterului volitiv.Astfel, odata cu reforma sist natz de asig soc ,instituia vechii in munca a cedat locul stagiului de cotizare.

Test nr._25__ Subiectul I Plata pensiilor de asigurri sociale 1.1 Determinai subiecii care nfptuiesc plata pensiei i enumerai modalitile de plat a pensiei. 4p. Subiectii : Organele de constatare,org de stabilirea org de asigurare si asistenta sociala,insitutiile medicale ,organele ierarhic superioare de asig si asist med,CEMV,CNAS Ministerul muncii,protectiei soc si fam,min santatii,CNAM,casele teritoriale de as soc ,Directiile de As soc,Agentiile teritoriale de As in med,Insitutiile medicale,organele adm pb locale,fondurile de sustinere sociala a populatie.

1.2 Caracterizai procedura de plat a pensiilor de asigurri sociale pentru beneficiarii aflai la ntreinerea statului i pentru beneficiarii deinui n instituia penitenciar. 5p. Pensia se acorda la cererea persoanei ndreptatite, a mandatarului desemnat de acesta cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia. Cererea de pensionare, mpreuna cu actele care dovedesc ndeplinirea conditiilor prevazute de lege, se depun la casa teritoriala de pensii n raza caruia se afla resedinta respectiv domiciliul asiguratului. Actele care dovedesc ndeplinirea conditiilor, prevazute de lege sunt urmatoarele: - cerere pentru nscrierea la pensie pentru limita de vrsta/anticipata/partiala ; - carnetul de munca (original si copie); - carnetul de asigurari sociale (original si copie); - alte acte prevazute de lege privind vechimea n munca sau vechimea n serviciu, realizata n alte sectoare de activitate; - livretul militar (original si copie); - diploma de studii (original si copie) sau adeverinta din care sa rezulte durata normala si perioada studiilor, precum si ceritificarea absolvirii acestora; - adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege s au prin contractul colectiv/individual de munca; - adeverinta privind conditiile de munca speciale si/sau deosebite; - dovada certificarii stagiului de cotizare; 1.3 Argumentai decizia de suspendare a plii pensiei i procedura de reluare a pensiei n plat6p.

Test nr.__26_ Subiectul I Pensia de invaliditate 1.1 Definiia i particularitile pensiei.3p. in ultimii ani se atest o atenie sporit vizavi de problemele de protecie social a persoanelor cu dizabiliti cu skopul Restabilirii sntii persoanelor cu dizabiliti si reintegrrii lor n viaa profesional i social . Practica recunoate dou tipuri de invaliditate: economic i medical. Prin, invaliditatea economic nelegem pierderea total sau parial a capacitii persoanei de a activa n domeniul profesional, iar prin invaliditatea medical -problemele ce in de asigurarea restabilirii n limita poibilitilor a persoanelor handicapate sau adaptrii acestora la modul de via nou pentru ei. Prin termenul invalid se desemneaz orice persoan aflat n incapacitate de a-i asigura n totalitate sau n parte necesitile unei viei individuale sau sociale normale Penia este o suma baneasca care se ofera pers care au iesit din activitatea profes pt limita de varsta pt invaliditate etc sau care si-ai pierdut sustinatorul sisnt inapti de munca

1.2 Determinai condiiile de stabilire a pensiei de invaliditate afeciune general. 5p. Conditii\: gradul de reducere a cap vitale a organismului det de boli sau deficiente anatomice precum:cele intelectuale,de comportament,de comunicare,locomotorii,aptitudinii corporale,de adaptare la situatii de participare a anumite actv prof si sociale 1.3 Comparai i evideniai distinciile ntre pensia de invaliditate afeciune general i pensia de invaliditate accident de munc sau boal profesional.7p. invaliditate de Bolaa prof este stab in urma unei boli generate de influenta sistematica a factorilor nocivi,specifici profesiei date sau de cond de munca caracteristice unor ramuri d eproductie accident de munca este invaliditatea cauzata prin pierderea sau reducerea cap vitale ca urmare a ctiunii factorilor care au produs accidentul in cazurile stab le legisl in vigoare. Invaliditate de boala oisnuita-invalid cauzata de reducerea cau pierderea cap vitale ca urmare a unei boli,traume sau deficiente organice.(ex: suferinta oculara) Test nr._27__ Subiectul I Ajutorul de omaj 1.1 Definii i descriei ajutorul de omaj, statutul juridic al omerului 3p. omajul se poate caracteriza ca o stare negativ a economiei ce afecteaz o parte din populaia activ disponibil prin neasigurarea locurilor de munc, problem generat de dezvoltarea industrial, ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XVIIIlea, n perioadele de recesiune, cnd ntreprinderile industriale i micorau producia i, ca urmare, disponibilizau un numr mare de salariai, care ulterior deveneau omeri. Adesea, omajul contemporan este abordat i analizat ca un dezechilibru al pieei muncii la nivel naional, ca un loc de ntlnire i de confruntare ntre cererea global i oferta global de munc, cererea nefiind luat n considerare.1 Avnd n vedere c literatura de specialitate, statisticile oficiale i internaionale (Biroul Internaional al Muncii, Comisia de Statistic ONU) trateaz omajul prin prisma unor multiple i diverse modaliti de analiz i de evaluare, s-a creat o imagine confuz a fenomenului. , omajul este definit ca sum agregat a tuturor acelor persoane care au statut oficial de omer, adic omajul const din numrul total de omeri. n acest caz, problema se deplaseaz spre persoana - omer. Definiia cea mai des folosit privitor la omer este urmtoarea: persoana care nu are un loc de munc i care este n cutarea acestui loc de munc remunerat. n diferitele reglementri naionale i internaionale se folosesc i alte criterii delimitative ale omerilor, ndeosebi cnd este vorba de ajutorul de omaj i de criteriile acordrii acestuia. Conform Legii nr.102-XV,2 omer este persoana care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: a) are vrsta cuprns ntre 16 ani i vrsta stabilit de lege pentru pensionare;

b) este apt, dup starea de sntate i capacitile fizice i psihice, pentru prestarea unei munci; c) nu are loc de munc i nu desfoar activitate n scopul obinerii de venituri; d) caut activ un loc de munc i este disponibil s nceap lucrul; e) nu studiaz la secia cu frecven la zi la o instituie de nvmnt; f) este nregistrat la agenia teritorial pentru ocuparea forei de munc n a crei raz teritorial i are domiciliul. 1.2.Comparai ajutorul de omaj cu alocaia pentru integrare sau reintegrare profesional5p. omerii beneficiaz de ajutor de omaj ncepnd cu a opta zi de la data nregistrrii cererii pentru un loc de munc la agenie, dac acest drept este confirmat documentar, cu excepia: persoanelor concediate n urma lichidrii unitii sau reducerii statelor de personal din unitate, care beneficiaz de ajutor n aceleai condiii dar nu mai devreme de expirarea: a trei luni calendaristice din data concedierii; persoanelor demisionate care beneficiaz de ajutor nu mai devreme de expirarea: a trei luni calendaristice din data nregistrrii cererii la agenie.Exist consecine negative ale omajului care afecteaz ntreaga societate: omajul reprezint n fapt o form de inutilizare a factorului de producie munc, de aici decurgnd risip i pierderi mai ales din punct de vedere social; omajul provoac scderea drastic a nivelului de trai, inducnd noiunea de srcie; prin omaj sunt lezai cei care fac parte din populaia activ subocupat, oameni care i manifest dorina i capacitatea de a lucra dar nu au unde; fiind un dezechilibru economic afecteaz compartimentele umane ale economiei naionale; populaia ocupat este cea care suport din plin gravele consecine ale fenomenului; Alocaia de integrare sau reintegrare profesional este o sum lunar fix neimpozabil, de 15 la sut din salariul mediu pe economie din anul precedent, la data stabilirii plii, acordat pe o perioad de cel mult 9 luni calendaristice omerilor aflai n anumite circumstane de lege. Condiii obligatorii pentru ca persoana s fie ndreptit s primeasc alocaie de integrare sau reintegrare profesional: Solicitantul trebuie s: 1.fie nregistrat la agenia n a crei raz teritorial i are domiciliu ca omer; 2.fie atribuit la categoria de beneficiar al alocaiei de integrare sau reintegrare profesional; 3.nu obin venituri impozabile conform legii; 4.fie neasigurat n sistemul public de asigurri sociale. 1.3 Argumentai decizia de suspendare i decizia de ncetare a plii ajutorului de omaj-7p. 2 n conformitate cu legislaia n vigoare n cazul suspendrii plii ajutorului de somaj adic dup expirarea a 3 zile din data n care nu a fost ndeplinit cererea, restabilirea plii se face la o alta cerere, dar nu mai trziu de 60 zile calendaristice de la data ultimei vizite la agenie. Potrivit prevederilor legii suspendarea plii ajutorului de somaj are loc in urmatoarele condiii: a) pe perioada ndeplinirii obligaiei militare;b) pe perioada arestului; c) pe perioada concediului de boal. Restabilirea plii ajutorului de omaj se efectueaz la cererea beneficiarului, dar nu mai trziu de 30 zile calendaristice de la data ncetrii situaiei care a condus la

suspendare. Conform prevederilor Legii suspendarea plii ajutorului de omaj poate fi anulat. Decizia privind suspendarea plii ajutorului de omaj prevzut la art. 38 alin. (1) lit. a) dup expirarea a 3 zile din data n care nu a fost ndeplinit obligaia, se anuleaz n cazul n care beneficiarul prezint acte justificative c nu i-a ndeplinit obligaia din motive ntemeiate. Se consider motive ntemeiate a beneficiarului urmtoarele situaii: a) naterea copilului su b) cstorie; c) decesul rudelor pn la gradul doi inclusiv; d) fora major; e) mbolnvirea; f) aflarea n arest.

Test nr._28__ Subiectul I Cercetarea accidentelor de munc 1.1 Definii i clasificai accidentele de munc. Delimitati accidentele de munc de bolile profesionale.3p. Accidentul reprezinta o ntamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe ori imprevizibil si care ntrerupe n mod neprevazut mersul normal al unei activitati. n cazul accidentelor de munca ntamplarea neprevazuta apare n circumstantele unui proces de munca si implica n mod obligatoriu prezenta omului n calitate de executant al unei actiuni. Clasificarea:1) accident care produce capacitatea temporara de munca, 2)accident grav, 3)accident mortal Accidentele de munca sau mbolnavirile profesionale reprezinta un fenomen complex, cu implicatii socio-profesionale profunde, datorita complexitatii raporturilor om - echipamente tehnice atat n contextul proceselor de munca cat si n ansamblul ntregii societati. Boala profesionala este o afectiune care se produce ca urmare a unei meserii cauzata de factorii nocivi, caracteristici locului de munca. 1.2 Determinai modul de cercetare a accidentelor de munc.5p. Scopul cercetrii accidentelor de munc const nclasificarea lor, determinarea circumstanelor, cauzelor i nclcrilor actelor normative i altor reglementri ce au condus la accidentarea salariailor, stabilirea persoanelor care au nclcat prevederile actelor normative i a msurilor corespunztoare ntru prevenirea unor asemenea evenimente. Accidentele grave i mortale produse la locul demunc snt cercetate de Inspecia Muncii, cele cu incapacitate temporar de munc - de comisia angajatorului, iar n unele cazuri - de Inspecia Muncii (ncazul n care angajatorul nu dispune de posibilitatea de a constitui o comisiede cercetare a evenimentului). La cercetarea accidentelor au dreptul sparticipe, dup caz, reprezentanii mputernicii ai forului superior, aiautoritilor administraiei publice locale (specialiti pentru proteciamuncii), Casei Naionale de Asigurri Sociale i ai organului sindical,Centrului de Medicin Preventiv teritorial, precum i s asiste persoanelecare reprezint, n modul stabilit, interesele accidentailor sau alefamiliilor acestora. Fiecare participant la cercetarea unui accident,pe parcursul desfurrii acesteia, n prezena inspectorului de munc, aredreptul s pun ntrebri persoanelor cu funcii de rspundere, salariailor,persoanelor ce dein informaii referitoare la accident, s nainteze propunerii, dup caz, s-i expun n scris opinia privind circumstanele, cauzeleproducerii accidentului i despre persoanele care au nclcat actele normativei alte reglementri, ce au condus la producerea

accidentului. Opinia va finaintat persoanelor care cerceteaz evenimentul spre a fi inclus n dosarulde cercetare. Cercetarea accidentelor n afara muncii se vaefectua n modul stabilit de prezentul Regulament. Comisia unitii, iar, dupcaz, inspectorul de munc, va finaliza cercetarea, cu ntocmirea n formliber a unui proces-verbal de cercetare a accidentului n afara muncii, ncare vor fi expuse doar circumstanele i cauzele producerii acestui eveniment.Procesul-verbal ntocmit de comisia unitii va fi aprobat de conductorulunitii respective, cu aplicarea tampilei unitii. Inspectorul de munc vantocmi procesul-verbal pe blancheta cu antet a inspectoratului teritorial demunc. n cazul n care angajatorul nu a comunicataccidentul produs, un atare accident poate fi cercetat i n baza cereriidepuse de persoanele interesate. 1.3 Proiectai prin schem modul de protecie a persoanelor ce au su ferit n urma accidentelor de munc sau a bolilor profesionale. 7p.

Test nr._29__ Subiectul I Prestaiile acordate persoanelor care au suferit n urma accidentelor de munc sau a bolilor profesionale 1.1 Definii i clasificai prestaiile pentru accidente de munc sau boli profesionalea cordate din sistemul public de asigurri sociale. 3p. Prestaiile sociale n bani sau n natur sunt susinute de msuri de redistribuie financiar i cuprind: alocaiile familiale, ajutoarele sociale i speciale ctre familii sau persoane, n funcie de nevoile i veniturile acestora. Alocaiile familiale se acord familiilor cu copii i au n vedere, n principal, naterea, educaia i ntreinerea copiilor. Ajutoarele sociale sunt prestaii acordate n bani i n natur persoanelor sau familiilor ale cror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime. Prestatiile pentru boli profesionale include urmatoare categorie:a) prestaii pentru reabilitare medical; b) prestaii pentru recuperarea capacitii de munc; c) prestaii pentru reabilitarea profesional; 1.2 Determinai modul de stabilire a prestaiilor pentru accidente de munc sau boli profesionale. 5p. Casa Nationala de Asigurari Sociale asigura transparenta cheltuielilor Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.Stabilirea prestatiilor se face de catre organele competente , evaluate in mijloace banesti care se ofera persoanelor care au avut de suferit in urma unui accident de munca sau in urma conditiilor nefavorabile la locul de activitate, si de catre Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale constituie mijloace banesti acumulate din contributiile de asigurari sociale de stat in cuantumul stabilit prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, sint parte componenta a acestui buget, cuprind veniturile, cheltuielile si rezultatele activitatii financiare a fondului. Mijloacele Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se pastreaza la un subcont al Casei Nationale de Asigurari Sociale. Fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este parte componenta a Casei Nationale de Asigurari

Sociale. Stabilirea prestatiilor urmareste sa administreaze si sa controleaze intreaga activitate de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. 1.3. Argumentai acordarea concomitent a despgubirilor bneti, acordate de angajator i a prestaiilor sociale acordate de CNAS, pentru accidente de munc i boli profesionale, 7p. Veniturile Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din: a) contributiile angajatorilor; b) dobinzi, majorari de intirziere a platii contributiilor de asigurare. Cheltuielile Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din: a) cheltuieli necesare pentru acoperirea contravalorii prestatiilor si plata indemnizatiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale; b) cheltuieli de organizare si functionare a sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale; c) cheltuieli pentru achitarea contravalorii programelor si proiectelor de interes national de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale. Casa Nationala de Asigurari Sociale asigura transparenta cheltuielilor Fondului de asigurare pentru accidentele de munca si bolile profesionale. Pentru boala profesionala, angajatorul nu doar ac este in drept ci si este obligat sa asigure tratament si reabilitare angajatului, deoarece din cauza nerespectarii legislatie cu privire la sanatate si a lipsei de utilaj, sau apoate chiar a neglijentei disciplinei sau igienei in munca , persoanele care activeaza ca salariati in intreprindere pot capat anumite boli care ar necesita tratament costesitor pe care e obligat angajatorul sa-l acorde neconditionat ori de cite ori se depisteaza astfel de probleme in sediul organizatiei sale.

Test nr.30___ Subiectul I Alocaiile sociale de stat. 1.1 Definii i clasificai alocaiile sociale de stat. Determinai organul competent n stabilirea alocaiilor. 3p. Alocaie social de stat- sum de bani achitat lunar sau o singur dat din bugetul de stat persoanelor care nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie conform Legii privind pensiile de asigurri sociale de stat; De dreptul la alocaie beneficiaz persoanele care au cetenia Republicii Moldova, snt domiciliate legal i obinuit pe teritoriul ei n cazul stabilirii alocaiei copiilor invalizi, invalizilor din copilrie i copiilor care i-au pierdut ntreintorul, cetenia Republicii Moldova nu este obligatorie dac acetia domiciliaz legal i obinuit pe teritoriul ei cel puin 3 ani. Clasificarea alocatiilor:alocatii pentru invalizi; Pentru copii in cazul pierderii intretinatorului; Pentru persoanele virstnice;

Pentru ingrijire; Organele care efectueaz stabilirea i plata alocaiilor,Alocaiile se stabilesc i se pltesc de ctre organele teritoriale de asigurri sociale. Alocaiile sunt stabilite n conformitate cu legea, se pltesc din mijloacele bugetului de stat, prin intermediul bugetului asigurrilor sociale. 1.2 Comparai alocaiile sociale de stat cu pensiile de asigurri sociale de stat.- 5p. Doctrina juridic definete, prin pensie plata lunar menit s asigure o baz material persoanelor incapabile de munc: odat cu atingerea vrstei standard de pensionare, cu ncadrarea ntr-un grad de invaliditate, n cazul decesului ntreintorului sau n legtur cu activitatea ndelungat de munc;1 venitul de nlocuire acordat pentru pierderea total sau parial a veniturilor profesionale, ca urmare a btrneii sau atingerii unei vrste, invaliditii sau decesului persoanei asigurate. Pe cind Alocaia pentru persoane vrstnice se stabilete cetenilor care au atins vrsta standard de pensionare conform legislaiei n vigoare, dar nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat, i nu se afl la ntreinerea deplin a statului. Alocaia pentru copii n cazul pierderii ntreintorului se acord dac persoana decedat nu ndeplinea condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat. 1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la alocaie social de stat-7p. Cetatianul x a atins virsta de pensionare,si a depus cererea cu privire la primirea pensiei pentru limita de virsta.Membrii organului CTAM ia refuzat,motivind ca ei pe parcursul vietii nu au ndeplinit condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat, i nu se afl la ntreinerea deplin a statului.Respectiv ia poate beneficia doar de o alocatie sociala.

Test nr._31__ Subiectul I Statutul Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii 1.1 Determinai structura Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii. 3p. Expertiza medical a vitalitii este o activitate medical i social, care are ca sarcin principal determinarea i evaluarea dereglrilor funcionale i structurale ale organismului uman, nsoite de reducerea activitii i capacitilor individului avnd vrst apt de munc de a participa la realizarea unor probleme situaionale vitale. Organele de expertiz medical a vitalitii snt instituite, reorganizate i lichidate de ctre Casa Naional de Asigurri Sociale n modul stabilit de legislaia n vigoare. Pentru buna desfurare a expertizei medicale a vitalitii, se creeaz urmtoarele structuri: Departamentul Expertiza Medical a Vitalitii cu subdiviziunile sale; consiliile primare teritoriale de expertiz medical a vitalitii. 1.2 Descriei modul de activitate al Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii 5p.

Expertizarea cetenilor de ctre consiliile de expertiz medical a vitalitii se efectueaz la locul de trai al acestora n baza fiei de trimitere a CMC al Centrului Medicilor de Familie, iar n cazul tratamentului de durat n instituiile medicale specializate (Institutul de ftiziopneumologie, Institutul oncologic, spitalele de psihiatrie etc.) - n baza fielor de trimitere ale CMC din cadrul acestor instituii. Dac pacientul, din motive de sntate (confirmate prin deciziile CMC ale unitilor curative), nu se poate prezenta la edina CEMV, expertiza se efectueaz la domiciliu. n cazuri excepionale, expertizarea poate fi efectuat n lipsa pacientului, avnd consimmntul acestuia. Pentru organizarea edinelor n deplasare, CEMV snt asigurate cu transport auto de ctre casele teritoriale de asigurri sociale. CEMV se convoac n edine n plen i, dup analiza rezultatelor expertizrii sau reexpertizrii, iau decizia corespunztoare. Datele examinrii, expertizarii sau reexpertizrii i deciziile luate se nregistreaz n procesul-verbal de expertizare i n registrul edinelor CEMV, ambele fiind semnate de preedintele i membrii consiliului respectiv i autentificate prin tampila cu stema de stat. Dac unul din membrii consiliului nu accept decizia comun, opinia lui separat se consemneaz n procesul-verbal de expertizare. n caz de egalitate a voturilor membrilor consiliului, votul preedintelui este hotrtor. La prima expertizare n cadrul CEMV pacientul este prezentat n mod obligator de medicul de familie sau de alt medic (medicul specialist, n conformitate cu recomandarea CMC al instituiei medico-sanitare). n cazurile necesare, CEMV prescriu obligatoriu anumite indicaii privitor la angajarea invalizilor n munc n corespundere cu capacitatea funcional restant a organismului. Administraia de la locul de munc al persoanei n cauz este obligat s execute recomandrile CEMV. 1.3 Argumentai eficiena activitii Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii 7p.

Test nr._32__ Subiectul I: Compensaiile: nominative , sociale , de transport . 1.1 Definii i clasificai compensaiile nominative. 3 Compensaie nominativ - plat n bani n schimbul nlesnirilor stabilite anterior; Tipurile de compensaii nominative a) serviciile comunale: nclzirea centralizat, gazele naturale utilizate pentru aragaze, apa rece i cald, serviciile de canalizare, salubrizare (evacuarea deeurilor menajere solide i lichide), ascensoare, deservirea blocului sau chiria; b) energia electric, inclusiv cea utilizat pentru plitele electrice din apartamentele (casele) dotate cu acestea; c) gazele naturale folosite pentru nclzire; d) gazul lichefiat n butelii pentru pregtirea bucatelor; e) crbune i lemn de foc.

1.2 Caracterizai compensaiile sociale, compensaiile de transport.5p. compensaie social sum de bani care se pltete lunar n perioada rece a anului persoanelor i familiilor defavorizate; Se acord compensaie social: a) familiilor defavorizate care au obinut dreptul la ajutor social b) salariailor din ramurile sectorului bugetar care se ncadreaz n categoriile I-VII de salarizare ale Reelei tarifare unice; c) beneficiarilor de pensii sau de alocaii sociale de pn la 700 de lei, de la vrsta de 65 de ani. (Persoanelor care ntrunesc condiiile pentru a li se acord o singur compensaie social. Nu se acord compensaie social persoanelor care: a) dein cetenia Republicii Moldova, ns nu domiciliaz pe teritoriul ei; b) se afl n plasament n cadrul unei instituii sociale. Compesatiile de transport se acorda persoanelor invalide. Compensaii acordate invalizilor pentru cltoria n mijloacele de transport Invalizilor de gradul I i II, copiilor invalizi i persoanelor care nsoesc un invalid de gradul I sau un copil invalid li se acord, la locul de reedin, de ctre autoritile administraiei publice locale compensaii de la bugetele respective pentru cltorii n transportul n comun urban, suburban i interurban (cu excepia taximetrelor). 1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la o compensaie de transport 7p. Compensatia de transport se acorda copilui invalid din copilarie.

Test nr.33___ Subiectul I Ajutorul de deces i ajutorul material 1.1 Definii: ajutorul de deces, ajutorul material. 3p. Ajutorul de deces se acord la decesului persoanei neasigurate cu condiia c nici unul dintre membrii familiei acesteia nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurri sociale pentru persoana decedat. Ajutorul material este o form de asisten social nerambursabil cu destinaie special, menit s susin material i direct persoanele socialmentevulnerabile ale populaiei, afectate de srcie. Pentru acordarea de ajutor material au fost create Fondul republican i fondurile locale de susinere social a populaiei n baza Legii Fondului republican i a fondurilor locale de susinere social a populaiei . 1.2 Determinai stabilirea i acordarea lor.5p. De ajutor de deces beneficiaz: a) o singur persoan, soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul,, n lipsa acesteia, persoana care dovedete c a suportat cheltuielile de b) asiguratul, omerul i pensionarul n caz de deces al unui membru de familie, care s-a aflat la ntreinerea sa i care nu avea drept de asigurri sociale; c) persoana neasigurat n caz de deces al unui membru de familie aflat la

ntreinerea sa, n cazul n care persoana decedat nu are dreptul la ajutorul de deces din sistemul public de asigurri sociale, n cazul n care nici unul dintre membrii familiei nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurri sociale pentru persoana decedat. Ajutorul de deces se acord persoanelor ndreptite o singur data, n sum fix i constituie 700 lei, n cazul n care persoanele decedate la momentul decesului aveau loc permanent de trai n Republica Moldova , iar persoanelor neasigurate este stabilit n cuantum de 500 lei. Pentru a obine ajutorul material, titularul acestui drept se adreseaz ctre organul executiv al fondului de susinere social a populaiei de la locul su de trai, prezentnd urmtoarele acte: cererea de acordare a ajutorului material, cu descrierea detaliat a circumstanelor strii materiale n care se afl familia; ancheta social, eliberat gratis de primrie sau organul local de asisten social, care confirm starea social, condiiile de trai i venitul global al familiei, n baza crora se determin nevoia de ajutor a persoanei (familiei) solicitante, precum i veridicitatea circumstanelor expuse n cerere. n cazul invocrii motivului de boal, se va altura certificatul, eliberat gratis de instituiile medicale, care confirm starea sntii persoanei i nevoia de a achita serviciile medicale, de a procura medicamentele sau articolele protetico-ortopedice; buletinul de identitate, adeverinele de natere ale copiilor, alte documente ce confirm persoana solicitant. La necesitate, vor fi prezentate acte suplimentare. Examinarea solicitrilor de ajutor material poate fi realizat n baza demersurilor prezentate de ctre organizaiile neguvernamentale, la care vor fi anexate listele persoanelor socialmente defavorizate, a cror stare social i material dificil este confirmat de ctre primrii sau organele locale de asisten social. Ajutorul material se acord, de regul, o singur dat pe parcursul anului n curs, n funcie de mijloacele disponibile din fondul local. Se admite repetarea ajutorului material doar persoanelor, a cror stare material a fost agravat ulterior de noi circumstane imprevizibile. Dac din lipsa mijloacelor n fond solicitanii nu au obinut ajutorul material pe parcursul anului curent, actele prezentate vor fi supuse reexaminrii. Dei, de regul, ajutoarele materiale se acord din fondurile locale de susinere social a populaiei, n cazuri deosebite ele pot fi acordate i de ctre Fondul republican de susinere social a populaiei. 1.3 Comparai ajutorul de deces cu indemnizaia de deces ca urmare a accidentului de munc sau a bolii profesionale. Argumentai posibilitatea acordrii concomitent a acestor indemnizaii.7p.

Test nr._34__ Subiectul I Protecia social a pesoanelor care au participat la lichidarea consecinelor catastrofei de la Cernobl 1.1 Definii i clasificai prestaiile sociale acordate pesoanelor care au participat la lichidarea consecinelor catastrofei de la Cernobl.3p.

Cetenii Republicii Moldova care au participat la catastrofa de la Cernobil au dreptul la despgubiri pentru prejudiciul adus sntii , la asisten medical , la compensaii ,nlesniri pentru lucrul pe teritorii poluate cu substane radioactive, n condiiile aciunii factorilor nefavorabili. Categoriile de ceteni care au suferit de pe urma catastrofei de la Cernobl si care sau mbolnvit i au siferit de boal pe viata i pentru invalizi au pot beneficia de dr: 1) a procura gratis medicamente (la prezentarea reetelor date de medici); 2) a li se confeciona i repara gratuit proteze pentru dini *mai simple) 3) a fi deservite prioritar n instituiile curativo-profilactice i farmacii; 4) a fi asigurate anual, cu bilete gratuite la instituiile balneo-sanatoriale, iar daca nu exist posibilitatea acordrii de bilete, de a primi o compensaie bneasc n mrimea costului mediu al biletului; 5) a fi supuse unui examen medical anual 6) a beneficia de serviciile policlinicilor la care au fost repartizate i n cazul ieirii la pensie 7) a primi indemnizaie pentru incapacitatea, indiferent de vechimea de munc; a primi, n cazul invalizilor care lucreaz, indemnizaie pentru incapacitate de munc temporar pn la 4 luni la rnd sau pn la 5 luni n anul calendaristic; 10) a fi asigutare n decurs de cel mult 3 ani din ziua depunerii cererii cu spaiu locativ n cazul n care e stabilit necesitatea mbuntirii condiiilor de trai, precum i cu spaiu locativ suplimentar sub form de o odaie aparte, n cazul indicaiilor medicale i conform legislaiei n vigoare; 12) a beneficia de recompensare a cheltuielilor pentru deservire la domiciliu n cazul lipsei rudelor apropiate; 13) a fi asigurate, conform normelor, cu produse alimentare i cu suplimente alimentare, ce contribuie la eliminarea din organizm a radionuclizilor 14) a beneficia de concediu anual n perioada ce le convine precum i a primi un concediu adugtor de 14 zile calendaristice cu pstrarea salariului; 16) a beneficia de instalarea telefonului; 17) prioritate la: nscriere n cooperativele de construcie a locuinelor, de construcie a garajelor; primire a locurilor de parcare a autoturismelor; procurare a mrfurilor industriale de prim necesitate, precum i a automobilelor, motocicletelor, brcilor cu motor; 18) a fi asigurate peste rnd cu locuri pentru copii n instituii precolare 1.2 Determinai organul competent i modul de stabilire a prestaiilor pesoanelor care au participat la lichidarea consecinelor catastrofei de la Cernobl 5p. Asistena medical i supravegherea a persoanelor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobl se nfptuiete de instituiile de ocrotire a sntii de la locul de trai. Asistena medical specializat pentru aceste persoane este asigurat de instituiile de ocrotire a sntii, a cror list, precum i modul de acordare a asistenei medicale i de dispensarizare, snt stabilite de organelle mputernicite de Guvern. Salariu mediu lunar pentru persoanele care au lucrat in zona de instrainare mai putin de 12 luni poate fi calculat in felul urmator: de la inceput se calculeaza salariul zilnic

mediu prin impartirea sumei totale castigate in aceasta perioada la numarul de zile lucrate in zona de instrainare ,apoi se calculeaza salariu lunar mediu prin imultirea salariului zilnic mediu la 30 de zile calendaristice .Persoanele care au devenit invalide ca urmare a catastrofei de la Cernobl pensia li se calculeaza respective din cistigsi din indemnizatia de intretinere ,majoratepentrulucrul in zona de instrainare ,dar care vorconstituicelputindouasalariimediilunareperepublicapeanul precedent anuluiintrarii in vigoare a legii cu referire la persparticipante la catastrofade la Cernobl. 1.3 Argumentai situaia n care pesoanelor participate la lichidarea consecinelor catastrofei de la Cernobl li se acord anumite prestaii n mrimi diferite sau pentru apariia dreptului la pensie cenzul de vrst este diferit. 7p. -Cetenii,care au participat la lucrrile de lichidarea a urmrilor avariei de la Cernobl precum i militarii, lucrtorii organelor afacerilor interne i supuii militari au fost atrai la lucrrile de lichidare a urmrilor avariei n cauz din zona de nstrinare au dreptul la pensie: brbaii la atingerea vrstei de 50 de ani, avnd vechimea n munc de cel puin 20 ani, indiferent de durata lucrului; femeile, la atingerea vrstei de 45 de ani, avnd vechimean munc de celpuin 15 ani, indiferent de durata serviciului. Cetenii are s-au mbolnvit de boal profesional au dreptul la pensie: brbaii, la atingereavrstei de 50 de ani, avnd vechimea n munc de cel puin 20 ani; femeile, la atingerea vrstei de 45 de ani, avnd vechimea n munc de cel puin 15 ani. Plata pensiilor pentru limit de vrst, inclusiv pensionarilor care lucreaz, se efectueaz n mrimed eplin.Participanilor la lichidarea urmrilor avariei de la C.A.E. Cernobl care au lucratnzona de nstrinare: n 1986, indiferent de numrul de zilelucrate; n 1987, nu maipuin de 10 zilelucrtoare; n 1988, nu maipuin de 14 zilelucrtoare. li se majoreazpensiile de invaliditate: invalizilor de grupa I, cu 65 lei; invalizilor de grupa II, cu 50 lei; invalizilor de grupa III, cu 35 lei

Test nr._35__ Subiectul I Serviciile sociale 1.1 Definii i clasificai serviciile sociale.3p. Serviciile sociale sunt acel Ansamblul de masuri,actiuni care sunt realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familial sau de grup, cu scopul prevenirii si trecerii peste unele situatii de dificultate, vulnerabilitate si protectiei persoanei, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii. Serviciilesociale se clasific n urmtoarele tipuri: a) servicii sociale primare;

b) servicii sociale specializate; c) servicii sociale cu specializare nalt. -Serviciile sociale primare snt serviciile care se acord la nivel de comunitate tuturor beneficiarilor, au cA scop prevenirea unor situaii de dificultate care pot cauza excluziunea social. -Serviciile sociale specializate snt serviciile care implic antrenarea specialitilor i au drep tscop meninerea, i dezvoltarea capacitilor individuale pentru depirea unei situaii de dificultate n care se afl beneficiarul sau familia acestuia. -Serviciile sociale cu specializare nalt snt serviciile prestate ntr-o instituie rezidenial, specializat de plasament temporar, care impun un ir de intervenii complexe ce includ orice combinaie de servicii sociale specializate, acordate beneficiarilor cu dependen sporit i care necesit supraveghere continu (24/24 ore) 1.2 Caracterizai modul de acordare a serviciilor sociale n cadrul cantinei de ajutor social.5p. Cantinele de ajutor social - uniti publice de asisten social, cu personalitate juridic, se nfiineaz de autoritile administraiei publice locale i funcioneaz n subordinea consiliilor locale i presteaz servicii gratuite persoanelor vulnerabile. Anume Statul presteaz la nivel teritorial : servicii de ngrijire la domiciliu i servicii oferite de cantinele de ajutor social prin intermediul instituiilor specializate seciile de asisten social i protecia familiei. Aceste servicii satisfac nevoile sociale ale persoanelor defavorizate la nivel de unitate administrativ-teritorial a Republicii Moldova. n perspectiv se prevede dezvoltarea la nivel de unitate administrativteritorial din partea statului nc a unui serviciu social de protezare i ortopedie, care, Serviciile rezideniale tradiionale de ngrijire, ns, se presteaz la nivel central prin intermediul Ministerului Proteciei Sociale Familiei i Copilului i satisfac necesitile persoanelor cu nevoi de pe ntreg teritoriul Republicii Moldova, indiferent de unitatea administrativ-teritorial, n care acestea snt plasate. 1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la asisten n cadrul cantinei de ajutor social.7p. Pornind de la faptul ca Cantinele de ajutor social snt persoane juridice care presteaz servicii gratuite persoanelor socialmente vulnerabile n conformitate cu Regulamentul-tip cu privire la funcionarea cantinelor de ajutor social. De serviciile cantinelor de ajutor social beneficiaz: - persoane care au atins vrsta de pensionare (fr domiciliu, frs suintori legali, fr venituri sau cu venituri mici); - persoanele cu disabiliti (invalizii); - copiii pn la vrsta de 18 ani (din familii cu mulicopii, din alte familii socialmente vulnerabile). situatia: